{"id":13501,"date":"2021-02-09T16:58:17","date_gmt":"2021-02-09T13:58:17","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13501"},"modified":"2021-02-10T12:47:47","modified_gmt":"2021-02-10T09:47:47","slug":"spatii-culturale-nr-62-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13501","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 62 (9)"},"content":{"rendered":"

Petrit NIKA
\n\"\"

Petrit Nika este un poet albanez, n\u0103scut la data de 9 iunie 1975, \u00een regiunea Puka din nordul Albaniei. A absolvit \u00een anul 2000, Facultatea de Filologie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Tirana.
\nDebuteaz\u0103 \u00een 1997, cu volumul de versuri \u201eM\u00ebngjes n\u00eb Alpe\u201d (Dimine\u0163i \u00een Alpi), editura Toena, Tirana. Continu\u0103 s\u0103 publice, de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, mai multe volume de poezie, printre care: \u201eTremb\u00ebdhjet\u00eb p\u00ebrralla pelegrine\u201d (13 fabule pentru copii), 2005, editura Ymeraj, Fier, \u201eKur qeshin syt\u00eb – antologji poetike\u201d (C\u00e2nd ochii r\u00e2d \u2013 antologie de poezie), editura Europrint, Vlora, \u201eFuga Temporum\u201d \u2013 poezii, editura Tringa Design, Tetova, \u201eQenia Brenda en\u00ebs\u201d (Existen\u0163a din interiorul carcasei), 2010, editura Skanderbeg books, Tirana, \u201eSht\u00ebpia e qenies\u201d (Casa fiin\u0163ei) etc. Este colaborator al mai multor reviste \u015fi gazete de prestigiu din Tirana: Tema, Fjala, Republika, Metropol, Standard, Shekulli, Panorama, Telegraf, Gazeta. Este laureat al Festivalului Na\u0163ional de Poezie, organizat de suplimentul cultural al gazetei Fjala (Cuv\u00e2ntul), din 2004, unde ob\u0163ine premiul al III \u2013 lea, iar \u00een 2010, ob\u0163ine premiul al II \u2013 lea la Concursul Na\u0163ional de Literatur\u0103, organizat de Ministerul Culturii din Albania.
\n(prezentare \u015fi traducere: Oana Anca Ivan-Glasu)<\/p>\n

Octombrie, la miezul nop\u0163ii
\n(„Mesnat\u00eb tetori<\/strong>„)<\/p>\n

\u00cen luna octombrie, \u00een miez de noapte, cea\u0163a alunec\u0103
\n\u00een spatele copacilor albi, precum fantoma unui eunuc
\nce se fere\u015fte a fi z\u0103rit.
\nSub presiunea t\u0103cerii,
\nse aud doar zgomotele l\u0103untrice ale con\u015ftiin\u0163ei
\ncu sunete-necate ritmic, ca ni\u015fte pietre
\nce se rostogolesc \u00een ad\u00e2ncul pr\u0103pastiei.
\n\u00cen paturi dorm asupritorii zilei –
\n\u015fi sim\u0163i cum aerul umed al nop\u0163ii autumnale
\nte umile\u015fte cu vestea libert\u0103\u0163ii…
\n\u00cen paturi dorm to\u0163i uciga\u015fii de ieri,
\n\u00een timp ce victimele lor
\niau cu ele \u00een infern ultima lumin\u0103
\npentru a le-o \u00eenapoia c\u0103l\u0103ilor de m\u00e2ine.
\nNimic nu stric\u0103 lini\u015ftea acestei nop\u0163i,
\npoate doar u\u015foarele trosnituri ale u\u015filor amintirii.
\nDorm ho\u0163ii, \u00eeng\u00e2mfa\u0163ii, b\u00e2rfitorii, snobii, poe\u0163ii…
\ndorm to\u0163i \u015fi par mai minuna\u0163i
\nca niciodat\u0103, dar tocmai asta ei nu \u015ftiu…
\n\u00cen de\u015fert dorm scorpionii,
\n\u00een ocean adorm pe r\u00e2nd caracati\u0163ele
\n\u015fi cobrele \u00een selv\u0103 dorm.
\nE o noapte de octombrie \u00een lumea \u00eentreag\u0103
\nsim\u0163i c\u0103 fiecare lucru e pe undeva
\nchiar dac\u0103 se mi\u015fc\u0103 sau doarme.
\nDoar cea\u0163a alunec\u0103 timid
\npentru a nu \u00eentrerupe lini\u015ftea…<\/p>\n


\nElegia a VI-a (din ciclul \u201cElegiile Ploii\u201d)
\nElegjia e gjasht\u00eb <\/strong><\/p>\n

Orice ai face ploaia este nomad\u0103 \u015fi oarb\u0103,
\nf\u0103r\u0103 cas\u0103, f\u0103r\u0103 avere, f\u0103r\u0103 patrie,
\no fugar\u0103 enigmatic\u0103 precum Homer,
\nprin provocatoare insule elene,
\nr\u0103t\u0103citoare condamnat\u0103 ca \u015fi Ulise,
\ndar f\u0103r\u0103 s\u0103 spere la Itaca proprie,
\n(pentru ploaie nu exist\u0103 nic\u0103ieri \u00een lume Itaca),
\nconfuz\u0103 fa\u0163\u0103 de toate \u015fi de sine,
\nconfuz\u0103 fa\u0163\u0103 de cauz\u0103 \u015fi scop,
\nde durere, bucurie, iubire, ur\u0103,
\nfa\u0163\u0103 de euforia autorecunoa\u015fterii, \u00eendoielii,
\nna\u015fterii, perpetu\u0103rii \u015fi mor\u0163ii,
\nfiind f\u0103r\u0103 fiin\u0163\u0103,
\nun lucru transformat \u00een simpl\u0103 materie
\nclar\u0103 sau nestatornic\u0103,
\nf\u0103r\u0103 memorie istoric\u0103 \u015fi predestinare
\nprivat de concepte
\nchiar semnificative \u015fi absurde, asta da.
\nTotu\u015fi este ceea ce este;
\npoate fi spus, se poate sim\u0163i,
\nde-a lungul timpului, de-a lungul anotimpurilor,
\nde-a lungul vie\u0163ii,
\np\u00e2n\u0103 \u00een ziua crucial\u0103 a judec\u0103\u0163ii,
\nc\u00e2nd deasupra oric\u0103rei alte fiin\u0163e \u015fi pentru ea
\npredestinarea sor\u0163ii se sigileaz\u0103 \u2013
\n\u015fi pentru ploaia f\u0103r\u0103 de moarte
\n– cu MOARTE.<\/p>\n


\nIarn\u0103 interioar\u0103<\/strong><\/p>\n

Pe strad\u0103 soarele albe\u015fte p\u0103m\u00e2ntul \u00eenghe\u0163at,
\nnu \u015ftii ce s\u0103 faci \u00een afar\u0103 de a-\u0163i fixa propria apocalips\u0103
\n\u00een celuloidul infantil al copil\u0103riei triste,
\ndintr-un timp nedatat, \u00eempins prea departe,
\n\u00eenc\u00e2t pare s\u0103 fi fost mereu doar un vis,
\ncu solitudini de neclintit \u015fi iarn\u0103 aspr\u0103.
\nTe \u00eentorci de nic\u0103ieri \u015fi \u00ee\u0163i apare imaginea,
\nafar\u0103 str\u0103luce\u015fte soarele rece al lunii de iarn\u0103,
\ncrengi de copaci dezbr\u0103cate se las\u0103 aiurea,
\nbate criv\u0103\u0163ul \u015fi acoperi\u015furile se scutur\u0103,
\n\u00eenc\u0103 de la trei ani ai \u00een creier imaginea asta.<\/p>\n

