{"id":13448,"date":"2021-02-06T12:05:27","date_gmt":"2021-02-06T09:05:27","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13448"},"modified":"2021-02-06T00:26:40","modified_gmt":"2021-02-05T21:26:40","slug":"de-ai-nostri-victor-frunza-lehamitea-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13448","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Victor Frunz\u0103 – Lehamitea (5)"},"content":{"rendered":"

TERAPIE PRIN VISARE<\/strong><\/p>\n

Uneori, pentru cei care vin \u00een contact cu mine, fac o terapie special\u0103: aceea de \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire prin visare. Cei obi\u0219nui\u021bi a proiecta existen\u021ba doar \u00een limitele concretului, supun\u00e2ndu-se orbe\u0219te limitelor pe care le dau posibilit\u0103\u021bile materiale – care pot fi reprezentate grafic sub forma unor imense foarfeci de t\u0103iat aripile – sunt de-a dreptul contraria\u021bi de felul \u00een care \u00een proiec\u021biile mele, ignor cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire faptul c\u0103 ,,nu se poate\u201d din cauz\u0103 ,,c\u0103 nu aveam bani”. Dintre to\u021bi, directorul editurii este cel mai revoltat de acest mod al meu de a g\u00e2ndi. \u0218i trebuie s\u0103 explic de fiecare dat\u0103, c\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cia de posibilit\u0103\u021bi, nu trebuie s\u0103 fim lipsi\u021bi m\u0103car de o libertate, de acest unic drept: de a visa. Poate chiar pu\u021bin profesoral – din nou exasper\u00e2ndu-i-le vorbesc despre frumuse\u021bea extraordinar\u0103 a vie\u021bii c\u00e2nd ea are \u0219i aceast\u0103 dimensiune ireal\u0103: a visului. Care poate c\u0103 odat\u0103 \u0219i odat\u0103 se va \u00eemplini, mai \u0219tii? Acesta este \u0219i scopul lui: s\u0103 mearg\u0103 \u00eenaintea \u00eemplinirii. F\u0103r\u0103 vis \u00eemplinirea \u00eens\u0103\u0219i poate s\u0103 nu mai aib\u0103 dram de farmec.
\nO introducere totu\u0219i prea lung\u0103 pentru a exemplifica printr-un vis, care, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaint\u0103m \u00een timp, la r\u00e2ndul lui face ca obiectul lui s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze. Este vorba de g\u00e2ndul de a scoate un cotidian. Sau m\u0103car un periodic, cum a fost Alerg\u0103torul de la Marathon. Curentul s-a dus naibii, de c\u00e2nd cu potlog\u0103ria la care s-a dedat v\u0103rul lui Vasile C. Dumitrescu, respectiv so\u021bia acestuia, Doina Dumitrescu, care a v\u00e2ndut publica\u021bia celor ce \u00ee\u0219i doresc de fapt cl\u0103direa. Un posibil cotidian mic \u0219i ieftin, ,,popular\u201d, de 2 pagini, s-ar numi Foaia. Eventual, Foaia lui Frunz\u0103. Cu cine s\u0103 m\u0103 \u00eenso\u021besc m\u0103car la a o visa, dac\u0103 la a o edita nu este posibil? Terapie prin visare!
\nFebruarie 1998<\/p>\n


