{"id":13478,"date":"2021-02-07T20:01:05","date_gmt":"2021-02-07T17:01:05","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13478"},"modified":"2021-02-07T20:01:05","modified_gmt":"2021-02-07T17:01:05","slug":"de-ai-nostri-victor-frunza-lehamitea-6-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13478","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Victor Frunz\u0103 – Lehamitea (6)"},"content":{"rendered":"

\u0218MECHERIA SALVEAZ\u0102 PeDeSeRia!<\/strong><\/p>\n

La o \u00eent\u00e2lnire prieteneasc\u0103, cineva mi-a spus c\u0103 printre \u021b\u0103rani s-a generalizat p\u0103rerea c\u0103 pe timpul regelui (!) au dus-o foarte prost \u0219i de aceea, c\u0103 din partea lor, nu s-ar bucura de simpatie \u0219i sprijin nici ideea (monarhic\u0103), nici majestatea Sa. Hm! M\u0103 aflu \u00een plin\u0103 admira\u021bie pentru memoria at\u00e2t de bun\u0103 a celor la care se face referire. Nu f\u0103r\u0103 a m\u0103 declara surprins, din pricina unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de pierdere a memoriei, de-a dreptul clinice, de tratat cu medicamente, adic\u0103. Cum s\u0103 nu te mire c\u0103 \u021b\u0103ranii no\u0219tri (pentru c\u0103 despre ei este vorba, deci) \u0219i nu numai din zona c\u0103reia ne adres\u0103m, ci \u00een general, au uitat de la m\u00e2n\u0103 p\u00e2n-la gur\u0103 st\u0103ri de lucruri petrecute acum opt-nou\u0103-cincisprezece-patruzeci de ani \u0219i-\u0219i amintesc cu at\u00e2ta precizie fapte \u0219i st\u0103ri de acum optzeci, o sut\u0103 de ani sau mai mult? Sau au m\u00e2ncat c\u0103r\u021bile, cum se zice, pe p\u00e2ine, \u00eenc\u00e2t s-au inversat pur \u0219i simplu straturile istoriei? Ar fi c\u0103 au uitat cum au fost persecuta\u021bi cei mai gospodari oameni, eticheta\u021bi chiaburi sau mijloca\u0219i, dup\u0103 o clasificare experimentat\u0103 de teroarea stalinist\u0103 \u00eent\u00e2i la ea acas\u0103, apoi pus\u0103 la lucru \u00een \u021b\u0103rile subjugate. Au uitat c\u0103 se puneau ni\u0219te d\u0103ri care \u00eentreceau recolta, poveri numite ,,cote\u201d, asta ca s\u0103-i oblige s\u0103-\u0219i dea p\u0103m\u00e2ntul la ,,colectiv\u0103\u201d. Care colectiv\u0103 se \u00eenfiin\u021ba cu c\u00e2ntecele \u0219i poezioare, asta ziua, ca noaptea s\u0103 fie ridica\u021bi \u0219i trimi\u0219i la s\u0103parea canalului cei mai \u00eenr\u0103i\u021bi \u00een sinea lor sau pe fa\u021b\u0103 contra celor ce au luat cu hapca p\u0103m\u00e2nturile. Colectivizarea, pentru care a oftat nu de pu\u021bine ori c\u0103 nu mai e, domnul Ion Iliescu. Memoria celor du\u0219i la s\u0103parea canalului, de fapt nu poate fi \u00eenviat\u0103 din mor\u021bi, dar au mai r\u0103mas fiii \u0219i nepo\u021bii. Este curios c\u0103 au uitat \u0219i foametea provocat\u0103 a satului rom\u00e2nesc de c\u0103tre ceau\u0219i\u0219tii centrali \u0219i locali, dintre care mul\u021bi au urcat prin ho\u021bii \u0219i escrocherii din nou la putere sau doresc s\u0103 se aleag\u0103 din nou. Au uitat c\u0103 numai activi\u0219tii, securi\u0219tii \u0219i poli\u021bi\u0219tii mai puteau tr\u0103i oarecum \u00een \u021bara asta, oamenilor de r\u00e2nd r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-le mai pu\u021bin dec\u00e2t unor milogi, mul\u021bi din disperare neav\u00e2nd altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 fure.
\nCeea ce este curios c\u0103 tot ceea ce era r\u0103u \u00een \u021bara asta \u00een trecut, este pus pe seama regilor Rom\u00e2niei. Se mizeaz\u0103 pe faptul c\u0103 oamenii nu-\u0219i cunosc istoria. Dar oare cine nu \u0219tie c\u0103 tocmai trecerea \u00een secolul al XIX-lea de la Principatele Unite (deja) \u00een 1859 la regatul din 1881 a fost posibil\u0103 datorit\u0103 unui eveniment cu adev\u0103rat crucial \u0219i anume, c\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei \u00een urma R\u0103zboiului din 1877? Iar acest c\u00e2\u0219tig istoric nu ar fi fost posibil dac\u0103 \u00een fruntea o\u0219tirii \u021b\u0103rii n-ar fi stat principele Carol de Hohenzollern, viitorul rege Carol I, tratat pentru prima dat\u0103 \u00een istoria unei \u021b\u0103ri sugrumate la propriu de hr\u0103p\u0103re\u021bele mari puteri de la r\u0103s\u0103rit, apus \u0219i sud, ca un egal, de c\u0103tre \u021barul Rusiei, care \u00eei cere ajutorul disperat, \u00eempresurat fiind de turci la sud de Dun\u0103re. Coroana de o\u021bel – despre care cu nespus\u0103 m\u00e2ndrie a scris Al. Vlahu\u021b\u0103 – turnat\u0103 dintr-un tun turcesc, aceasta a fost fundamentul pe care s-a construit Rom\u00e2nia modern\u0103.
\nUrm\u0103torul pas \u00een edificarea \u021b\u0103rii, a\u0219a cum o avem ast\u0103zi, l-a \u00eenf\u0103ptuit nepotul regelui Carol I, regele Ferdinand I \u0219i regina Maria. Dup\u0103 ce c\u0103lc\u00e2nd orice leg\u0103turi de familie \u0219i interese particulare, regele a dus politica necesar\u0103 \u00een acel moment Rom\u00e2niei, aliindu-se \u00een r\u0103zboi contra Germaniei. \u0218i c\u0103 tocmai acestei t\u0103rii a monarhilor Rom\u00e2niei a fost posibil\u0103 izb\u00e2nda cea mai mare din istoria noastr\u0103: unirea \u00eentre grani\u021bele statului na\u021bional a tuturor teritoriilor locuite de rom\u00e2ni.
