{"id":13526,"date":"2021-02-11T10:25:28","date_gmt":"2021-02-11T07:25:28","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13526"},"modified":"2021-02-11T10:25:28","modified_gmt":"2021-02-11T07:25:28","slug":"spatii-culturale-nr-62-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13526","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 62 (11)"},"content":{"rendered":"

Viorel SAVIN <\/strong><\/p>\n

Evadarea lui IF <\/strong><\/p>\n

Prin 2010, Rom\u00e2nia literar\u0103 (nr. 32), semnala, apropo de \u201erela\u021bia de spirit Tolstoi \u2013 Dostoievski\u201d, prima parte \u201edintr-un atr\u0103g\u0103tor eseu\u201d semnat Ion Fercu.
\nAceast\u0103 flatant\u0103 \u00eent\u00e2mpinare s\u0103-l fi \u00eendemnat pe talentatul poet \u0219i prozator s\u0103 continue exhaustiv sondarea universului dostoievskian? Sau deja muta\u021bia genei D. se produsese \u00een ADN-ul lui at\u00e2t de ne\u00eenduplecat, \u00eenc\u00e2t obstacolele – rezervele celorlal\u021bi, ne\u0219tiutul? -, nu mai contau; \u0219i a fost obligat s\u0103 \u00ee\u0219i duc\u0103 lucrul la cap\u0103t?
\nDespre \u00eentreprinderile mari ini\u021biate cu puteri prea mici, dar cu ambi\u021bii peste m\u0103sur\u0103, – destinate evident ridicolului! -, cel mai adesea este bine s\u0103 nu vorbe\u0219ti. \u00cens\u0103 despre \u201ePrin subteranele dostoievskiene\u201d, care nu este numai o simpl\u0103 demonstra\u021bie de h\u0103rnicie, ci exemplu de devo\u021biune profund\u0103 care nu preget\u0103 s\u0103 m\u00e2nuiasc\u0103 str\u0103vechiul instrument al \u201efi\u0219ei\u201d prin ocnele \u0219i prin ocni\u021bele pr\u0103fuite ale arhivelor pentru a descoperi \u0219i a ne oferi diamante, nu este rezonabil \u201es\u0103 taci\u201d.
\nIF l-a iubit \u0219i \u00eel iube\u0219te pe Dostoievski necondi\u021bionat. Augment\u00e2ndu-i meritele, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-i ispitirile, accept\u00e2ndu-i-le \u0219i \u00eensu\u0219indu-\u0219i \u00eendoielile Marelui Rus, \u00een timp ce trudea \u00een Buhu\u0219i la ceea ce noi, acum, citim cu mare surpriz\u0103 \u0219i cu bucurie, IF \u2013 de ce degetele-mi, oare, vor s\u0103 tasteze: d\u2019IF? -, \u00ee\u0219i mig\u0103lea de fapt marea evadare. Sinele s\u0103u, jil\u0103vit de spleenul provincial – \u201ece-i cu ploaia asta care tot cade\/ ca \u0219i ieri ca \u0219i ieri ca \u0219i ieri\/ superlativ f\u0103r\u0103 forme \/ plictisindu-se de-at\u00e2ta pic pic pic\u2026\u201d, dup\u0103 cum zicea \u00eentr-un poem -, descoperind \u00een bibliotec\u0103 universul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor \u0219i situa\u021biilor crude, ame\u021bitoare, de un sentimentalism seduc\u0103tor \u0219i brutal din romanele dostoievskiene, visa o grabnic\u0103 \u0219i fast\u0103 evadare chiar \u00een lumea acestora; motivat, mai exact spus: cu efortu-i poten\u021bat de afirma\u021bia-ntrebare a Marelui Nefericit: \u201ePo\u021bi, oare, s\u0103-\u021bi duci mai departe via\u021ba cu iadul acesta \u00een inim\u0103 \u0219i cuget, spune-mi, po\u021bi?\u201d , folosit\u0103 ca moto la volumul de poeme \u201eAman\u021bii absurdului\u201d, actul oficial de identitate al singur\u0103t\u0103\u021bii sale.
\nLui Ion Fercu, cititor \u00eemp\u0103timit, autor de volume excelent primite de critica de specialitate, foamea de sens \u0219i fuga de singur\u0103tate (\u201eun ropot de lini\u0219te\/ sparge pacea t\u0103cerii\/ m\u0103 lin\u0219eaz\u0103 singur\u0103tatea\/\/ 1 + al\u021bii fac mereu singur\u0103tate\u2026\u201d), \u00eei prilejuiesc \u00eent\u00e2lniri mirabile prin biblioteci cu congeneri dostoievskieni de uria\u0219\u0103 notorietate, precum Jorge Luis Borges (\u201e\u00cemi \u00eenchipuisem c\u0103 Dostoievski era un soi de Dumnezeu de nep\u0103truns, \u00een stare s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103-i justifice pe oameni.\u201d), Friedrich Nietzsche (\u201eDostoievschi este singurul psiholog de la care am ce \u00eenv\u0103\u021ba.\u201d), Albert Einstein (\u201eDostoievski \u00eemi ofer\u0103 mai mult dec\u00e2t orice om de \u0219tiin\u021b\u0103, mai mult dec\u00e2t Gauss.) etc., etc., personalit\u0103\u021bi care, \u00eentr-un anume fel, \u00eei valideaz\u0103 rodul admira\u021biei des\u0103v\u00e2r\u0219ite nutrite fa\u021b\u0103 de Idol, ardoarea de a \u0219ti c\u00e2t mai mult despre El \u0219i rostul s\u00e2rguincioasei \u201escotociri\u201d prin subteranele fabuloasei Sale crea\u021bii.