\nORGANIZA\u021aIA DISIDEN\u021aILOR POLITICI<\/strong><\/p>\n

Cunoscutul contestatar din epoca ceau\u0219ist\u0103, Vasile Paraschiv, pe care l-am v\u0103zut la fa\u021b\u0103 prima dat\u0103 la lansarea c\u0103r\u021bii mele, Istoria Stalinismului \u00een Rom\u00e2nia, a avut ini\u021biativa de a str\u00e2nge \u00eentr-o asocia\u021bie fo\u0219ti contestatari, opozi\u021bioni\u0219ti din epoca dictaturii, cunoscu\u021bi sub numele – care a c\u0103p\u0103tat filologic \u00eenc\u0103 un sens – de disiden\u021bi. Fiecare am protestat, am \u00eentreprins ceva, f\u0103r\u0103 ca de cele mai multe ori s\u0103 \u0219tim unul de cel\u0103lalt, suferind strict individual \u0219i persecu\u021biile aplicate prin odioasa institu\u021bie a Securit\u0103\u021bii, frica na\u021bional\u0103 \u00eenchiz\u00e2nd orice porti\u021b\u0103 de solidarizare cu cel\u0103lalt. Pe cei care au avut \u0219ansa de a se face cunoscu\u021bi, solidarizarea a venit pe undele radioului, din apus, de la monumentala Europ\u0103 Liber\u0103, adev\u0103rat post na\u021bional, cu ascultare de mas\u0103 \u00een acei ani. Ast\u0103zi totul este istorie.
\nSoarta disiden\u021bilor de atunci se raporteaz\u0103 \u00eens\u0103 la actualitatea zilei de azi. Unii s-au reconciliat cu puterea neocomunist\u0103, patronat\u0103 de domnul I. Iliescu, au primit func\u021bii \u00een \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate (domicilia\u021bi c\u00e2\u021biva dintre cei la care m-am g\u00e2ndit, de asemenea \u00een str\u0103in\u0103tate). Pentru ce au f\u0103cut, c\u00e2nd inclusiv cei ce au avut sau au acum func\u021bii parlamentare \u0219i guvernamentale t\u0103ceau tremur\u00e2nd \u0219i tremurau t\u0103c\u00e2nd, dac\u0103 nu se aflau chiar \u00een r\u00e2ndul opresorilor \u0219i ling\u0103ilor, poate sunt singurii care au dreptul la imunitate \u0219i nu trebuie judeca\u021bi. Al\u021bi fo\u0219ti contestatari \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 un aristocratism al rela\u021biilor, nu accept\u0103 vreo asociere dec\u00e2t cel mult \u00een grupuri cu publica\u021bii \u0219i probabil \u0219i sponsoriz\u0103ri pe m\u0103sur\u0103. Sau \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 intact statutul, acolo \u00een vest, unde i-a prins revolu\u021bia. C\u00e2\u021biva au func\u021bii mai mult dec\u00e2t onorabil pl\u0103tite, \u00een organiza\u021bii nonguvernamentale, unele cu identitate interna\u021bional\u0103 \u0219i cu sedii oficiale la Bucure\u0219ti. Sunt \u0219i fo\u0219ti contestatari care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi politice la vedere, solidari cu schimbarea venit\u0103 dup\u0103 alegerile din toamna anului 1996. \u00een orice caz, mul\u021bi nu mai au nevoie de o asocia\u021bie \u00een plus \u00een care s\u0103 intre.
\nTo\u021bi cei care din diverse motive sunt \u00eenl\u0103tura\u021bi mai mult sau mai pu\u021bin voluntar de pe scena politic\u0103, devenind la urma urmelor ni\u0219te marginaliza\u021bi, fo\u0219ti disiden\u021bi cu nume sonor la vremea respectiv\u0103 (dr. Ionel Can\u0103, unul din fondatorii primul sindicat liber din estul Europei, S.L.O.M.R., Vasile Paraschiv, ing. Nicu St\u0103ncescu, \u0219.a.), sau mai pu\u021bin cunoscu\u021bi, s-au \u00eent\u00e2lnit a\u0219adar, \u0219i-au dat m\u00e2na \u0219i au format aceast\u0103 organiza\u021bie. Ea se nume\u0219te Asocia\u021bia Disiden\u021bilor Politici Anticomuni\u0219ti din Rom\u00e2nia (A.D.P.A.R.) \u0219i a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103. Dificult\u0103\u021bile de \u00eenscriere la Tribunal, pot fi apreciate dup\u0103 faptul c\u0103 a trebuit s\u0103 treac\u0103 testul de mult timp de la \u00eenfiin\u021bare, p\u00e2n\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 statut juridic (adic\u0103 abia \u00een luna februarie a anului 1997). Motivul pentru care nu a putut organiza simpozioane sau alte ac\u021biuni prin care s\u0103-\u0219i fac\u0103 sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba, \u021bin de limitele materiale – nedispun\u00e2nd de nici un fel de sponsoriz\u0103ri – dar \u0219i de faptul c\u0103 abia de aici \u00eenainte organiza\u021bia urmeaz\u0103 s\u0103 se dezvolte, f\u0103c\u00e2ndu-se cunoscut\u0103, invit\u00e2nd \u00een r\u00e2ndurile ei \u0219i fo\u0219ti contestatari, domicilia\u021bi ast\u0103zi \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nEpilogul luptei individuale a fiec\u0103ruia din noi pentru dobor\u00e2rea totalitarismului este r\u0103splata moral\u0103 a reu\u0219itei unei revolu\u021bii pe care am \u00eenceput-o \u00een con\u0219tiin\u021be disiden\u021bii anilor \u0219aptezeci \u0219i optzeci, continuare a anticomunismului militant din anii 1944-1947 \u0219i a celui din mun\u021bi. S\u0103p\u00e2nd \u0219i practic la temelia dictaturii, cu mijloacele care ne-au stat la dispozi\u021bie \u00een acea vreme. Chestiunea st\u0103 acum nu \u00een privilegii materiale pe care fo\u0219tii disiden\u021bi – spre diferen\u021b\u0103 de revolu\u021bionarii de la 22 decembrie – nu le revendic\u0103, ci \u00een men\u021binerea staturii morale \u0219i \u00een evitarea pericolului falsific\u0103rii istoriei \u0219i implicit a bagateliz\u0103rii gesturilor de atitudine deschis\u0103 \u00eempotriva regimului totalitar, ac\u021biuni subtile sau pe fa\u021b\u0103, care se manifest\u0103 tot mai agresiv \u00een vremea din urm\u0103, c\u00e2nd impostura se poart\u0103 cu floare la butonier\u0103.
\n\u0218i un alt epilog: ca pre\u0219edinte (\u00een exerci\u021biu) al A.D.P.A.R. am cerut \u00een scris pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, domnului Emil Constantinescu, o audien\u021b\u0103. Nu pentru a solicita ceva, ci pentru a prezenta c\u00e2teva din punctele noastre de vedere. Pagina respectiv\u0103, scris\u0103 la ma\u0219in\u0103, mi-a prilejuit s\u0103 p\u0103\u0219esc prima dat\u0103 (\u0219i singura p\u00e2n\u0103 acum) la Cotroceni, de c\u00e2nd palatul nu mai este al copiilor, dar numai p\u00e2n\u0103 la poart\u0103, la Serviciul de rela\u021bii cu publicul, unde am primit pe ea \u0219i un num\u0103r de \u00eenregistrare. Au trecut de atunci peste opt luni. Domnul pre\u0219edinte \u0219i-a f\u0103cut de atunci timp chiar s\u0103 \u0219i danseze (electoral), dar nu s\u0103 \u0219i stea de vorb\u0103 cu cei c\u00e2\u021biva, f\u0103r\u0103 de care schimbarea, \u00een care s-a aflat ca beneficiar principal, n-ar fi existat nici m\u0103car \u00een imagina\u021bie, dar\u0103mite \u00een lexiconul politic, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een dic\u021bionare numai cu sensul \u0219tiut p\u00e2n\u0103 acum. Dac\u0103 eram cehi, pre\u0219edinte ar fi fost unul din disiden\u021bii anilor \u0219aptezeci, \u0219i atunci nu noi, ci poate d-sa ar fi cerut audien\u021b\u0103, nici acest g\u00e2nd nu i-a venit pentru a accepta \u00eentrevederea. Schimbarea este explicat\u0103, ca fiind o ac\u021biune de ,,\u00eenlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceea\u0219i natur\u0103)”, (DEX). Or, domnul pre\u0219edinte trebuie s\u0103 ne dea \u0219i nou\u0103 convingerea c\u0103 schimbarea unui -eseu prin venirea altui -eseu este revolu\u021bionar\u0103, prin faptul c\u0103 este de alt\u0103 natur\u0103.
\nMartie 1998<\/p>\n