A\u015fa a fost, a\u015fa ai v\u0103zut atunci,
\nsoarele amiezii \u2013 iarn\u0103 cu avalan\u015f\u0103;
\nprin excelen\u0163\u0103 experien\u0163ele au deja semnele smogului,
\nesofagul amintirii e c\u0103ptu\u015fit cu pete de nicotin\u0103,
\ncu frontiere delimitate nem\u0103surate,
\n\u00eenc\u00e2t regre\u0163i copil\u0103ria f\u0103r\u0103 acoperi\u015f,
\nr\u0103mas\u0103 pe o strad\u0103 ve\u015fnic necunoscut\u0103,
\nunde sufl\u0103 criv\u0103\u0163ul \u015fi soarele albe\u015fte p\u0103m\u00e2ntul mort.<\/p>\n

Cum s\u0103 nu \u00een\u0163elegi biblia c\u00e2nd biblie e\u015fti tu \u00eensu\u0163i,
\nnu se \u015ftie cum scris\u0103 \u015fi nici c\u00e2nd,
\nbiblia e\u015fti tu, e\u015fti lumea \u00een sine,
\nlumea prin ea \u00eens\u0103\u015fi m\u0103soar\u0103 anii \u00een yarzi,
\nimagini din toate p\u0103r\u0163ile \u0163i se-nv\u0103lm\u0103\u015fesc \u00een creier,
\ndin\u0103untrul \u015fi din afara lumii.<\/p>\n


\nPostum\u0103 a ta\u0163ilor postmoderni
\n(Postumi i et\u00ebrve postmodern\u00eb)<\/strong><\/p>\n

Paternitatea este aidoma literei A sau o c\u00e2rj\u0103 dubl\u0103
\noriginea \u015fi acoperi\u015ful unei case genomice
\nnimic mai mult.
\nR\u0103ut\u0103cioas\u0103, lumina lunii se vars\u0103 din cer
\npeste livezile de m\u0103slini gri ale lui Odiseu peste care se uit\u0103
\ndubios Telemah
\nm\u0103sur\u00e2nd din ochi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia sa vulnerabil\u0103.
\nPaternitatea este un blestem necesar
\no \u015ftampilare a viitorului vie\u0163ii
\ncal \u015fi nutre\u0163 \u015fi grajd sigur.
\nCu sudoare \u015fi s\u00e2nge
\nse hr\u0103nesc hormonii curajo\u015fi ai genera\u0163iei viitoare.
\nDac\u0103 alunec\u0103
\nsau cad
\nsau se pierd
\nse transform\u0103 din nume \u00een ID-uri
\nprecum m\u0103rcile pe etichetele m\u0103rfurilor industriale.
\nAm cunoscut ta\u0163i at\u00e2t de ferici\u0163i
\nprecum aerul sub forma l\u0103m\u00e2ii \u00eencre\u0163ite.
\nTa\u0163i \u00een\u015fela\u0163i f\u0103r\u0103 limit\u0103
\ncare hr\u0103nesc prin sudoarea \u015fi s\u00e2ngele lor
\ncopiii bastarzi ai ta\u0163ilor necunoscu\u0163i
\nta\u0163i care mestec\u0103 p\u00e2inea cu sare \u015fi orgasm
\nodihni-se-vor \u00een pace, r\u0103bdarea \u00eenseamn\u0103 bun\u0103tate ve\u015fnic\u0103
\nta\u0163i care n-au \u00een\u0163eles niciodat\u0103 rolul lor \u00een fanteziile
\nserii c\u00e2nd \u00een cas\u0103-i \u00eenconjoar\u0103 dragostea
\nso\u0163ii vis\u0103toare, copii fl\u0103m\u00e2nzi \u00een obor
\napari\u0163ii misterioase \u015fi inexplicabile
\nt\u0103cere, degete trosnite, confuzie deplin\u0103
\nfum de \u0163igar\u0103, rachiu tare, piper,
\norori masochiste ca \u00eens\u0103\u015fi condi\u0163ia de TAT\u0102.
\nCur\u00e2nd, ta\u0163ii vor fi vagabonzi precum c\u00e2inii
\nsau nu va mai exista tat\u0103 sub aureola calmei maternit\u0103\u0163i.
\nArunc\u00e2nd o privire vertical\u0103 \u00een timp
\npricepi cauza pentru care s-au inventat m\u0103rturisirile
\nalfabetul, c\u00e2ntecele, poezia, teatrul, filosofia,
\npolitica, tr\u0103darea, necredin\u0163a, minciuna
\nbanii, drogurile, miturile \u015fi cultele.
\nPaternitatea, este un simplu A literar
\nf\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 total suspect
\n\u00een alfabetul trunchiat postmodern.
\nCum ast\u0103zi dubioas\u0103
\neste chiar existen\u0163a lui Dumnezeu \u015fi a istoriei.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

C\u00e2ntecul de leb\u0103d\u0103 al iernii<\/strong><\/p>\n

c\u00e2teodat\u0103, soarele \u00ee\u0219i aduce aminte de prim\u0103var\u0103
\n\u0219i devine mai tandru cu frunzele de caprifoi,
\nle \u0219terge r\u0103nile ca \u0219i c\u00e2nd pe el l-ar durea
\ntoate acele urme ale r\u0103zboiului cu z\u0103pada.
\nsus \u00eenc\u0103 mai p\u00e2nde\u0219te un ochi nemilos,
\nbolnav de cataract\u0103 \u0219i s\u0103tul de rug\u0103ciunile prelinse
\nodat\u0103 cu limbile de foc ale at\u00e2tor biserici arse.
\ncorul sutanelor, at\u00e2t de sever sub jaf, at\u00e2t de
\nperfid insinuat, cu fumul de t\u0103m\u00e2ie, \u0219i lemn,
\n\u0219i icoane \u00eenvelite \u00een jar, sun\u0103 pierdut ca
\nv\u00e2ntul prin caprifoi.
\naici florile mici, s\u0103 \u00eencap\u0103 \u2013 cor\u0103bioare de zah\u0103r
\n\u00een m\u00e2na pufoas\u0103 a Maicii \u2013 \u00eenc\u0103 dorm ostenite
\nsub pleoapele frigului.
\nochiul de sus nu le vede \u00eenc\u0103, \u00een\u0219elat de
\npuzderia alb\u0103 a ghioceilor, de c\u00e2ntecul de leb\u0103d\u0103
\nal iernii – at\u00e2t de gra\u021bioas\u0103 c\u00e2ndva, at\u00e2t de
\n\u00eendurerat\u0103 \u0219i h\u00e2d\u0103 acum.
\n\u00een preajma astronomicei mor\u021bi a \u00eenaltului ei.<\/p>\n


