{"id":13473,"date":"2021-02-06T12:15:25","date_gmt":"2021-02-06T09:15:25","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13473"},"modified":"2021-02-06T01:17:58","modified_gmt":"2021-02-05T22:17:58","slug":"spatii-culturale-nr-62-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13473","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 62 (6)"},"content":{"rendered":"

Mircea V. HOMESCU <\/strong>
\n\"\"

APORII (II)<\/strong><\/p>\n

\u00a7. La 10 februarie 2003 un post de radio occidental, deloc neinformat, difuza un comentariu informa\u0163ional pe marginea e\u015fecului fatal al navetei Columbia, petrecut la 1 februarie. \u00centre pu\u0163inele variante acceptabile se afla \u015fi \u201evirusarea\u201d comandat\u0103 a calculatorului de la NASA care dirija aterizarea automat\u0103 a navetei \u015fi schimbarea unghiului de acces \u00een atmosfera peri-terestr\u0103, cauza exploziei navetei. Cum, cine \u015fi de ce? Explica\u0163iile oferite ar\u0103tau, pe scurt, c\u0103 \u201eisprava\u201d simbolizeaz\u0103 r\u0103zbunarea ar\u0103bimii musulmane mondiale pentru o \u201ealt\u0103 isprav\u0103\u201d veche din 1981, a cosmonautului evreu aflat \u00een navet\u0103, Ilan Ramon, fost pilot al avionului care a bombardat reactorul nuclear irakian din ora\u015ful Osirak. Pare-se c\u0103 \u201ereplica\u201d musulman\u0103 a dep\u0103\u015fit imagina\u0163ia previziunilor Mossad-ului sau, cu alte cuvinte, chit pe chit. Dup\u0103 aproximativ o lun\u0103, acela\u015fi post de radio revenea asupra evenimentului (peste care s-a l\u0103sat o suspect\u0103 t\u0103cere informa\u0163ional-comentativ\u0103) cu presupunerea c\u0103 nu este exclus ca mecanismul schimb\u0103rii unghiului de acces \u00een atmosfer\u0103 s\u0103 fi fost dirijat direct \u00een terminalul automatului din navet\u0103 de c\u0103tre indivizi umani, posesori ai unor capacit\u0103\u0163i excep\u0163ionale \u201epsi\u201d, care le permit s\u0103 \u201evorbeasc\u0103\u201d la distan\u0163e mari \u00eentre ei (cei cu atare capacit\u0103\u0163i), f\u0103r\u0103 s\u0103 mai treac\u0103 prin calculatorul de la NASA. Aceste autentice \u201eminuni\u201d, de neimaginat, exist\u0103, se \u015ftiu \u015fi se practic\u0103 de cca 20-30 de ani, at\u00e2t \u00een fosta URSS, c\u00e2t \u015fi \u00een USA. Spioni necunoscu\u0163i (dec\u00e2t \u00een re\u0163eaua lor) sovietici au transmis telepatic confra\u0163ilor de breasl\u0103 \u015fi de calit\u0103\u0163i similare informa\u0163ii \u015fi comenzi, al distan\u0163ei de mii de kilometri; treburile s-au divulgat, oarec\u00e2t, at\u00e2t c\u00e2t s-a crezut \u201enecesar\u201d \u00een ultimii zece ani, omenirea \u00eencep\u00e2nd s\u0103 se \u201ede\u015ftepte\u201d asupra a ceea ce nimeni n-ar fi crezut c\u0103 era posibil. Recent, un \u201eoarecare\u201d Mecklenburg a publicat o carte despre \u201eAgen\u0163ii PSI\u201d care a st\u00e2rnit mirare. De ce? Fiinc\u0103 nimic nu este primit cu mai mult\u0103 rezerv\u0103 dec\u00e2t un adev\u0103r dur, rostit ferm \u015fi care contravine limitelor g\u00e2ndirii noastre. Poate c\u0103 \u015fi t\u0103cerea \u00een care a fost \u00eengropat accidentul de la 1 februarie 2003 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een \u201estrategia\u201d necunoa\u015fterii anumitor adev\u0103ruri neconvenabile. \u00cen cazul nostru neconvenabil ar fi s\u0103 se \u015ftie c\u0103 unii oameni pot s\u0103 comande, de la distan\u0163e imense, terminale care opereaz\u0103 pe nave maritime, aeriene sau din alte \u201elocuri\u201d strategice, cu condi\u0163ia de a se cunoa\u015fte \u201ecodul\u201d de acces al piesei. Ceea ce nu este greu de aflat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 azi \u00een lume totul se poate cump\u0103ra, inclusiv cuno\u015ftin\u0163ele, dar \u015fi fiin\u0163ele oamenilor. Istoria dovede\u015fte din plin aceast\u0103 fire p\u0103c\u0103toas\u0103 a omului care vinde tot ce este \u00een jurul lui, inclusiv pe el \u00eensu\u015fi.
\n\u00a7. To\u0163i \u201epa\u015fii \u00eenainte\u201d (alias progres) cunoscu\u0163i \u00een istoria lumii s-au f\u0103cut contrazic\u00e2nd p\u0103rerile \u015fi accep\u0163iunile gloatei, turmei etc.
\n\u00a7. Un posibil mod de a-l c\u00e2\u015ftiga, pe un oarecare, de partea ta, este ascult\u00e2ndu-l. Ascult\u00e2ndu-l el crede c\u0103 te-a convins asupra p\u0103rerii lui.
\n\u00a7. \u00centr-o competi\u0163ie de idei, folosindu-\u0163i toate argumentele, nu doar pe cele selecte. Imagina\u0163i-v\u0103 ce mut\u0103 ar fi o p\u0103dure \u00een care ar c\u00e2nta doar p\u0103s\u0103rile cu \u201eghiersul\u201d pl\u0103cut. Poate c\u0103 farmecul sonor al p\u0103durii se afl\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00een p\u0103s\u0103retul c\u00e2nt\u0103tor sunt \u015fi ciorile?!
\n\u00a7. Ion Dodu B\u0103lan, scriitorul \u015fi politrucul \u201eculturnic\u201d din epoca de aur a comunismului, face \u00een 2003 o autentic\u0103, dar deosebit de demn\u0103, metanoia (autocritic\u0103 recuperatoare). Dup\u0103 ce ani mul\u0163i, prea mul\u0163i chiar, a blamat \u015fi a blocat (\u00een ignorare) scriitori de valoare, fiindc\u0103 ar fi fost legionari, xenofobi, mistici etc., azi face eforturi sincere \u015fi competente recunosc\u00e2nd valoarea lor, c\u00e2ndva batjocorit\u0103. \u00centre cei care se afla azi \u00een \u201erecuperare\u201d reg\u0103sim pe Nichifor Crainic, Radu Gyr, \u015etefan Baciu, Aron Cotru\u015f, Vasile Militaru, care sunt doar c\u00e2\u0163iva dintre marii nedrept\u0103\u0163i\u0163i ai vie\u0163ii.
\n\u00a7. Cele ce vor urma se \u00eenscriu, op\u0163ional, \u00eentre bestialitate nativ\u0103 \u015fi perversitate premeditat\u0103 (dob\u00e2ndit\u0103). Cum? Uite-a\u015fa! De c\u00e2tva timp sistemul na\u0163ional de propagand\u0103 insinuant\u0103, mediatiz\u0103ri dezinformante prin radio, televiziune etc. nu obose\u015fte cotcod\u0103cind despre grija generoas\u0103 a v\u00e2n\u0103torilor, care se \u00eenghesuie s\u0103 hr\u0103neasc\u0103, pe timpul iernii, s\u0103lb\u0103ticiunile din p\u0103duri. Chipurile sunt \u201eajuta\u0163i\u201d mistre\u0163ii, cerbii, c\u0103prioarele care au dificult\u0103\u0163i de furajare pe timpul iernii. Relatarea, intensiv mediatizat\u0103, na\u015fte o \u00eentrebare care con\u0163ine, implicit \u015fi r\u0103spunsul. De ce numai mistre\u0163ii, cerbii \u015fi c\u0103prioarele? Doar mai exist\u0103 \u00een mediul nostru natural \u015fi ur\u015fi, lupi, vulpi \u015fi nu numai. S\u0103 fac\u0103 v\u00e2n\u0103torii no\u015ftri acest gest exclusiv din dragoste pentru biotopul periclitat ca supravie\u0163uire? Categoric, nu. Pe genero\u015fii no\u015ftri v\u00e2n\u0103tori \u00eei intereseaz\u0103 numai num\u0103rul acestor vie\u0163uitoare, care ies vii \u00een prim\u0103var\u0103. Nu din dragoste, ci fiindc\u0103 constituie obiectul \u201edivertismentului ucig\u0103tor\u201d numit v\u00e2n\u0103toare \u201esportiv\u0103\u201d, \u00eenc\u0103 una dintre \u201edistrac\u0163iile\u201d omului devenit, de mult\u0103 vreme, neom. De ce numim \u00eens\u0103 aceast\u0103 crim\u0103 colectiv\u0103 (\u00een hait\u0103)… sportiv\u0103? C\u00e2t\u0103 vreme ea este eminamente exterminatoare de viet\u0103\u0163i? S\u0103 nu-mi spune\u0163i c\u0103 omul v\u00e2neaz\u0103 viet\u0103\u0163i, din juru-i, de c\u00e2nd exist\u0103 pe lume oameni \u015fi animale; aceasta fiindc\u0103 are nevoie de proteine alimentare de origine animal\u0103. Nu contest c\u0103 ar putea s\u0103 fie \u015fi asa, precum g\u00e2nde\u015fte o imens\u0103 parte dintre oameni, ca motiva\u0163ie; dar s\u0103 fim sinceri, c\u00e2nd v\u00e2n\u0103m o facem ca s\u0103 ne distr\u0103m (prin uciderea cuiva); a trecut demult vremea c\u00e2nd oamenii v\u00e2nau, v\u00e2n\u0103toarea fiind unica surs\u0103 de carne animal\u0103; azi v\u00e2n\u0103m din pl\u0103cere criminal\u0103, c\u0103reia \u00eei zicem cu perversitate \u2013 sportiv\u0103. Freud numea o atare op\u0163iune psihologic\u0103 drept dorin\u0163\u0103\/ pl\u0103cere refulat\u0103. \u00centre mascarea refulat\u0103 a dorin\u0163ei\/ pl\u0103cerii de a \u00eempu\u015fca un cerb \u015fi tenta\u0163ia defulant\u0103 de a \u00eempu\u015fca un om, nu este dec\u00e2t un singur pas, pe care-l facem adesea, dup\u0103 ce ne-am antrenat psihic v\u00e2n\u00e2nd un cerb, o c\u0103prioar\u0103 sau un fazan.