\nMonarhia rom\u00e2n\u0103 a fost o institu\u021bie statal\u0103. Faptul c\u0103 ea n-a supravie\u021buit este legat\u0103 de violen\u021ba ocupa\u021biei ruso-sovietice, care a \u00eentrecut groz\u0103veniile povestite de cronicari c\u0103 ar fi f\u0103cut turcii. Din 1944, ocupa\u021bia s-a manifestat ca un foc ucig\u0103tor \u00eencruci\u0219at: militar\u0103, gener\u00e2nd jaf \u0219i aservire economic\u0103; politic\u0103, gener\u00e2nd desfiin\u021barea partidelor \u0219i institu\u021biilor tradi\u021bionale; ideologic\u0103, gener\u00e2nd noile institu\u021bii de tip sovieto-rusesc; kaghebist\u0103 – gener\u00e2nd teroarea. Pentru cine \u0219tie s\u0103 citeasc\u0103 \u00een lacrimile \u021b\u0103rii \u0219i vibreaz\u0103 la ele, desfiin\u021barea monarhiei a fost o m\u0103sur\u0103 tragic\u0103, din strategia ocupa\u021biei politice. Republica, este o inven\u021bie str\u0103in\u0103 tradi\u021biilor na\u021bionale: nici \u0218tefan cel Mare, nici Mihai Viteazul, nici Br\u00e2ncoveanu \u0219i nici Cuza-Vod\u0103, n-au fost pre\u0219edin\u021bi de republic\u0103, ci voievozi, cobor\u00e2\u021bi din \u00eemp\u0103ra\u021bi bizantini \u0219i regi. Dup\u0103 cum Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Blaga, P\u00e2rvan, Iorga, Enescu, ca s\u0103 iau la \u00eent\u00e2mplare din marile nume ale neamului, n-au fost nici o secund\u0103 din via\u021ba lor republicani. Republica domnilor I. Iliescu, S. Brucan, C. Tudor, Verde\u021b, A. P\u0103unescu et compania, a fost impus\u0103 cu tancuri de ru\u0219i \u0219i pentru ast\u0103zi, o \u0219mecherire a cet\u0103\u021benilor, iar votarea de c\u0103tre popula\u021bie a Constitu\u021biei, incluz\u00e2nd \u0219i articolul despre republic\u0103, un praf \u00een ochii legalit\u0103\u021bii, o nou\u0103 ho\u021bire a istoriei.
\nSe vede treaba, c\u0103 ideea de monarhie, care zace totu\u0219i latent\u0103 undeva \u00een con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103, nu d\u0103 pace partidului (\u00eenc\u0103) de guvern\u0103m\u00e2nt. Inven\u021bia sunt sperietorile: ,,Dac\u0103 vine regele, ne ia p\u0103m\u00e2nturile \u0219i le d\u0103 la mo\u0219ieri!\u201d \u0218i \u00een naivitatea lor, mul\u021bi \u00eei cred \u0219i din cauza asta sunt \u00eempotriva monarhiei. Oare s-a uitat c\u0103 reforma de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Ferdinand I, iar cea din 1945 sub Mihai I? Comuni\u0219tii n-au dat niciodat\u0103, ci au luat. Inclusiv \u00eencep\u00e2nd cu 1949 (colectivizarea): au luat ceea ce au dat \u021b\u0103ranilor regii Rom\u00e2niei. Iar regimul PDSR doar s-a f\u0103cut c\u0103 restituie ce s-a luat \u021b\u0103ranilor sub comunism, pentru c\u0103, toat\u0103 lumea \u0219tie c\u0103 noii mo\u0219ieri, cei f\u0103cu\u021bi de partidul domnilor Gherman \u0219i N\u0103stase (de fapt al domnului Iliescu), \u00ee\u0219i rotunjesc averile sub umbra corup\u021biei, \u00een v\u0103zul tuturor.
\nExisten\u021ba ideii de monarhie, z\u0103c\u00e2nd latent\u0103 undeva \u00een con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103, nelini\u0219tea c\u0103 ea s-ar putea s\u0103 se afirme odat\u0103 cu t\u0103rie, este \u0219i substratul numeroaselor diversiuni la care asist\u0103m \u00eencontinuu de c\u00e2\u021biva ani \u00eencoace. De la compromiterea ideii \u00een sine, prin \u00eenlocuirea denumirii de buliba\u0219\u0103 cu aceea de ,,rege\u201d al etniei \u021big\u0103ne\u0219ti, a altuia de ,,\u00eemp\u0103rat\u201d \u0219i p\u00e2n\u0103 la agita\u021bia \u00een jurul, chipurile, inten\u021biilor Conven\u021biei Democrate, c\u00e2nd va ajunge la putere, toate urm\u0103resc s\u0103-i mai lase pe guvernan\u021bii actuali s\u0103 mai jefuiasc\u0103 \u021bara de ce nu este \u00eenc\u0103 jefuit. \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2\u021biva ani, pentru ca dup\u0103 aceea, mai v\u0103d ei… Cu ajutorul nostru al celor ce vot\u0103m. \u0218ansele lor stau \u00een felul \u00een care \u00eei mai pot p\u0103c\u0103li \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe cei bl\u00e2nzi \u0219i naivi, a\u0219a cum le-a reu\u0219it p\u00e2n\u0103 acum.
\nDespre semnatarul acestor r\u00e2nduri, \u00eei rog pe stima\u021bii mei cititori c\u0103rora m\u0103 adresez, respectiv celor \u0219mecheri\u021bi de propaganda P.D.S.R., s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 am cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i de gre\u0219elile trecute ale monarhiei \u0219i de umbrele ei, dar personal nu pot s\u0103 cred c\u0103 la aceast\u0103 or\u0103 \u00eentre pre\u0219edintele unei ,,republici\u201d, ini\u021bial confec\u021bionat\u0103 la Moscova, ulterior autohtonizat\u0103 prin c\u00e2rpeli succesive, \u0219i un monarh tradi\u021bional \u0219i constitu\u021bional, pentru destinele Rom\u00e2niei \u0219i prestigiul ei \u00een rela\u021biile interstatale, ar fi mai potrivit cel dint\u00e2i. Afirm \u00een deplin\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 c\u0103 niciodat\u0103 Rom\u00e2nia n-a fost mai respectat\u0103 \u0219i nu a avut prestigiu mai mare \u00een lume, a\u0219a cum a fost sub Carol I, Ferdinand I \u0219i regina Maria. Mihai \u00eentruchipeaz\u0103 \u00een prezent pentru Rom\u00e2nia o \u0219ans\u0103, o mare \u0219ans\u0103, garantat\u0103 de aceste mari chipuri ale istoriei. Pe cine ce \u0219i ce are domnul Iliescu, ,,republicanul\u201d, drept garan\u021bie? \u00cen trecut, pe V\u00e2\u0219inski, \u00een prezent, pe multimiliardarii tranzi\u021biei. S\u0103rmanul om simplu: ce \u0219tie el de interesele mari ale \u021b\u0103rii, c\u00e2nd \u00eei bate v\u00e2ntul prin buzunare?! \u00cemi afirm ideile cu toate riscurile personale pe care le cunosc de dou\u0103 decenii, c\u00e2nd pentru opinii politice am avut de pl\u0103tit, ca ieri \u0219i azi, cu mult mai mult dec\u00e2t cu acela de a nu fi ales… De altfel, dup\u0103 cum unii \u0219tiu, nu \u00eemi propun s\u0103 fiu deputat sau senator…
\n(Curentul de R\u00e2mnic,
\nAnul I, Nr. 3, octombrie 1996)<\/p>\n