\nDe la \u00eenceputul lucrului s\u0103u, IF a con\u0219tientizat c\u0103 pentru majoritatea rom\u00e2nilor, locuitori cu toate consecin\u021bele nefericite \u00een Asia de Vest (\u0219i nu \u00een Europa de Est cum \u00eendeob\u0219te ne place s\u0103 ne \u201ealint\u0103m\u201d jongl\u00e2nd cu conota\u021biile flatante ale acestei situ\u0103ri geografice!), ca \u0219i pentru ru\u0219i, mai degrab\u0103 sunt valabile \u0219i lucrative \u201esentimentele\u201d ridicate de Marele Rus la rang de valoare \u0219i de adev\u0103r (\u201eiadul este suferin\u021ba de a nu mai putea s\u0103 iube\u0219ti\u201d, zice el), dec\u00e2t ipostazele cotidiene, seci \u0219i de cele mai multe ori f\u0103c\u0103toare de r\u0103u ale \u201eadev\u0103rului\u201d instrumentat malonest.
\n\u0218i mai \u0219tia din proprie experien\u021b\u0103 – unde a ajuns \u021aara?, ce Conduc\u0103tori ne-am ales?!… -, c\u0103 \u0219i la noi radicalismul emo\u021bional, propriu lumii slav-asiatice, se opune prin toate mijloacele, de la amenin\u021b\u0103rile cele mai abrupte p\u00e2n\u0103 la contonden\u021b\u0103 sau suicid ra\u021bionalismului occidental. U\u0219or detectabile \u00een impresionantul s\u0103u op \u201ePrin subteranele dostoievskiene\u201d, se pare c\u0103 acestea l-au determinat s\u0103 \u00ee\u0219i duc\u0103 lucrul la cap\u0103t; ca \u0219i scopul s\u0103u, implicit altruist, urm\u0103rit cu erudit\u0103, rafinat\u0103 \u0219i persuadant\u0103 obstina\u021bie: de a ne oferi o cale, \u00eenc\u0103 nefolosit\u0103, pentru a ne autocunoa\u0219te; pentru a ne \u00een\u021belege propensiunile; pentru a ac\u021biona ra\u021bional\u2026
\nCum realizeaz\u0103 iubitorul de oameni IF, asta?
\nOglindindu-se\/ oglindindu-ne \u00een personajele Geniului Rus, ad\u00e2nc marcate de modific\u0103rile \u201einconfundabilei gene D.\u201d – gena Dostoievski, dup\u0103 cum \u00eendr\u0103znesc eu s\u0103 o denumesc! -, personaje de un tragism bulversant, paradoxale, patologice chiar, \u00eens\u0103 mereu \u00een c\u0103utare de mil\u0103, de \u00een\u021belegere, de iubire \u0219i de iertare, – fiecare cu lumea \u0219i cu lumina lui. C\u0103ci, ciudat\u0103 coinciden\u021b\u0103 semantic\u0103, \u00een slav\u0103: \u201esvietu\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201elume\u201d, dar \u0219i\u2026 \u201elumin\u0103\u201d!
\nBerdiaev spunea c\u0103 Tolstoi \u0219i Dostoievski sunt culmile literaturii ruse \u0219i c\u0103 \u201e\u00cen ei nu este nimic renascentist. Ei se fr\u00e2ng \u00een chinuri religioase, caut\u0103 m\u00e2ntuirea. Este o caracteristic\u0103 a ru\u0219ilor.\u201d
\nSpre deosebire de Tolstoi, la care evenimentele descrise se desf\u0103\u0219oar\u0103 a\u0219ezat, cu un anume calm, \u00een func\u021bie de limpezi comandamente morale \u0219i religioase, la Dostoievski toate curg \u0219i se \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219esc, \u021bin\u00e2nd cont de acelea\u0219i comandamente totu\u0219i, \u00eens\u0103\u2026 \u00een func\u021bie de sentimente; \u00eempinse de multe ori la limita suportabilului, – efect probabil \u0219i al formei de epilepsie de care suferea \u0219i care, dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i afirma, \u00een momentele de criz\u0103 \u00eei procura flash-uri de tr\u0103iri extreme: \u201eSunte\u0163i cu to\u0163ii s\u0103n\u0103to\u015fi, dar nu ave\u0163i nici cea mai vag\u0103 idee ce fericire tr\u0103im noi, epilepticii, cu o secund\u0103 \u00eenaintea unei crize. Nu \u015ftiu dac\u0103 aceast\u0103 fericire dureaz\u0103 secunde, ore sau luni, dar, crede\u0163i-m\u0103, nu a\u015f schimba-o pentru toate pl\u0103cerile lumii\u201d .
\nAceea\u0219i form\u0103 extatic\u0103 de epilepsie o avea \u0219i prin\u0163ul M\u00e2\u015fkin.
\nIat\u0103 cum multe dintre tainele genezei inspira\u021biei lui Dostoievski, ale \u201earhitectur\u0103rii\u201d romanelor sale \u0219i ale conceperii profilurilor somato-psihice ale personajelor lui, ni se dezv\u0103luie.
\nG\u00e2ndurile-i spontane, verificate cel pu\u021bin \u00een ceea ce prive\u0219te marile sale opere \u201eCrim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103\u201c, \u201eIdiotul\u201d, \u201eDemonii\u201c, \u201eFra\u0163ii Karamazov\u201c, se adap\u0103 din parabolele evanghelice.
\n\u201eU\u0219uratica\u201d Nastasia Filippovna, c\u0103zut\u0103 \u00een mrejele diavolescului Rogojin, \u00ee\u015fi caut\u0103 disperat\u0103, \u00een pofida p\u0103catului s\u0103u, M\u00e2ntuitorul; Sonia Marmeladova \u00eei cite\u0219te lui Raskolnikov, din Biblie, episodul \u00eenvierii lui Laz\u0103r, – anticip\u00e2ndu-i viitoarele istovitoare remu\u0219c\u0103ri; romanul \u201eDemonii\u201d trimite la episodul ajungerii cu corabia \u00een \u0163inutul Gerghesenilor: \u201e\u015ei v\u0103z\u00e2nd pe Iisus, strig\u00e2nd, a c\u0103zut \u00eenaintea Lui (demonizatul care \u201ede mult\u0103 vreme nu mai punea hain\u0103 pe el \u015fi \u00een cas\u0103 nu mai locuia, ci prin morminte\u201d, n.m.) \u015fi cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Prea\u00eenalt? Rogu-Te, nu m\u0103 chinui.\u201d (Luca 8, 28); etc., etc.