\n\u00a7. Logic g\u00e2ndeau str\u0103mo\u015fii no\u015ftri din Latium: Vulgus veritatis pessimus interpres. Adic\u0103 gloata (de ce nu prostimea?) nu \u00een\u021belege \u015fi nici nu suport\u0103 adev\u0103rul.
\n\u00a7. Este periculos s\u0103 fii mo\u015ftenitorul cuiva (despre caracter \u015fi gene este vorba), fiindc\u0103 nici nu b\u0103nuie\u015fti ce nenorociri po\u0163i prelua.
\n\u00a7. B\u00e2rfa mahalalei este mass-media vremurilor pre-radiotelefonice. Televiziunea a dep\u0103\u015fit \u00eens\u0103, prin imoralitate \u015fi impertinen\u0163\u0103, performan\u0163ele b\u00e2rfei de ant\u0103r\u0163.
\n\u00a7. Perioadele de a\u015fa-zis r\u0103zboi rece (diplomatic adic\u0103, f\u0103r\u0103 armat\u0103) care au existat adesea \u00een istorie au fost, poate, adev\u0103rate ghe\u0163are preincandescente.
\n\u00a7. Medita\u0163ia unui ho\u0163. Dac\u0103 furi ceva \u015fi nu ai luat tot ce se putea fura din locul respectiv, la pu\u015fc\u0103rie vei avea motive serioase de regret. Mi-a f\u0103cut m\u0103rturisirea aceasta un recidivist.
\n\u00a7. Dac\u0103 \u015fi-ar fi imaginat I. Budai-Deleanu ce \u201eexplozie\u201d de importan\u0163\u0103 va avea \u0163ig\u0103nimea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolul XXI, sigur c\u0103 ar fi scris mult mai multe despre rasa neagr\u0103 a rom\u00e2nimii.
\n\u00a7. C\u00e2t de schimb\u0103toare este semantica folclorului rom\u00e2nesc! Alt\u0103dat\u0103, chemarea: d\u0103-mi, m\u00e2ndru\u0163o, guri\u0163a… simboliza dorin\u0163a unui schimb de s\u0103ruturi. \u00cen 2003, guri\u0163a femeii mai este cerut\u0103 \u015fi pentru alte servicii amoroase?!
\n\u00a7. O tem\u0103 asupra c\u0103reia am meditat \u00eendelung, dup\u0103 ce am z\u0103bovit o vreme printre p\u0103rerile multor \u201especiali\u015fti\u201d, inclusiv spiritualul analist Pascal Bruckner (cf. Mizeria prosperit\u0103\u0163ii, Ed. Grasset, Paris, 2002), este aceea a rezisten\u0163ei, cu succes, a socialismului \u00een China \u015fi \u00een Cuba, dup\u0103 ce fusese c\u0103s\u0103pit, \u00een restul lumii, unde ap\u0103ruse la un moment dat, de c\u0103tre cei ce l-au \u201eorganizat\u201d social \u015fi economic (conceperea politic\u0103 apar\u0163ine lui K. Marx),nimeni altcineva dec\u00e2t marea putere financiar\u0103 mondial\u0103 semitic-masonic\u0103 (rokfelerian\u0103 \u015fi rotschildian\u0103, inclusiv recent adi\u0163ionatul S\u00f6r\u00f6s). Pentru ce a fost lichidat socialismul statal (politic \u015fi economic) de c\u0103tre cei care-l instauraser\u0103, am comentat alt\u0103dat\u0103. Acum m\u0103 limitez s\u0103 spun doar c\u0103 nici \u00een China \u015fi nici \u00een Cuba masoneria financiar\u0103 mondial\u0103 n-a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 pozi\u0163ii dictatoriale \u015fi nici p\u00e2rghii de control decisive. \u015ei mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 un motiv. Nici \u00een China \u015fi nici \u00een Cuba capitalismul n-a precedat instalarea \u201erevolu\u0163ionar\u0103\u201d a socialismului. Ambele \u0163\u0103ri au \u201ep\u0103\u015fit\u201d din medievalismul economic direct \u00een socialism. C\u00e2ndva, marxi\u015ftii dogmatici sus\u0163ineau c\u0103 nici n-ar fi posibil a\u015fa ceva \u015fi c\u0103 doar capitalismul na\u015fte condi\u0163iile \u201erevolu\u021biei\u201d socialiste.; ceea ce s-a dovedit a nu fi corespuns realit\u0103\u0163ilor vie\u0163ii. Azi, supravie\u0163uirea cu succes a socialismului, \u00een \u0163\u0103rile men\u0163ionate, s-a dovedit durabil\u0103 \u015fi cu progrese economice evidente, dar \u015fi sociale \u015fi morale, fiindc\u0103 con\u015ftiin\u0163a \u015fi mai ales morala popoarelor respective n-a fost pervertit\u0103 cu n\u0103ravuri capitaliste. Se pare c\u0103 pe acolo nu se \u201eobi\u015fnuie\u015fte\u201d tr\u0103darea \u015fi nici goana turbat\u0103 dup\u0103 avere \u015fi dupa putere. Mai important \u00eens\u0103 este faptul c\u0103 \u201eaplicarea\u201d socialismului s-a f\u0103cut de c\u0103tre indivizi cura\u0163i suflete\u015fte \u015fi imuni la tenta\u0163iile spurcate ale capitalismului, spoliator p\u00e2n\u0103 la exterminare. Istoria, chiar cea apropiat\u0103, va dovedi dac\u0103 P. Bruckner are dreptate c\u00e2nd scrie \u015fi sus\u0163ine c\u0103: \u00cen cur\u00e2nd capitalismul va trebui s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 procesul \u00een fa\u0163a unor judec\u0103tori, care au deja \u00een buzunar sentin\u0163a de condamnare la dispari\u0163ie. \u00centr-un alt text, acela\u015fi analist spune c\u0103: Azi, capitalismul nu mai poate fi scuzat pentru lipsuri \u015fi gre\u015feli; a venit vremea s\u0103 fie confruntat cu \u00eense\u015fi idealurile pe care le-a promis \u015fi pe care le-a uitat, sfid\u00e2ndu-\u015fi sus\u0163in\u0103torii \u015fi victimele. \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 preludiul finalului capitalist se afl\u0103 \u00een romanul Banii al lui Emile Zola, simbolizat de oligofrenul \u201einvestitor\u201d milionar, Amadieu, care \u00eenc\u0103 din 1891 sfida logica, etica \u015fi morala, doar cu banii cu care \u201ejongla\u201d, spre disperarea naivilor care mizau pe dreptate.<\/p>\n

A d d e n d u m<\/p>\n

Pare de necrezut, dar un rom\u00e2na\u015f de-al meu a putut demonstra, cu anticipa\u0163ie de aproape \u015fapte decenii, ceea ce omenirea \u015fi istoria ei confirm\u0103 cu tardiv\u0103 \u015fi inutil\u0103 decep\u0163ie, \u00een domeniul antiumanismului criminal at\u00e2t al capitalismului, c\u00e2t \u015fi al socialismului. Socialism tr\u0103dat la vremea lui de acelea\u015fi \u201eunelte\u201d nemernice \u015fi f\u0103r\u0103 suflet capitaliste, disperate de perspectiva de a le fi venit r\u00e2ndul s\u0103 cedeze altei formule, mai bun\u0103, poate, pentru o perioad\u0103 de vreme oarecare (\u00een lume totul fiind mi\u015fcare\/ schimbare). Cine a fost profetul? Panait Istrati (Panaiotaki, cum \u00eel alintau cei din Br\u0103ili\u0163a, pe la \u00eenceputul secolului XX). C\u00e2nd a proorocit el? \u00cen anul 1934, dup\u0103 ce se \u201eplimbase\u201d \u00eengrozit prin proasp\u0103t denumita Uniune Sovietic\u0103. Disperat de ceea ce v\u0103zuse c\u0103 se \u00eent\u00e2mpla acolo \u015fi cum \u201ear\u0103ta\u201d socialismul aplicat de cuplul Lenin & Stalin, coco\u0163at \u00een v\u00e2rful unui Comitet Central \u015fi cu mini\u015ftri \u015fi alt\u0103 \u201e\u015ft\u0103bime\u201d (proletar\u0103?), compuse din 75-85% evrei \u015fi doar cu restul rusnaci p\u0103c\u0103li\u0163i \u015fi \u201eantrena\u0163i\u201d ca s\u0103-\u015fi terorizeze \u015fi s\u0103-\u015fi lichideze fra\u0163ii, p\u0103rin\u0163ii \u015fi fiii prin aderare (sau \u00eempingere) la bol\u015fevism, Panait Istrati scrisese \u015fi publicase Spovedania unui \u00eenvins (mai corect ar fi fost s-o denumeasc\u0103 a unui p\u0103c\u0103lit). Izgonit cu furie \u201einterna\u0163ionalist\u0103\u201d din ga\u015fca \u201egauche-ist\u0103\u201d a occidentului, mai ales francez, ga\u015fc\u0103 \u00een fruntea c\u0103reia se afla cel ce-l iubise demen\u0163ial, ini\u0163ial, pe Panaiotaki, poate nu at\u00e2t pentru valoarea lui de scriitor, c\u00e2t pentru revolu\u0163ionarismul lui sincer, dar tr\u0103dat prin p\u0103c\u0103lire \u2013 Romain Rolland, Panait Istrati revine, unde altundeva dec\u00e2t \u00een \u0163ara de unde plecase? \u2013 \u00een Br\u0103ila copil\u0103riei lui. Avea atunci 50 de ani c\u00e2nd a dat spre publicare periodicului Credin\u0163a, editat la Br\u0103ila de Alexandru Tudor (lichidat, la r\u00e2ndul lui, \u00een \u201egulagul\u201d bol\u015fevismului rom\u00e2nesc, dup\u0103 1945), o suit\u0103 de m\u0103rturisiri denumite Pagini de carnet intim. \u00cen num\u0103rul din decembrie 1934, Panaiotaki gr\u0103ie\u015fte, prin scris, urma\u015filor s\u0103i pe r\u0103t\u0103citoarele \u015fi tr\u0103d\u0103toarele c\u0103r\u0103ri de via\u0163\u0103. G\u00e2ndurile, pe care le reproduc mai departe \u015fi prin care este imposibil s\u0103 nu \u00een\u0163elegi c\u0103 \u00eei implor\u0103 s\u0103 nu-i calce pe urme, nici ca g\u00e2ndire \u015fi nici ca ac\u0163iuni, sunt emo\u0163ionante.