\nUN IDEAL PREA MARE
\nPENTRU NI\u0218TE OAMENI AT\u00c2T DE MICI<\/strong><\/p>\n

Comunicare rostit\u0103 la colocviul ,,De ce nu se face Re\u00eentregirea?
\naula Facult\u0103\u021bii de Drept, 11-13 iunie 1995<\/em><\/p>\n

\u00centrebarea de baz\u0103: ,,De ce nu se face re\u00eentregirea na\u021bional\u0103?” a primit p\u00e2n\u0103 acum \u00een linii mari acela\u0219i r\u0103spuns, cu mici diferen\u021be de formulare, din care voi cita dou\u0103: ,,Nu se face din cauza comuni\u0219tilor de la Bucure\u0219ti \u0219i Chi\u0219in\u0103u”, a spus N. Lupan. ,,Din cauza axei Bucure\u0219ti-Chi\u0219in\u0103u-Moscova”, a spus Sorin Ro\u0219ea St\u0103nescu.
\n\u00cen cele ce urmeaz\u0103, voi \u00eencerca \u0219i eu o variant\u0103 de r\u0103spuns.
\nVoi muta \u00eens\u0103 analiza \u00een domeniul ideologiei.
\nDup\u0103 decembrie 1989, a fost mai \u00eent\u00e2i acel reviriment al unei p\u0103r\u021bi din clasa politic\u0103, cea mai \u00eendatorat\u0103 \u00een ascensiunea ei Kominternului, respectiv ai urma\u0219ilor acesteia, din a doua genera\u021bie, poate chiar a treia. Ast\u0103zi, g\u00e2ndind liber, ,,democratic”, ea nici m\u0103car nu-\u0219i mai ascunde ticurile. C\u00e2nd se poate deja striga liber dreptul nostru, al rom\u00e2nilor, de a tr\u0103i \u00eentre hotarele etnice, a\u0219a cum a fost \u00eentre 1918-1940, aceast\u0103 clas\u0103 politic\u0103 minoritar\u0103 ca num\u0103r, g\u00e2nde\u0219te \u0219i ac\u021bioneaz\u0103, iar uneori \u0219i gl\u0103suie\u0219te \u00een termenii Kominternului, a\u0219a cum ne-a demonstrat-o, \u00een pofida tuturor realit\u0103\u021bilor istorice, dl. Silviu Brucan, \u00eentr-un interviu din Libertatea.
\nDesf\u0103\u0219ur\u0103rile politice din anii care au trecut de la 22 decembrie 1989, ne duc la constatarea deloc uimit\u0103 c\u0103 P.C.R. nu a \u00eencetat o clip\u0103 s\u0103 existe, ci doar a intrat la \u00eenceput \u00een degringolad\u0103, a pierdut puterea politic\u0103 \u0219i odat\u0103 cu cererea popula\u021biei s\u0103tule de comunism, de interzicere a acestei forma\u021bii teroriste, a intrat \u00een ilegalitate.
\nSpre diferen\u021b\u0103 de monolitismul lui din diferite etape, P.C.R.-ul este dezagregat \u00een acele segmente care au constituit \u00een diferite etape curentele dominante \u0219i pe care cel anticeau\u0219ist, dar comunist \u00een esen\u021b\u0103, c\u00e2\u0219tig\u0103tor dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea dictatorilor, credea c\u0103 le-a eliminat. Le-a lichidat at\u00e2t de bine, \u00eenc\u00e2t dup\u0103 revolu\u021bie au reap\u0103rut toate, \u00een aparen\u021b\u0103 autonome, aspir\u00e2nd spre putere, la \u00eenceput fiecare pe cont propriu, dar incapabile s\u0103 o fac\u0103 unul f\u0103r\u0103 cel\u0103lalt, sf\u00e2r\u0219ind prin a se constitui \u00eentr-un singur tot politic, numit\u0103 alian\u021b\u0103. Este v\u00e2rful de iceberg, \u00een ad\u00e2ncimi exist\u00e2nd acela\u0219i P.C.R., aflat de ast\u0103dat\u0103 \u00een ilegalitate.
\nAcest scenariu l-am \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at mai pe larg \u00een ultima mea lucrare, Revolu\u021bia \u00eempu\u0219cat\u0103 sau P.C.R. dup\u0103 22 decembrie 1989. Concilierea na\u021bional\u0103, idee politic\u0103 av\u00e2nd ca inten\u021bie \u0219tergerea din memorie a faptului c\u0103 societatea socialist\u0103 a creat c\u0103l\u0103i \u0219i victime, se aplic\u0103 cel mai bine segmentelor acestui partid. Toate coexist\u0103 ast\u0103zi. A\u0219a se explic\u0103 \u0219i diferen\u021ba de nuan\u021be, \u00een atitudinea fa\u021b\u0103 de problema re\u00eentregirii, a acestor segmente. C\u00e2teva caracteristici ale acestei politici, \u00een chestiunea teritoriilor na\u021bionale aflate \u00een afara grani\u021belor actuale, deconspir\u0103 existen\u021ba P.C.R. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 de baz\u0103 este:
\nContinuitatea. Ea const\u0103 \u00een a nu deranja sau sup\u0103ra Moscova, cu grada\u021bii p\u00e2n\u0103 la lingu\u0219ire. Este \u0219i motivul, credem, pentru care de la balconul fostului ce-ce, dl. I. Iliescu a g\u0103sit la 22 decembrie 1989 potrivit s\u0103 aminteasc\u0103 de ,,\u00eentinarea idealurilor socialismului\u201d, dar nu a g\u0103sit cuvinte, trec\u00e2nd-o sub t\u0103cere, s\u0103 men\u021bioneze necesitatea re\u00eentregirii na\u021bionale, ca imperativ major al epocii postcomuniste (dac\u0103 aceasta ar fi \u00eenceput cu adev\u0103rat atunci), dar imperativ. N-a fost men\u021bionat\u0103 nicicum.
\nContinuitatea poate fi constatat\u0103 \u0219i \u00een atitudinea fa\u021b\u0103 de necesitatea de a se fi declarat \u00eenc\u0103 de atunci nulitatea Pactului Hitler-Stalin. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat aceasta nici dup\u0103 un an. Obsesia acestui segment de partid comunist era puterea, puterea \u0219i numai ea. Ideile lui politice erau cele pe care \u0219i le luase prin selec\u021bie din arsenalul P.C.R.-ului \u0219i le restructurase dup\u0103 nevoile momentului. Ideea re\u00eentregirii na\u021bionale lipsea cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, \u00eentruc\u00e2t nu figurase \u00een inventar.
\nAceast\u0103 absen\u021b\u0103 vizibil\u0103 ne-a determinat ca \u00een decembrie 1990, la conferin\u021ba de \u00eenfiin\u021bare a Alian\u021bei Civice de la Ateneul Rom\u00e2n, s\u0103 formulez \u00een public propunerea de adoptare de c\u0103tre Parlamentul Rom\u00e2niei a unei Declara\u021bii solemne privind nulitatea pactului Hitler-Stalin (Ribbentrop- Molotov).