\nPeniten\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00een miercurea cenu\u0219ii miroase a flori \u0219i a pene arse,
\nlacrimile trec din ochi \u00een ochi,
\n\u00een secundele dinaintea rug\u0103ciunii;
\naici nicio privire nu mai e limpede,
\nnici g\u00e2ndul \u2013 izvor a toat\u0103 sl\u0103biciunea \u0219i teama –
\nardem flori, ne pres\u0103r\u0103m cenu\u0219\u0103 \u00een p\u0103r
\npentru domolirea poftelor de prim\u0103var\u0103.
\nsus, clopotele sun\u0103 a mustrare,
\numbrele lor se rostogolesc peste crucile din cimitir,
\npeste cuvintele din peniten\u021ba domestic\u0103 a infernului;
\ncenu\u0219a din p\u0103r na\u0219te vr\u0103bii \u0219i porumbei
\nde \u00eembl\u00e2nzit v\u0103zduhul.
\nsuntem de sticl\u0103 sub v\u0103mi, sub porunc\u0103,
\nde-aceea rug\u0103ciunea e transparent\u0103,
\nfragil\u0103 \u00een ziua ce cre\u0219te \u00eencet, ca o boal\u0103 \u00een trup;
\n\u00een miercurea cenu\u0219ii, sufletul e gol,
\npo\u021bi scrie versuri pe el,
\nc\u00e2t s\u0103-l min\u021bi, c\u00e2t s\u0103-l \u00eembraci, c\u00e2t s\u0103 nu-l crezi.<\/p>\n


\nIstorie literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Ionel POPA<\/strong><\/p>\n

SPA\u0162IUL LITERAR \u00een ROMANUL ROM\u00c2NESC*<\/strong>
\n (inventar fenomenologic)
\nNicolae Filimon, \u201eCiocoii vechi \u0219i noi\u201d(1863): Spa\u021biul bazar<\/em><\/p>\n