\nC\u00e2t\u0103 dreptate are Ecleziastul c\u00e2nd spune c\u0103 totul este vanitate. M\u0103 uit la ce-a r\u0103mas din mine dup\u0103 ce am parcurs o cale at\u00e2t de lung\u0103; un biet om \u00eenvins de boal\u0103 \u015fi strivit de nevoi, dup\u0103 ce ajunsesem acolo, unde ar fi depins doar de voin\u0163a mea ca s\u0103 devin \u015fi eu un om s\u0103tul. M\u0103 ridic \u00eens\u0103, cu restul de puteri de care mai sunt capabil, \u00eempotriva materiei robitoare, distrug\u0103toare de suflete. De\u015fi ast\u0103zi sclav, prizonier al nevoii de p\u00e2ine \u015fi ad\u0103post, ca cel din urm\u0103 dintre nemernici, afirm \u00een acest ceas de suprem\u0103 sinceritate, c\u0103 via\u0163a nu e posibil\u0103 f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103. Dar care mai poate fi azi credin\u0163a, din moment ce noi le-am distrus pe toate, substituindu-ne \u201eluminii\u201dce, singur\u0103, era \u00een stare s\u0103 ne apere de a c\u0103dea \u00een acest abject materialism.Ce-a mai r\u0103mas din n\u0103zuin\u0163ele ce-ar fi putut s\u0103 fac\u0103 din ace\u015fti oameni ni\u015fte sfin\u0163i? Cei din alte vremuri se temeau de Dumnezeu \u015fi asta era de ajuns s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe \u00een ei o parte din egoismul care ar fi putut s\u0103-i fac\u0103 s\u0103 uite c\u0103 f\u0103r\u0103 practica sentimentului de dreptate \u015fi mil\u0103, comunitatea omeneasc\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o comunitate de lupi. Azi nu mai poate m\u00e2nca o p\u00e2ine, cinstit, nici cel ce n-are drept unelte dec\u00e2t palmele sale, nici cel ce are drept singur\u0103 unealt\u0103 creierul; ci numai vicleanul \u00eenarmat cu gur\u0103 mare \u015fi obr\u0103znicie. Sc\u0103ldat c\u00e2ndva \u00een \u201ebalta\u201d creatorilor de false religii am devenit, eu \u00eensumi, unul din aprigii sus\u0163in\u0103tori ai mincinoaselor valori morale, intelectuale \u015fi estetice, ba chiar am aprobat, un moment, \u015fi am glorificat violen\u0163a, \u00een locul iubirii, crez\u00e2nd c\u0103 dispera\u0163ii vor fi mai buni \u00een ziua \u00een care nimic nu-i va \u00eempiedeca s\u0103 se \u201egospod\u0103reasc\u0103\u201d singuri, \u00een toat\u0103 dreptatea. Nu sunt, \u00eens\u0103, mai buni, fiindc\u0103 nu se poate face o lume nou\u0103 cu g\u00e2nduri vechi, lustruite doar pe deasupra. \u015ei vina mea e cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t \u015ftiam, de mult, c\u0103 ace\u015fti pretin\u015fi aspiran\u0163i la o via\u0163\u0103 \u201emoral\u0103\u201d nou\u0103 erau, \u00een imensa lor majoritate, tot at\u00e2t de imorali, tot at\u00e2t de lacomi de bunuri p\u0103m\u00e2nte\u015fti, ca \u015fi vechii st\u0103p\u00e2nitori r\u0103sturna\u0163i. Aceasta nu m-a \u00eempiedecat s\u0103 m\u0103 mint pe mine \u00eensumi \u015fi s\u0103 urlu, \u00een cor cu lupii fl\u0103m\u00e2nzi, contra celor s\u0103tui. Pedeapsa, iat-o! \u00cen ziua \u00een care am \u00eendr\u0103znit s\u0103 r\u0103cnesc adev\u0103rul, nemaiput\u00e2nd t\u0103cea, c\u0103 numai lupii se afl\u0103 \u00een ambele p\u0103r\u0163i ale \u201ebaricadei\u201d, un gol imens s-a f\u0103cut \u00een jurul meu… \u015fi \u00een sufletul meu; nemair\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-mi alt\u0103 m\u00e2ng\u00e2ere dec\u00e2t cuvintele scumpei mele mame, \u201emaic\u0103, nimeni nu vine s\u0103-\u0163i s\u0103rute buzele, c\u00e2nd via\u0163a \u0163i le am\u0103r\u0103\u015fte, dec\u00e2t bunul Dumnezeu\u201d.
\nS\u0103 coment\u0103m, un pic, c\u00e2teva dintre decep\u0163iile pe care le m\u0103rturise\u015fte… \u00een pragul mor\u0163ii:
\n– c\u0103 a venit vremea viclenilor, \u00eenarma\u0163i cu gur\u0103 mare, obr\u0103znicie \u015fi b\u00e2t\u0103, dar \u015fi a creatorilor de false \u201ereligii\u201d… politice;
\n– c\u0103 \u00eenc\u0103 de atunci \u015fi de atunci p\u00e2n\u0103 azi se glorific\u0103 cu perfidie violen\u0163a ca \u00eenlocuitor al toleran\u0163ei, c\u0103 de iubire nici dracu nu mai vorbe\u015fte (except\u00e2nd-o pe cea sexual\u0103!);
\n– c\u0103 a fost un fals demagogic lozinca conform c\u0103reia s\u0103racii vor fi mai buni c\u00e2nd vor avea puterea, dar s-au dovedit mai fioro\u015fi; fiindc\u0103 nu se putea face o lume mai bun\u0103\/ nou\u0103 cu concep\u0163ii \u015fi cu oameni vechi\/ perver\u015fi, lustruit\u0103 doar pe deasupra. Este \u00eens\u0103 genial textul lui Panait Istrati \u015fi l-a\u015f scrie sub o \u201eicoan\u0103\u201d politic\u0103: pretin\u015fii aspiran\u0163i la o via\u0163\u0103 nou\u0103 sunt la fel de imorali \u015fi de lacomi de bunuri materiale ca \u015fi st\u0103p\u00e2nii r\u0103sturna\u0163i. Mai zice el \u015fi c\u0103 este o gre\u015feal\u0103 josnic\u0103 s\u0103 urli \u00een \u201ecorul\u201d lupilor fl\u0103m\u00e2nzi \u00eempotriva lupilor s\u0103tui, fiindc\u0103 numai l u p i se afl\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i ale baricadei. Ar fi singurul mod \u00een care s-ar izgoni lupii din competi\u0163ia istoric\u0103 socialism versus capitalism \u015fi se va putea face pasul d e c i s i v peste cadavrul capitalismului, care, oricum, trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 scena istoriei pe care a \u00eenc\u0103rcat-o cu at\u00e2tea crime \u015fi dezonorante inumanit\u0103\u0163i.<\/p>\n

\u00a7. Religiile s-au \u201epriceput\u201d de c\u00e2nd exist\u0103 s\u0103 ofere omului ni\u015fte r\u0103spunsuri splendide la ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri pe care acesta nu \u015fi le pune niciodat\u0103 pe durata \u00eentregii sale existen\u0163e lume\u015fti. La \u00eentreb\u0103rile pe care \u015fi le pune omul, religia temporizeaz\u0103 r\u0103spunsul\/ solu\u0163ia, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 trecerea Styxului, c\u00e2nd se va face dreptate, dup\u0103 norma: fiec\u0103ruia dup\u0103 ce a f\u0103cut \u00een via\u0163\u0103 (uneori \u015fi pentru ce nu a f\u0103cut?!). \u00cen schimb, \u015ftiin\u0163a ofer\u0103 ni\u015fte r\u0103spunsuri la fel de \u201einspirate\u201d la ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri pe care nu le-a pus niciodat\u0103 nimeni. S\u0103 fie \u015fi acest paradox una dintre cauzele haosului din g\u00e2ndirea omeneasc\u0103?