\nPrioritatea acestei propuneri venea de la un fost disident, care fusesem. Pentru c\u0103 a doua dimensiune a atitudinii anticomuniste (,,disident\u0103”) este cea na\u021bional\u0103. Numai astfel ne putem revendica sorgintea din patruzeci\u0219iopti\u0219ti, spre diferen\u021b\u0103 de ,,disiden\u021bi”, precum domnul Silviu Brucan, care prin ac\u021biunile \u0219i declara\u021biile lor reiese c\u0103 sunt descenden\u021bii Kominternului. Se poate revendica oare un om de stat, drept \u00eemplinitor al testamentului lui B\u0103lcescu, atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i pune apostila pe un tratat cu imperiul de la r\u0103s\u0103rit, binecuv\u00e2nt\u00e2nd jafurile pe seama \u021b\u0103rii noastre, cum a f\u0103cut-o atunci proasp\u0103tul pre\u0219edinte, dl. I. Iliescu?
\nNu este lipsit de interes s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 o Declara\u021bie anti-pact a fost adoptat\u0103 de Parlamentul Rom\u00e2niei abia \u00een 1991, dar numai dup\u0103 ce Parlamentul Rusiei adoptase un document similar, momentul fiind ales bine, \u0219tiindu-se c\u0103 Moscova nu mai putea s\u0103 se supere.
\nAtitudinea fa\u021b\u0103 de re\u00eentregire (deci \u00een problema teritoriilor rom\u00e2ne\u0219ti furate) r\u0103m\u00e2ne o piatr\u0103 de \u00eencercare a oric\u0103rui om politic.
\nRaportul Andreescu-Weber, men\u021bionat aici, merita o analiz\u0103 mai detaliat\u0103. Disiden\u021ba anticomunist\u0103 a dlui G. Andreescu a e\u0219uat \u00een bra\u021bele du\u0219-manilor unit\u0103\u021bii na\u021bionale, cu argumente care – a\u0219a cum s-a subliniat – nu stau nici la cea mai mic\u0103 analiz\u0103 \u00een picioare. Mediatizarea peste m\u0103sur\u0103 a raportului ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri privitoare la calculele celor interesa\u021bi a pune \u00een circula\u021bie, printr-un nume acceptat de opozi\u021bie, abera\u021bii antina\u021bionale, care, oricum le-ar \u00eentoarce pe toate fe\u021bele autorii lor, tot pe linia Kominternului \u00eei plaseaz\u0103.
\nContinuitatea, men\u021bionat\u0103 mai \u00eenainte, se poate constata observ\u00e2nd \u0219i aranjarea priorit\u0103\u021bilor propagandistice dup\u0103 indica\u021biile cu valoare postum\u0103 ale defunctului pe-ce-re: \u00eenainte de toate, propaganda antimaghiar\u0103, dup\u0103 re\u021betele triviale ale lui Ceau\u0219escu. Ce mai r\u0103m\u00e2ne pentru Basarabia \u0219i eventual nordul Bucovinei, sunt ni\u0219te firimituri.
\nContinuitatea re\u021betelor dejiste sau ceau\u0219iste privind Basarabia \u0219i nordul Bucovinei se manifest\u0103 ast\u0103zi f\u0103r\u0103 nici un fel de constr\u00e2ngere economic\u0103 sau politic\u0103 din partea Rusiei. \u00eenainte politica f\u0103cut\u0103 cu ochii la Kremlin era justificat\u0103 de proverbul ,,Frica p\u0103ze\u0219te pepenii”. Dresajul a dat roade: c\u00e2inele danseaz\u0103 f\u0103r\u0103 v\u0103rgu\u021b\u0103, atac\u00e2nd piruete noi. Cum altfel s\u0103-\u021bi explici t\u0103cerea absolut\u0103 privind anexarea de c\u0103tre imperialismul rus a Insulei \u0218erpilor, confiscat\u0103 de la Rom\u00e2nia dup\u0103 \u00eencheierea \u0219i semnarea Tratatului de pace din 1947? Conducerea \u021b\u0103rii nu face mai nimic pe linie de stat – cel mult schimburi de delega\u021bii ale Parlamentului \u0219i Senatului, \u00eencheiate cu recep\u021bii costisitoare – pentru a ap\u0103ra popula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 din nordul Bucovinei \u0219i din sudul Basarabiei de dezna\u021bionalizarea la care este supus\u0103 \u00een continuare, acum din partea politicii de stat ucrainene. S\u0103r\u0103cia lucie, constr\u00e2ngerile economice de tot felul, manifest\u0103rile \u0219ovinismului ucrainean asupra popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti fac cel mult obiectul preocup\u0103rilor unor organiza\u021bii civice sau partide neparlamentare.
\n\u00cen timp ce diverse forma\u021bii maghiare sunt \u00een ofensiv\u0103, \u00een privin\u021ba drepturilor acestei minorit\u0103\u021bi din \u021bara noastr\u0103, regimul domnului I. Iliescu este sau simuleaz\u0103 timorarea, c\u00e2nd ar fi cazul s\u0103 prezinte organismelor interna\u021bionale abilitate, situa\u021bia popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din Ucraina.
\nTe \u00eentrebi dac\u0103 cumva exist\u0103 o concep\u021bie oficial\u0103, o doctrin\u0103 privind unitatea statal\u0103 care s\u0103 includ\u0103 dreptul inalienabil al Rom\u00e2niei \u0219i al poporului rom\u00e2n asupra teritoriilor jefuite de imperialismul ruso-sovietic? Nu,
\no asemenea concep\u021bie, la nivelul conducerii statului, nu exist\u0103. Exist\u0103 doar manifest\u0103ri festiviste pompoase, cu popi \u0219i discursuri trombonistice.
\nAbsen\u021ba unei asemenea doctrine face posibile ini\u021biative de-a dreptul iresponsabile, angaj\u00e2nd \u00eensu\u0219i viitorul \u021b\u0103rii, ca \u0219i c\u00e2nd aceasta ar fi proprietatea lor. A\u0219a a fost recunoa\u0219terea celui de-al doilea stat rom\u00e2nesc, cu alte cuvinte recunoa\u0219terea independen\u021bei unei p\u0103r\u021bi din teritoriul na\u021bional, rupt cu for\u021ba \u00een \u00eemprejur\u0103rile cunoscute. Cu alte cuvinte aprobarea pactului Ribbentrop-Molotov. Analfabetism sau antirom\u00e2nism? S\u0103 nu fi \u0219tiut dumnealor cazul absolut simetric al R.F. a Germaniei care nu a recunoscut niciodat\u0103 R.D.G. ca stat independent? Cea mai bun\u0103 ilustrare a acestei b\u0103lm\u0103jeli din capul a\u0219a numi\u021bilor oameni de stat ai Rom\u00e2niei, ilustra\u021bie a crasei lor incompeten\u021be politice, sunt perlele pe care le-am auzit din gura dlui Oliviu Gherman. Proasp\u0103tul dr. honoris causa al Universit\u0103\u021bii din Chi\u0219in\u0103u b\u00e2iguia \u00eentr-o alocu\u021biune despre ,,prietenia dintre popoarele noastre”, adic\u0103 dintre ,,popoarele” rom\u00e2n \u0219i moldovean. S\u0103rman\u0103 \u021bar\u0103, s\u0103 nu-i ier\u021bi: \u0219i ei te r\u0103stignesc \u0219tiind ce fac!<\/p>\n