\nTrat\u00e2nd subiectul cu distins\u0103 acribie \u0219i exhaustiv, IF convinge – convinge bine\u00een\u021beles subiectiv, cum altfel s-ar putea manifesta un ucenic fa\u021b\u0103 de opera maestrului revendicat? -, c\u0103, prin scrierile sale, F. M. Dostoievski a deschis orizonturi \u00een zone \u00een care chiar nu ne-am fi a\u0219teptat (radicalismul \u0219igaliovist \u00een discursul lui Verhovenski anticipeaz\u0103 umorile \u0219i impulsurile criminale ale bol\u0219evicilor ru\u0219i), c\u0103 a premers cu excelen\u021b\u0103 existen\u021bialismul (vezi: \u00censemn\u0103ri din subteran\u0103), c\u0103 \u00een psihanaliz\u0103 este \u201eantemerg\u0103tor\u201d (de\u0219i el sus\u021bine sincer: \u201eMi se spune c\u0103 sunt psiholog: e fals, eu nu sunt dec\u00e2t un realist \u00een sensul cel mai \u00eenalt al cuv\u00e2ntului, adic\u0103 descriu abisurile sufletului omenesc\u201d) \u0219i c\u0103 este p\u0103rintele de facto al \u201enoului tip de roman polifonic\u201d etc., etc. \u2013 afirma\u021bii acribios verificate \u0219i sus\u021binute temeinic de bibliografia c\u0103r\u021bii, care \u00eei \u0219i \u00eenlesne\u0219te, spre deliciul cititorului avizat, s\u0103-\u0219i sprijine alega\u021biile seduc\u0103toare de um\u0103rul unor propozi\u021bii celebre emise de autorit\u0103\u021bi precum Camus, Sartre, Cioran, Freud, Bahtin \u0219. a.
\nCeea ce este nea\u0219teptat \u0219i surprinz\u0103tor de pl\u0103cut \u0219i util la aceast\u0103 lucrare impresionant\u0103 ca ambi\u021bii \u0219i propor\u021bii este faptul c\u0103 autorul ei, poet \u0219i prozator de forma\u021bie filosofic\u0103, a alc\u0103tuit-o din fragmente independente, \u00eenc\u0103rcate cu presupozi\u021bii \u0219i ipoteze estetico-literare \u0219i psiho-sociale extrem de bine argumentate, str\u00e2ns legate \u00eentre ele \u00eentr-o succesiune logic\u0103, suficient de l\u0103muritoare pentru\u2026 decriptarea \u201elumii\u201d dostoievskiene. \u00cens\u0103\u0219i trecerea rapid\u0103 \u00een revist\u0103 a p\u0103r\u021bilor \u00ee\u021bi sugereaz\u0103 drumul inten\u021biilor \u0219i grija autorului fa\u021b\u0103 de prezumptivul cititor: \u201eZv\u00e2rcolirile destinului\u201d, \u201eDostoievski, psiholog-filosof\u201d, \u201eNuan\u021bele strig\u0103tului\u201d, \u201eInterferen\u021be \u0219i pr\u0103p\u0103stii\u201d, \u201eAgora: corid\u0103, angoas\u0103 \u0219i furtuni\u201d (cu titluri incitante, gen: \u201eDostoievski \u0219i problemma evreiasc\u0103\u201d sau \u201eDostoievski comparat cu Hitler\u201d), – iat\u0103: \u201ecuprinsul\u201d, adev\u0103ratul rezumat al lucr\u0103rii!
\n\u00cen bun\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103toas\u0103 (?) tradi\u021bie postmodern\u0103, textul studiului ferchian poate accepta la un moment dat lecturi multiple, de bun\u0103 seam\u0103 dependente de rangul de intelectualitate al cititorului, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a permite totu\u015fi, orice fel de lectur\u0103 posibil\u0103. Structura individualizat\u0103 a lucr\u0103rii \u0219i strategia g\u00e2ndit\u0103 de autor subordoneaz\u0103 \u00een mod fericit \u201e\u00eentregul\u201d, sensului sintagmei: \u201eprin subteranele dostoievskiene\u201d, sintagm\u0103 seduc\u0103toare, incitant\u0103 \u0219i\u2026 \u201egravid\u0103 de ludic \u0219i de erudi\u021bie\u201d, – ca s\u0103 ne exprim\u0103m \u00een limbajul specific eseistului IF. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, f\u0103r\u0103 fandoseli de modestie provincial\u0103, studiul complet \u0219i complex al lui Ion Fercu este o \u201eoper\u0103 deschis\u0103\u201d, divulg\u00e2nd nu doar inten\u021bii creatoare \u00een subiectul ales, ci \u201eun proiect solid\u201d, cu viziune \u0219i cu intui\u021bie personal\u0103.
\nPentru Ion Fercu, Feodor Mihailovici Dostoievski ne-a fost trimis precum un alt Hristos, ca \u201es\u0103 \u00een\u021belegem\u201d \u0219i \u201es\u0103 ne lumineze\u201d. A mers \u0219i i-a mers bine prin lume \u00eenso\u021bit de Dostoievski (\u201eSunt fascinat de Dostoievski \u00eenc\u0103 din anii adolescen\u021bei.\u201d), iar acum, la maturitate fiind (\u201eEram amar de singur. Nu aveam dec\u00e2t un singur prieten: Umbra mea.\u201d), a sim\u021bit nevoia s\u0103 se \u00eenso\u021beasc\u0103 definitiv cu Marele Rus \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 \u00eei \u0219i mul\u021bumeasc\u0103 cu iubire filial\u0103, \u00een mod ferchian: \u201eagres\u00e2ndu-i\u201d fabuloasele \u201esubterane\u201d. <\/p>\n