\n\u00a7. Profe\u0163iile \u015fi eshatologia multor religii ale lumii anticipeaz\u0103 c\u0103 a u r u l lumii va apar\u0163ine c\u00e2ndva (\u00een apropierea \u201esf\u00e2r\u015fitului\u201d lumii) rasei \u201eiubite\/ alese\u201d \u2013 semi\u0163ii. C\u0103 azi \u00een aceast\u0103 ras\u0103 intr\u0103 \u015fi evreii \u015fi ar\u0103bimea mesopotamian\u0103 & peninsular\u0103… \u015fi alte na\u0163ii este o problem\u0103 cu explica\u0163ii \u2013 momentan \u2013 greu de acceptat. Aurul despre care vorbesc textele profetice poate s\u0103 fie galben (metalul) sau negru (\u0163i\u0163eiul), care \u00een cur\u00e2nd va fi mai valoros dec\u00e2t metalul. Cele dou\u0103 \u201esortimente\u201d de aur, men\u0163ionate mai \u00eenainte, constituie, realmente, tem\u0103 de conflict \u00eentre posesorii aurului galben (bancherii lumii \u2013 evreii) \u015fi cei ai aurului negru (ar\u0103bimea musulman\u0103). Dac\u0103 ar da Dumnezeu un g\u00e2nd pozitiv (strategic) celor doi posesori de aur (evreii \u015fi ar\u0103bimea) spre a nu se mai r\u0103zboi \u00eentre ei, s-ar putea \u00eent\u00e2mpla cu adev\u0103rat minunea prezis\u0103 teologic (talmudic, biblic \u015fi coranic). Ar exista atunci condi\u0163ia politico-material\u0103 care ar aduce \u201erestul lumii\u201d la picioarele autorit\u0103\u0163ii exclusive a \u201eale\u015filor simi\u0163i\u201d, de care vorbesc textele mistico-mitologice ale religiilor de sorginte abrahamic\u0103. Textologia budist\u0103, chino-taosit\u0103, brahman\u0103 etc. \u00ee\u015fi scutesc adep\u0163ii de predominarea lumii, mitem obsesiv care creaz\u0103 at\u00e2ta agita\u0163ie \u015fi stress belicos \u00een masa popula\u0163ional\u0103 monoteist\u0103 a lumii de azi. Ascult\u0103, oare, cineva aceast\u0103 predic\u0103 pacifist\u0103 (un pic ridicol\u0103) a mea, \u00een zilele de azi c\u00e2nd \u00eentreaga lume vrea… r\u0103zboi? Inclusiv noi, rom\u00e2nii, care avem de ales \u00eentre a muri \u00een r\u0103zboi \u015fi a muri… de foame, dar \u015fi de prostie.
\n\u00a7. \u00centr-un moment de depresie, Marin Preda \u00eemi spunea c\u0103 \u00een\u0163elegerea deplin\u0103, f\u0103r\u0103 obiec\u0163ii, a oric\u0103rui om este posibil\u0103 doar c\u00e2nd el nu este de fa\u0163\u0103 (aluzie la… dup\u0103 ce pleac\u0103 dintre oameni\/ din via\u0163\u0103)\u201d. Iar de atunci am avut, de mii de ori ocazia s\u0103 m\u0103 conving c\u0103 mult\u0103 dreptate avea.
\n\u00a7. Chaque sotise a son temps, normal jamais. Iat\u0103 o valoroas\u0103 mostr\u0103 de moto pentru oricare eseu sau cuv\u00e2ntare, a oricui. Cu o singur\u0103 condi\u0163ie: s\u0103 confirmi, c\u00e2t mai pu\u0163in, simbolica, dar \u015fi cocrete\u0163ea moto-ului. Este foarte greu.
\n\u00a7. Omul este un etern suspicios. C\u00e2nd e\u015fti sigur c\u0103 ai observat ceva, f\u0103r\u0103 s\u0103 te fi \u00eendoit, s\u0103 fii la fel de sigur c\u0103 ai modificat ceva (involuntar) din ceea ce crezi c\u0103 ai observat \u00een mod obiectiv, \u00een realitatea evaluat\u0103. Cam sofisticat\u0103 redactarea, dar a\u015fa se petrec multe \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een g\u00e2ndire. \u015ei \u00eenc\u0103, dac\u0103 \u00eencerci s\u0103 descrii ceva, cu convingerea c\u0103 ai \u00een\u0163eles totul, s\u0103 fii sigur c\u0103, de fapt, deja ai modificat o parte oarecare din realitatea pe care \u0163i-ai propus s-o descrii\/ reproduci. Fiindc\u0103 doar a\u015fa poate func\u0163ioneze psihologia omeneasc\u0103, compartimentul \u201epercep\u0163ie-exprimare\/ reproducere\u201d.
\n\u00a7. Inegalabilul chirurg-filozof care a fost Ren\u00e9 Leriche, creatorul chirurgiei fiziologice din secolul XX, scriitor cu un stil exprimativ fermec\u0103tor, spunea c\u0103 omul este f\u0103cut din carne (mas\u0103 proteic\u0103 polimorf\u0103) \u015fi sentimente, peste care troneaz\u0103 decisiv, dar concuren\u0163ial, bucuria \u015fi triste\u0163ea, care dau farmec chiar \u015fi celor mai \u00eennourate ipostaze ale vie\u0163ii. Dup\u0103 a\u015fa ceva mai po\u0163i spune altceva?
\n\u00a7. Constatarea care nu trebuie ignorat\u0103, ca s\u0103 nu-i creasc\u0103 pre\u0163ul prea mult. Bucuria dorit\u0103 (eu resping cuv\u00e2ntul mincinos fericire) trebuie s-o meri\u0163i, trudind, adic\u0103, pentru ea cu mintea, cu sufletul \u015fi cu bra\u0163ele (pentru mine ele simbolizeaz\u0103 \u00eentregul trup). De la altcineva nu vei primi bucurie, dec\u00e2t dac\u0103 dai ceva \u00een schimb, dac\u0103 ai ce s\u0103 dai!
\n\u00a7. Despre alternativa bucuriei, adic\u0103 triste\u0163ea, mi-a fost dat s\u0103 adun, prin experien\u0163a mea, dar \u015fi a altora pe care i-am uitat, o \u201egroaz\u0103\u201d de ipostaze, \u00een contextul c\u0103rora nu m-am sim\u0163it deloc bucuros\/ vesel. \u00cen\u015fir mai departe c\u00e2teva, despre care nu oblig pe nimeni s\u0103 fie de acord: .\/ moneda divizionar\u0103 a suferin\u0163ei; .\/ c\u00e2nd se tr\u0103ie\u015fte \u201e\u00een doi\u201d, poate s\u0103 fie o alt\u0103 form\u0103 a bucuriei; .\/ o auto\u00eenvinov\u0103\u0163ire n\u0103scut\u0103 din prostie; .\/ bucuria de a fi… \u015fi trist; .\/ \u00eenclina\u0163ia omului care \u015fi-a pierdut r\u0103d\u0103cina funciar\u0103 \u00een concretul existen\u0163ei; .\/ pierderea tragic\u0103 a puterii de a ne autosugestiona c\u0103 am fi \u015fi ferici\u0163i; .\/ singurul lux pe care \u015fi-l poate permite s\u0103racul; .\/ infirmitate care te sec\u0103tuie\u015fte de ultimul strop de poft\u0103 de via\u0163\u0103; .\/ un fel de ideal prin care speri s\u0103-\u0163i construie\u015fti optimismul din cioburile dezam\u0103girilor tr\u0103ite; .\/ c\u00e2nd toate merg r\u0103u, triste\u0163ea agraveaz\u0103 situa\u0163ia; c\u00e2nd toate merg bine, atunci e necesar\u0103\/ benefic\u0103 \u015fi previne un r\u0103u imprevizibil, \u00een condi\u0163ii de veselie perpetu\u0103; triste\u0163ea intermitent\u0103 te face vulnerabil, cea permanent\u0103 te face nedrept, iar cea grav\u0103 te orbe\u015fte \u015fi te \u00eendeamn\u0103 s\u0103-i ur\u0103\u015fti pe cei din jur, fiindc\u0103 \u00eei crezi veseli\/ noroco\u015fi. Nu pot \u00eencheia periplul prin triste\u0163e versus anti-triste\u0163e f\u0103r\u0103 s\u0103 nu-l citez \u015fi pe Mark Twain, care era sigur (av\u00e2nd mult\u0103 dreptate) c\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e un om poate fi m \u0103 g a r f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u015fi optimist, dar nu poate fi optimist f\u0103r\u0103 s\u0103 fie m\u0103gar. A\u015fa pesimism mai zic \u015fi eu c\u0103 trebuie omagiat, din punct de vedere al sincerit\u0103\u0163ii.
\n\u00a7. O \u00eendelung\u0103 perioad\u0103 a vie\u0163ii m-am chinuit s\u0103 g\u0103sesc c\u0103i \u015fi mijloace (alias cum \u015fi cu ce) ca s\u0103 ob\u0163in unele rela\u0163ii sociale, obiective profesionale etc. Am avut, nu ascund asta, \u015fi decep\u0163ii. Abia \u00eentr-un t\u00e2rziu al v\u00e2rstei am descoperit c\u0103, de fapt, nu \u015ftiam concret ce anume doream sau doar inten\u0163ionam. Dintr-odat\u0103 mi s-a deschis o anume fereastr\u0103 \u2013 \u00een mine, dar \u015fi \u00een afar\u0103 \u2013 moment dup\u0103 care am con\u015ftientizat cu claritate \u201etehnologia\u201d conform c\u0103reia trebuia s\u0103-mi ating scopurile. Bref: c\u00e2nd \u015ftii clar ce vrei, g\u0103se\u015fti sigur c\u0103ile pe care vei ajunge s\u0103 ob\u0163ii ce ai vrut.