\nS\u0102 CRAPE CAPRA LOR!<\/strong><\/p>\n

,,S\u00eentem executa\u021bi!… S\u00eentem \u00eens\u0103 to\u021bi trata\u021bi penal subver\u0219i\u201d. Acest mesaj mi-a fost transmis pe robotul telefonic al editurii, \u00een ziua de 17 martie a.c., la ora 20,20. Nu exist\u0103 mesaj \u00een care vorbitorul s\u0103 nu se recomande. De data aceasta, persoana, o femeie, \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 era preocupat\u0103 de a-\u0219i masca p\u00e2n\u0103 \u0219i timbrul vocii, \u00eenc\u00e2t la prima ascultare, am avut senza\u021bia c\u0103 ambele propozi\u021bii erau decupate din coloana sonor\u0103 a unui film din anii cincizeci, \u00eentr-at\u00e2t era de filtrat\u0103 \u0219i h\u00e2r\u00e2it\u0103.
\nCu c\u00e2teva ore mai \u00eenainte, dup\u0103 ce ajunsesem destul de obosit la domiciliul meu particular, dup\u0103 o zi de frecu\u0219, o alt\u0103 voce, de data aceasta masculin\u0103, de asemenea f\u0103r\u0103 nici un ,,Alo!\u201d, dup\u0103 ce ridicasem receptorul, mi-a spus, ca \u0219i c\u00e2nd vorbea de mine la persoana a III-a, dar \u00een \u0219oapt\u0103, ca s\u0103 nu am nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 mesajul este unul deosebit \u0219i venea de la ni\u0219te emisari care nu m\u0103 scap\u0103 din ochi: \u201cEste acas\u0103! Acum este acas\u0103!\u201d. Asta o \u0219tiam \u0219i f\u0103r\u0103 ei! ,,S\u00eentem executa\u021bi! S\u00eentem \u00eens\u0103 to\u021bi trata\u021bi penal subver\u0219i\u201d. Ar fi comic, dac\u0103 misterul n-ar \u021bine de b\u0103legarul tranzi\u021biei spre o lume care nu are \u0219anse s\u0103 semene cur\u00e2nd cu cea sc\u0103ldat\u0103 de Marea Kategat. \u0218i asta din cauza lori Acolo nimeni nu este tratat cu telefoane anonime \u0219i cu amenin\u021b\u0103ri pentru opiniile sale.
\n\u0218i cu toate acestea… acas\u0103 este cel mai bine! S\u0103 crape capra lor!
\nEchinoc\u021biu de prim\u0103var\u0103, 1998<\/p>\n


\n\u0218I ERA ACOLO!<\/strong>
\n,,\u00cen pu\u021bina var\u0103 danez\u0103 de anul acesta, am descoperit o poian\u0103 l\u00e2ng\u0103 mare. Credeam c\u0103 sunt singur acolo. Dar o mul\u021bime de \u00eendr\u0103gosti\u021bi fugeau de pe plaj\u0103, ascunz\u00e2ndu-se printre tufe. Totu\u0219i, poiana aceea mi-a dat prilejul de a fi mai mult timp dec\u00e2t oric\u00e2nd cu mine \u00eensumi, cu sufletul \u00eemp\u0103cat de conflicte \u0219i b\u0103t\u0103lii.
\nO singur\u0103 dat\u0103 \u00eens\u0103 m-am r\u0103zvr\u0103tit din nou, \u00eenc\u00e2t am strigat c\u00e2t am putut de tare: ,,Vreau acas\u0103! Vreau a-ca-s\u0103!” M-am uitat atent c\u00e2t\u0103 perspectiv\u0103 aveam: nu mai era nimeni ca s\u0103 m\u0103 aud\u0103. Chiar cu riscul de a m\u0103 fi socotit un nebun, care a strigat ceva p\u0103s\u0103re\u0219te.
\n\u0218i din nou m-am r\u0103zvr\u0103tit: ,,Nu se poate! Cum adic\u0103, nimeni? Dumnezeu trebuie s\u0103 fie! Nu cred c\u0103 \u0219i El a plecat \u0219i m-a l\u0103sat singur! Nu cred!”.
\nOct. 1985″.
\nAst\u0103zi \u0219tiu c\u0103 era acolo!<\/p>\n


\nTEXTE PUBLICATE, ROSTITE \u0218I NEROSTITE
\nARTICOLE REFUZATE
\nREZISTEN\u021aA PRIN CULTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Comunicare la Simpozionul, ,,Scriitorul rom\u00e2n \u00eentre rezisten\u021b\u0103
\n\u0219i obedien\u021b\u0103”, Sorbona, 1991<\/strong><\/p>\n