Din prima pagin\u0103 a romanului ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 un semn spa\u0163ial: scara; urcarea \u015fi cobor\u00e2rea ei au conota\u0163ii simbolice:
\n\u201e\u00centr-o diminea\u0163\u0103 [aten\u0163ie la momentul temporal] din luna octombrie, anul 1814, un june de 22 de ani [\u2026] sta \u00een scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc, rezimat de st\u00e2lpii intr\u0103rii \u015fi absorbit \u00een ni\u015fte medita\u0163iuni [\u2026]\u201d, (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi \u015fi noi, Ed.Minerva, col.Patrimoniu, 1985, p.13). \u00cen vreme ce el medita, \u201eu\u015fa sc\u0103rii se deschise \u015fi se ar\u0103t\u0103 \u00eenainte un arn\u0103ut \u00eembr\u0103cat numai \u00een fir, cu pistoale \u015fi iatagan la br\u00e2u\u201d[azi i-am spune bodygard]; ca \u00een basmul popular, obiectul veste\u015fte sosirea st\u0103p\u00e2nului. Apoi se auzir\u0103 \u201epa\u015fii cei lene\u015fi \u015fi gravi ai marelui postelnic, care cobora scara cu o caden\u0163\u0103 simetric\u0103\u201d (p.13). Dup\u0103 protocolul prezent\u0103rii \u015fi primirea \u201edarurilor\u201d, t\u00e2n\u0103rul Dinu P\u0103turic\u0103, urm\u00e2nd pe v\u0103taf, urc\u0103 scara pe care coboar\u0103 boierul fanariot, trece printr-o \u201esal\u0103\u201d \u015fi o \u201egalerie cam \u00eentunecoas\u0103\u201d. V\u0103taful se opre\u015fte \u00een fa\u0163a unei u\u015fi \u015fi zise lui Dinu: \u201e- Iat\u0103 odaia ce \u0163i-am g\u0103sit pentru locuin\u0163\u0103\u201d (p.16). \u00cen aceast\u0103 odaie \u00ee\u015fi petrece cea mai mare parte a timpului: \u201eDup\u0103 ce pleca boierul la curte, se ducea la v\u0103taf \u015fi-i f\u0103cea o mul\u0163ime de lingu\u015firi; apoi [..] se \u00eenchidea \u00een camera sa \u015fi se da cu totul la citit \u015fi la medita\u0163iuni\u201d (p.33), citea pe Plutarh, Cesar \u015fi\u2026 \u201eMachiavel\u201d.
\nDup\u0103 ce inspecteaz\u0103 \u201erepede \u015fi dispre\u0163uitor\u201d odaia, Dinu \u201edeschide fereastra\u201d \u015fi se uit\u0103 \u00een curte: \u201eo v\u0103zu plin\u0103 de g\u0103ini, g\u00e2\u015fte, ra\u0163e, claponi\u201d, iar din buc\u0103t\u0103rie i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eenaintea ochilor \u201emul\u0163imea de tingiri de diferite capacit\u0103\u0163i \u00een care se preg\u0103teau cele mai gustoase bucate din Fanar\u201d. \u00cen curtea boierului nu vede nici o alt\u0103 construc\u0163ie, ci doar obiecte care arat\u0103 bog\u0103\u0163ia \u015fi l\u0103comia, adic\u0103 numai ceea ce este trec\u0103tor \u00een via\u0163\u0103. Privind toate astea, Dinu \u00ee\u015fi zice \u00een sinea sa: \u201eIat\u0103-m\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, ajuns \u00een p\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u0163ei; am pus m\u00e2na pe p\u00e2ne \u015fi cu\u0163it; curagiu \u015fi r\u0103bdare, pref\u0103c\u0103torie \u015fi iu\u015fchiuzarl\u00e2c, \u015fi ca m\u00e2ne voi avea \u015fi eu case mari \u015fi bog\u0103\u0163ii ca ale acestui fanariot\u201d (p.17). La nivelul romanului lui Filimon, ceea ce\u00ac-\u015fi zice \u00een sinea sa Dinu este echivalentul celebrelor vorbe ale nu mai pu\u0163in celebrului personaj al lui Balzac: Rastignac de pe culmea cimitirului Pere Lachaise se adreseaz\u0103 Parisului \u201e- \u00centre noi, acum!\u201d.
\nPentru Dinu P\u0103turic\u0103 \u00eencepe urcu\u015ful pe scara material\u0103 \u015fi social\u0103. Dar pentru a ajunge ca fanariotul, Dinu va trebui s\u0103 urce \u015fi scara femeii. Dinu (\u00een calitate de p\u0103zitor al Duduc\u0103i la porunca lui Andronache, \u201eiubitul\u201d acesteia) ajung\u00e2nd la casa Duduc\u0103i \u201eintr\u0103 pe porti\u0163a cea mic\u0103, sui scara \u015fi se puse jos, \u00een pritvor, pe un pat de sc\u00e2nduri\u201d (p.47) \u00een a\u015fteptare. Interioarele casei Duduc\u0103i dau seama de condi\u0163ia ei de amant\u0103 a boierului fanariot. Fiecare obiect \u015fi fiecare gest sau vorb\u0103 reflect\u0103 via\u0163a de lux a femeii lipsite de orice principiu moral. Semnificativ e felul, dar mai ales ordinea \u00een care Dinu cunoa\u015fte od\u0103ile re\u015fedin\u0163ei Duduc\u0103i. Aceast\u0103 ordine sugereaz\u0103 scara pe care urc\u0103 Dinu de la situa\u0163ia de p\u0103zitor al femeii, la cea de amant \u015fi p\u0103rta\u015f \u00een pactul pentru ruinarea boierului. Ultima treapt\u0103 a acestei sc\u0103ri este \u201ecamera de culcare\u201d a Duduc\u0103i, unde cei doi pecetluiesc pactul.
\nPe simbolistica sc\u0103rii e construit teribilul blestem \u201ebiblic\u201d pe care Ghinea P\u0103turic\u0103 \u00eel arunc\u0103 asupra fiului care \u00eel reneag\u0103 \u015fi \u00eel alung\u0103 c\u00e2nd vine la el \u00een Bucure\u015fti: \u201e- Dumnezeu, care cunoa\u015fte \u015fi vede toate, s\u0103 nu-\u0163i ajute, fiu blestemat ce e\u015fti! El, care te-a \u00een\u0103l\u0163at at\u00e2t de mult, te va pogor\u00ee mult mai jos dec\u00e2t unde te afli. Aceste bog\u0103\u0163ii c\u00e2\u015ftigate prin nelegiuiri \u0163i le va risipi cum risipe\u015fte v\u00e2ntul praful dup\u0103 arie. Cum m\u0103 gone\u015fti tu pe mine, s\u0103 te goneasc\u0103 \u00eengerul Domnului \u00een toat\u0103 via\u0163a; s\u0103 nu ai prieteni \u00een nenorocire, s\u0103 umbli din cas\u0103 \u00een cas\u0103 cer\u015find p\u00e2ne, ca s\u0103-\u0163i ast\u00e2mperi foamea, \u015fi o trean\u0163\u0103, ca s\u0103-\u0163i acoperi goliciunea; s\u0103 lingu\u015fe\u015fti toate tarafurile \u015fi to\u0163i s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de tine. \u00cen chinurile boalei tale s\u0103 nu aibi pe nimeni care s\u0103 te m\u00e2ng\u00e2ie \u015fi \u00een vedeniile tale s\u0103-\u0163i stea dinainte toate f\u0103rdelegile tale. Amin! Fie, fie\u2026\u201d (p.182-183). Blestemul p\u0103rintesc se va \u00eemplini: Dinu moare \u00eentemni\u0163at \u00een \u201eocna p\u0103r\u0103sit\u0103\u201d.
\nCurtea boierului p\u0103m\u00e2ntean, banul C., se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00een opozi\u0163ie cu cea a fanariotului. C\u00e2nd tr\u0103sura lui Tuzluc intr\u0103 \u00een curtea banului C., \u201eslugile b\u0103tr\u00e2nului boier \u015fedeau pe treptele sc\u0103rii [s.n.] \u015fi \u00ee\u015fi petreceau timpul vorbind \u015fi r\u00e2z\u00e2nd; iar banul [\u2026] \u015fedea \u00een pritvorul (balconul) casei, pe un col\u0163 al unui pat lung \u015fi citea din tetravanghel\u201d (p.92).
\nSpa\u0163iile \u00een care sunt prezen\u0163i Tuzluc, Dinu, Duduca poart\u0103 semnele corup\u0163iei \u015fi desfr\u00e2ului. \u00cen aceste spa\u0163ii se pun la cale toate tic\u0103lo\u015fiile posibile p\u00e2n\u0103 la tr\u0103dare de \u0163ar\u0103 (Dinu e actor principal \u00een prinderea \u015fi uciderea lui Tudor Vladimirescu). La polul opus, spa\u0163iile \u00een care sunt prezen\u0163i banul C., Maria, fiica acestuia, Gheorghe, fostul v\u0103taf al al fanariotului acum aflat \u00een slujba banului, viitorul ginere, poart\u0103 semnele cinstei, generozit\u0103\u0163ii, bunei-cuviin\u0163e, lini\u015fti \u015fi fericirii.
\nDescrierea interioarelor este luxuriant\u0103. Scriitorul insist\u0103 asupra \u201eobiectelor cele mai apropiate \u015fi mai uzuale\u201d care, al\u0103turi de alte detalii, sugereaz\u0103 nivelul economic, [moral], cultural\u201d al personajului (Aurel Martin). Acest tip de descriere, prin simplu inventar, desf\u0103\u015furat\u0103 pe pagini \u00eentregi devine de la un punct \u00eencolo obositoare \u015fi afecteaz\u0103 construc\u0163ia \u015fi nara\u0163iunea. Ca exemplu men\u0163ionez capitolele \u201eScene de via\u0163\u0103 social\u0103\u201d \u015fi \u201e F\u0103-te om de lume nou\u0103, s\u0103 furi clo\u015fca dup\u0103 ou\u0103!\u201d, a\u015fezate \u00een \u201eoglind\u0103\u201d (N.Manolescu). Sunt dou\u0103 tablouri care au acela\u015fi subiect: petrecerile sardanapalice, unul sus \u00een od\u0103ile fanariotului Andronache, cel\u0103lalt \u00een \u201ebeciurile\u201d lui P\u0103turic\u0103. Sus e desfr\u00e2u \u015fi risip\u0103, jos slugile imit\u0103 pe st\u0103p\u00e2ni. Od\u0103ile de sus poart\u0103 semnele unui crepuscul, domne\u015fte iluzia statorniciei \u00een bog\u0103\u0163ie \u015fi putere; \u201ebeciul\u201d de jos are semnele grabei \u015fi vicleniei slugilor de \u201ea se ajunge\u201d, speran\u0163a ciocoiasc\u0103. \u00cen capitolul \u201eCe dai s\u0103 te fac ispravnic\u201d, autorul configureaz\u0103 un spa\u0163iu al corup\u0163iei \u015fi jafului.