\n\u00a7. \u00cen prosteasca \u015fi nesincera lor \u00eenver\u015funare de a-i convinge pe \u201eal\u0163ii\u201d c\u0103 vor \u015fi pot s\u0103 construiasc\u0103 un rai pe p\u0103m\u00e2nt, invent\u00e2nd o imensitate de fic\u0163iuni \u2013 imposibil de realizat \u2013 oamenii au reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 \u00een realitate \u2013 cel mai deplorabil iad la care nici m\u0103car nu visaser\u0103 c\u0103 ar fi putut s\u0103-l \u00eencropeasc\u0103, at\u00e2t de grandios \u015fi de corespunz\u0103tor meritelor lor.<\/p>\n


\nMihai MARIAN<\/strong><\/p>\n

***
\nc\u00e2nd lipse\u0219te
\neste un murmur lax
\npagin\u0103 de facebook pe care se posteaz\u0103
\nz\u00e2mbete, pisici, c\u00e2ini, opinii politice
\nori poeme care s\u0103 ascund\u0103 distan\u021ba
\nde la care ro\u0219ul devine negru
\nla miezul nop\u021bii
\nprivesc
\nprivesc \u00een oglind\u0103 (background-ul meu suprarealist)
\nastfel revendic dreptul s\u0103 \u00eemi fie groaz\u0103
\ndreptul la nostalgie (fabrica de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte)
\nde unde vine
\nlichidul placentar din care
\nlipse\u0219te cea mai important\u0103 dintre \u00eentreb\u0103ri
\nf\u0103r\u0103 de care nu exist\u0103 copil\u0103rie
\ndar al c\u0103rei r\u0103spuns \u00eenseamn\u0103 pentru \u00eengerul cu probleme de orientare
\nce st\u0103 ascuns sub p\u0103tur\u0103 cu genunchii la gur\u0103
\nfaptul c\u0103 va ajunge mai t\u00e2rziu
\nb\u0103rbatul care nu va putea s\u0103 ias\u0103 din cercul
\na c\u0103rui perfec\u021biune frizeaz\u0103 nebunia
\ne\u0219ti gripat
\n\u0219i primul lucru pe care \u00eel auzi la radio diminea\u021ba
\neste c\u0103 de la \u00eenceputul anului au murit
\nde trei ori mai mul\u021bi oameni de grip\u0103
\ndec\u00e2t \u00een tot anul trecut
\n\u0219i chiar dac\u0103 Dumnezeu vrea s\u0103 crezi altceva:
\nIpoteza Riemann (IR)
\neste o conjectur\u0103 privitoare la distribu\u0163ia zerourilor func\u0163iei zeta Riemann \u03b6(s)
\nfunc\u0163ia zeta Riemann se define\u015fte pentru toate numerele complexe s \u2260 1. Are zerouri \u00een \u00eentregii pari negativi (adic\u0103 \u00een s = \u22122, s = \u22124, s = \u22126, …).
\nacestea se numesc r\u0103d\u0103cini triviale
\ns\u0103 spui fericire \u00eenseamn\u0103 o acumulare de negru de fum
\ns\u0103 produci revela\u021bia f\u0103r\u0103 a dezv\u0103lui misterul.<\/p>\n

***
\nnicio femeie n-a d\u0103ruit \u00eenserarea
\nn-a s\u00eengerat
\n\u0219i n-a scos ap\u0103 de la f\u00eent\u00een\u0103 ca tine
\nnicio femeie nu a copt p\u00eeinea
\nnu mi-a albit c\u0103ma\u0219a
\nnu a pl\u00e2ns
\n\u0219i nu m-a a\u0219teptat ca tine
\n\u0219i nicio alt\u0103 femeie nu m-a uitat ca tine<\/p>\n


\nMihaela MALEA STROE<\/strong>
\n\"\"

Despre via\u021b\u0103, moarte, vise tainice \u0219i iubire<\/strong><\/p>\n

[\u2026] De la o vreme \u2013 s\u0103 se fi rupt poate \u0219ase-\u0219apte luni din calendar \u2013 Bogdana observ\u0103 c\u0103 preferin\u021bele ei culinare se modificaser\u0103 dup\u0103 gustul lui Tudor. Acum, c\u00e2nd n-o mai \u00eencerca regretul c\u0103 poate \u00eenghi\u021bi, c\u0103 nu i se \u00eencle\u0219teaz\u0103 gura, iar foamea a redevenit foame, s-a pomenit c\u0103 prefer\u0103 ciorba de burt\u0103 cu ardei iute, drobul de miel, hamsiile cu mujdei, de care \u00eenainte abia se-atingea, le prepara numai pentru c\u0103-i pl\u0103ceau lui Tudor. T\u00e2rziu, avea s\u0103 citesc\u0103 ea undeva c\u0103 asemenea preferin\u021be mimetice sunt un fel de \u201eancor\u0103\u201d posttraumatic\u0103 \u00een situa\u021bii precum aceea prin care trecuse. Informa\u021bia era de prisos pentru c\u0103 revenise deja la felurile ei preferate de m\u00e2ncare. Cornuri cu unt, ciorb\u0103 de peri\u0219oare, \u0219ni\u021bel de pui, c\u00e2rn\u0103ciori cu pireu sau cu varz\u0103 c\u0103lit\u0103, sarmale\u2026 \u00cei r\u0103m\u0103sese \u00eens\u0103 \u2013 mo\u0219tenire de la Tudor \u2013 pl\u0103cerea de a m\u00e2nca l\u00e2ng\u0103 ciorbe, l\u00e2ng\u0103 sarmale, ardei iute.
\n\u00cenainte de asta, \u00eens\u0103, a mai fost ceva. Bogdana a renun\u021bat repede la doliu, spre nedumerirea celor care, \u0219tiind-o cople\u0219it\u0103 de moartea so\u021bului, nu \u0219i-ar fi imaginat-o \u00eembr\u0103c\u00e2nd haine colorate dec\u00e2t, eventual, t\u00e2rziu dup\u0103 anul conven\u021bional. \u00ce\u0219i propusese, de la bun \u00eenceput, s\u0103 poarte doliu doar \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, apoi, cum a plecat \u0219i tat\u0103l ei la Cel de Sus, \u0219i-a prelungit doliul pentru \u00eenc\u0103 \u0219ase. \u00cen total \u2013 dou\u0103sprezece s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. At\u00e2t. Conven\u021bia nu conta. \u0218tia c\u0103 doliul adev\u0103rat nu e pe dinafar\u0103, ci pe dinl\u0103untru. Nu se arat\u0103 lumii, nu e ostenta\u021bie.
\nDou\u0103sprezece s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dar o \u00eent\u00e2mplare a f\u0103cut-o s\u0103 renun\u021be mai repede. La vreo opt-nou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 plecarea lui Tudor, \u00eentr-o s\u00e2mb\u0103t\u0103 diminea\u021ba, pe c\u00e2nd copiii \u00eenc\u0103 dormeau, a vizitat-o Emilia, veri\u0219oara lui. Bogdana era \u00eeng\u00e2ndurat\u0103 c\u0103, dup\u0103 pomenirea de patruzeci de zile, nu-l mai visase deloc \u0219i se \u00eentreba de ce. Emilia venise bulversat\u0103: a visat, \u00een noaptea ce tocmai trecuse, c\u0103 erau ei trei \u2013 Emilia, Bogdana \u0219i Tudor.
\n\u2014 Parc\u0103 a\u021bi venit \u00een vizit\u0103 la mine. Tudor st\u0103tea \u00eentre noi dou\u0103, pe canapeaua din sufragerie, \u0219i era sup\u0103rat pe tine, nu-\u021bi vorbea, a povestit Emilia. L-am \u00eentrebat ce are, de ce e sup\u0103rat. \u0218i ce crezi c\u0103 mi-a spus?
\n\u2014 Ce?! intr\u0103 \u00een alert\u0103 Bogdana.
\n\u2014 M-a \u00eentrebat: De ce se \u00eembrac\u0103 so\u021bia mea \u00een negru? A uitat c\u0103 mie nu-mi place s-o v\u0103d \u00een haine negre?
\nA tres\u0103rit Bogdana, c\u0103ci auzise \u00eenainte, aproape la fel, cuvintele din visul Emiliei, timpanele ei vibraser\u0103 sub acelea\u0219i semne de \u00eentrebare. A iscodit-o, curioas\u0103, pe Emilia, sper\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un fir de explica\u021bie logic\u0103, ra\u021bional\u0103:
\n\u2014 \u021ai-a spus el \u021bie, vreodat\u0103, c\u0103 nu-i place negrul? A\u021bi discutat vreodat\u0103 despre asta?
\n\u2014 Da\u2019 de unde! Niciodat\u0103!
\nBogdana a insistat:
\n\u2014 E\u0219ti sigur\u0103?
\n\u2014 Da, sunt absolut sigur\u0103!
\nEra foarte plauzibil s\u0103 nu fi discutat. Emilia fiind mult mai t\u00e2n\u0103r\u0103, o copil\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 Tudor, de\u0219i veri primari, se \u00eent\u00e2lneau rar, \u00een contexte \u00een care este extrem de pu\u021bin probabil s\u0103-i fi vorbit despre aversiunea lui fa\u021b\u0103 de negru. Bogdana nu coment\u0103 \u201emesajul\u201d din vis, o servi pe Emilia cu o cafea \u0219i, dac\u0103 tot venise vorba, \u00eei povesti \u0219i ea c\u00e2teva dintre visele cu Tudor. Ciudat era c\u0103, dintre to\u021bi din familie, \u00een perioada aceea doar ele dou\u0103 l-au visat. Nici p\u0103rin\u021bii, nici fratele, nici unchiul sau m\u0103tu\u0219a\u2026 Aaa, \u0219i Ana \u00eel visase o dat\u0103: \u201eMami, parc\u0103 eram la o piscin\u0103 cu tati \u0219i ne jucam cu o balenu\u021b\u0103!\u201d At\u00e2t.