\nUN REZISTENT SUI-GENERIS:
\nAL. O. TEODOREANU-P\u0102STOREL<\/strong><\/p>\n

Comunicare la sesiunea Sighet, iunie 1997<\/em><\/p>\n

\u00cen istoria prostitu\u0103rilor intelectuale la instaurarea comunismului exist\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un cap de serie spectaculos, prin Mihail Sadoveanu. \u00eent\u00e2mplarea face c\u0103 asemenea autorului descoperirii astronomice cu iz maoist avant la lettre, precum c\u0103 „Lumina vine de la r\u0103s\u0103rit” (,,R\u0103s\u0103ritul este ro\u0219u!\u201d a venit dup\u0103 aceea) care i-a asigurat scriitorului bun\u0103starea, jil\u021buri de mo\u021b\u0103it \u00een prezidii, inclusiv \u00een cel al republicii populare, premiul ,,Lenin” pentru „\u00eent\u0103rirea p\u0103cii \u00eentre popoare” \u0219i perni\u021ba cu decora\u021bii la \u00eenmorm\u00e2ntare, la cealalt\u0103 extrem\u0103 s-a situat tot un scriitor poposit din \u021bara Moldovei, Al. O. Teodoreanu, cunoscut sub numele literar de P\u0103storel.
\nScriitori intra\u021bi \u00een colimatorul Securit\u0103\u021bii, \u00eenc\u0103 de pe timpul c\u00e2nd institu\u021bia se mai numea inofensiv Siguran\u021ba Statului, au fost destui. Num\u0103rul unu, legal, al oficiosului Sc\u00e2nteia din 1944, \u0219i-a \u00eenceput cariera prin atacarea lui Tudor Vianu, nu \u0219tim nici ast\u0103zi de ce – pentru c\u0103 era evreu sau pentru c\u0103 se botezase? – dup\u0103 care a\u0219a numi\u021bii scriitori ,,fasci\u0219ti” cuprindea o lung\u0103 list\u0103, \u00een care erau amesteca\u021bi de-a valma scriitori care se manifestaser\u0103 publicistic sub regimul Antonescu, cu al\u021bii \u00eenvinov\u0103\u021bi\u021bi de a fi fost de orientare legionar\u0103. Cu alte cuvinte, noua putere \u00ee\u0219i stabilise ea \u00eens\u0103\u0219i, cu mult \u00eenainte de a se fi sim\u021bit st\u0103p\u00e2n\u0103 peste \u021bar\u0103 \u0219i institu\u021biile ei, nominal, ce scriitori \u00eei sunt adversari \u0219i urmeaz\u0103 s\u0103 fie trimi\u0219i la p\u00e2rnaie. Nici unul din ei – m\u0103 g\u00e2ndesc la nume mai importante, precum Radu Demetrescu-Gyr sau Nichifor Crainic – nu apucase s\u0103 fac\u0103 vreun gest de opozi\u021bie sau frond\u0103, \u00eenc\u00e2t condamnarea le fusese aplicat\u0103 pentru conforma\u021bia ideologic\u0103 a operei lor. (Radu Demetrescu-Gyr, de pild\u0103, era autorul textului pentru imnul intitulat Sf\u00e2nt\u0103 tinere\u021be legionar\u0103, pentru care a fost \u0219i condamnat la moarte, al\u021bii spun c\u0103 din cauza poemului Ridic\u0103-te, Gheorghe, Ridic\u0103-te, Ioane, pedeaps\u0103 comutat\u0103). Nici unul nu s\u0103v\u00e2r\u0219ise un delict prev\u0103zut de legile penale, dar pe atunci, comunismul rom\u00e2nesc, aflat \u00eenc\u0103 \u00een faza copil\u0103riei, criticat\u0103 cu vizionarism \u0219i pentru timpurile ce aveau s\u0103 vin\u0103, de Lenin, nu ajunsese \u00eenc\u0103 la stadiul de rafinament de mai t\u00e2rziu, \u00een a disocia cu perfidie motivul politic al arest\u0103rii unei persoane de pretextul cu care o punea \u00een aplicare. Al\u021bii, din acela\u0219i motiv dictat de criteriile ideologice comuniste, fuseser\u0103 pur \u0219i simplu epura\u021bi din r\u00e2ndul Uniunii Scriitorilor, indiferent de valoarea lor, prin dictatul P.C.R., la pu\u021bin timp de la semnarea armisti\u021biului. Nume dintre cele mai mari ale culturii noastre au fost astfel ostracizate pentru multe decenii de aici \u00eenainte, precum: Ioan Petrovici, Ion Barbu, Lucian Blaga, Dan Botta, I. Al. Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, Mircea Eliade, I.M. Sadoveanu, Petru Comarnescu etc. Lista mult mai ampl\u0103, publicat\u0103 de Sc\u00e2nteia, cu men\u021biunea c\u0103 ,,locul lor nu este \u00een via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 „, cuprindea \u0219i numele scriitorului Al.O.Teodoreanu, P\u0103storel, c\u0103ruia i se punea \u00een vin\u0103 c\u0103 „a scris pentru sus\u021binerea r\u0103zboiului antisovietic”*.
\nCazul lui P\u0103storel Teodoreanu este totu\u0219i unul aparte. Nef\u0103c\u00e2nd structural parte din tagma pe care o reprezenta ,,na\u0219ul” s\u0103u, Sadoveanu, Teodoreanu-P\u0103storel, cunoscut drept un rafinat chefliu \u0219i un comentator \u00een catrene fine a diverse situa\u021bii morale, se treze\u0219te brusc la o realitate pe care o respinge, dar ale c\u0103rui instrumente nu sunt ale scriitorului tradi\u021bional. Profilul s\u0103u nu se potrive\u0219te portretului-robot al scriitorului-du\u0219man de clas\u0103. Scenariul cu un asemenea personaj avea la baz\u0103 multiplicarea clandestin\u0103, m\u0103car la ghestetner a unor scrieri cu ,,con\u021binut du\u0219m\u0103nos”, dac\u0103 nu chiar a unor manifeste explicit anticomuniste, gesturi urmate neap\u0103rat de transmiterea pe furi\u0219, din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, sau azv\u00e2rlirea lor \u00een public, \u00eentr-o pia\u021b\u0103 sau m\u0103car \u00eentr-o adunare, a\u0219a cum f\u0103cuse el, pe-ce-re-ul cu tip\u0103riturile sovietice din anii de a\u0219a zis\u0103 ,,neagr\u0103 ilegalitate”. P\u0103storel nu f\u0103cea nimic din toate acestea: el glumea \u00een catrene, pe care nici m\u0103car nu le semna, \u00eentruc\u00e2t nu avea cum. Ele \u00eei ie\u0219eau din gur\u0103 firesc, mai bine spus, \u00eei \u021b\u00e2\u0219neau printr-o inspira\u021bie de moment, dup\u0103 care odat\u0103 comunicate, \u00eei contamina pe cei c\u0103rora le comunica inven\u021bia sa verbal\u0103 de dorin\u021ba de a le-o spune \u0219i altora, \u00eenc\u00e2t epigramele sale porneau \u00een lume cu o vitez\u0103 \u0219i o putere de circula\u021bie, practic imposibil de controlat: ,,Are cap p\u0103trat \u0219i dur\/ Pe muscali \u00eei pup\u0103-n fund! \/ \u0218i \u00een… pesta mamii lui\/ A atins apoteoza… Cine crede\u021bi c\u0103-i acesta?\/ S\u0103 vi-l spun eu: Petru Groza! ”
\nEpigramele lui P\u0103storel, dintre care avem certitudinea c\u0103 ni s-au p\u0103strat doar o parte, au avut cu tot aspectul lor de glum\u0103, o gravitate f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria acestei a\u0219a numite specii minore sau periferice, ilustrat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci cu o tematic\u0103 de circumstan\u021b\u0103 \u0219i mai mult moralizatoare. Al. O. Teodoreanu-P\u0103storel adapteaz\u0103 genul la vremea terorismului de stat, instaurat odat\u0103 cu comunismul, f\u0103c\u00e2nd ca securi\u0219tii limbii \u0219i ai literaturii s\u0103 fie practic neputincio\u0219i \u00een fa\u021ba r\u0103sp\u00e2ndirii acestor minuscule opere, care se insinuau c\u00e2nd \u0219i unde nu se a\u0219teptau \u0219i al c\u0103ror efect \u00een dezv\u0103luirea adev\u0103rului despre regimul instaurat de Moscova, se m\u0103sura doar prin impactul lor extraordinar. Vota\u021bi soarele! (deci, din 1946): ,,Nu credeam s-ajung vreodat\u0103\/ C-am s\u0103 pot s\u0103 fiu \u00een \u0219tare\/ C\u0103 f\u0103c\u00e2nd pipi pe garduri,\/ S\u0103 o fac direct \u00een soare!”
\nSpecia evolueaz\u0103 sub puterea lui de luare \u00een der\u00e2dere, de la bonomia cunoscut\u0103 din majoritatea produc\u021biilor antebelice la o satir\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, \u00een care datorit\u0103 a\u0219a zisului anonimat \u00een care circulau, autorul \u00ee\u0219i putea permite orice, p\u00e2n\u0103 la a-\u0219i bate joc nominal de personajele politice ale vremii, folosind aproape mereu trivialit\u0103\u021bi, care paradoxal, sub puterea talentului s\u0103u excep\u021bional, \u00ee\u0219i pierd vulgaritatea, devenind mijloace stilistice, pe care numai o literatur\u0103 de avangard\u0103 cum era a lui \u0219i liber\u0103 precum este cea de azi, le poate considera c\u0103 au avut darul de a o \u00eembog\u0103\u021bi: ,,\u00cen guvernul Groza, cel de con-centrare,\/ S-au primit trei membri pentru completare\/ \u00cens\u0103 ca s\u0103 fie cabinet etern\/ \u00cemi bag \u0219i eu membrul… \u00een acest guvern!”
\n*) Victor Frunz\u0103, Istoria Partidului Comunist Rom\u00e2n, vol. I, pag.274, ,,Nord”, Aarhus, 1984, cu trimitere la 221, Epura\u021bia scriitorilor, Sc\u00e2nteia nr. 39, 29 oct. 1944.<\/em><\/p>\n