\n\u00cen logica tezismului programat al romanului nu putea lipsi spa\u0163iul judec\u0103\u0163ii \u015fi al pedepsei. Unul este \u201eOcna p\u0103r\u0103sit\u0103\u201d unde, \u00eentemni\u0163at de noul vod\u0103 p\u0103m\u00e2ntean, Dinu moare; cel\u0103lalt este pia\u0163a public\u0103 \u00een care este pedepsit c\u0103m\u0103tarul Costea Chiorul, tovar\u0103\u015ful de nelegiuiri al lui P\u0103turic\u0103 \u015fi Duduc\u0103i, prin flagelare \u015fi \u0163intuirea de st\u00e2lp. Vinovatul e purtat pe uli\u0163ele Bucure\u015ftiului p\u00e2n\u0103 la locul execu\u0163iei, \u201ec\u00e2nd esecutorul ridicase pe pa\u0163ient \u00een v\u00e2rful picioarelor \u015fi se preg\u0103tea s\u0103-i \u0163intuiasc\u0103 urechile la st\u00e2lp, clopotele de la c\u00e2teva biserici ajunse p\u00e2n\u0103 la auzul mul\u0163imii\u201d. \u00cen uli\u0163a execu\u0163iei, venind din direc\u0163ii opuse, se \u00eencruci\u0219eaz\u0103 dou\u0103 procesiuni mortuare. R\u0103posa\u0163ii sunt Andronache Tuzluc \u015fi Dinu P\u0103turic\u0103. \u201eIat\u0103 cum \u00ee\u015fi terminar\u0103 cariera vie\u0163ii ace\u015fti trei scelera\u0163i. \u00cent\u00e2mplarea voise ca ei s\u0103 se mai \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00eenainte de a se prezenta lui Dumnezeu spre a-\u015fi da seama de relele ce s\u0103v\u00e2r\u015fiser\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt.\u201d (p.228), exclam\u0103 scriitorul mul\u0163umit de ilustrarea moralei romanului s\u0103u. Duduca fuge cu un turc dincolo de Dun\u0103re. Pentru c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 duc\u0103 aceea\u015fi via\u0163\u0103 ca \u00eenainte, turcul o leag\u0103 \u00eentr-un sac \u015fi \u00eei d\u0103 drumul \u00een Dun\u0103re. Ca morala s\u0103 fie complet\u0103, f\u0103r\u0103 dubii, scriitorul opune spa\u0163iului judec\u0103\u0163ii \u015fi pedepsirii pe cel al drept\u0103\u0163ii \u0219i r\u0103splatei: Biserica M\u0103n\u0103stirii Mihai-vod\u0103 unde se s\u0103v\u00e2r\u0219e\u015fte cununia religioas\u0103 a lui Gheorghe cu Maria. Gheorghe e r\u0103spl\u0103tit cu rangul de mare sp\u0103tar de c\u0103tre noul domnitor p\u0103m\u00e2ntean Grigore Ghica. Na\u015f nu este altcineva dec\u00e2t vod\u0103. Ceremonia are loc \u00een ziua de 23 aprilie (s.n.)
\nAntiteza dintre cele dou\u0103 spa\u0163ii r\u0103m\u00e2ne tezist\u0103, f\u0103r\u0103 nici un efect estetic: \u201eocna p\u0103r\u0103sit\u0103 nu se metamorfozeaz\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu al c\u0103in\u0163ei, iar cel al ceremonialului c\u0103s\u0103toriei r\u0103m\u00e2ne un mic document etnografic de epoc\u0103\u201d.
\nSpa\u0163iile exterioare, peisajele, at\u00e2tea c\u00e2te exist\u0103, \u015fi ca imagine \u00een sine, c\u00e2t \u015fi ca semnifica\u0163ii sunt la limita locului comun. Un posibil exemplu este descrierea unei nop\u0163i de var\u0103 (p.53). Tabloului, \u00een afar\u0103 de obiecte, \u00eei lipsesc culorile \u015fi emo\u0163ia. Din descrierea de 17 r\u00e2nduri po\u0163i extrage o singur\u0103 fraz\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t literar-artistic\u0103: bolta cereasc\u0103 \u201eera plin\u0103 de o lumin\u0103 magic\u0103, luna, a c\u0103rei palid\u0103 \u015fi dulce fa\u0163\u0103 \u00eemple de dor \u015fi ardoare inimile sim\u0163itoare, sta at\u00e2rnat\u0103 printre turlele mitropoliei [\u2026] Aceast\u0103 maiestoas\u0103 \u015fi dulce t\u0103cere era \u00eentrerupt\u0103 c\u00e2teodat\u0103 de suspinele unei privighetori, care c\u00e2nta durerile sale ascuns\u0103 \u00eentr-o dumbrav\u0103 de lilieci din gr\u0103dina M\u0103n\u0103stirii Antim\u201d. M\u0103 despart de opinia lui Tudor Vianu care afirma: \u201eSunt, \u00een Ciocoii vechi \u015fi noi, c\u00e2teva tablouri de natur\u0103 prinse de un penel dibaci\u201d. Nicolae Filimon e un citadin imun la fiorul liric ce-l poate trezi \u201emaiestoasa\u201d \u015fi \u201edulcea\u201d natur\u0103, \u00een dimensiunea ei terestr\u0103 ori cosmic\u0103.
\n\u201eCiocoii\u2026 sunt un roman al Bucure\u015ftilor, un roman citadin\u201d. Aprecierea lui \u015eerban Cioculescu e cam exagerat\u0103, dar vorba aceea: ce-i al cezarului trebuie dat cezarului. Pionieratul trebuie respectat \u015fi pre\u0163uit, dar p\u00e2n\u0103 la Bucure\u015ftiul lui Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Cezar Petrescu mai e cale de str\u0103b\u0103tut. Venerabilul critic noteaz\u0103 mai departe: \u201eBucure\u015ftean prin na\u015ftere, scriitorului i-a fost dat s\u0103 lase o neuitat\u0103 imagine a Capitalei [\u2026], Bucure\u015ftilor de alt\u0103dat\u0103! \u00cen arhitectura lui pestri\u0163\u0103 [\u2026] \u00een multiplicitatea aspectelor sociale dintre anii 1814-1825, aceasta este imaginea obiectiv\u0103, cu aparen\u0163\u0103 de fantastic\u0103 dioram\u0103[\u2026]\u201d. Dintre cei din siajul lui Cioculescu citez pe Teodor V\u00e2rgolici: \u201e[Filimon] a surprins cu un adev\u0103rat realism culoarea local\u0103, atmosfera specific\u0103. De la aspectul vestimentar al personajelor \u015fi p\u00e2n\u0103 la descrierea Bucure\u015ftiului cu gr\u0103dinile \u015fi edificiile publice, cu ambian\u0163a \u015fi decorul s\u0103lilor de spectacol, cu mahalalele lui, totul este notat cu precizie, cu un fin spirit de observa\u0163ie , cu un remarcabil talent descriptiv, \u00een imagini vii, autentice [\u2026]\u201d. Criticul a uitat s\u0103 treac\u0103 printre \u201eimaginile vii\u201d buc\u0103t\u0103ria cu tot ce produce ea! Diorama pe care o presupunea Cioculescu, imaginile vii identificate de V\u00e2rgolici e\/ sunt de fapt doar o \u00een\u015firuire de stampe. Descrierile, realizate prin simpla enumera\u0163ie, sunt saturate de fotografierea am\u0103nuntelor de arhitectur\u0103 \u015fi geografie urban\u0103. Exemplar\u0103 pentru tehnica descrierii \u015fi valoarea strict documentar\u0103 r\u0103m\u00e2ne descrierea palatului domnesc al lui Caragea-vod\u0103 (p.23-24). Aceast\u0103 descriere [ca \u015fi altele, vezi de pild\u0103 p.226-226] e curat hart\u0103 topografic\u0103. Ceva mai animate sunt tablourile cu \u201escene din via\u0163a social\u0103\u201d: petrecerile bucure\u015ftenilor la \u201eiarb\u0103 verde\u201d sau la \u201egr\u0103din\u0103\u201d, plimb\u0103rile familiilor boiere\u015fti cu tr\u0103sura pe \u201ePodul Mogo\u015foaiei\u201d \u015fi la \u201eT\u0103rgul din Afar\u0103\u201d, \u015fi bairamurile, ca cel de la Andronache Tuzluc.
\n\u201eFilimon are, afirm\u0103 George C\u0103linescu, pe alocuri intui\u0163ii balzaciene. \u00cendeosebi e remarcabil\u0103 la el preocuparea de precizie topografic\u0103, \u00een care pune minu\u0163ie \u015fi acel realism fantastic tipic la Balzac\u201d. Prelu\u00e2nd observa\u0163ia lui C\u0103linescu, critica postbelic\u0103 (mai ales cea epigonic\u0103) a b\u0103tut moned\u0103 pe realismul lui Filimon. Acest av\u00e2nt a mai fost temperat de Mircea Anghelescu la a c\u0103rui opinie m\u0103 raliez: \u201eCeea ce a fost interpretat ca realism \u015fi un punct important pentru care cercet\u0103torii l-au apropiat de Balzac, este de fapt consecin\u0163a unei voca\u0163ii ne\u00eenfr\u00e2nate de istoric, c\u0103ci nu poate fi numit realism, \u00een sensul obi\u015fnuit [literar-estetic] al cuv\u00e2ntului, efortul de investigare, minu\u0163ia cercet\u0103torului \u015fi geniul sintetic al scriitorului care recompune o epoc\u0103 \u00eentreag\u0103 [\u2026] din elemente disparate ale unor informa\u0163ii adunate, controlate \u015fi coroborate cu un des\u0103v\u00e2r\u015fit spirit critic [\u015fi de observa\u0163ie]. Istoricului, \u015fi nu scriitorului realist, \u00eei apar\u0163in descrierile de interioare, de ceremonii \u015fi obiceiuri uitate [\u2026]\u201d. Observa\u0163iile lui Mircea Anghelescu \u00ee\u015fi g\u0103sesc suport \u015fi \u00een numeroasele note \u015fi explica\u0163ii ale autorului din subsolul paginii, \u015fi \u00een prezen\u0163a documentului \u00een textul romanului, spre exemplu \u201eCatastih de dosolipsie, al Casei, Dumnealui Marele Postelnic Andronache Tuzluc, Leatul 1818, septembrie, Primi\u0163i – Cheltui\u0163i pe leatul 1818\u201d (p.141) \u015fi unul imaginat (fabricat pe loc) de Dinu P\u0103turic\u0103 pentru a demonstra \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163a pe amicii s\u0103i \u00eentru ciocoism cum se pot \u00eembog\u0103\u0163i pe seama st\u0103p\u00e2nilor: Foaie de socoteal\u0103 a cur\u0163ii marelui postelnic A.Tuzluc (p.112-113).
\n\u00cen 1913, Eugen Lovinescu observa acelea\u015fi limite ale realismului lui Filimon. Observa\u0163iile f\u0103cute din perspectiva pur literar-estetic\u0103 semnalau deficien\u0163ele romanului: \u201eF\u0103r\u0103 a fi un moment estetic, Ciocoii lui Filimon sunt o oper\u0103 viabil\u0103, o fresc\u0103 neispr\u0103vit\u0103, dar \u00eenc\u0103 destul de vast\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de o ac\u0163iune epic\u0103 nu \u00eendeajuns de ferit\u0103 de invazia am\u0103nuntelor; o fresc\u0103 \u00een care semnificativul \u00een\u0103bu\u015f\u0103 esteticul, iar cronologia d\u0103uneaz\u0103 compozi\u0163iei.\u201d \u00cen concluzie, realismul lui Filimon nu reu\u015fe\u015fte deplin trecerea de la fotografie (realism nud, de document) la imaginea realist\u0103 literar-artistic\u0103.
\n\u00centre spa\u0163iile exterioare \u015fi cele interioare din romanul lui Filimon exist\u0103 o deosebire func\u0163ional\u0103: cele exterioare sta\u0163ioneaz\u0103 la valoarea de document; cele interioare, conform tezismului moral inoculat romanului, sunt pline de semnele r\u0103ului (corup\u0163ie imoralitate, desfr\u00e2u). Descrierile lui Filimon vor s\u0103 informeze \u015fi s\u0103 instruiasc\u0103. Spa\u0163iile sunt selectate \u015fi or\u00e2nduite conform tezei morale care culmineaz\u0103 \u00een final cu inevitabila pedepsire a r\u0103ului \u015fi triumful binelui.
\nPrin Ciocoii vechi \u015fi noi, Nicolae Filimon (ne)\u00eenva\u0163\u0103 cum nu se scrie un roman.<\/p>\n