\nDin ziua urm\u0103toare, Bogdana a renun\u021bat la hainele cernite, o vreme a purtat griuri, grejuri, bleumarin, apoi pastel \u0219i sepia, ba chiar \u0219i galben, verde, violet (\u00een nuan\u021be lipsite de striden\u021b\u0103), combina\u021bii de alb \u0219i ro\u0219u stins\u2026 \u00centoars\u0103, \u00eencet-\u00eencet, printre oameni, \u0219i-a \u00een\u0103l\u021bat fruntea, \u0219i-a \u00eendreptat umerii, a\u0219a cum \u00eei pl\u0103cea lui Tudor s\u0103 o vad\u0103: \u00eentruc\u00e2tva fragil\u0103, dar \u0219i pus\u0103 pe-nfruntare.
\n\u201eCe repede l-a uitat pe Tudor! Deja l-a uitat!\u201d i-a cuprins pe unii mare dezam\u0103gire. Sim\u021beau c\u0103 toat\u0103 eternitatea compasiunii lor pentru s\u0103rmana femeie prea timpuriu v\u0103duv\u0103 se duce pe Apa S\u00e2mbetei, z\u0103d\u0103rnicit\u0103 de grabnica lep\u0103dare a doliului. Ca urmare, s-a \u0219i \u00eenst\u0103p\u00e2nit \u00een mintea lor convingerea c\u0103 nu va trece mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Bogdana se va prinde iar\u0103\u0219i \u00een \u201eIsaia d\u0103n\u021buie\u0219te\u201d\u2026
\nDe \u00een\u021beles cu adev\u0103rat a \u00een\u021beles-o doar Miruna, iar de bucurat s-au bucurat Ana \u0219i Matei, pe sufle\u021belele c\u0103rora at\u00e2ta \u00eentunecare ap\u0103sase greu. Au r\u0103suflat u\u0219ura\u021bi c\u0103 mami a renun\u021bat la doliu.
\nMai greu i-a venit c\u00e2nd a dat de poman\u0103, cum se cuvine, hainele lui Tudor. A pl\u00e2ns, \u00een ziua aceea, ba domol, calm, ba \u00een hohote \u00eenfundate. I se p\u0103rea c\u0103 se desparte \u00eenc\u0103 o dat\u0103 de el, ori c\u0103 \u2013 mai r\u0103u! \u2013 \u00eel d\u0103 afar\u0103 din cas\u0103. A p\u0103strat dou\u0103-trei c\u0103m\u0103\u0219i \u0219i c\u00e2teva cravate care \u00eei pl\u0103ceau lui Matei. Poate o s\u0103 le poarte el c\u00e2nd va cre\u0219te \u201emare ca tati\u201d.
\nN-a trecut dec\u00e2t pu\u021bin peste un an \u0219i, de at\u00e2ta durere, mama lui Tudor, cu care Bogdana s-a \u00een\u021beles mereu bine, s-a \u00eemboln\u0103vit grav. Medicii erau rezerva\u021bi, \u00eei mai d\u0103deau zece-cincisprezece zile de tr\u0103it. Bogdana a vizitat-o la spital. Sl\u0103bit\u0103, nu se ridica din pat, nu vorbea, avea ochii miji\u021bi, aproape stin\u0219i. Bogdana i-a luat m\u00e2na \u00een m\u00e2inile ei \u0219i i-a cerut iertare de-i va fi gre\u0219it vreodat\u0103 cu ceva, i-a spus \u00een \u0219oapt\u0103 c\u0103 \u0219i ei i-e dor de Tudor, i-a s\u0103rutat m\u00e2na. \u00cen seara aceea a adormit destul de greu \u0219i s-a trezit fix la trei noaptea. S-a uitat la ceas, a b\u0103ut o gur\u0103 de ap\u0103, a adormit imediat \u0219i a avut un vis ciudat. Se f\u0103cea c\u0103 era la \u021bar\u0103, singur\u0103, \u00een curtea casei natale \u0219i acolo a ap\u0103rut mama lui Tudor, de\u0219i, \u00een realitate, nu fusese niciodat\u0103 acolo. Se \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ise, era vesel\u0103, doar c\u0103 pu\u021bin mai scund\u0103 \u0219i mai supl\u0103 dec\u00e2t fusese. Bogdana s-a dus la ea \u0219i a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o, preocupat\u0103 cum s\u0103-i dea vestea cea bun\u0103 socrului, c\u0103ci nimeni nu \u0219tia \u00eenc\u0103 nimic de miraculoasa vindecare, doar ele dou\u0103. Apoi a \u00eentrebat-o:
\n\u2014 C\u00e2nd v-a\u021bi ridicat? (\u00cen mintea ei, \u00eentrebarea era \u201ec\u00e2nd v-a\u021bi ridicat din pat?\u201d, dar n-a rostit-o \u00een \u00eentregime.)
\n\u2014 Tu c\u00e2nd m-ai visat? a \u00eentrebat-o mama lui Tudor, \u00een loc de r\u0103spuns.
\n\u2014 \u00centre trei \u0219i \u0219ase diminea\u021ba, i-a spus Bogdana.
\n\u2014 Ei, bine, atunci m-am ridicat, a zis mama lui Tudor.
\nBogdana s-a trezit \u00een sunetul b\u0103t\u0103ilor de pendul din apartamentul vecin. C\u00e2nd era lini\u0219te se auzeau destul de tare. A num\u0103rat \u0219ase b\u0103t\u0103i \u0219i, cu visul \u00een minte, a verificat pe ceas: era, \u00eentr-adev\u0103r, ora \u0219ase. Pe la \u0219apte a sunat telefonul. Petra, m\u0103tu\u0219a lui Tudor, i-a dat Bogdanei vestea c\u0103 mama-soacr\u0103 s-a stins mai repede dec\u00e2t credeau medicii.
\n\u2014 Dumnezeu s-o odihneasc\u0103 \u0219i s-o ierte! C\u00e2nd s-a-nt\u00e2mplat? a \u00eentrebat Bogdana.
\n\u2014 Acum vreo or\u0103 \u0219i jum\u0103tate.
\n\u201eDa, \u00eentre trei \u0219i \u0219ase diminea\u021ba\u201d, g\u00e2ndi Bogdana, \u201ecred c\u0103 am aflat \u00eenaintea tuturor, mi-a spus chiar ea, \u00een vis\u201d.
\nCam dup\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219apte-opt luni, Bogdana constat\u0103 c\u0103 \u00een universul ei s-a reinstalat, dac\u0103 nu senin\u0103tatea, cel pu\u021bin un echilibru stabil, dat de o anumit\u0103 ritmicitate care nu-i l\u0103sa timp de c\u0103zut pe g\u00e2nduri \u0219i de scotocit prin suflet. Totu\u0219i, scrisese pentru Tudor un poem. Era \u00eenceput de iarn\u0103 \u0219i ningea frumos, se apropia ziua lui de na\u0219tere. Seara, Bogdana a scris, cu g\u00e2ndul departe: \u201eMi-e dor de tine ca de \u00eentrebarea\/ \u00cen care chiar r\u0103spunsul e cuprins\/ E iarn\u0103\u2026, la fereastr\u0103\/ cu flori de m\u0103r a nins\u201d. \u0218i a \u00eencheiat cu: \u201e\u0218tiu c\u0103 te vei \u00eentoarce. Nu \u0219tiu \u00een care chip\u2026\/ Sub ce obl\u0103duire? A c\u0103rui anotimp? Va fi \u00een zi de var\u0103, sub zodie senin\u0103? Va fi cumva-ntr-o sear\u0103, sub ploaie de lumin\u0103\/ De stele c\u0103z\u0103toare \u2013 \u00een form\u0103 de cuv\u00e2nt? \/\/ Ce \u00eenger ridica-va piatra de pe morm\u00e2nt?\/ Unul prin altul suntem,\/ A\u0219a ne cheam\u0103 firea,\/ Deasupra mor\u021bii, iat\u0103,\/ St\u0103, m\u00e2ntuind,\/ Iubirea\u201d.
\nPoemul acela i l-a ar\u0103tat numai lui Peter \u2013 prietenul ei \u00een\u021belept, de peste hotare, c\u0103ruia \u00ee\u0219i \u00eeng\u0103duia s\u0103-i spun\u0103 de toate, ca unui duhovnic \u2013 \u00een var\u0103, c\u00e2nd a venit el \u00een vizit\u0103. Dup\u0103 ce l-a citit, Peter a privit-o lung\u2026 \u201edraga mea prieten\u0103, cum s\u0103-\u021bi spun?!, \u0103sta este un preafrumos poem de dragoste transmis de un b\u0103rbat iubitei lui!\u201d a zis. Bogdana a ridicat spr\u00e2nceana, mir\u00e2ndu-se de vorba lui Peter. \u201eParc\u0103 \u021bi l-ar fi dictat Tudor, sigur el te-a inspirat, iart\u0103-m\u0103, nu e stilul t\u0103u aici!\u201d Atunci a sur\u00e2s, \u201eda, ai dreptate, e diferit de tot ce am scris\u201d. Totu\u0219i nu era nici stilul lui Tudor, cum s\u0103 fie? \u2013 el nu scria poeme. Pentru ea, niciodat\u0103. Niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, dac\u0103 ar fi s\u0103 cread\u0103 ce-i spune Peter. \u00cei trimisese, odinioar\u0103, scrisori frumoase, iubitei lui din Warumburg. Bogdana v\u0103zuse \u2013 Tudor i-l ar\u0103tase \u2013 un r\u0103spuns de demult al Brigittei, \u00een care \u00eei spunea c\u00e2t de mult o emo\u021bioneaz\u0103 scrisorile lui sensibile \u0219i poetice, \u00eei spunea c\u0103 orice femeie de pe lume ar invidia-o dac\u0103 le-ar citi. R\u0103spunsul acela venea din vremea c\u00e2nd, cu mult \u00eenainte de-a o \u00eent\u00e2lni pe Bogdana, Tudor o \u00eent\u00e2lnise pe Brigitte. La mare, \u00een Canera, sta\u021biunea taberelor studen\u021be\u0219ti. \u00cei spusese Bogdanei povestea acelei \u00eent\u00e2lniri, \u00eei m\u0103rturisise c\u0103 s-au iubit, \u00een vara aceea, cu toat\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rarea tinere\u021bii lor. Apoi Brigitte s-a \u00eentors acas\u0103, iar Tudor n-a putut s-o urmeze, pentru c\u0103 zidurile politice ridicate de Vechea Uniune \u00eentre Warumburg \u0219i Maravila erau, pe-atunci, de netrecut. Iubirea lor a d\u0103inuit, o vreme, \u00een poezia scrisorilor frumoase\u2026 Apoi coresponden\u021ba a \u00eencetat. Nu \u0219i iubirea. A continuat s\u0103 ard\u0103 mocnit, sub spuza timpului, de\u0219i, aparent, fiecare uitase de cel\u0103lalt. S-a reaprins, p\u00e2rjolind suflete, dup\u0103 ani, c\u00e2nd zidurile au c\u0103zut, iar drumurile l-au purtat pe Tudor la Warumburg.