Dezbaterea despre rezisten\u021ba prin literatur\u0103 \u00een anii \u201980 ne-a solicitat – \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u0219i cu tema noastr\u0103 – s\u0103 trecem \u00een revist\u0103 \u0219i fenomenul ced\u0103rilor, pactelor ru\u0219inoase cu ideologia totalitar\u0103 care au dus \u00een unele cazuri la desfiin\u021barea propriei opere sau la un moment dat, atunci c\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba intim\u0103 a scriitorului a \u00eenceput s\u0103 func\u021bioneze \u00een mod normal, la tentativa de a salva ceea ce se putea salva. A\u0219adar, se impune o nuan\u021bare a pozi\u021biei individuale fa\u021b\u0103 de dictaturile consecutive \u0219i ideologia acestora, \u00een func\u021bie de cauzele care au fost la r\u00e2ndul lor strict individuale \u0219i de contextul general-politic al Rom\u00e2niei, intrat\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 1944 sub ocupa\u021bie \u0219i militar\u0103 \u0219i ideologic\u0103, iar dup\u0103 1948 sub o ampl\u0103 ac\u021biune politico-economico-diplomatic\u0103-militar\u0103 etc. de transformare \u00eentr-un satelit sovietic, obiectiv atins foarte repede. F\u0103r\u0103 a justifica ced\u0103rile numeroase, ob\u021binute uneori cu prea mare u\u0219urin\u021b\u0103, trebuie avut \u00een vedere, ca circumstan\u021b\u0103 atenuant\u0103, faptul c\u0103 ofensiva a fost elaborat\u0103 ca strategie de partidul comunist \u0219i de institu\u021biile lui de stimulare sau punitive, datorit\u0103 locului special pe care scriitorii \u00eel ocup\u0103 \u00een cultura unei \u021b\u0103ri, dar \u0219i teoriilor proprii partidului comunist privind locul personalit\u0103\u021bilor \u0219i capacitatea acestora de influen\u021bare a maselor, v\u0103zute ca o turm\u0103 de necuv\u00e2nt\u0103toare. \u0218i mai trebuie avut\u0103 \u00een vedere luarea prin surprindere a multora, nepreg\u0103ti\u021bi teoretic sau moral s\u0103 reziste. Pentru c\u0103 nu pot intra to\u021bi \u00een aceea\u0219i categorie, am \u00eencercat o oarecare clasificare.
\nTURCI\u021aII, din teama de a nu pl\u0103ti pentru p\u0103cate politice anterioare sau din spirit de adulmecare a avantajelor. Era la \u00eenceput de ,,ev nou\u201d \u0219i urma s\u0103 se \u00eempart\u0103 o prad\u0103 \u00eembel\u0219ugat\u0103: vile, func\u021bii, onoruri. Alternativ\u0103 exista. Cel pu\u021bin pentru scriitorii cu o oper\u0103 deja elaborat\u0103. Dar pentru aceasta se cerea un anumit spirit de sacrificiu – ca \u0219i ast\u0103zi – o acceptare a unei misiuni morale pentru care prin profesia de scriitor e\u0219ti predestinat, urm\u00e2nd s\u0103 o onorezi sau nu. Nu au onorat-o dec\u00e2t foarte pu\u021bini. Iat\u0103 cele mai spectaculoase ced\u0103ri:
\nMihail Sadoveanu (,,Lumina vine de la R\u0103s\u0103rit\u201d, 1945, conferin\u021b\u0103 care avea loc simultan cu momentul c\u00e2nd V\u00e2\u0219inski instala partidul comunist la putere, b\u0103t\u00e2nd cu pumnul \u00een masa regelui s\u0103 semneze numirea lui Petru Groza ca prim ministru). Au urmat ced\u0103rile estetice numite: P\u0103una Mic\u0103, roman despre o gospod\u0103rie colectiv\u0103 imaginar\u0103, Mitrea Cocor, articole \u00een ,,Sc\u00e2nteia\u201d. R\u0103splat\u0103: vila lui Pamfil \u0218eicaru de la Ciorog\u00e2rla, vil\u0103 la \u0219osea, Pre\u0219edinte de onoare al ARLUS*, Pre\u0219edintele Prezidiului M.A.N., membru \u00een Consiliul Mondial al P\u0103cii, laureat al Premiului Interna\u021bional \u201cLenin\u201d pentru Pace.
\nG. C\u0103linescu. Ziarul ,,Na\u021biunea\u201d din 1945-1946 avea ca pozi\u021bie politic\u0103 o neutralitate care convenea partidului comunist, chiar dac\u0103 estetic nu putem vorbi de o trecere pe pozi\u021bii comuniste. G. C\u0103linescu s-a ab\u021binut decenii \u00een \u0219ir de a intra \u00een P.C.R., renun\u021b\u0103rile sale artistice \u021bin\u00e2nd locul \u00eenregiment\u0103rii: o seam\u0103 de poezii {Eram b\u0103rbatul care…), romanul Scrinul negru, unde un muncitor ajuns maior de securitate \u00eei urm\u0103re\u0219te pe combatan\u021bii anticomuni\u0219ti din mun\u021bi, descri\u0219i ca ni\u0219te terori\u0219ti, piesa Ludovic al XIX-lea, o ,,c\u00e2ntare a Rom\u00e2niei\u201d avant la lettre. A urmat \u0219i cedarea ultim\u0103; spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, c\u00e2nd d\u0103duse totul noului regim, a intrat \u00een P.C.R. (cum s-a \u00eent\u00e2mplat mai t\u00e2rziu \u0219i cu un alt scriitor de prestigiu: Marin Preda).
\nVictor Eftimiu care, aparent, n-ar avea prea multe compromisuri estetice \u00een oper\u0103, dac\u0103 n-ar fi fost acea scrisoare de demisie r\u0103sun\u0103toare din P.N.\u021a., \u00een 1946-1947, \u00eentr-un moment de maxim\u0103 ofensiv\u0103 a partidului comunist \u00eempotriva acestei forma\u021biuni politice. Eftimiu a f\u0103cut aceasta pentru a-\u0219i salva imensa avere (a Agepsinei Macri) \u0219i poate opera. Partidul comunist i-a r\u0103mas recunosc\u0103tor \u0219i La acoperit de onoruri (la 80 de ani prime\u0219te ,,Steaua R.P.R.\u201d, iar Gheorghiu-Dej \u00eel nume\u0219te \u201cprietenul meu\u201d).
\nM. Ralea. Aducerea forma\u021biei sale politice (Partidul Socialist \u021a\u0103r\u0103nesc, desprins din P.N.\u021a.) la remorca Partidului Comunist. S-a bucurat de func\u021bii \u0219i onoruri.
\nIorgu Iordan, ambasador \u00een U.R.S.S. (\u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd se ac\u021biona pe multiple planuri lichidarea P.S.D.). Este autor al studiului Influen\u021be ale limbii ruse asupra limbii rom\u00e2ne \u0219i coautor al refacerii ortografice din 1952.
\n\u00centr-o a doua categorie intr\u0103 cei \u00eendoi\u021bi \u0219i fr\u00e2n\u021bi de mijloacele punitive de care dispunea partidul comunist, de la stigmatizarea prin campanii de pres\u0103, la arest\u0103ri, procese, lag\u0103re, \u00eenchisori.
\nTudor Arghezi rezist\u0103 \u00een anii 1946 \u0219i 1947, scriind \u00een Jurnalul de diminea\u021b\u0103 o serie de tablete anticomuniste, \u00een ap\u0103rarea libert\u0103\u021bii presei \u0219i a scrisului \u00een general. A urmat numirea lui ca du\u0219man ideologic \u00een cunoscutul panegiric al lui Sorin Toma (1948) \u0219i un amarnic exil interior. Arestarea lui Baru\u021biu, lipsurile materiale, frigul, frica, \u00een sf\u00e2r\u0219it, capitularea: 1907, unele concesii estetice \u00eentr-o seam\u0103 de poezii \u0219i acceptarea pozi\u021biei de scriitor care ilustreaz\u0103 politica P.C.R.-ului de respect fa\u021b\u0103 de valori. Avantaje materiale mo\u0219tenite apoi de copii.<\/p>\n

*) Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru leg\u0103turile de prietenie cu URSS.<\/p>\n

POE\u021aII LEGIONARI: Radu Gyr (condamnat la moarte, pedeaps\u0103 comutat\u0103) \u0219i Nichifor Crainic, care dup\u0103 \u00eenchisoare, cu orice urm\u0103 de personalitate, strivit\u0103 de o ma\u0219in\u0103 pus\u0103 bine la punct, au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 devin\u0103 instrumente de propagand\u0103 pentru exterior. Exemplul lui Virgil Carianopol denot\u0103 e\u0219uarea total\u0103 prin fric\u0103 a unui poet c\u00e2ndva valoros, pr\u0103bu\u0219irea care nu poate trezi alt sentiment dec\u00e2t de compasiune.
\nVladimir Streinu (critic la ,,Dreptatea\u201d – P.N.\u021a., \u00een 1944-1947) iese din \u00eenchisoare cu o viziune estetic\u0103 schimbat\u0103. La apari\u021bia Ionei lui Marin Sorescu punerea la punct, din punct de vedere ideologic, o fac nu documentele sau profesioni\u0219tii propagandei partidului, ca \u00een 1948, ci Streinu, prin: E invers, Marine!. Suntem \u00een 1968, dac\u0103 mi-aduc bine aminte.
\nConstantin Noica, cu disponibilit\u0103\u021bi de critic\u0103 de pe pozi\u021bii dogmatice a realit\u0103\u021bilor occidentale.
\n\u0218erban Cioculescu (\u0219i el fost cronicar la ,,Dreptatea\u201d), abandoneaz\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd istoria literar\u0103 anecdotic\u0103 pentru a elogia pe ,,academicienii\u201d Ceau\u0219escu, pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 nu \u0219tie, cu luciditatea \u0219i ironia care-i erau caracteristice, cum arat\u0103 impostura la Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