\nSandu TUDOR<\/strong>
\nPoet monah din secolul al XX-lea,
\n\u00eenchis politic \u015fi mort \u00een \u00eenchisoare.<\/em><\/p>\n

SPRE MAREA C\u0102L\u0102TORIE<\/strong><\/p>\n

Peste cre\u015ftetul meu, din afunzimi de zenit,
\nse-nv\u00e2rte\u015fte \u00een zodii magic licurit
\nde stelar\u0103 stihie.
\nDe patruzeci de zile \u015fi nop\u0163i spre pustiu,
\nspre locuri ro\u015fii de pustnicie,
\nt\u0103lpile-mi sun\u0103
\nca peste un vr\u0103jit pod de sicrie.
\nCaut s\u0103 aflu comorile Celui viu.
\nPort fluierul bucuriei \u00een m\u00e2n\u0103.
\nUnde este Acela? Cel pe care \u00eel \u015ftiu
\ndin ruginit\u0103 slov\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103?
\nDar din toat\u0103 bog\u0103\u0163ia d\u0103ruit\u0103 p\u0103m\u00e2ntului
\nnu mi-a picat \u00een sear\u0103 de pe c\u0103ile v\u00e2ntului,
\ndec\u00e2t o pan\u0103 mare de corb,
\ndintr-un f\u00e2lf\u00e2it de aripi, scund \u015fi orb.
\nMerg. \u015ei-n nesf\u00e2r\u015firea de drum
\ntrec prevestiri de furtun\u0103 \u00een destr\u0103m\u0103ri de fum.
\nSemne \u015fi umbre viclene mi-arat\u0103 ispita
\n\u00eenspre Diavoli\u0163\u0103 sau spre Balaur.
\n\u015ei blestemul \u00een ne\u0163\u0103rmuritele c\u00e2mpii
\ncre\u015fte gras peste ascunse cazane cu aur,
\n\u00een palo\u015fe verzi de b\u0103l\u0103rii.
\nDin ele r\u0103sar muiate \u00een apele lunii
\ncu r\u0103suciri spre v\u00e2zduh, florile m\u0103tr\u0103gunii.
\nDin ele \u00een cet\u0103\u0163i \u00ee\u015fi trag \u00eemb\u0103tarea nebunii.
\nMerg. \u015ei-n singur\u0103tate o-ntraripat\u0103
\n\u0163ip\u0103 peste mine speriat\u0103
\nceva din desn\u0103dejdea de Dumnezeu.
\nUnde s\u0103-L aflu pe Cel ce-L iube\u015fte sufletul meu?
\nAci unde \u015ferpii luncilor la lun\u0103 se-mbr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103?
\nAci unde fiarele c\u00e2mpului la umbr\u0103 se-mperecheaz\u0103?
\nSemnele timpului sunt pentru suflet \u00eenvins.
\nS\u0103 fac dar\u0103 din r\u0103bdare funie groas\u0103 de \u00eencins.
\nS\u0103-mi trag gluga aspr\u0103 de rug\u0103 peste fa\u0163\u0103
\npentru c\u0103l\u0103toria cea mare de peste via\u0163\u0103.<\/p>\n


\nSTIH SMERIT<\/strong><\/p>\n

Pe r\u00e2pa rug\u0103ciunii, urzit\u0103 \u00een uitare
\nS\u0103-\u0163i afli marea schim\u0103 a g\u00e2ndului c\u0103lit.
\n\u015ei la un schit de vis, pe drumul ocolit
\nDintre dezgustul vie\u0163ii \u015fi binecuv\u00e2ntare.
\nCu \u00eengerul t\u0103u frate, la Locul cel sfin\u0163it
\nS-ajungi s\u0103 hodine\u015fti \u00een bl\u00e2nda r\u0103suflare.
\n\u015ei s\u0103-n\u0163elegi \u00een har ce-\u0163i d\u0103 spre dezlegare
\nCu pustnicesc \u00eendemn, acest stih smerit.<\/p>\n


\nIon RO\u0218IORU<\/strong>
\n\"\"