\nBogdana muncea furibund, (\u201eacum tu e\u0219ti \u0219i mam\u0103, \u0219i tat\u0103\u201d, \u00eei spusese \u00eentr-o zi Matei, v\u0103z\u00e2nd-o c\u0103 se chinuia s\u0103 repare o veioz\u0103, iar ea g\u00e2ndea \u201ebun\u0103 terapia asta prin munc\u0103, tare bun\u0103!\u201d). \u00ce\u0219i luase \u00eenc\u0103 o slujb\u0103 (asta \u0219i ca s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 presiunilor financiare mult sporite; ajutorul de la \u201eAli\u201d era binevenit, totu\u0219i nu-\u0219i permitea s\u0103 leneveasc\u0103, s\u0103 profite sau s\u0103 mizeze numai pe generozitatea turcului milostiv, dup\u0103 cum s-a \u0219i dovedit), se angren\u0103 \u00eentr-un amplu proiect de cercetare, \u00eei scria adesea lui Peter. Scriindu-i, Bogdana transforma orice \u00eent\u00e2mplare (o eclips\u0103 total\u0103 de soare, o slujb\u0103 de \u00cenviere la care s-au stricat microfoanele, o coad\u0103 la oficiul po\u0219tal, salvarea unui c\u0103\u021belu\u0219 maidanez, o grev\u0103\u2026) \u00een eveniment \u0219i aventur\u0103, le orna, le condimenta, dup\u0103 caz, cu inser\u021bii filosofice, cu ironii \u0219i autoironii, cu tonuri de pamflet, cu ging\u0103\u0219ii de poem, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103 intact\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba realit\u0103\u021bii\u2026 Totul devenea poveste adev\u0103rat\u0103, iar Peter o \u00eendemna s\u0103 scrie pentru c\u0103, zicea el, \u201escrisorile tale minunate \u00eemi dau de g\u00e2ndit sau m\u0103 provoac\u0103 s\u0103 r\u00e2d, m\u0103 amuz\u0103, sunt literatur\u0103 pur\u0103\u201d. A\u0219a, scriindu-i lungi epistole lui Peter, Bogdana redob\u00e2ndi sim\u021bul umorului.
\n\u2014 Bogdana, tu nu te-ai g\u00e2ndit s\u0103-\u021bi refaci via\u021ba? au \u00eenceput, de la o vreme, s\u0103 o descoas\u0103 rudele, prietenii, cuno\u0219tin\u021bele.
\nTrecuse timpul \u00eentreb\u0103rilor insistente despre cum anume s-a \u00eent\u00e2mplat accidentul lui Tudor, curiozitatea celor din jur se plictisise de acest subiect, \u201emor\u021bii cu mor\u021bii, viii cu viii\u201d, \u0219i ataca de-acum pe alt front, cu aceea\u0219i incurabil\u0103 \u0219i stupid\u0103 insisten\u021b\u0103, ahtiat\u0103 s\u0103 deguste aspectele derizorii, s\u0103 se nutreasc\u0103 din ele.
\n\u2014 S\u0103-mi refac via\u021ba?! Via\u021ba mea e f\u0103cut\u0103, n-am ce s\u0103 re-fac. E bine a\u0219a, r\u0103spundea Bogdana. Nu pun la \u00eendoial\u0103 vrerea Celui de Sus. E bine a\u0219a.
\nNu spunea e frumos \u0219i e bine a\u0219a. Spunea doar bine. \u00cenc\u0103 nu \u00een\u021belegea, dar intuia, pesemne, c\u0103 lipsea ceva. Pierduse, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 acel ceva pierdut era puterea de a visa pe trezie.
\nCum r\u0103spunsul astfel formulat nu ast\u00e2mp\u0103ra setea de cunoa\u0219tere a curio\u0219ilor \u2013 unii binevoitori \u0219i one\u0219ti, nimic de zis, al\u021bii, cei mai mul\u021bi, avizi de scotocit prin culise \u0219i subsoluri \u00een c\u0103utare de picanterii \u2013 \u0219i cum Bogdana se cam s\u0103turase de aceast\u0103 \u00eentrebare, simplific\u0103 r\u0103spunsul:
\n\u2014 N-am timp pentru asta. Via\u021ba mea e arhiplin\u0103.
\n\u2014 \u021aie nu \u021bi-e greu, de patru ani tot singur\u0103? o iscodi Petra, m\u0103tu\u0219a lui Tudor, semn c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i cei din familia lui ar fi acceptat, ar fi \u00een\u021beles-o dac\u0103\u2026
\n\u2014 \u0218i dac\u0103 mi-e greu, ce?! S\u0103-mi lep\u0103d crucea? S-o scot la licita\u021bie\u2026 hei, oameni buni, vrea cineva s\u0103 ia parte la greul meu? Cine d\u0103 mai mult prime\u0219te o bucat\u0103 mai mare, poate chiar o jum\u0103tate de cruce! se r\u0103zvr\u0103ti Bogdana, r\u0103spunz\u00e2nd \u00een r\u0103sp\u0103r, de\u0219i \u00eentrebarea m\u0103tu\u0219ii fusese bl\u00e2nd\u0103 \u0219i plin\u0103 de compasiune. Apoi i-a cerut iertare Petrei pentru tonul iritat, i-a spus c\u0103 prea mult\u0103 lume o descoase \u00een privin\u021ba asta \u0219i de aceea\u2026
\nU\u0219or nu-i era, dar nici at\u00e2t de greu \u00eenc\u00e2t s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103, s\u0103-\u0219i pl\u00e2ng\u0103 de mil\u0103, s\u0103 vad\u0103 la tot pasul pr\u0103p\u0103stii \u0219i pov\u00e2rni\u0219uri de netrecut. Uneori sim\u021bea, ce-i drept, c\u0103 parc\u0103-parc\u0103 ajunge la cap\u0103tul puterilor. C\u00e2nd sim\u021bea a\u0219a, \u00eentotdeauna, f\u0103r\u0103 excep\u021bie, se \u00eent\u00e2mpla ceva, Dumnezeu f\u0103cea ce f\u0103cea, dregea ce dregea \u0219i-i venea \u00een ajutor, pe numai de El \u0219tiute c\u0103i. Bogdana observase aceast\u0103 regul\u0103 \u0219i nu dispera nici m\u0103car atunci c\u00e2nd toate ie\u0219irile p\u0103reau definitiv blocate. I se confirmase de at\u00e2tea ori c\u0103, unde nu putea conta pe oameni, pe sprijinul lor, se putea bizui \u00een \u00eentregime pe dragostea \u0219i atotputernicia Celui de Sus.
\nOdat\u0103, la scurt timp dup\u0103 ce f\u0103cuse cuvenita pomenire de un an pentru Tudor, o \u00eencol\u021biser\u0103 simultan cu toane \u0219i r\u0103ut\u0103\u021bi cumnatul \u0219i Suzana, sora mai mic\u0103 a mamei Bogdanei. Erau singurele persoane din via\u021ba ei agresive, intrigante, patologic suspicioase, \u00eenrobite de ur\u0103, cu care, \u00een ciuda tuturor \u00eencerc\u0103rilor, nu reu\u0219ise s\u0103 comunice aproape deloc \u0219i nici s\u0103 curme dec\u00e2t sporadic, pe timp scurt, conflictele sau tensiunile. \u00cen cazul cumnatului, conflictele ap\u0103ruser\u0103 dup\u0103 decesul lui Tudor, iar Bogdana \u00eenc\u0103 spera ca lucrurile s\u0103 se \u00eendrepte. Cu Suzana, care-i era \u0219i mam\u0103 adoptiv\u0103 \u2013 \u0219i care \u00ee\u0219i etala dorin\u021ba de-a o vedea \u00eengenuncheat\u0103, pr\u0103bu\u0219it\u0103 la picioarele ei, cer\u0219indu-i ajutor tocmai ca s\u0103 poat\u0103 ea s-o refuze \u2013 conflictele erau vechi \u0219i orice cale de dialog se \u00eempotmolea. Bogdana \u00eengenunchea doar \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu.