PARVENI\u021aII SINCERI. O dat\u0103 cu genera\u021bia de aur interbelic\u0103, apare \u0219i una a c\u0103rei activitate \u0219i crea\u021bie nu las\u0103 loc echivocului sau interpret\u0103rilor:
\nMihai Beniuc, ,,Tobo\u0219arul vremurilor noi\u201d, poetul oficial al partidului \u0219i al erei Gheorghiu-Dej, cel care ia locul poetului oficial anterior, A. Toma, \u0219i-l va ceda celui ce va urca pe acest soclu \u00een anii lui Ceau\u0219escu.
\nZaharia Stanca, execut\u00e2nd cu docilitate comenzile propagandei: lu\u0103ri de cuv\u00e2nt, c\u0103r\u021bi, articole la congrese, texte ,,combatante\u201d gen: Pasternak? N-am auzit de Pasternak! (circa 1962).<\/p>\n

PARVENI\u021aI DIN SPIRIT DE ,,CURVIE\u201d
\nPetru Dumitriu. Una dintre cele mai grave complicit\u0103\u021bi \u00een regimul totalitar. Drum f\u0103r\u0103 pulbere prezint\u0103 urm\u0103toarele caracteristici cu urm\u0103ri \u00een toat\u0103 literatura de p\u00e2n\u0103 la 22 decembrie 1989: 1. mistificarea adev\u0103rului (\u00een cazul de fa\u021b\u0103 asupra Canalului Mor\u021bii); 2. este cel dint\u00e2i care scrie \u00een maniera cre\u0103rii unui mit al conduc\u0103torului (Gheorghe Gheorghiu-Dej). Fuga sa \u00een Occident nu-l absolv\u0103 moral.<\/p>\n