Pantumuri<\/strong><\/p>\n

949
\nApoteca armeneasc\u0103 a intrat \u00een renovare
\n\u015ei frumoasa farmacist\u0103 cu ochi verzi s-a m\u0103ritat.
\nGolului imens de tine nu-i mai aflu alinare
\nOric\u00e2t c\u0103ile de\u015farte cu n\u0103duf i le str\u0103bat!
\n950
\nU\u015fa pompelor funebre azi e dat\u0103 de perete.
\nLa intrarea-n urbea veche s-a produs un accident.
\nMoartea mea de la o vreme nu mai vine pe-ndelete,
\nNici eu nu mai am r\u0103bdare s-o \u00eent\u00e2mpin indolent!
\n951
\n\u00cen spatele cl\u0103dirii Poli\u0163iei Locale
\nSe ruginesc cu anii ma\u015fini f\u0103cute zob.
\nM\u0103 simt exclus cu totul din visurile tale
\nPe care cu triste\u0163e culpabil\u0103 le-aprob!
\n952
\nSoldatul sare gardul spre-a se-nt\u00e2lni cu fata
\nCare-o s\u0103 se m\u0103rite cu altul \u00een cur\u00e2nd.
\n\u0162i-asociez de-a pururi figura cu armata
\nUnde-am f\u0103cut at\u00e2tea plantoane peste r\u00e2nd!
\n953
\nCocleala de pe turla bisericii o spal\u0103
\nZ\u0103pada spulberat\u0103 de criv\u0103\u0163ul acerb.
\nC\u00e2nd r\u0103utatea lumii spre mine d\u0103 n\u0103val\u0103
\n\u00cemi fac apotropaic un ad\u0103post din Verb!
\n954
\nS\u0103 traverseze digul \u00ee\u015fi bate ho\u0163ul calul
\nPe care-n toiul nop\u0163ii l-a potcovit invers.
\nS\u0103 nu mi se deoache \u00een fa\u015f\u0103 idealul
\nIi pervertesc strategic direc\u0163ia de mers!
\n955
\nMai mult sau mai pu\u0163in celebru,
\nBibliotec\u0103 vie-i cimitirul.
\nSilabisind mesajul lui funebru,
\nIgnor c\u0103 Parca st\u0103 s\u0103-mi taie firul!
\n956
\nAdast\u0103-n ploaie banca verde l\u00e2ng\u0103 b\u0103tr\u00e2nul minaret
\n\u015ei-\u015fi aminte\u015fte o poveste din scurta var\u0103 ce s-a dus.
\nM\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 reconstitui poemu-acela desuet
\nPe care-n noaptea vinovat\u0103 din limba turc\u0103 l-ai tradus!
\n957
\nHambarele nem\u0163e\u015fti uitate pe mal din ultimul r\u0103zboi
\nDevin moloz pe care grabnic \u00eel iau scaie\u0163ii \u00een primire.
\nNu-i de mirare c\u0103 iubirea ce ne implic\u0103 pe-am\u00e2ndoi
\nSe estompeaz\u0103 \u015fi dispare treptat din orice amintire!
\n958
\nAceast\u0103 cas\u0103 dichisit\u0103 respir\u0103 \u00eenc\u0103 ve\u015fnicie,
\nDe\u015fi st\u0103p\u00e2nii ei \u00een lumea f\u0103r\u0103 de-ntoarcere s-au dus.
\nPantunul scris \u00een clipa asta m\u0103 va uita \u00eentru vecie
\nDe-ndat\u0103 ce, cu bucurie, punctul final i-l voi fi pus!
\n959
\nBiserici aciuate sub bulbii lor enormi
\nSe profileaz\u0103-n step\u0103 pe d\u00e2mburi hialine.
\n\u00cen \u015faua ta ruseasc\u0103 de-at\u00e2ta mers adormi
\n\u015ei \u00eengerul de paz\u0103 s\u0103-\u0163i m\u00e2ne calul vine!
\n960
\nSe buluce\u015fte cr\u00e2ncen z\u0103pada \u00een rambleu
\n\u015ei viscolu-nv\u00e2rte\u015fte enormele palete.
\nC\u0103tre niciunde-n noapte m\u0103 duc cu Dumnezeu
\nS-aud url\u00e2nd a moarte to\u0163i lupii iernii gete!
\n961
\nNonagenarul nu-\u015fi mai plimb\u0103 de ast\u0103zi inima cu ceas
\nPe drumul de pe firul g\u00e2rlei s\u0103 se \u00eenchine la o poart\u0103.
\nDintr-o iubire blestemat\u0103 deduc c\u0103-i tot ce-a mai r\u0103mas
\n\u015ei-mi amintesc de fata care c\u00e2ndva a fost g\u0103sit\u0103 moart\u0103!
\n962
\nOrice vis premonitoriu d\u0103 o rait\u0103 prin astral
\n\u00cenainte s\u0103 revin\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt spre \u00eemplinire.
\nSe f\u0103cea c\u0103 arn\u0103utul m\u0103 l\u0103sase f\u0103r\u0103 cal
\n\u015ei c\u0103 tinerei hangi\u0163e \u00eei cerusem g\u0103zduire!
\n963
\n\u00cen foaia ei de zestre mireasa niciodat\u0103
\nNu trece boli latente sau un n\u0103rav ascuns.
\nUlterior concludem c\u0103 soarta-i vinovat\u0103
\n\u015ei c\u0103 e-n van la toate s\u0103 le afl\u0103m r\u0103spuns!
\n964
\nSpre ora\u015ful unde \u0163ip\u0103 pesc\u0103ru\u015fii noaptea-ntreag\u0103
\n\u00cen afar\u0103 de-al Selenei nici un drum nu duce drept.
\nToate g\u00e2ndurile mele de venirea ta se leag\u0103
\n\u015ei de unsprezece lustri f\u0103r\u0103 preget te a\u015ftept!
\n965
\nMerceologul t\u00e2n\u0103r era \u00eendr\u0103gostit
\nDe-o v\u00e2nz\u0103toare proasp\u0103t m\u0103ritat\u0103.
\nM-am bucurat c\u00e2nd el s-a otr\u0103vit
\n\u015ei-am pl\u00e2ns c\u00e2nd ea a fost \u00eencarcerat\u0103!
\n966
\nMu\u015fcatele din geamul b\u0103tr\u00e2nei c\u0103zute la pat \u00eenfloresc
\nStropite, din gre\u015feal\u0103, de preot cu ap\u0103 sfin\u0163it\u0103.
\nC\u00e2t timp \u00een visul meu n\u0103dejdea se va insinua firesc
\nAm \u015fanse s\u0103-mi salvez fiin\u0163a de la c\u0103derea \u00een ispit\u0103!
\n967
\nDoi pesc\u0103ru\u015fi coboar\u0103 tainic pe o capel\u0103 nup\u0163ial\u0103
\n\u015ei plopii scutur\u00e2ndu-\u015f frunza se \u00eenfioar\u0103 a prohod.
\nNici nu apuc\u0103 se ne cad\u0103 destinele la \u00eenvoial\u0103
\nC\u0103 ni se cere deja vam\u0103 s\u0103 trecem cel din urm\u0103 pod!
\n968
\nAcela\u015fi lac a\u015fteapt\u0103 ochii ilustrului poet latin
\nS\u0103-i scape lebedele prinse-n str\u00e2nsoarea ghe\u0163urilor scite.
\n\u00cen pragul iernii vie\u0163ii mele te-a\u015ftept la Pontul Euxin
\n\u015ei-mi textualizez pustiul ce f\u0103r\u0103 mil\u0103 m\u0103 \u00eenghite!<\/p>\n