\n\u0218i-atunci, isterizat\u0103, Suzana arunca asupra ei torent de blesteme. Pleca Bogdana spre cas\u0103, dup\u0103 astfel de \u00eent\u00e2lniri, cu lacrimi \u00een ochi, cu sufletul sleit \u0219i z\u0103cea apoi, ca bolnav\u0103, c\u00e2teva zile. De parc\u0103 r\u0103ut\u0103\u021bile Suzanei s-ar fi \u00eenfruptat \u0219i-ar fi crescut tocmai din dorin\u021ba Bogdanei de-a ajunge la bun\u0103-pace cu ea, \u00eencerc\u00e2nd apoi, acele r\u0103ut\u0103\u021bi, s\u0103 se furi\u0219eze \u00een locul dorin\u021bei pa\u0219nice pe care o devoraser\u0103. Trecea peste astfel de st\u0103ri, \u00ee\u0219i revenea, depl\u00e2ngea nefericirea Suzanei care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, avea de suportat chinurile propriului iad sufletesc, dar acum, \u00eencol\u021bit\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u021bi, se sim\u021bea cople\u0219it\u0103. Nici cuvinte de rug\u0103 n-a mai g\u0103sit \u0219i n-a zis seara, la culcare, dec\u00e2t: \u201eOoo, Doamne!\u201d
\n\u00cen noaptea aceea a visat c\u0103 se afla \u00een curtea casei natale, casa bunicilor din partea mamei. Era singur\u0103, \u00een mijlocul cur\u021bii, \u00eentre buc\u0103t\u0103ria de var\u0103, \u00een dreapta \u0219i \u201ecasa mare\u201d, cu pridvor, tind\u0103 \u0219i dou\u0103 od\u0103i, mai mult \u00eencuiat\u0103 de c\u00e2nd bunicii s-au str\u0103mutat din lumea asta, \u00een st\u00e2nga. Deodat\u0103, pe sub poart\u0103, din uli\u021b\u0103, au prins s\u0103 se strecoare c\u00e2\u021biva c\u00e2ini agresivi. Bogdana a dat s\u0103 se ad\u0103posteasc\u0103 \u00een buc\u0103t\u0103ria de var\u0103, dar acolo era Suzana, privind de dup\u0103 geamul u\u0219ii toat\u0103 scena. C\u00e2nd Bogdana a dat s\u0103 intre, mama adoptiv\u0103 a \u00eencuiat u\u0219a pe din\u0103untru \u0219i a continuat s\u0103 priveasc\u0103, r\u00e2z\u00e2nd cu satisfac\u021bie. Haita se apropiase. Doi c\u00e2ini, de talie medie, m\u00e2r\u00e2iau amenin\u021b\u0103tor, dezvelindu-\u0219i col\u021bii. Ceilal\u021bi, mai mici, se mi\u0219cau \u00een dreapta \u0219i \u00een st\u00e2nga, lent, ca \u00eentr-o filmare cu \u00eencetinitorul. Aveau tot c\u0103ut\u0103tur\u0103 de jivin\u0103 rea. F\u0103r\u0103 s\u0103-i sl\u0103beasc\u0103 din ochi, Bogdana s-a retras \u00eencet, a intrat \u00een \u0219opronul de l\u00e2ng\u0103 buc\u0103t\u0103rie \u0219i a \u00eenchis dup\u0103 ea u\u0219a de sc\u00e2nduri. Locul era \u00eentunecos, ea \u2013 sf\u00e2r\u0219it\u0103. S-a chircit, mai mult b\u00e2jb\u00e2ind, pe o banchet\u0103 de lemn, cu ochii \u00eenchi\u0219i, cu auzul la p\u00e2nd\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i dea seama, dup\u0103 zgomotele de-afar\u0103, dac\u0103 haita mai d\u0103 t\u00e2rcoale prin curte sau a plecat. Atunci a sim\u021bit c\u0103 o prive\u0219te cineva. A deschis ochii \u0219i a v\u0103zut \u00een aer, \u00eentr-un medalion luminos, chipul lui Iisus \u2013 cel cunoscut din icoana \u00een care M\u00e2ntuitorul cu o m\u00e2n\u0103 d\u0103 binecuv\u00e2ntare, \u00een cealalt\u0103 \u021bine Evangheliarul. Iisus Pantokrator. S-a ridicat Bogdana, ca ars\u0103 de uimire, \u0219i a rostit repede \u201enu dormeam, Doamne, nu dormeam!\u201d Pe chipul Lui a ap\u0103rut un sur\u00e2s bl\u00e2nd, u\u0219or \u00eentristat, ca \u0219i cum i-ar fi spus \u201efii pe pace, \u0219tiu c\u0103 nu dormeai\u201d, apoi imaginea s-a stins \u00eencet, cum s-ar stinge curcubeul sau lumina candelei.
\n\u00cen diminea\u021ba aceea, s-a trezit cu inima plin\u0103 de senin\u0103 bucurie \u0219i de o parc\u0103 nep\u0103m\u00e2ntean\u0103 lini\u0219te, cu dorin\u021ba aprig\u0103 de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu dragoste pe absolut toat\u0103 lumea\u2026 \u0219i tare mult \u0219i-ar fi dorit s\u0103 poat\u0103 p\u0103stra \u00eendelung acea stare. Vreo dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-a sim\u021bit a\u0219a, aproape de semeni \u0219i de Dumnezeu, st\u0103p\u00e2nit\u0103 l\u0103untric de o veselie pur\u0103, de sine st\u0103t\u0103toare. Apoi a r\u0103zbit-o \u00eendoiala: dar dac\u0103 visul era ispitire de la necuratul?! Dar dac\u0103, dimpotriv\u0103, tocmai aceast\u0103 \u00eendoial\u0103, care tulbur\u0103 pacea sufletului dup\u0103 vis, vine de la cel r\u0103u? Dar dac\u0103\u2026?!\u2026 Primise visul cu inima, simplu, f\u0103r\u0103 trufie, acum intervenea mintea, cu \u00eentreb\u0103ri, \u0219i starea de minunat\u0103 pace se risipea. \u0218tia ce opinie au, \u00een general, preo\u021bii \u00een privin\u021ba viselor \u0219i a \u00eenceput s\u0103 se fr\u0103m\u00e2nte. L-a c\u0103utat pe p\u0103rintele Agapie, i-a povestit, l-a \u00eentrebat ce crede\u2026 B\u0103tr\u00e2nul preot nu i-a r\u0103spuns r\u0103spicat, a \u00eentrebat-o cu ce stare de spirit s-a trezit din vis, apoi i-a pus m\u00e2na pe cre\u0219tet a binecuv\u00e2ntare \u0219i i-a spus doar at\u00e2t: \u201eAi \u00eencredere, M\u00e2ntuitorul ocrote\u0219te v\u0103duvele \u0219i orfanii!\u201d.
\nA plecat spre cas\u0103 mai lini\u0219tit\u0103, g\u00e2ndindu-se, abia acum, la bancheta din vis. Chiar exista. O f\u0103cuse \u0219i o a\u0219ezase \u00een \u0219opronul bunicilor, c\u00e2ndva demult, tat\u0103l adoptiv al Bogdanei, un om generos, harnic, bl\u00e2nd \u0219i bun\u2026 p\u00e2inea lui Dumnezeu! Cel care a purces \u0219i el spre loc de ve\u0219nic\u0103 odihn\u0103, la \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 Tudor. \u00cei spusese Bogdanei, cu dou\u0103 zile \u00eenainte, \u021bin\u00e2nd-o de m\u00e2n\u0103: \u201eeu m\u0103 duc azi-m\u00e2ine la Tudor. Ce s\u0103-i spun?\u201d \u201eSpune-i c\u0103 ne e dor de el\u201d a \u00eeng\u0103imat la vremea aceea Bogdana, s\u0103rut\u00e2nd m\u00e2na tat\u0103lui. L-a visat o singur\u0103 dat\u0103, de cur\u00e2nd. Se f\u0103cea c\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit pe o str\u0103du\u021b\u0103 lateral\u0103 din vecin\u0103tatea blocului \u00een care locuia Bogdana. Tat\u0103l era \u00een salopet\u0103 de lucru. I-a spus c\u0103 are de f\u0103cut ni\u0219te obloane de lemn pentru ferestrele de la parter ale blocurilor din zon\u0103. \u0218i c\u0103 ar m\u00e2nca ni\u0219te cire\u0219e. Bogdana l-a rugat s\u0103 a\u0219tepte pu\u021bin, c\u0103 merge ea la pia\u021b\u0103, s\u0103-i aduc\u0103 cire\u0219e. C\u00e2nd s-a trezit din vis, \u0219i-a dat seama c\u0103 vremea cire\u0219elor trecuse. Abia dac\u0103 se mai g\u0103seau vi\u0219ine. A cump\u0103rat c\u00e2teva \u0219i le-a dat de poman\u0103 unui cer\u0219etor, la ie\u0219irea din pia\u021b\u0103. \u201ePentru George, tat\u0103l meu, care a f\u0103cut bancheta\u201d a zis. \u201eS\u0103 fie primit!\u201d a r\u0103spuns omul cel s\u0103rman, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd despre ce banchet\u0103 vine vorba.
\nDa, c\u00e2nd oamenii te oropsesc, te alung\u0103 sau te p\u0103r\u0103sesc, Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne cu tine\u2026 nu e\u0219ti singur\u2026 Nu e\u0219ti niciodat\u0103 singur. Totul este s\u0103 nu te afunzi \u00een autocomp\u0103timire p\u00e2n\u0103 la a nu mai vedea c\u0103 Dumnezeu nu te scute\u0219te de \u00eencerc\u0103ri grele, dar \u00ee\u021bi st\u0103, mai ales atunci, aproape.
\n(fragm. din romanul \u201eSeara nucilor verzi<\/em>\u201d, Ed. Eikon, Buc., 2018)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mircea V. HOMESCU APORII (II) \u00a7. La 10 februarie 2003 un post de radio occidental, deloc neinformat, difuza un comentariu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13473"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13473"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13473\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13475,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13473\/revisions\/13475"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}