\"\"


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Ultimul caiet. Experien\u021bele lumii <\/strong>
\n\"\"

Jose Saramago a descoperit la finalul vie\u021bii frumuse\u021bea scrisului pe blog. Acolo a \u00eenceput s\u0103 scrie despre evenimentele curente, despre scriitori sau simple p\u0103reri despre via\u021b\u0103. Indiferent de subiect, stilul este acela\u0219i, atent, elevat, plin de umor \u0219i de inedit.
\nUltimul caiet este jurnalul \u021binut \u00eentre martie 2009 \u0219i noiembrie 2009. Con\u0219tient de timpul limit\u0103 pe care \u00eel mai avea la dispozi\u021bie, Saramago se mir\u0103 cu fiecare r\u00e2nd de frumuse\u021bea vie\u021bii. A vie\u021bii pe care o duce sau a dus-o, a vie\u021bii altora sau pur \u0219i simplu a vie\u021bii naturii care \u00eel \u00eenconjoar\u0103. Unele scrieri sunt publicate de diverse ziare, \u00een special \u00een Spania \u0219i \u00een Portugalia, iar altele sunt publicate doar pe blogul s\u0103u.
\nInteresante sunt lecturile pe care le face \u0219i judec\u0103\u021bile de valoare. Sunt adev\u0103rate borne de sprijin pentru genera\u021biile urm\u0103toare de cititori. Are un sim\u021b monstruos al propriei valori \u0219i al valorii \u00een general.
\nPrietenul Umberto Eco, referindu-se la acest volum, scria: A\u0219 zice c\u0103 \u00een aceste scurte scrieri Saramago tr\u0103ie\u0219te \u00een continuare experien\u021bele lumii, a\u0219a deplorabil\u0103 cum este ea, pentru a o revedea apoi de la o distan\u021b\u0103 mai senin\u0103, sub forma moralit\u0103\u021bii poetice (iar alteori mai r\u0103u dec\u00e2t este – de\u0219i poate p\u0103rea imposibil s\u0103 se ajung\u0103 mai departe).
\nOcupat cu scrisul, cu lumea, cu funda\u021bia care \u00eei poart\u0103 numele \u0219i care, organizat\u0103 ca focar de cultur\u0103, aduce nout\u0103\u021bi, scriitori uita\u021bi, \u00een aten\u021bia unui public tot mai avid de Saramago, nu simte dec\u00e2t arareori povara vie\u021bii proprii.
\nBerlusconi, aflat pe cai mari politici \u00een Italia, este una dintre \u021bintele preferate ale autorului, poate \u0219i datorit\u0103 prieteniei cu Umberto Eco. Cu istoria, cultura, grandoarea sa de net\u0103g\u0103duit, Italia nu merit\u0103 destinul pe care i l-a trasat Berlusconi cu r\u0103ceal\u0103 m\u00e2r\u0219av\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 cea mai vag\u0103 urm\u0103 de pudoare politic\u0103, f\u0103r\u0103 cel mai elementar sentiment de ru\u0219ine.- scrie Saramago \u00eencheind cu o speran\u021b\u0103 care se va concretiza \u2013 Pentru aceasta (libertatea \u0219i regenerarea Italiei n.a) nu este nevoie de arme, sunt de ajuns voturile. \u00cen voi \u00eemi pun n\u0103dejdea.
\nCriza economic\u0103 este o alt\u0103 preocupare a realit\u0103\u021bii imediate. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este, din toate punctele de vedere, o crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii \u0219i din aceast\u0103 perspectiv\u0103 ar trebui s\u0103 constituite un obiect de analiz\u0103 \u00een toate forurile publice \u0219i \u00een toate cuno\u0219tin\u021bele. Nu exagerez. Crimele contra umanit\u0103\u021bii nu sunt numai genocidele, etnocidele, lag\u0103rele, torturile, asasinatele selective, foametea provocat\u0103 deliberat, polu\u0103rile masive, umilirea ca metod\u0103 represiv\u0103 a identit\u0103\u021bii victimelor. Crima contra umanit\u0103\u021bii este ceea ce puterile economice \u0219i financiare, cu complicitatea efectiv\u0103 sau tactic\u0103 a guvernelor, comit cu s\u00e2nge rece \u00eempotriva milioanelor de oameni din toat\u0103 lumea, amenin\u021ba\u021bi cu pierderea banilor care le-au mai r\u0103mas, a caselor \u0219i economiilor lor, dup\u0103 ce au pierdut singura \u0219i de at\u00e2tea ori modesta surs\u0103 de venit, adic\u0103 locul de munc\u0103.
\n Pozi\u021biile autorului, cunoscute, de st\u00e2nga sunt aici \u00eembr\u0103cate \u00eentr-o curgere literar\u0103 care cu greu poate fi oprit\u0103. Argumentele sale sunt literare \u0219i mai pu\u021bin economice, dar felul cum sunt construite, ca un t\u0103v\u0103lug, ca o avalan\u0219\u0103, creeaz\u0103 un efect puternic asupra cititorului. Este \u00een fapt ceea ce a vrut Saramago. S\u0103 mi\u0219te inima, nu economia.
\nUneori, cunoa\u0219terea e frumos \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00eentr-o form\u0103 literar\u0103 ajuns\u0103 la apogeu: A venit Eduardo Lourenco \u0219i ne-a explicat cine suntem \u0219i de ce suntem a\u0219a. Ne-a deschis ochii, dar lumina era prea puternic\u0103. A\u0219a c\u0103 i-am \u00eenchis la loc.
\nDe\u0219i de la scrierea lor a trecut ceva timp, materialele par nemuritoare. Tr\u0103iesc prin form\u0103, prin idee \u0219i mai pu\u021bin prin con\u021binut. Uneori forma e mult mai minunat\u0103 dec\u00e2t micul mesaj pe care autorul \u00eel transmite.
\nUmberto Eco pune punctul pe i chiar la finalul prefe\u021bei: Atunci revine \u00een scen\u0103 Saramago flosoful-povestitor, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie sup\u0103rat, dar meditativ \u0219i nesigur. Totu\u0219i, nu ne displace nici c\u00e2nd se \u00eenfurie. E simpatic. <\/p>\n

Jose Saramago<\/strong>, Ultimul caiet<\/em>. Texte scrise pentru blog: martie 2009- noiembrie 2009, Ia\u0219i, editura Polirom, 2011, 224 pagini.<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong><\/p>\n