Tematica epigramelor politice ale lui P\u0103storel poate fi clasificat\u0103 astfel:
\na) Desfiin\u021barea prin r\u00e2s a oamenilor instala\u021bi de Moscova la conducerea \u021b\u0103rii, ca \u0219i stigmatizarea lor pentru caracterul slugarnic de comportament. Lista de preferin\u021be cuprinde pe Petru Groza, Mihail Sadoveanu, Romulus Z\u0103roni, Ana Pauker, Teohari Georgescu \u0219.a. Lui Sadoveanu: ,,Cu fa\u021ba la r\u0103s\u0103rit\/ \u0218i cu fundul dezvelit,\/ Nu e greu de presupus\/ Ce-o s\u0103-\u021bi intre din apus!” Sau: ,,Sadoveanu filo-rus\/ St\u0103 cu fundul la apus\/ Ca s-arate-apusului\/ Care-i fa\u021ba rusului!” Lui Teohari Georgescu: ,,Democrat \u00eent\u00e2rziat\/ Ne-ai b\u0103gat pe to\u021bi la gr\u0103tii,\/ Dar poporul democrat\/ Te-a b\u0103gat \u00een aia-a m\u0103-tii!” (La gr\u0103tii La b\u0103gat \u00eens\u0103 Dr\u0103ghici).
\nb) Comentarea unor evenimente politice la zi, \u00eencep\u00e2nd cu luptele de la Debre\u021bin ale diviziei ,,Tudor Vladimirescu”, alegerile din 1946, p\u00e2n\u0103 la moartea lui Stalin. Presupunem c\u0103 multe din epigramele din aceast\u0103 cate\u00acgorie s-au pierdut iremediabil. \u00cen culegerea EVF, \u00eengrijit\u0103 de George Zarafii, figureaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2teva, din care cit\u0103m cea referitoare la luptele de la Debre\u021bin ale Diviziei ,,Tudor Vladimirescu: ,,Din falnic v\u00e2n\u0103tor de munte\/ Mi te-a f\u0103cut Ana pandur!\/ \u00cent\u00e2i \u021bi-a-nfipt o stea \u00een frunte\/ \u0218i-apoi un debre\u021bin \u00een fund!”
\nc) Comentarii de aceea\u0219i factur\u0103 la adresa armatei ruse\u0219ti, care se auto-intitulase ,,de eliberare”. ,,Pe drumeagul din c\u0103tun\/ Venea ieri un rus \u0219i-un tun:\/ Tunul – rus \/ \u0218i rusul – tun! * (aprox. 1945). Mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce la Bucure\u0219ti s-a ridicat monumentul osta\u0219ului sovietic, conceput de Baraschi, \u00een care un soldat rus era ridicat pe o coloan\u0103 de marmur\u0103 foarte \u00eenalt\u0103, P\u0103storel vine cu urm\u0103toarea \u00eentrebare retoric\u0103: ,,Soldat rus, soldat rus\/ Te-au ridicat at\u00e2t de sus\/ Ca s\u0103 te vad\u0103 popoarele\/ Sau fiindc\u0103-\u021bi put picioarele?
\nd) Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, reac\u021bii la fel de necru\u021b\u0103toare la adresa unor scriitori – dintre care unii f\u0103r\u0103 oper\u0103 – slugi credincioase ale regimului. Pe mul\u021bi \u00eei satirizeaz\u0103 nominal. Alte epigrame se refer\u0103 la \u00eentreaga categorie, precum cea despre transformarea palatului regal ,,Peli\u0219or” \u00een a\u0219a zis\u0103 cas\u0103 de crea\u021bie pentru scriitori: ,,Voi, creatori ai artei pure,\/ Ce sta\u021bi acuma la p\u0103dure,\/ S\u0103 fi\u021bi aten\u021bi c\u00e2nd v\u0103 plimba\u021bi,\/ S\u0103 nu c\u0103lca\u021bi \u00een… ce crea\u021bi!\u201d Sau: ,,\u00cen vremea asta revolut\u0103,\/ Raha\u021bii scriu, \u00een loc s\u0103 put\u0103!\/ Iar scriitori-adev\u0103ra\u021bi\/ Sunt da\u021bi afar\u0103 de raha\u021bi!
\nNu a\u0219 fi insistat at\u00e2t de mult asupra clasific\u0103rii \u0219i a unor exemple, dac\u0103 nu ar fi fost \u0219i \u00een acest caz necesar a avea de fa\u021b\u0103 motivele, \u00een momentul c\u00e2nd supunem cu glas tare oprobiului cruzimea cu care organele represive ale regimului comunist s-au n\u0103pustit asupra unui om care s-a socotit liber, m\u0103car numai \u00een micul s\u0103u laborator de crea\u021bie, folosindu-se cu cea mai mare inteligen\u021b\u0103 posibil\u0103 de renumele de specie literar\u0103 minor\u0103 a epigramei \u0219i f\u0103c\u00e2nd din ea un mijloc de a sp\u0103la onoarea unor genuri respectabile, reprezentate la acea or\u0103, la roman – de Mitrea Cocor (P\u0103storel spunea c\u0103 poporul prefer\u0103 ,,mitra cu fund”), iar \u00een poezie de subproduc\u021biile unui A Toma.
\nAl. O. Teodoreanu-P\u0103storel a fost ,,prevenit” – termenul folosit cu pudoare \u00een dosarele Securit\u0103\u021bii \u00een locul celui de ,,arestat” – la 3 octombrie 1959. Apar o serie de \u00eentreb\u0103ri fire\u0219ti: dac\u0103 am fi cinici, am spune, de ce a\u0219a de t\u00e2rziu? \u00eentre 1944, c\u00e2nd au ap\u0103rut primele sale epigrame anti- ruse\u0219ti \u0219i anticomuniste \u0219i 1959 s-au scurs 15 ani. I-au trebuit chiar a\u0219a de mult securit\u0103\u021bii pentru a-1 identifica pe autorul catrenelor incendiare? Sau este vorba de altceva? \u00cen absen\u021ba dosarului judiciar, care sub pretextul depozit\u0103rii lui \u00eentr-un punct greu accesibil, mi-a fost refuzat politicos, dispun\u00e2nd numai de dosarul de deten\u021bie, \u00eemi permit s\u0103 fac unele aprecieri, pornind de la analiza contextului \u0219i a politicii generale a echipei aflate atunci la putere, adic\u0103 a lui Gheorghiu-Dej \u0219i a oamenilor din jurul lui.
\n\u00cen 1958, Gheorghiu-Dej a reu\u0219it cea mai mare lucrare a sa, dintr-un plan care avea s\u0103 culmineze cu declara\u021bia de independen\u021b\u0103 din 1964, cunoscut\u0103 sub numele de Declara\u021bia din aprilie: scoaterea armatelor ruse\u0219ti din \u021bar\u0103. Arestarea scriitorului, \u00eenscenarea judiciar\u0103 \u0219i deten\u021bia au deci loc dup\u0103 1958, respectiv \u00eentre 1959 \u0219i 1962, c\u00e2nd ceea ce am numit noi r\u0103zboiul rece ruso-sovietic, a atins un punct c\u00e2nd un catren antirusesc (spus \u00eens\u0103 pe \u0219est) era chiar binevenit \u00een fa\u021ba conduc\u0103torilor \u0219i c\u00e2nd are loc – dup\u0103 trei ani de deten\u021bie – \u0219i eliberarea scriitorului, \u00een urma unui Decret al Consiliului de stat. Dar din 1958 \u0219i p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103, pentru a-\u0219i masca inten\u021biile \u0219i ac\u021biunile, Dej a continuat nu numai stalinizarea intern\u0103, necesar\u0103 pentru \u00eent\u0103rirea puterii sale personale, ci \u0219i o rusificare zgomotoas\u0103, de paravan. Acestui obiectiv au servit \u0219i o seam\u0103 de m\u0103suri ideologice \u0219i pentru a ar\u0103ta c\u0103 fidelitatea nu este de form\u0103, au fost intentate procese tipic staliniste unor intelectuali neconformi\u0219ti (precum cele ale Marietei Sadova, N. Steihardt, Dinu Pillat, Al. Paleologu), c\u00e2nd \u00een patria stalinismului de origine, deci \u00een contratimp cu Hrusciov, acestea nu numai c\u0103 nu mai erau intentate, ci erau \u0219i condamnate. Din alt\u0103 categorie de intelectuali, dar aceluia\u0219i scop, probabil a slujit \u0219i procesul \u0219i condamnarea lui Al. O Teodoreanu-P\u0103storel. Este probabil ca Gheorghiu-Dej s\u0103 se fi sim\u021bit ofuscat \u0219i de epigrama urm\u0103toare, care era de fapt un elogiu, \u00een stilul inimitabil al epigramistului, pentru diploma\u021bia cu care Dej scosese armatele ruse\u0219ti din \u021bar\u0103: ,,M\u0103i, Gheorghi\u021b\u0103, cum f\u0103cu\u0219i\/ De-i… pe ru\u0219i? A\u0219a suntem noi, rom\u00e2nii,\/ Ne-am… st\u0103p\u00e2nii!”
\nA\u0219adar, Al. O. Teodoreanu-P\u0103storel a fost arestat la 3 octombrie 1959. A fost condamnat la ,,\u00cenchisoare corec\u021bional\u0103 pentru infrac\u021biunea p.p. de art. 209, pct. 2, lit. a C.P.” A fost \u00eenchis la Jilava \u0219i la Gherla. Printre numeroasele \u00eenjosiri ,,legale” la care a fost supus – ca unui borfa\u0219 \u0219i delicvent de drept comun – i s-au luat amprentele de la ambele m\u00e2ini. Prin Decretul nr. 294 \/ 18.04.1962, Consiliul de stat l-a gra\u021biat ,,de restul pedepsei ce mai avea de executat „, fiind pus \u00een libertate la 21. 04. 1962. A mai tr\u0103it patru ani, disp\u0103r\u00e2nd \u00een 1966. Cu frica \u00een oase, dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 a scris numai re\u021bete de buc\u0103t\u0103rie.
\nPrintr-o dimensiune politic\u0103 \u0219i contestatar\u0103, acordat\u0103 unor catrene care nu-\u0219i propuseser\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne nici mun\u021bii, nici regimul, un scriitor care nu urm\u0103rea dec\u00e2t s\u0103 spun\u0103 ce g\u00e2ndea liber, a reu\u0219it mult mai mult: s\u0103 fie auzit, s\u0103 discrediteze regimul, s\u0103-1 stigmatizeze \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 astfel \u00een istoria literar\u0103. Pu\u021bin chiar \u0219i \u00een istorie.<\/p>\n