NOMENCLATURI\u0218TII LITERATURII ROM\u00c2NE. Lista acestora este destul de lung\u0103 \u0219i nu-mi propun s\u0103 fac un inventar. Ea cuprinde \u00een diferite etape nume de la Titus Popovici la Aurel Baranga \u0219i de la Dumitru Popescu la Dumitru Radu Popescu, indiferent dac\u0103 \u00een unele crea\u021bii au \u00eencercat s\u0103 demonstreze o anumit\u0103 independen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ideologie. Politica lor a fost duplicitar\u0103.
\nREFUZNICII. Scriitori care, dup\u0103 ce au depus efortul s\u0103 ajung\u0103 \u00een pozi\u021bii privilegiate, au \u00eencercat prin diferite strategii s\u0103 se sustrag\u0103 ideologiei \u0219i s\u0103-\u0219i salveze opera. Cred c\u0103 din aceast\u0103 categorie fac parte Geo Bogza, Marin Preda (dar Delirul este \u0219i el o concesie), Geo Dumitrescu. S-ar pune \u00eentrebarea dac\u0103 exist\u0103 vreun scriitor din genera\u021biile anterioare – interbelic\u0103 sau imediat postbelic\u0103 – care s\u0103 nu fi f\u0103cut concesii c\u00e2t de c\u00e2t importante. Din fericire pentru tabloul literaturii noastre, r\u0103spunsul este afirmativ. Sunt cei care s-au purificat prin suferin\u021b\u0103, prin excomunicare \u0219i aruncare \u00een s\u0103r\u0103cie, prin exil interior, precum Blaga sau Bacovia, Ion Barbu (B\u0103lcescu tr\u0103ind, o concesie? Cred c\u0103 e dreptul la o opinie ,,republican\u0103\u201d), Vasile Voiculescu, Ion Vinea, Alice Voinescu, Constant Tonegaru, D. Stelaru, Ion Caraion (condamnat la moarte), Gellu Naum.
\nCei care pun \u00eentrebarea de ce ,,rezisten\u021ba prin literatur\u0103\u201d este o descoperire relativ t\u00e2rzie a culturii noastre, cred c\u0103 pot avea un r\u0103spuns la o analiz\u0103 de ansamblu a deceniilor postbelice \u0219i a st\u0103rii vie\u021bii politice din R\u00acm\u00e2nia unde, pentru v\u00e2rstnici, se punea problema de a supravie\u021bui ca scriitor \u00een noile condi\u021bii, schimb\u00e2ndu-\u0219i radical conceptele, cu alte cuvinte, a te sinucide ca intelectual care \u201cg\u00e2nde\u0219te singur\u201d, pentru a mai publica ceva \u0219i la urm\u0103 a avea de m\u00e2ncare. Pentru tineri, afirmarea \u00eensemna acceptarea cu sinceritate a ideologiei, ca pe un lucru firesc, \u00een ordinea natural\u0103 fiind absen\u021ba op\u021biunii politice. Sub acest unghi trebuie interpretat\u0103, dup\u0103 opinia mea, f\u0103r\u0103 intransigen\u021be moralizatoare, crea\u021bia lui Labi\u0219, poezia lui Dan De\u0219liu, \u00eenceputurile lui A. E. Baconsky. Faptul c\u0103 Baconsky \u0219i apoi De\u0219liu s-au desp\u0103r\u021bit (ultimul, spectaculos) de tinere\u021bea lor ,,revolu\u021bionar\u0103\u201d, acesta este un fenomen important pentru literatur\u0103. \u0218i pentru c\u0103 vorbim de fenomene, voi observa, pentru anii \u201980, unul care are implica\u021bii ast\u0103zi \u00een sfera politic\u0103 \u0219i \u00een cultur\u0103. Eu l-am numit, \u00een lipsa unui termen, apari\u021bia categoriei refuznicilor. \u00een politic, aceast\u0103 categorie a oamenilor \u00eenl\u0103tura\u021bi de pe pista care ducea spre v\u00e2rful puterii a creat starea de nemul\u021bumire ce a avut calitatea de a coaliza \u0219i de a declan\u0219a for\u021be. \u00eenl\u0103turat din motive subiective, din capriciile \u0219i obsesiile dictatorului de a nu-\u0219i crea rivali care s\u0103 conteste urma\u0219ul desemnat. Vom observa c\u0103 e\u0219alonul conduc\u0103tor de ast\u0103zi, la toate nivelurile vie\u021bii politice, se compune \u00een mare parte din membri ai acestei categorii.
\nTrebuie observat c\u0103 \u0219i un teoretician politic, cum este Silviu Brucan, n-a atins culmea carierei sale de partid \u0219i de stat \u00een vremea lui Ceau\u0219escu \u00eentruc\u00e2t fusese dat la o parte din cauza pornirilor antisemite ale dictatorului. Acest statut al unor privilegia\u021bi, deveni\u021bi peste noapte muritori de r\u00e2nd, fenomen existent numai sub dictatur\u0103, a creat acestor oameni sentimentul c\u0103 sunt disiden\u021bi, c\u0103 e din oficiu sunt numi\u021bi opozan\u021bi, numai pentru c\u0103 au fost l\u0103sa\u021bi s\u0103 stea aproape, tot mai aproape de st\u0103p\u00e2nul pe care de altfel l-au slujit cu credin\u021b\u0103. Repercusiunile acestui fenomen au ajuns \u0219i \u00een cultur\u0103, unde un st\u00e2lp al cultului personalit\u0103\u021bii, cum altul n-a mai fost, s-a trezit deodat\u0103 dat la o parte. V\u0103 \u00eenchipui\u021bi sup\u0103rarea profund\u0103 \u0219i sentimentul c\u0103 astfel a devenit unul din disiden\u021bii importan\u021bi ai \u021b\u0103rii. E vorba desigur de Adrian P\u0103unescu.
\nIntr\u0103m astfel \u00een tema LITERATURII DE SERTAR. Apare o situa\u021bie paradoxal\u0103. La un pol se afl\u0103 cei care vin acum cu texte care s\u0103 dovedeasc\u0103 \u201crezisten\u021ba\u201d nu numai la ceau\u0219ism ci \u0219i la comunism, dup\u0103 ce se vor fi b\u0103tut cu pumnul \u00een piept, strig\u00e2ndu-\u0219i fidelitatea fa\u021b\u0103 de conduc\u0103torul iubit (Adrian P\u0103unescu, Corneliu Vadim Tudor, Eugen Barbu \u0219i ceilal\u021bi \u201cfra\u021bi\u201d). La cel\u0103lalt pol se afl\u0103 o carte precum aceea a inginerului Gh. Ursu care a pl\u0103tit cu via\u021ba opozi\u021bia sa, \u00een scris, la dictatur\u0103. R\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 \u00eentreb\u0103rile: de ce at\u00e2t de repede cartea \u201cde rezisten\u021b\u0103\u201d a lui P\u0103unescu \u0219i de ce at\u00e2t de greu cele ale adev\u0103ra\u021bilor opozan\u021bi? C\u00e2t de mare este \u201cbiblioteca de manuscrise\u201d a securit\u0103\u021bii \u0219i ce titluri cuprinde ea? Dac\u0103 tot avem cartea lui Adrian P\u0103unescu {Poezii cenzurate), pe c\u00e2nd c\u0103r\u021bile refuznicilor autentici? S\u0103 sper\u0103m c\u0103 nu vom a\u0219tepta mult \u0219i vom avea diversiunea complet\u0103, adic\u0103 o seam\u0103 de texte contestatare \u201cinterzise\u201d etc. Din sertarele lui Paul Anghel, Dinu S\u0103raru, Titus Popovici, Ecaterina Oproiu, Dumitru Popescu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Artur Silvestru, Paul Everac \u0219i, de ce nu, chiar Leonte R\u0103utu!
\nA\u0219a cum regimul trecut a avut o strategie a diversiunii bine pus\u0103 la punct (diversiunea restituirii istoriei, a independen\u021bei na\u021bionale, na\u021bionalismului etc.), pentru continuitate se scot variante noi \u0219i tot diversioniste. Astfel, pentru autentica literatur\u0103 disident\u0103, de sertar sau arestat\u0103, pentru care se cere r\u0103bdare \u0219i \u00een\u021belegere uneori a modestiei autorilor, exist\u0103 deja varianta diversionist\u0103 a literaturii ,,de opozi\u021bie\u201d \u0219i ,,de sertar\u201d. Politic\u0103 de stat? Urmare a degringoladei \u00een care a intrat \u0219i cultura? Nu putem \u00eenc\u0103 r\u0103spunde complet la aceste \u00eentreb\u0103ri. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2teva lucr\u0103ri de contesta\u021bie scrise liber sub dictatur\u0103 \u0219i care ar trebui s\u0103 intre repede \u00een circuitul public. Dintr-o prim\u0103 categorie face parte manuscrisul unui cunoscut disident, Dumitru Mircescu, intitulat Transhimeria. Este o lucrare autobiografic\u0103 despre experien\u021bele autorului \u00een Gulagul sovietic, \u00een cea mai mare parte la Vorkuta – \u00eenfrico\u0219\u0103torul lag\u0103r al mor\u021bii de dincolo de cercul polar – unde \u0219i-a tr\u0103it calvarul aproape dou\u0103 decenii, p\u00e2n\u0103 la eliberarea sa, c\u00e2nd s-a \u0219i repatriat. Dumitru Mircescu descrie cu simplitate \u0219i de aceea conving\u0103tor r\u0103t\u0103cirile tinere\u021bii sale c\u00e2nd, ca militant socialist-comunist, a trecut \u00een anii \u201930 Nistrul \u00eenot, ner\u0103bd\u0103tor de a tr\u0103i c\u00e2t mai repede \u00een societatea utopic\u0103 a propagandei comuniste, nimerind direct \u00een lag\u0103r. Vindecarea de comunism s-a produs prin cunoa\u0219terea monstruoasei ma\u0219ini de exterminare \u0219i de cobor\u00e2re a omului la condi\u021bia de animal de munc\u0103, infernul dantesc fiind fa\u021b\u0103 de ceea ce a tr\u0103it \u00een realitatea lag\u0103relor o oper\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103 cu mult de perfec\u021biunea supliciilor imaginate de min\u021bile cele mai diabolice. Fugit din Rom\u00e2nia liber\u0103 \u00een comunism, la \u00eentoarcere n-a mai g\u0103sit \u021bara pe care o p\u0103r\u0103sise. Drumul s\u0103u l-a condus direct la disiden\u021b\u0103, intr\u00e2nd mereu \u00een conflict cu Securitatea \u0219i cu regimul totalitar ceau\u0219ist.
\nCategoria jurnalelor este \u00eens\u0103 mai bogat reprezentat\u0103. Personal, am \u021binut \u00een m\u00e2n\u0103 vreo dou\u0103zeci de caiete cuprinz\u00e2nd jurnalul scriitorului \u2019Pitei Constantinescu, care, dac\u0103 ar fi fost capturate de poli\u021bia secret\u0103, autorul n-ar fi sc\u0103pat f\u0103r\u0103 ani grei de pu\u0219c\u0103rie. Extrase din acest jurnal vor ap\u0103rea la Editura pe care o conduc, sub titlul Frica \u0219i alte spaime.*
\n(CRONICA, Ia\u0219i, anul XXVI, nr. 19, 1-16.06.1991)
\n*) Ulterior, cartea a ap\u0103rut: Titel Constantinescu, Frica \u0219i… alte spaime, Jurnal (1978-1989), EVF, 1996, cu o postfa\u021b\u0103 a semnatarului acestei comunic\u0103ri.<\/p>\n