INTROSPECT\u0102RI EXUBERANTE ALE SUFLETULUI<\/strong><\/p>\n

Cartea de versuri a lui Dumitru Nicodim-Romar, Romaiate (Libris Editorial, Bra\u0219ov, 2016), dovede\u0219te virtu\u021bi absolut remarcabile, totul pentru readucerea \u00een aten\u021bia iubitorilor esteticului a figurii marelui maestru al rubaiatului, Omar Khayyam. Intitulate romaiate, prezentele texte abordeaz\u0103 o tematic\u0103 divers\u0103 ce sintetizeaz\u0103 efuziuni lume\u0219ti, c\u00e2teodat\u0103 foarte pasionale, cu accentuate tu\u0219e sacramentale, rezult\u00e2nd elemente lirice care oglindesc complexitatea \u00eentreb\u0103rilor existen\u021biale. Efuziunile spiritualizate pun \u00een lumin\u0103 \u00eentregi tronsoane simbolice. Motivele proprii acestora predispun la medita\u021bii accentuate: „Sub br\u0103du\u021bul T\u0103u cu stele ia-m\u0103 Doamne drept cadou\/ otr\u0103vit \u0219i plin de rele \u0219i f\u0103-m\u0103 un pic mai nou\/ Nou n\u0103scut dac\u0103 se poate cum te na\u0219ti Tu de Cr\u0103ciun\/ fi’ndc\u0103 Tu le po\u021bi pe toate iar eu vreau s\u0103 fiu mai bun”. Caracterul pozitiv este una dintre rezultantele romaiatelor, \u00een pofida numeroaselor aspecte din realitate ce predispun la fundamentale sublim\u0103ri. Problematica amorului determin\u0103 imagini poetice extrem de ata\u0219ante: „\u00ce\u021bi aminte\u0219ti iubita mea la Capri o zi cu soare\/ c\u00e2nd toat\u0103 marea se vedea de pe muntele cel mare?\/ De\u0219i sunt treaz parc\u0103-i un vis \u0219iroit din Grot’albastr\u0103\/ \u00een care ve\u0219nic s-a \u00eenchis o zi din fericirea noastr\u0103”. Crea\u021bia lui Omar Khayyam este \u00eenvestit\u0103 de Dumitru Nicodim-Romar cu func\u021bie cathartic\u0103, redimensionare a datelor lumii. Primordiale se dovedesc a fi constantele soteriologice ale iubirii: „Dac\u0103 sim\u021bi c\u0103 totul doare tu nu uita c\u0103 te iubesc\/ Chiar dac\u0103 nu-i nici o sc\u0103pare tu nu uita c\u0103 te iubesc\/ \u00centr-un haos care \u021bip\u0103 s\u0103 nu uita\u021bi c\u0103 v\u0103 iubesc\/ Via\u021ba nu-i dec\u00e2t o clip\u0103 s\u0103 nu uita\u021bi c\u0103 v\u0103 iubesc”. Se distinge latura incantatorie a versurilor lui Dumitru Nicodim-Romar. Celebrarea bucuriei de a tr\u0103i ia valori apodictice, \u00eempreun\u0103 cu voca\u021bia \u00eentru reliefarea anumitor introspect\u0103ri exuberante ale sufletului. Autorul prezentelor romaiate ne situeaz\u0103 uneori \u00eentr-o cavalcad\u0103 fantasmatic\u0103, av\u00e2nd specialul rol de a releva esen\u021bele. Este subliniat \u0219i inexorabilul spectru al finalului: „Domnilor ave\u021bi r\u0103bdare primul s\u0103 p\u0103\u0219esc \u00een moarte\/ Ve\u021bi afla c\u0103 nu m\u0103 doare, ve\u021bi vedea c\u0103 nu-i departe\/ Din p\u0103m\u00e2nt mi-am luat zborul, \u00een p\u0103m\u00e2nt m\u0103 voi \u00eentoarce\/ Dumnezeu izb\u0103vitorul \u00eemi vrea sufletul \u00een pace”. Din punctul de vedere al rela\u021biei cu sacrul, „Poetul avea putere de la Dumnezeu l\u0103sat\u0103\/ s\u0103 primeasc\u0103 ce va cere \u0219i s\u0103 lase totul balt\u0103;\/ s\u0103 iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103 plece dup\u0103 cum e-n faze Luna,\/ s\u0103 \u00eennoade \u0219i dezlege adev\u0103rul \u0219i minciuna!”. Posibil\u0103 cheie a volumului, Dumitru Nicodim-Romar apeleaz\u0103 la statura lui Omar Khayyam \u00een sensul doritei salv\u0103ri dintr-o contingen\u021b\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 de marile idealuri. Un deosebit esprit de finesse se desprinde chiar \u0219i din cele mai carnale catrene, oglindind profunde accep\u021biuni estetizante, pe l\u00e2ng\u0103 fecunda latur\u0103 filosofic\u0103. Ajuns la nivel de Idee, fiorul vital al lui Omar Khayyam marcheaz\u0103 la nivel fundamental periplul prin lume al autorului, ceea ce rezult\u0103 fiind o accentuat\u0103 profesiune de credin\u021b\u0103: „Eu m-am \u00eentrupat din lutul t\u0103u adus de v\u00e2nt Omare\/ Spiritul e-al t\u0103u cu totul fi’ndc\u0103 spiritul nu moare\/ Asta este o’nt\u00e2mplare fericit\u0103 pentru mine\/ \u0218i de aceea iubesc tare, scriu \u0219i beau la fel ca tine”. \u00centr-o elocvent\u0103 \u0219i erudit\u0103 postfa\u021b\u0103 a c\u0103r\u021bii, Dumitru Nicodim-Romar concluzioneaz\u0103: „Am aflat iat\u0103 ce reprezint\u0103 catrenele mele: \u00een spiritul rubaiatelor, \u00een forma hairenurilor, 16 silabe pe vers, un fond ezoteric cre\u0219tin. Un astfel de amalgam merita un nume \u0219i le-am spus Romaiate.”<\/p>\n


\nOmar KHAYYAM<\/strong><\/p>\n

***
\nMiresme, cupe, harfe \u0219i bucle aurii
\nO, juc\u0103rii sf\u0103r\u00e2mate de vreme, juc\u0103rii!
\nG\u00e2nd, fapt\u0103, renun\u021bare, virtu\u021bi c\u0103in\u021bi \u0219i rugi
\nCenu\u0219i pe care timpul le spulber\u0103, cenu\u0219i…<\/p>\n

***
\nDe mii \u0219i mii de veacuri se-nv\u00e2rt \u00een spa\u021bii a\u0219trii
\nDe mii \u0219i mii de veacuri zori \u0219i-asfin\u021bituri sunt
\nS\u0103 calci u\u0219or, c\u0103ci, poate, f\u0103r\u00e2ma de p\u0103m\u00e2nt
\nPe care-o sfarmi, alt’dat\u0103 era doi ochi alba\u0219tri<\/p>\n

***
\nTu e\u0219ti b\u0103tr\u00e2n\u0103 lume, palatul trist \u00een care
\nAlearg\u0103 nop\u021bi \u0219i zile, spre moarte galop\u00e2nd
\n\u0218i unde \u0219ahi de-a r\u00e2ndul visar\u0219 fiecare
\nM\u0103rire sau iubire – \u0219i s-au trezit pl\u00e2ng\u00e2nd<\/p>\n

***
\nIeri dis-de-diminea\u021b\u0103 cu-o fat\u0103 ca o stea
\nSorbeam parfumul nop\u021bii \u0219i vinul roz \u0219i ora
\nCa perla-n scoic\u0103 vinul a\u0219a intens lucea
\n\u00cenc\u00e2t trezi deodat\u0103 din somnu-i aurora<\/p>\n

***
\nNe-ai pus \u00een suflet patimi ad\u00e2nci c\u00e2t o vecie
\n\u0218i-ai poruncit de-asemeni ca omul s\u0103 se-ab\u021bie
\nNedumeri\u021bi ne zbatem \u00eentre porunci inverse
\nCum po\u021bi s\u0103-nclini o cup\u0103, iar ea s\u0103 nu e verse?<\/p>\n

***
\nTe chinuie\u0219te g\u00e2ndul c\u0103 faci mereu p\u0103cate
\nDin orice bucurie o vin\u0103 \u021bi-ai f\u0103cut
\nE f\u0103r\u0103 rost triste\u021bea, c\u0103ci dup\u0103 moarte
\nVeni-va sau iertarea sau neantul absolut<\/p>\n

(traducere: Paula Romanescu)<\/em><\/p>\n


\nMagda URSACHE <\/strong> <\/p>\n

CRIM\u0102 F\u0102R\u0102 PEDEAPS\u0102: \u201eS\u0103lciile de pe Aiudel\u201d<\/strong><\/p>\n