\nSPERIETOAREA<\/strong><\/p>\n

Articol scris la cererea av. Petre Chivu.<\/em>
\nRefuzat de Rom\u00e2nia liber\u0103.<\/em><\/p>\n

Orice s-ar spune despre fostul ultim regim, dar nu s-ar putea afirma c\u0103 la g\u00e2ndurile sale de \u00eempironire la c\u00e2rma Rom\u00e2niei pentru m\u0103car \u00eenc\u0103 un deceniu din mileniul urm\u0103tor, i-au lipsit \u0219i mijloacele de z\u0103p\u0103cire a min\u021bilor unei popula\u021bii dezorientate \u0219i din ce \u00een ce mai lipsite de speran\u021be. Ca bun marxist ce era (chiar dac\u0103 a simulat, cum simuleaz\u0103 \u0219i azi, lep\u0103darea de satana) a aplicat cu sfin\u021benie teza dup\u0103 care ideile devin for\u021b\u0103 material\u0103, dac\u0103… Nu s-ar putea spune c\u0103 n-aveau dreptate. Dar cu o ne\u00eensemnat\u0103 corectur\u0103: \u0219i diversiunile pot \u021bine loc de idei. Principalul, ca ele s\u0103 cuprind\u0103 popula\u021bia. S\u0103 o sperie. Gura omului anonim, \u00eengrijorat de ziua de m\u00e2ine, s\u0103 zic\u0103 ce voia regimul emana\u021bilor.
\n\u00een \u0219irul acestor diversiuni-sperietori se num\u0103r\u0103 cea cu revenirea la ordinea interbelic\u0103. Aici este problema. Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 printre imperfec\u021biunile reale ale democra\u021biei din perioada de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, consfin\u021bit\u0103 \u00een Constitu\u021bia din 1923, care la acea or\u0103 era printre cele mai liberale din Europa, cea mai mare caren\u021b\u0103 a ei era c\u0103 nu era… original\u0103. \u0218i c\u0103 nu-\u0219i propunea, \u00een spiritul enun\u021bului de la balconul fostului ce-ce, de a atinge performan\u021bele \u021b\u0103rilor scandinave \u00een ordinea politic\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103, fapt care pentru o con\u0219tiin\u021b\u0103 lucid\u0103 p\u0103rea atunci o poveste pentru adormit naivii, iar ast\u0103zi un bun exerci\u021biu de demagogie. E, cum s\u0103 revii la ordinea interbelic\u0103, ca s\u0103 te pomene\u0219ti c\u0103 vor ap\u0103rea urma\u0219ii lui Marmorosh-Blank sau Crisoveloni cu cine \u0219tie ce preten\u021bii? Acum, c\u00e2nd \u00eei avem pe \u00eempropriet\u0103ri\u021bi! no\u0219tri neao\u0219i cu miile de miliarde, emana\u021bii \u0219i scumpii la propriu, pentru care pl\u0103tim cu to\u021bii, cu frigul, cu pre\u021burile, cu infla\u021bia…
\nApoi, tot ordinea interbelic\u0103, prevedea c\u0103 Rom\u00e2nia era o \u021bar\u0103 cu o monarhie constitu\u021bional\u0103. \u00eentruc\u00e2t popula\u021bia matur\u0103 a \u021b\u0103rii nu are o imagine din experien\u021b\u0103 proprie asupra regalit\u0103\u021bii, cu o educa\u021bie format\u0103 sub ,,republica” fabricat\u0103 la Kremlin \u0219i recondi\u021bionat\u0103 consecutiv \u00een 1968 \u0219i 1992, s-a creat \u00een interior un contra-model: a fost confec\u021bionat la repezeal\u0103 un rege, \u00eempopo\u021bonat cu coroan\u0103 regal\u0103 din aur curat, prin transformarea unui buliba\u0219\u0103 \u00een monarh. Un al doilea, probabil tot un fost buliba\u0219\u0103, \u00een \u00eemp\u0103rat. Dup\u0103 asemenea monarhii, sub o constitu\u021bie curat republican\u0103, tovar\u0103\u0219e, oric\u0103rui cet\u0103\u021bean o s\u0103 i se aplece la simpla pronun\u021bare a vocabulei rege.
\nAcesta a fost calculul. Diversiunea par\u021bial \u0219i-a atins scopul.
\nDesigur, dup\u0103 ce majoritatea popula\u021biei a votat pentru schimbare, pericolul de originalizare<\/em> a democra\u021biei nu mai are o baz\u0103 legal\u0103 \u0219i marile pericole au trecut. Nu \u00eens\u0103 \u0219i ticurile din mase. Care – curios lucru! – sunt preluate uneori chiar \u0219i de unele ziare, cu sau f\u0103r\u0103 voie prizoniere ale unor capcane insuficient percepute ca atare.
\nUna dintre ele prive\u0219te restituirea c\u0103tre fo\u0219tii proprietari a tipului de case na\u021bionalizate de la \u021bar\u0103, \u00een spe\u021b\u0103 a celor care se numesc ,,conace”. Rareori \u00eens\u0103 acestea sunt case func\u021bionale \u0219i ast\u0103zi, cele mai multe c\u0103zute \u00een ruin\u0103 \u0219i degradare avansat\u0103, fiindc\u0103 cei care le-au luat cu japca au avut drept obiectiv doar deposedarea, nu \u0219i \u00eengrijirea unui patrimoniu, care constituia un tezaur cultural. Interesant este c\u0103 am citit \u00een gazete respectabile opinii concord\u00e2nd cu cele ale creatorilor de diversiune.
\nMiezul problemei este a\u0219a numitul pericol privind ,,re\u00eentoarcerea mo\u0219ierilor”. \u00een numeroase localit\u0103\u021bi rurale ei s-au \u0219i instalat \u00een for\u021b\u0103, sub obl\u0103duirea Legii 18, care prevede dreptul la o sut\u0103 de hectare de teren arabil pentru fiecare membru de familie. A\u0219a c\u0103 o familie cu \u0219apte membri poate de\u021bine \u0219apte sute de hectare. \u00een multe localit\u0103\u021bi pot fi nominaliza\u021bi deja proprietari nu numai cu mari \u00eentinderi de terenuri – fapt \u00een sine \u00een spiritul timpului – dar cu apuc\u0103turi de-a dreptul anacronice, care este altceva. Pu\u021bini sunt \u00eens\u0103 cei care recepteaz\u0103 fenomenul ca un fapt \u00eemplinit \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bini ca o victorie \u00een lupta de clas\u0103 continuat\u0103 \u00een ilegalitate de regimul domnilor Iliescu-Gherman-N\u0103stase, \u00eempotriva celor care vor s\u0103-i aduc\u0103 pe ,,mo\u0219ieri” \u00eenapoi. Care mo\u0219ieri au r\u0103spuns mereu la apeluri prin pu\u0219c\u0103rii, lag\u0103re de munc\u0103 for\u021bat\u0103 \u0219i care din ei or mai fi apucat ziua de ast\u0103zi, ar veni doar ca s\u0103 moar\u0103 \u00een tinda conacului br\u00e2ncovenesc, f\u0103r\u0103 acoperi\u0219 \u0219i giurgiuvele.
\nDac\u0103 schimbarea nu este o vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt, atunci Parlamentul \u0219i Senatul, ca \u0219i justi\u021bia – \u00eencep\u00e2nd, uite s\u0103 func\u021bioneze – au datoria fa\u021b\u0103 de cuv\u00e2ntul dreptate, s\u0103 citeasc\u0103 atent \u0219i s\u0103 reac\u021bioneze – pentru majoritatea celor ce li s-a aplicat atunci, pentru o satisfac\u021bie post-mortem – ,,Decretul” nr. 83\/ 1949 emis de Ministerului Agriculturii \u00een completarea ,,unor dispozi\u021biuni din Legea nr. 187 \/ 1945″. Pe baza acestui decret, emis de un minister \u0219i nu de un for legislativ, sute de oameni au fost smul\u0219i noaptea din pat, au fost \u00eencolona\u021bi cu ce au apucat s\u0103 ia \u00eentr-o boccelu\u021b\u0103 \u0219i trimi\u0219i \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie \u00een domiciliul for\u021bat. Pu\u0219c\u0103riile aveau s\u0103 vin\u0103 abia dup\u0103 aceea. Vina lor a fost doar c\u0103 au avut o sfoar\u0103 de mo\u0219ie \u0219i o cas\u0103 care se numea conac. Pentru cei curio\u0219i s\u0103 afle de unde aceast\u0103 sensibilitate a semnatarului la dreptul la repara\u021bie material\u0103 \u0219i moral\u0103 a acelor ,,mo\u0219ieri” (nu m\u0103 refer a\u0219adar la ciocoi!), voi men\u021biona c\u0103 p\u0103rin\u021bii mei nu au posedat niciodat\u0103 un conac sau o ,,cas\u0103 boiereasc\u0103”. Personal, am copil\u0103rit \u00eentr-una cu lipeal\u0103 pe jos. Singurul lucru ce o apropia oarecum de acele frumoase case rom\u00e2ne\u0219ti era mirosul de lev\u0103n\u021bic\u0103 din interior, cu pre\u0219uri, scoar\u021be \u0219i icoane vechi.<\/p>\n


\nCUV\u00c2NT LA CONGRESUL ALIAN\u021aEI CIVICE
\n28-29 NOV. 1997<\/strong><\/p>\n

Acest cuv\u00e2nt nu a putut fi rostit din pricina limit\u0103rii timpului la numai patru minute. El a fost expus rezumativ \u00een limita permis\u0103 vorbitorilor de r\u00e2nd<\/em><\/p>\n