\n,,DAC\u0102 A\u0218 FI PRE\u0218EDINTE…”<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 deceniile de iubire impus\u0103 cu joarda, pentru partidul unic al societ\u0103\u021bii – inventat de altfel, haide\u021bi s\u0103 nu uit\u0103m, de Komintem – c\u00e2nd \u0219i \u021bara era par\u021bial lag\u0103r de concentrare, par\u021bial \u021barc obligatoriu pentru to\u021bi, este aproape normal s\u0103 se cad\u0103 \u00een extrema cealalt\u0103, a pluralismului aglomerat, respectiv \u00een babilonia politic\u0103 de la aceast\u0103 or\u0103. Este \u00eenc\u0103 manifestarea h\u0103mesitului \u021binut cu botni\u021ba la gur\u0103 \u00een fa\u021ba deliciilor care fac via\u021ba omului minunat\u0103. \u00een cazul de fa\u021b\u0103, foamea cronic\u0103 \u0219i de neostoit este cea pentru libertatea circumscris\u0103 la scara \u00eentregii societ\u0103\u021bi, \u00een domeniul grup\u0103rii cet\u0103\u021benilor dup\u0103 afinit\u0103\u021bi de concepere a viitorului. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 nu au trecut nici trei ani de c\u00e2nd chiar actualii candida\u021bi la pre\u0219edin\u021bia \u021b\u0103rii \u00ee\u0219i acopereau telefonul cu o pern\u0103 mare, dac\u0103 aveau teribila \u00eendr\u0103zneal\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 piezi\u0219, pentru c\u0103 \u00een manifest\u0103rile publice \u00eel sc\u0103ldau \u0219i ei, precum to\u021bi ceilal\u021bi, pe impostorul de \u201ctalie planetar\u0103\u201d \u0219i, oricum, erau \u00een ordine cu puterea.
\nDuplicitatea actual\u0103 \u00ee\u0219i are sorgintea \u00een acei ani. Ea nu poate fi \u00eens\u0103 incriminat\u0103 dec\u00e2t \u00een ordinea ironiei de care au parte defectele general umane, dac\u0103 se refer\u0103 la o tipologie f\u0103r\u0103 efect, r\u0103sfr\u00e2nt pe plan na\u021bional.
\nCu totul altceva este \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd, transferat\u0103 pe terenul Rom\u00e2niei posttotalitare, duplicitatea, ipocrizia, faptul de a vorbi ap\u0103 \u0219i a bea vin au c\u0103p\u0103tat drept de ideologie politic\u0103, cu un unghi de r\u0103sfr\u00e2ngere asupra unor largi categorii de oameni.
\nBabilonia nu este chiar a\u0219a de \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, nu numai din cauza foamei de libertate politic\u0103. Nu mai departe dec\u00e2t existen\u021ba pe e\u0219ichierul politic actual a numeroase partide – m\u0103rturisesc, nici nu am avut r\u0103bdare s\u0103 le num\u0103r – care c\u0103lc\u00e2ndu-se unul pe altul pe bombeuri \u0219i pe programe, \u00ee\u0219i revendic\u0103 un caracter ,,mai” social-democrat dec\u00e2t altul.
\nNu-mi propun (dar nici menirea mea nu este) de a interveni, eventual, \u00eentr-o disput\u0103 care prive\u0219te doar partidele respective, l\u0103s\u00e2nd \u00een fa\u021ba cortinei publicul, care nu pricepe absolut nimic (unii nici m\u0103car denumirea, de unde vine \u0219i ce-i cu ea?), \u00een derut\u0103 total\u0103. Pentru c\u0103 mi-am imaginat o scen\u0103 (politic\u0103, nu-i a\u0219a?), ,,privitor ca la teatru” m\u0103 aflu \u0219i eu, undeva la „cucurigu”, printre oamenii cu biletul cel mai ieftin, dar care spre deosebire de to\u021bi ceilal\u021bi spectatori, cunosc pe dinafar\u0103 replicile, pentru c\u0103 piesa aceasta cu social-democra\u021bia am \u00eenv\u0103\u021bat-o pe dinafar\u0103 \u00eenc\u0103 de prin anii c\u00e2nta\u021bi de favori\u021bi ai noului regim, pe c\u00e2nd erau st\u00e2lpi \u0219i rim\u0103tori \u00een proz\u0103 \u0219i \u00een pozi\u021bie de slugi.
\nExilul mi-a mai oferit \u0219i \u0219ansa de a cunoa\u0219te partide social-democrate autentice, nu provenite din partide comuniste, cum este cazul cu unul dou\u0103 de la noi, cu un verbiaj de circumstan\u021b\u0103, schimbat de la o zi la alta. Adic\u0103 posibilitatea de a face compara\u021bii. Tot compar\u00e2nd \u0219i chitind, ajung s\u0103 m\u0103 mir de \u00eendem\u00e2narea cu care majoritatea ,,social-democrat\u0103” din guvern \u0219i de la putere reu\u0219e\u0219te s\u0103 nu se ating\u0103 de mo\u0219tenirea comunist\u0103, ascunz\u00e2ndu-se dup\u0103 teoretiz\u0103ri ceva mai improvizate dec\u00e2t ale defunctului Pe-ce-re, care nu intra niciodat\u0103 \u00een criz\u0103 de timp, spre deosebire de regimurile celor dou\u0103 Fe-se-ne-uri.
\n\u00eencolo, pentru cei care nu pot t\u0103ia firul \u00een patru, din experien\u021ba c\u0103p\u0103tat\u0103 din r\u0103t\u0103cirile mele prin lumea cu regimuri autentic social-democrate, pot s\u0103 spun c\u0103 am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 trebuie s\u0103 te orientezi \u00een primul r\u00e2nd dup\u0103 ceea ce se face \u0219i nu dup\u0103 ceea ce se zice. Un asemenea partid ajuns la putere nu se \u00eenghesuie s\u0103-\u0219i c\u0103p\u0103tuiasc\u0103 \u00eenainte de toate liderii \u0219i sus\u021bin\u0103torii, cum s-au petrecut lucrurile la noi, ci s\u0103 proiecteze viitorul. Or, viitorul sunt tinerii.
\nDac\u0103 Danemarca arat\u0103 ast\u0103zi ca una dintre cele mai fericite \u021b\u0103ri din lume, este \u0219i pentru c\u0103 Partidul Social-Democrat care a condus societatea acestei \u021b\u0103ri scandinave \u00eentre 1905 (re\u021bine\u021bi bine!) \u0219i 1985, s-a g\u00e2ndit s\u0103 asigure pentru via\u021b\u0103, cu prioritate, dou\u0103 categorii mari: tineretul \u0219i persoanele de v\u00e2rsta a treia, adic\u0103 pe oamenii afla\u021bi \u00een ultima parte a vie\u021bii. A\u0219adar, iat\u0103 c\u0103 prin compara\u021bie, f\u0103r\u0103 efort special, se poate constata faptul c\u0103 social-democra\u021bia autentic\u0103 opereaz\u0103 cu conceptul de categorie de v\u00e2rst\u0103, unde problemele sunt general-comune fiec\u0103reia, \u00een timp ce aceasta de la noi a preluat nu numai ticuri ale Pe-ce-re-ului, ci \u0219i concepte teoretice (precum: ,,clasa muncitoare” \u0219i din ea, turn\u0103torii, o\u021belarii \u0219i minerii, drept partea cea mai ,,avansat\u0103” a societ\u0103\u021bii, fapt pentru care pe ultimii i-a \u00eenarmat cu topoare \u0219i b\u00e2te, s\u0103 ne dea lec\u021bii de democra\u021bie!).
\nRom\u00e2nia nu-i o \u021bar\u0103 chiar a\u0219a de s\u0103rac\u0103, de\u0219i mentalitatea aproape general\u0103 e:te de a cer\u0219i \u0219i a a\u0219tepta ajutoare de peste tot, pentru a l\u0103sa pe tineri prad\u0103 egoismului mercantil, generalizat la aceast\u0103 or\u0103. O \u021bar\u0103 care aplic\u0103 la credite un sistem de dob\u00e2nzi c\u0103m\u0103t\u0103resc, inimaginabil \u00een nici un alt col\u021b de lume, nici \u00een cele mai rapace sisteme (de 70%-80%), nu se poate numi c\u0103 are o concep\u021bie social-democrat\u0103, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00eei las\u0103 pe tineri, \u00een chestiunea rezolv\u0103rii problemelor locative, pe seama mafiilor de tip italian \u0219i a spoliatorilor \u00eenseta\u021bi de c\u00e2\u0219tiguri uria\u0219e \u0219i rapide!
\nBugetul \u021b\u0103rii, din care cred c\u0103 se \u00eenfrupt\u0103 copios ,,organele”, din care se organizeaz\u0103 excursii de „lucru” \u00een str\u0103in\u0103tate ale noilor potenta\u021bi, recep\u021bii \u00een lan\u021b etc., s-a sec\u0103tuit tocmai atunci c\u00e2nd este vorba de a construi locuin\u021be pentru familii numeroase \u0219i, \u00een special, pentru tineri. L\u0103s\u0103m la o parte caracterul de bomb\u0103 cu efect \u00eent\u00e2rziat al nesocotirii acestui imperativ social.
\n\u00cen toate \u021b\u0103rile \u00een care social-democra\u021bia a trecut pe la guvern, s-au ridicat cartiere \u00eentregi de locuin\u021be sociale (\u00een Germania \u0219i Danemarca, fie vorba \u00eentre noi, ar\u0103t\u00e2nd mai bine dec\u00e2t caz\u0103rmile ceau\u0219iste, numite ,,confort I\u201d).
\nNu \u0219tiu de ce (ba \u0219tiu!), \u00een aceste zile mi-am amintit de un c\u00e2ntec fran\u021buzesc, Si j’\u00e2tais president.
\n,,Si j’\u00e2tais president”… Diferen\u021ba \u00eentre un demagog \u00een campanie electoral\u0103 \u0219i un vis\u0103tor const\u0103 \u00een faptul c\u0103 acesta din urm\u0103 nu candideaz\u0103 pentru absolut nici o func\u021bie…
\n(Tineretul liber, anul IV, nr. 741,
\njoi 10 septembrie 1992, pg.1)<\/p>\n