Galop\u0103m pe melc, a\u015fa cum spune Vasile Gogea \u00eentr-o propoiezi\u0163ie, spre o democra\u0163ie real\u0103, spre libertatea opiniei. Adev\u0103rul te face liber? Da, dar nu \u00een comunism, nu \u00een postsocialism, din cauza ideologiei political correctness. Cel rejectat de la Premiul Goncourt, Vintil\u0103 Horia, de oficialii \u015fi oficializa\u0163ii \u0163\u0103rii lui \u00een \u201eveacul aflat sub copite de drac\u201d, avertiza c\u0103 nu-i pre\u0163 prea mare pentru a rosti adev\u0103rul. Pre\u0163ul a fost, \u00eens\u0103, imens: Via\u0163a.
\nCele 4 etape: acuza de tr\u0103dare \u2013 procesul \u00een Tribunalul Poporului – condamnarea \u2013 moartea. Iar trauma Pite\u015fti cu Camera 4 Spital, trauma Aiud cu Zarca, trauma Jilava cu Neagra, trauma Sighet, trauma R\u00e2mnicu S\u0103rat, trauma Canalul Mor\u0163ii sunt nevindecabile at\u00e2ta vreme c\u00e2t dreptate nu se face. Le d\u0103m dreptate in petto martirilor, dar nu le facem dreptate, din teama c\u0103 strig\u0103 la noi domnul Florian: Fasci\u015ftilor!, Legionarilor!, crez\u00e2ndu-se arbiter \u00een a\u015fa – zisul antisemitism al rom\u00e2nilor \u015fi sprijinindu-se pe aberanta Lege 217\/ 2015, care a impus un fel de dictat ideologic cu r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00een proletcultism. Ce plea\u015fc\u0103 pentru Institutul \u201eE. W.\u201d, s\u0103 ne pedepseasc\u0103 av\u00e2nd legea\u2013n palm\u0103!
\nUn tinerel teleast de post public sus\u0163inea recent c\u0103 anticomunismul e, dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de la c\u0103derea comunismului, penibil. C\u0103-i penibil s\u0103 lup\u0163i \u00eempotriva lui la aproape 30 de ani dup\u0103. Relax, dragi telespectatori, comunismul e mort! Nu \u015fi neo-comunismul, sub semnul statuii \u00een\u0103l\u0163ate la Trier. S-o fi uitat c\u0103 holocaustul revolu\u0163ionar, planificat s\u0103 distrug\u0103 popoare \u00eentregi incapabile de stat revolu\u0163ionar, adic\u0103 marxist, e sintagma b\u0103rbosului? C\u0103 Adolf personal m\u0103rturisea c\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at destule de la Karl, la fel Iosif? F\u0103r\u0103 Marx n-ar fi fost posibil Lenin, f\u0103r\u0103 Lenin n-ar fi fost posibil Stalin, f\u0103r\u0103 Stalin n-ar fi fost posibil\u0103 Ana Pauker. Iar Ana nu se juca: \u00eentr-un Consiliu de Mini\u015ftri, a cerut moartea a 30.000 de \u201ereac\u0163ionari \u2013bandi\u0163i\u201d, iar Groz(e)a, din prezidiu, a acceptat propunerea.
\nCei crescu\u0163i \u00een poala lui Marx \u015fi urma\u015fii lor direc\u0163i \u00eencearc\u0103 distrugerea din interior a istoriei, dar \u015fi a culturii noastre, cum au mai f\u0103cut-o. Mumii proletcultiste ca Leonte R\u0103utu ori Mi\u015fa Novicov, ca Galan, ca Titus Popovici ori ca Nina Cassian sunt scoase la vedere. Comuni\u015ftii au mai schimbat o dat\u0103, metodic, reperele noastre etice \u00een \u201edu\u015fmani ai poporului muncitor\u201d, \u0163inta predilect\u0103 fiind valorile fundamentate religios. Istoria inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-\u015fi trag\u0103 secven\u0163a obsedantului deceniu la xerox?
\n\u015ei eu cred, ca \u015fi Sorin Lavric (Glasuri din bolgie, Ed. Ideea European\u0103, 2018 ) c\u0103, \u00een vremi ca ale noastre c\u00e2nd identitatea etnic\u0103 e \u015fi amenin\u0163at\u0103, \u015fi sl\u0103bit\u0103, iar Rom\u00e2nia pare intrat\u0103 \u00een \u201etriunghiul Bermudelor\u201d (la Centenarul Re\u00eentregirii i se prezice destr\u0103marea), memoriile celor pu\u015fc\u0103riza\u0163i politic, autobiografiile, docu-romanul trec \u00eenaintea romanului fic\u0163ional. Zice Lavric: \u201edac\u0103 ar fi s\u0103 aleg \u00eentre cartea lui Ogoranu (Brazii se fr\u00e2ng, dar nu se \u00eendoiesc, nota mea, M.Ursache) \u015fi beletristrica rom\u00e2neasc\u0103 din ultima jum\u0103tate de secol, nu a\u015f ezita o secund\u0103. Cum s\u0103 \u015fov\u0103i \u00eentre, pe de o parte o prob\u0103 de tragism real, de o intensitate nejucat\u0103 \u015fi, pe de alta, o rev\u0103rsare de fic\u0163iune literar\u0103, iscat\u0103 de un orgoliu cabotin?\u201d A\u015fa este: Ogoranu e un fel de h\u00e2rtie de turnesol care ne \u00eemparte \u00een cel pu\u0163in trei categorii:
\n-indolen\u0163ii, inconsisten\u0163i moral, care nu l-au citit (c\u0103 n-au \u00een grij\u0103 jertfa pentru neam, iar eroii \u00eei st\u00e2njenesc, \u00eei stingheresc deoarece : \u201eNu-i dat oricui s\u0103 fie inflexibil, cu pre\u0163ul pierderii a toate, familie, carier\u0103, bun\u0103stare, statut social\u201d);
\n– cei care l-au citit ca s\u0103 afle nuda veritas despre indezirabilii or\u00e2nduirii comuniste, aleg\u00e2nd eroic calea r\u0103zvr\u0103tirii;
\n– cei care s-au \u00eendoit sub vremi, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00eendoctrina\u0163i cu profit. \u015ei poate c\u0103 nu-i gre\u015fit sau st\u00e2ngaci lexical acest \u00eendoiesc, c\u00e2nd corect ar fi \u00eendoaie. Ogoranu nu s-a \u00eendoit, a r\u0103mas vertical \u015fi \u00een fapt\u0103, \u015fi \u00een g\u00e2nd; prigonit de Securitate 50 de ani (v. cele 119 volume de DUI, \u00eensum\u00e2nd 50.000 de file), condamnat la moarte de dou\u0103 ori, \u00een condi\u0163ii de contumacie, adic\u0103 de \u00eempotrivire la sentin\u0163\u0103, nerespect\u00e2nd-o;