S-a \u00eemplinit un an de c\u00e2nd punctul de pornire \u00een atingerea idealurilor AC a fost atins. Stagnarea \u00een proiectul postcomunist de pia\u021b\u0103 a fost deblocat. Schimbarea s-a produs. Democra\u021bia func\u021bioneaz\u0103 \u0219i la noi. Observ c\u0103 din mijlocul nostru au apucat s\u0103 fie ale\u0219i sau numi\u021bi – \u00eenainte de a se aplica din nou ceea ce eufemistic se nume\u0219te ,,algoritm\u201d, \u0219i care \u00eenainte se numea carnetul de membru de partid – consilieri, parlamentari, mini\u0219tri. Am spune c\u0103 prin ei, pe de o parte \u0219i prin mijloace care continu\u0103 s\u0103 fie specifice, pe de alta, particip\u00e2nd la exercitarea puterii, abia de acum \u00eenainte s\u0103 putem discuta degajat despre c\u00e2te s-ar putea face, av\u00e2nd \u0219i puterea, \u0219i cu ea \u0219i institu\u021biile care s\u0103 fac\u0103 din principiile noastre o realitate. Din p\u0103cate, nu este chiar a\u0219a!
\nCu toate contradic\u021biile ivite din faptul c\u0103 fiecare din componentele coali\u021biei, un fel de stru\u021bo-c\u0103mil\u0103, pe fa\u021b\u0103 sau \u00een subteran \u00ee\u0219i duce la \u00eendeplinire \u0219i propriul s\u0103u program, voi spune c\u0103 ar trebui s\u0103 ne definim cu absolut\u0103 claritate rostul nostru actual. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 am fost la originea unor proiecte \u0219i angajamente, prin care ne-am definit scopurile \u0219i suprapunerea intereselor noastre cu cele ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de ast\u0103zi \u0219i aceasta cu responsabilitate \u0219i bun sim\u021b. Nu cred c\u0103 trebuie s\u0103 moraliz\u0103m pre\u0219edin\u021bia, Camera deputa\u021bilor, Senatul, guvernul, adic\u0103 ce-au f\u0103cut cu ceea ce unii dintre membrii cei mai activi ai AC le-au oferit ca idei de viitor, pentru c\u0103 nu \u00een fa\u021ba noastr\u0103 poart\u0103 r\u0103spunderea. Amnezia lor la \u00eendeplinirea Contractului cu Rom\u00e2nia va fi penalizat\u0103, desigur nu de noi, ci de cei care i-au ales pentru \u00eendeplinirea lui. \u00een schimb, \u00een continuare s\u0103 ne pretindem nou\u0103 \u00een\u0219ine ceea ce am fi f\u0103cut dac\u0103 r\u0103m\u00e2neam \u00een continuare \u00een opozi\u021bie. Altfel spus s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 schimbarea atmosferei politice impune noi exigen\u021be sau dimpotriv\u0103, sl\u0103birea, c\u0103derea \u00een derizoriu. Deci s\u0103 ne scrut\u0103m pe noi \u00een\u0219ine cu absolut\u0103 cinste \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eeng\u0103duitoare renun\u021b\u0103ri.
\nAm \u00een vedere, eventual, de a nu uita componenta civismului, numit curajul civic \u0219i pe care nu trebuie s\u0103-l abandon\u0103m. El ne este necesar poate mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd ast\u0103zi, c\u00e2nd va trebui s\u0103 spunem nu, din p\u0103cate nu unui partid de fo\u0219ti activi\u0219ti PCR, cum am f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 mai an\u021b\u0103r\u021b, ci chiar celor cu care ne-am aflat pe acelea\u0219i baricade \u0219i suntem \u0219i ast\u0103zi, de\u0219i nu \u00een acelea\u0219i… limuzine. Mi-e team\u0103 c\u0103 \u00een locul acelui r\u0103spicat nu, suplinind exprimarea articulat\u0103 pe care societatea rom\u00e2neasc\u0103 o a\u0219teptat\u0103 de la noi, din p\u0103cate, Alian\u021ba Civic\u0103 s-a limitat la un timid comunicat de pres\u0103 sau chiar la o t\u0103cere jenat\u0103, care putea fi interpretat\u0103 oricum. Este meritul Alian\u021bei Civice c\u0103 tema accesului la dosarele de securitate, ca \u0219i solidaritatea cu proiectul de lege propus de senatorul Ticu Dumitrescu, au fost abordate prin mijloacele ce-i sunt specifice. \u00een acela\u0219i timp, cred c\u0103 timorarea a fost caracteristic\u0103 forului nostru, atunci c\u00e2nd societatea civil\u0103 se uita spre noi, pentru a ne exprima o atitudine, \u00een alte chestiuni fierbin\u021bi, care \u00eens\u0103 din motivele cele mai banale, n-a venit. Nu doresc s\u0103 fac un inventar al acestor \u00eemprejur\u0103ri, care au fost mai multe. Am t\u0103cut c\u00e2nd a fost \u00eengropat – nu \u0219tiu c\u00e2t de ad\u00e2nc – Codul Clasei Politice, elaborat de Alian\u021ba Civic\u0103, clas\u0103 care – desigur, cu unele excep\u021bii individuale – pe zi ce trece se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de idealurile pentru care s-a \u00eenf\u0103ptuit revolu\u021bia. Nu este t\u00e2rziu nici acum s\u0103 li-1 ar\u0103t\u0103m celor \u00een cauz\u0103. Am uitat c\u0103 Dialogurile AC ne-au adus credibilitate \u0219i c\u0103 tocmai prin ele am dat glas celor mai curajoase puncte de vedere \u0219i c\u0103 \u00een mare parte, datorit\u0103 lor am fost urma\u021bi. Am t\u0103cut c\u00e2nd o \u00eentreag\u0103 societate se uita la noi s\u0103 ne afle punctul de vedere \u00een problema \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii istoriei \u0219i geografiei de c\u0103tre minoritatea maghiar\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ca \u0219i c\u00e2nd acest aspect pe noi nu ne privea. Desigur, sunt \u00een PN\u021aCD destule persoane \u00een v\u00e2rst\u0103, care cunosc m\u0103car istoria propriului lor partid, pentru a nu ne pune \u00eentreb\u0103ri legate de continuitatea acestuia, c\u00e2nd suntem martorii unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de un chinuitor caracter absurd. \u0218i t\u0103cem…
\nCred c\u0103 pu\u021bini sunt cei care nu aplaud\u0103 reconcilierea rom\u00e2no-maghiar\u0103 \u0219i nu-i nevoie s\u0103-i numesc pe cei care nu o fac. \u00een orice caz, meritul incontestabil al curajo\u0219ilor no\u0219tri politicieni este de a fi f\u0103cut mai mult dec\u00e2t \u00ee\u0219i propuseser\u0103: ei au introdus Ungaria \u00een NATO, reu\u0219ind totodat\u0103 performan\u021ba de a oferi Rom\u00e2niei r\u0103m\u00e2nerea pe dinafar\u0103. Insist de a m\u0103 pronun\u021ba pentru curajul politic, mai ales pentru cei care au primit gestiunea \u021b\u0103rii. Observa\u021bia obsesiv\u0103 pe care o fac privind absen\u021ba lui este probat\u0103 de faptul c\u0103 nici unul din personajele c\u00e2\u0219tig\u0103toare ale alegerilor din noiembrie nu a apar\u021binut disiden\u021bei anilor \u0219aptezeci sau optzeci, c\u00e2nd s-a cerut oricum mai mult curaj dec\u00e2t de a accepta \u00een t\u0103cere s\u0103 semnezi un tratat, \u00een loc s\u0103 se cear\u0103 \u00een avans din partea marilor puteri, un tratament perfect egal pentru to\u021bi. Lipsa acestui curaj politic a ie\u0219it la iveal\u0103 \u0219i s-a verificat deplin \u0219i \u00een pripeala cu care s-a semnat Tratatul cu Ucraina. C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 principalul consilier al domnului pre\u0219edinte este o doamn\u0103 de meserie istoric, mirarea \u00een fa\u021ba argumenta\u021biei puterii, m-a pus pe g\u00e2nduri: nici o umbr\u0103 din con\u0219tiin\u021ba c\u0103 ideea unit\u0103\u021bii na\u021bionale a poporului rom\u00e2n a traversat secolele intangibil\u0103 nu a deranjat m\u00e2ntuial\u0103 cu care s-a \u00eenf\u0103ptuit Tratatul \u0219i ner\u0103bdarea cu care s-a a\u0219teptat m\u00e2ng\u00e2ierea pe cre\u0219tet cu care domnul Clinton \u00eentr-adev\u0103r a binemeritat fapta bravilor rom\u00e2ni \u0219i rom\u00e2ncu\u021be de la Externe \u0219i Cotroceni. Am reflectat prin prisma experien\u021bei noastre, a acestui popor oricum oropsit de vremuri \u0219i nu rareori de proprii s\u0103i conduc\u0103tori, c\u0103 unica filozofie aplicat\u0103 este cea despre capul plecat pe care sabia nu-1 taie. Cei care au a\u0219teptat de la Alian\u021ba Civic\u0103 un cuv\u00e2nt, o clarificare, o tres\u0103rire de l\u0103murire \u00een aceste subiecte at\u00e2t de delicate, s-au uitat \u00een direc\u021bia noastr\u0103 absolut inutil: nu au primit de la noi nici un indiciu, nici un r\u0103spuns, aveam ap\u0103 \u00een gur\u0103… Unii, \u0219ampanie…
\n\u0218i \u00een final, cei care se uitau spre noi, s-au \u00eendreptat spre extremi\u0219ti, care prin demagogie ura patriotic\u0103 \u0219i-au \u00eengro\u0219at \u0219i continu\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eengroa\u0219e r\u00e2ndurile.
\nEste singura rug\u0103minte pe care, cu durere \u00een suflet, o adresez nou\u0103 tuturor celor de aici: s\u0103 ne asum\u0103m \u0219i dimensiunea na\u021bional\u0103. Este o alt\u0103 fa\u021b\u0103 a civismului. Ignorarea ei este o gre\u0219eal\u0103, care ne-ar putea costa scump!<\/p>\n

\"\"

\u0218MECHERIA SALVEAZ\u0102 PeDeSeRia! La o \u00eent\u00e2lnire prieteneasc\u0103, cineva mi-a spus c\u0103 printre \u021b\u0103rani s-a generalizat p\u0103rerea c\u0103 pe timpul regelui<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13371,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13478"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13478"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13478\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13480,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13478\/revisions\/13480"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13371"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}