969
\nSingur\u0103tatea se coboar\u0103 tiptil din farul genovez
\n\u015ei se ascunde-n Cazinoul ferestrelor \u00eentunecate.
\nSt\u00e2nd sprijinit de balustrad\u0103 cu ochii larg deschi\u015fi visez
\nC\u0103 \u0163i-ai f\u0103cut din lun\u0103-o luntre ce taie valurile toate!
\n970
\nCl\u0103direa p\u0103r\u0103sit\u0103 are cartoane ude-n cercevele
\nPe unde se \u00eentorc st\u0103p\u00e2nii \u00een Noaptea Sf\u00e2ntului Andrei.
\nPrin amintiri demult amorfe apari \u00een g\u00e2ndurile mele
\nDe dincolo de Valea Mor\u0163ii c\u00e2nd vii cu tine s\u0103 m\u0103 iei!
\n971
\nVin \u00een zbor tangent cu valul plin de spume scufundacii
\nCe se-ntorc subit din cale c\u00e2nd s-apropie de mal.
\nInerent\u0103-i clipa sumbr\u0103 c\u00e2nd m\u0103 p\u0103r\u0103sesc ortacii
\n\u015ei m\u0103 v\u0103d \u0163in\u00e2ndu-i singur piept destinului fatal!
\n972
\n\u00cen plin amurg s-a stins lumina electric\u0103 \u00een catedral\u0103,
\nDar preotul intrat \u00een trans\u0103 c\u00e2nta cu patos necurmat.
\nL\u00e2ng\u0103 icoana Preacuratei te-am prins de m\u00e2n\u0103 cu sfial\u0103
\n\u015ei m-a str\u0103fulgerat ideea ciudat\u0103 c\u0103 ne-am cununat!
\n973
\nSe uzeaz\u0103 centrifuga p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een stupin\u0103
\nDe c\u00e2nd pomii din livad\u0103 se usuc\u0103 nefiresc.
\nLa f\u00e2nt\u00e2na teofor\u0103 invoc ploile s\u0103 vin\u0103
\nCu miresmele fecunde dup\u0103 care jinduiesc!
\n974
\nSe umfl\u0103 spulberul astmatic
\n\u00cen geamul hanului pustiu.
\nMi-administrez un citostatic
\n\u015ei-aprind iluzia c\u0103-s viu!
\n975
\nAtins\u0103 de Alzheimer, b\u0103tr\u00e2na profesoar\u0103
\nD\u0103 vina pe pendula din lemn masiv de nuc.
\nMi-admonestez izvodul c\u0103 nu s-a pus de poar\u0103
\nC\u00e2nd insistam pe drumuri umblate s\u0103 apuc!
\n976
\nIarna-i este a\u015ftept\u0103rii unitate de m\u0103sur\u0103
\nC\u00e2nd \u00ee\u015fi d\u0103 b\u0103tr\u00e2nul Caron luntrea veche la vopsit.
\nPun bu\u015fteni \u00een soba-ncins\u0103 \u015fi privesc prin ambrazur\u0103
\nCum atra\u015fi de fum vin lupii s\u0103 m\u0103 urle-n asfin\u0163it!
\n977
\nDac\u0103 p\u0103durea e o carte, copacii-s paginile ei
\nCu note la subsol rescrise profund de fiecare dat\u0103.
\nP\u0103strez \u00een versurile mele esen\u0163a florilor de tei
\n\u015ei fac ca susurul din faguri s\u0103 nu se sting\u0103 niciodat\u0103!
\n978
\nBarca ghidului gone\u015fte pe canalele salmastre
\nSpre-a-\u015fi strivi carena veche de pilonul unui pod.
\nCascadorul care joac\u0103-n serialul vie\u0163ii noastre
\nNu mai vrea s\u0103 m\u0103 dubleze-n cel din urm\u0103 episod!
\n979
\nS-a a\u015fternut de-un deget colbul pe clavecinul din chilia
\nUnde improviza roman\u0163e albastre t\u00e2n\u0103rul oblat.
\nUitarea tot mai concertat\u0103 \u00eemi protejeaz\u0103 poezia
\nPe care n-am g\u0103sit r\u0103gazul s-o trec cu s\u00e2nge pe curat!
\n980
\nCu pliscurile ro\u015fii st\u0103ncu\u0163ele alpine
\nDezgroap\u0103 din z\u0103pada albastr\u0103 ghiocei.
\nForez avid sub crusta pustiului de tine
\nP\u00e2n\u0103 \u0163\u00e2\u015fne\u015fti aievea s-ast\u00e2mperi ochii mei!
\n981
\nS\u0103-mpart\u0103, c\u00e2nd va fi, acelea\u015fi astre,
\nLe e, prin cele dou\u0103 religii, interzis.
\nDe-acum \u00eencolo drumurile noastre
\n\u00centru vecie paralele ni-s!
\n982
\nPe st\u00e2nc\u0103 \u015fipotu-\u015fi perleaz\u0103
\nZglobiii stropi de ap\u0103 vie.
\nPoemul meu v\u0103 fascineaz\u0103
\nC\u00e2t Dumnezeu prin mine-l scrie!
\n983
\nEstuarul f\u0103r\u0103 cap\u0103t s-a umplut de graminee
\nRev\u0103rsate-n el de stepa ce din matc\u0103 \u015fi-a ie\u015fit.
\nZimbrii de la carul nostru trag p\u00e2rdalnic \u00een resteie
\nC\u0103 ajung s\u0103 ne bifurce drumul care ne-a unit!
\n984
\n\u0162ig\u0103ncile-ncoto\u015fm\u0103nate p\u0103trund cu iarna \u00een aul
\nS\u0103 v\u00e2nd\u0103 bluze de diftin\u0103 rusoaicelor c\u00e2ndva bogate.
\nM\u0103tu\u015fa mea-l oprea la mas\u0103 pe marchidanul din Stambul,
\nApoi \u00eemi cump\u0103ra t\u0103cerea cu acadele parfumate!
\n985
\nApa scade \u015fi valseaz\u0103 cu triste\u0163e geamandura –
\n\u015etim\u0103 ce-a uitat s\u0103-l prind\u0103 pe luntra\u015f \u00een mreaja ei.
\nScrisul meu c\u00e2ndva energic \u015fi-a pierdut dezinvoltura
\n\u015ei-n pustiul meu de tine saxaulii pier \u015fi ei!
\n986
\nL\u00e2ng\u0103 hanul ars de-un secol d\u0103n\u0163uiesc colind\u0103torii
\nP\u00e2n\u0103 ce, c\u00e2nt\u00e2nd, coco\u015ful sparge toat\u0103 vraja lor.
\nFric\u0103 mi-i de toamna-n care n-o s\u0103 mai aud cocorii
\nC\u0103ci spre alte z\u0103ri mai bune-i voi fi devansat c-un zbor!
\n987
\nSolomonarul face semne cu b\u0103\u0163ul magic de alun
\n\u015ei de \u00eendat\u0103-i se ive\u015fte dragonul \u00een\u015feuat din ap\u0103.
\nPotrivnica furtun\u0103-a sor\u0163ii o-nfrunt cu zborul meu nebun
\nS-ajung la timp cu jar \u00een palm\u0103 \u015fi ap\u0103 vie \u00een n\u0103strap\u0103!
\n988
\nPe propriile-i urme se-ntoarce iarna-n toamn\u0103
\nDe c\u00e2t se las\u0103 ceasu-n oglind\u0103 scufundat.
\nTe urm\u0103resc cu g\u00e2ndul, misterioas\u0103 doamn\u0103,
\nDans\u00e2nd c\u00e2nd trece trenul pe care l-am ratat!
\n989
\nEra un frig din alt\u0103 lume \u015fi \u00eengerul de foc dansa
\n\u00centr-o oglind\u0103 \u00eencadrat\u0103 de stalactite lungi de cear\u0103.
\nNu-i noapte magic\u0103 \u00een care s\u0103 nu m\u0103 isc \u00een fa\u0163a ta
\n\u015ei-o fac de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd trag fantomele s\u0103 moar\u0103!
\n990
\nFrumoasei NordaEla i-a mai murit un so\u0163
\n\u015ei-acum singur\u0103tatea \u00eei pare \u015fi mai groas\u0103.
\nSunt nop\u0163i ap\u0103s\u0103toare c\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u015fi un ho\u0163
\nTe face s\u0103 te bucuri c\u0103 \u0163i-a intrat \u00een cas\u0103!<\/p>\n

(Din volumul \u201eVerigheta cu safire\u201d)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petrit NIKA Petrit Nika este un poet albanez, n\u0103scut la data de 9 iunie 1975, \u00een regiunea Puka din nordul<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13501"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13501"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13501\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13508,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13501\/revisions\/13508"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}