\n\u00cen ce servicii s-o fi metamorfozat \u201eSecuri\u0163ica\u201d, cum o numea \u00een der\u00e2dere Cezar Iv\u0103nescu, de vreme ce, \u00een 2005, dup\u0103 54 de ani de la sentin\u0163a condamn\u0103rii la moarte, o banc\u0103 refuza s\u0103-i acorde un \u00eemprumut lui Ogoranu pentru c\u0103 avea cazier? A\u015fadar, lupta sa anticomunist\u0103 din mun\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015f n-a fost recunoscut\u0103, dar adev\u0103rata Catedral\u0103 a Neamului trebuie s\u0103-i cuprind\u0103 oasele.
\nAm ajuns s\u0103 aud dinspre neomarxi\u015fti c\u0103 \u201eexterminarea du\u015fmanului de clas\u0103\u201d a fost nu altceva dec\u00e2t o necesitate tehnic\u0103, o inginerie social\u0103. Operativ\u0103, desigur, dac\u0103 numai tor\u0163ionarul Ioan Ficior a omor\u00e2t 103 de\u0163inu\u0163i, la Periprava. Dup\u0103 ce IICCMER a solicitat, \u00een 2013, urm\u0103rirea penal\u0103 a lt.col.(r) Al. Vi\u015finescu, comandant la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00eentre 1956 \u015fi 1963, au trecut trei ani p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie condamnat, \u00een 2016. De ce? A r\u0103mas \u015fi dup\u0103 \u201989 de\u0163inutul homo sacer, om care poate fi ucis f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese cuiva, f\u0103r\u0103 ca uciga\u015ful s\u0103 fie pedepsit? Mai sunt \u00een via\u0163\u0103 cam 200 de lucr\u0103tori \u00een pu\u015fc\u0103rii, cu pensii mai mari dec\u00e2t ale celor care au fost b\u0103tu\u0163i atroce cu parul la \u015fale, au \u00eenghi\u0163it ciorb\u0103 din mur\u0103turi stricate ori din ceap\u0103 putred\u0103, au primit turtoi cu nisip \u00een el, s\u0103 nu poat\u0103 fi m\u00e2ncat…Ceaiul era o can\u0103 cu ap\u0103 c\u0103l\u00e2ie, unde se turna generos sare, ca s\u0103 nu mori numai de foame, ci \u015fi de sete. \u00cen lag\u0103rul Gale\u015fu din Dobrogea, brutele de gardieni urinau anume \u00een b\u0103l\u0163ile din care de\u0163inu\u0163ii beau ap\u0103.
\nS-au g\u0103sit doar doi vinova\u0163i pentru crimele comunismului. Primind fiecare doar 20 de ani de \u00eenchisoare. Praf \u00een ochii celor schingiui\u0163i, c\u00e2\u0163i or mai fi fiind, iar uitarea se \u00eent\u0103re\u015fte ca digul Peripravei. N-avem nici m\u0103car toate numele disp\u0103ru\u0163ilor de la Canalul Mor\u0163ii. Nu se dau cifrele exacte ca s\u0103 se ascund\u0103 dimensiunea crimelor \u00een Gulagul rom\u00e2nesc, propor\u0163iile r\u0103ului? Cei cu epole\u0163i grei, care au dat ordinele, au murit lini\u015fti\u0163i \u00een p\u0103tucurile lor sau au fost r\u0103spl\u0103ti\u0163i pentru comportament inuman. Ca Gh. Bo\u015ftin\u0103, s\u0103ltat \u00een grad de general maior de Securitate \u00een regimul Iliescu. Dar pre\u015f. Emil Constantinescu (oroare din eroare) nu l-a decorat pe fostul comandant al penitenciarului Sighet, Vasile Ciolpan? C\u00e2t a tr\u0103it, nu l-a interogat nimeni unde a fost \u00eengropat Iuliu Maniu. Supozi\u0163ia lui Marius Oprea? Ar fi fost \u00eenhumat pe malul Tisei \u015fi apa i-a luat oasele. Morm\u00e2nt \u00een cer.
\nIgnorarea din ignoran\u0163\u0103 ne-a dus unde ne-a dus. \u00cen 1960, Ion Iliescu se afla \u00een CC, sec\u0163ia Propagand\u0103 propus de Ceau\u015fescu, intrat \u00een acela\u015fi CC prin debarcarea altui c\u0103l\u0103u, Al Dr\u0103ghici. Iar acest Dr\u0103ghici, cu memorie hemiplegic\u0103, p\u0103trunsese, \u00een acel Decembrie, pe culoarul CC, pentru a se alege cu un loc \u00een noile structuri, ca victim\u0103 a lui Ceau\u015fescu.
\nLa a\u015fa revolu\u0163ie, a\u015fa cercetare a crimelor comunismului. Marius Oprea a fost stopat \u00een ac\u0163iunea de indicare a victimelor, fiind luat \u00een r\u00e2s c\u0103 ar c\u0103uta \u201epotcoave de cai mor\u0163i\u201d (citi\u0163i: cei asasina\u0163i). Istoricul Mihail Neam\u0163u l-a acuzat de necrofilie, gata s\u0103-l trateze cu usturoi. Cine erau cei deranja\u0163i de s\u0103p\u0103turile dup\u0103 osemintele victimelor dec\u00e2t tor\u0163ionarii \u015fi urma\u015fii lor? L-au debarcat, ca s\u0103 nu mai investigheze crime \u015fi s\u0103 depun\u0103 sesiz\u0103ri penale. Dar po\u0163i investiga crime f\u0103r\u0103 a sesiza organele de cercetare penal\u0103?
\n\u00cencepuse, \u00een 1991, serialul Memorialul durerii, blamat de Adrian P\u0103unescu. \u201eC\u0103\u0163eaua tut\u0103\u201d l\u0103tr\u00e2nd aiurea era Lucia Hossu Longin. Persiflare e pu\u0163in spus; \u015fi maculare e prea pu\u0163in. Despre teleast\u0103, Sorin Lavric scrie, f\u0103c\u00e2nd o reveren\u0163\u0103: \u201esexul feminin poate fi de o mie de ori mai apt pentru a spune adev\u0103rul istoric\u201d. Curajul Luciei Hossu Longin de a-l face cunoscut a fost v\u0103zut de unii dispre\u0163uitor \u2013 cinic, de al\u0163ii \u2013 o exagerare. Ce fel de exagerare dac\u0103 pe frontonul unui astfel de tribunal scria: \u201eun condamnat \u00een plus e un pas \u00een plus spre socialism\u201d?
\nLavric ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu \u00eentoarcem capul de la ororile din penitenciare, chiar dac\u0103 ne-ar periclita psihic, cum se v\u0103ita o filosoaf\u0103, nev\u0103t\u0103mat\u0103 de gauchismul tinere\u0163elor. Dar, \u00een contact cu terifiantul, cu monstruosul, cu inumanul, o periclitare psihologic\u0103 e posibil\u0103, o \u015ftiu din mica mea familie. Lucr\u00e2nd ani de zile la Istorie, genocid, etnocid, din care am publicat deocamdat\u0103 doar primele patru capitole, Petru Ursache a fost agresat psihic de ce-a citit: detaliile torturilor sunt devastatoare. A avut at\u00e2ta empatie cu martirii \u00eenchisorilor \u00eenc\u00e2t, \u00een clinica aceea blestemat\u0103 aduc\u00e2nd cu o bolgie, dup\u0103 anestezie \u015fi dup\u0103 o interven\u0163ie nes\u0103buit\u0103 care l-a \u00eempins \u00een moarte, se credea \u00een \u00eenchisoare; \u00ee\u015fi \u00eenchipuia c\u0103 vede cum sunt tortura\u0163i doi c\u0103lug\u0103ri \u00een camera de gard\u0103: \u201e\u00cei bat de-i omoar\u0103, Magda.\u201d \u00cen co\u015fmarurile lui, ap\u0103reau hidosul \u0162urcanu, Genu cel Groaznec, \u015fi mai hidosul Dumitrescu, cel cu hobby de pianist, satisf\u0103cut c\u00e2nd urm\u0103rea torturile \u201ebandi\u0163ilor\u201d prin vizet\u0103, maiorul Maromet de la Jilava, b\u00e2lb\u00e2itul \u00eenarmat cu o coad\u0103 de sap\u0103 ca \u201eargument \u015ftiin\u0163ific\u201d… Petru a pl\u00e2ns cu siguran\u0163\u0103 c\u00e2nd a aflat c\u0103, la Gherla, sub colonelul de Securitate Goiciu, ofi\u0163erii \u00eenal\u0163i care luptaser\u0103 pe frontul antisovietic, Cavalerii Ordinului Mihai Viteazul, deveni\u0163i criminali de r\u0103zboi, c\u0103rau tinetele acoperi\u0163i cu pelerinele lor de gal\u0103 zdren\u0163uite, murd\u0103rite de s\u00e2nge \u015fi de fecale, \u00een timp ce tablele de pe umerii gardienilor str\u0103luceau \u00een \u201elumina\u201d venit\u0103 de la R\u0103s\u0103rit. N-a avut regele Mihai nici o b\u0103nuial\u0103, din capul locului, 1944, ce se va \u00eent\u00eempla cu Armata Rom\u00e2n\u0103 dup\u0103 armisti\u0163iu?
\nFunc\u0163ioneaz\u0103 un program anti-memoria victimelor, ca rom\u00e2nii s\u0103 aib\u0103 o reputa\u0163ie \u00eendoielnic\u0103, de la\u015fi, de capete plecate, de\u015fi avem Figuri de legend\u0103 (titlul lui Cicerone Ioni\u0163oiu, Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, Bucure\u015fti, 2013). Cazul Aurel Stati: la 20 de ani voluntar pe front, prizonier de r\u0103zboi \u015fi, la \u00eentoarcerea din siberii de ghea\u0163\u0103, pu\u015fc\u0103rizat. O sut\u0103 dou\u0103zeci de fracturi a avut Aurel Stati dup\u0103 ce s-a aruncat de pe acoperi\u015ful \u00eenchisorii Uranus, ca nu cumva s\u0103-\u015fi tr\u0103deze sub tortur\u0103 prietenii. Dus la V\u0103c\u0103re\u015fti \u00eentr-o p\u0103tur\u0103, a f\u0103cut 18 ani de Aiud, \u00een c\u00e2rje. Petru Ursache a scris despre Drumul crucii. \u201eO s\u0103 intitulez un capitol S\u0103lciile de pe Aiudel\u201d, \u00ee\u015fi programase Petru, c\u00eend \u00ee\u015fi mai revenise, \u00eenainte de a fi dobor\u00e2t de bacteria Clebsiella, contractat\u0103 – ironie a sor\u0163ii – prin instala\u0163ia de aer condi\u0163ionat. \u015ei c\u00e2te nu-mi povestea despre ne\u00eenduplecatul Prin\u0163 Alecu Ghika. Spre sf\u00e2r\u015fit de deten\u0163ie, superiorii pu\u015fc\u0103riilor organizau \u201eexcursii\u201d prin \u0163ar\u0103, s\u0103-i \u00eenduplece pe \u00eend\u0103r\u0103tnici de bunele inten\u0163ii comuniste. Nu oricum, ci \u00een Volgi de lux. Le ar\u0103tau uzine \u00een care duduia economia, colhozuri, GAC-uri… Mul\u0163i cedau, recuno\u015fteau \u201erealiz\u0103rili\u201d. Nu \u015fi Prin\u0163ul Ghika. Colonelul Cr\u0103ciun l-a \u00eentrebat, la \u00eentoarcerea \u00een carcer\u0103, ce-l impresionase. \u201eS\u0103lciile de pe Aiudel\u201d, a venit r\u0103spunsul. Episodul l-a narat Marcel Petri\u015for, \u00een Trecute vie\u0163i de domni, de robi \u015fi de tovar\u0103\u015fi, Ed. Vremea, Buc., 2008. Strig\u0103tul dezam\u0103git scos de Cr\u0103ciun a fost previzibil: \u201eTot bandit ai r\u0103mas, prin\u0163ule! \u015ei c\u00e2te nu \u0163i-am ar\u0103tat!\u201d
\nCa s\u0103 realiz\u0103m, \u00een fine, \u201evertebrarea prin modele\u201d, \u00een formularea lui Sorin Lavric, trebuie spart\u0103 conspira\u0163ia t\u0103cerii printr-un program ferm pro-memoria elitelor morale. Pentru c\u0103 le avem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Viorel SAVIN Evadarea lui IF Prin 2010, Rom\u00e2nia literar\u0103 (nr. 32), semnala, apropo de \u201erela\u021bia de spirit Tolstoi \u2013 Dostoievski\u201d,<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13526"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13526"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13526\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13529,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13526\/revisions\/13529"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13526"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13526"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13526"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}