\nCUM SE BATE UN ANIMAL<\/strong><\/p>\n

Text refuzat de Tineretul liber<\/p>\n

,,De ce m\u0103 bate\u021bi?”, ,,N-am nici o vin\u0103!”, ,,Nu mai da\u021bi!” O ploaie de lovituri cu pumnii, cu picioarele sau chiar cu vreun ,,obiect neidentificat” \u00eel \u00eentorc cu milioane de ani \u00een urm\u0103, la stadiul de animal, ale c\u0103rui singure reac\u021bii \u00een ochii celui tare, trebuie s\u0103 fie a primi supus b\u0103taia.
\nOrdinea p\u0103c\u0103toas\u0103 a lumii a f\u0103cut ca o literatur\u0103 uria\u0219\u0103 a raporturilor dintre om \u0219i animal s\u0103 nu fi consemnat totu\u0219i niciodat\u0103 ca animalul, fie el de jug, de dus samarul, de muls, de \u00eenjunghiat, de asmu\u021bit \u0219i de c\u00e2te alte foloase, s\u0103-l fi b\u0103tut vreodat\u0103 pe om. S-ar \u00een\u021belege deci c\u0103 de fapt nu g\u00e2ndirea, vorbirea articulat\u0103, r\u00eesul, capacitatea de a privi cerul \u00eenstelat \u0219i a se plasa \u00een univers \u00eel situeaz\u0103 pe om deasupra tuturor celorlalte vie\u021buitoare, ci aceast\u0103 \u00eenalt\u0103 calitate de a snopi din b\u0103taie o biat\u0103 lighioan\u0103, care nu are drept ap\u0103rare dec\u00e2t ni\u0219te gheare, coame sau din\u021bi.
\nSau, dup\u0103 caz – mai frecvent dec\u00e2t snopirea unui patruped – un biped de-al s\u0103u.
\nEste momentul c\u00e2nd cel ce prime\u0219te loviturile nu mai are ce face cu acest dar divin – vorbirea, pentru c\u0103 abia dac\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 zic\u0103 \u00eentre bu\u0219ituri, acolo un ,,Au! Ce-ave\u021bi cu mine! Aoleu! Mam\u0103-\u0103-\u0103!”
\nDa, s\u0103 se \u0219tie, numai animalele se bat, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd vorbesc.
\nEste adev\u0103rat c\u0103 d\u00e2nsa n-a ajutat nici un dram la civiliza\u021bia uman\u0103, dar tot at\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 s-a strecurat, numai ea \u0219tie cum, din ere ancestrale p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, g\u0103sindu-\u0219i refugiu \u00een beciurile Securit\u0103\u021bii, fiind la mare cinste \u0219i contemporan\u0103 \u0219i cu noi.
\n\u00cen beciuri, pentru c\u0103, de\u0219i parte a ideologiei leninist-staliniste, pe care ne-o invocau p\u00e2n\u0103 mai ieri mul\u021bi dintre candida\u021bii de azi la func\u021bia de pre\u0219edinte, de senatori, parlamentari, b\u0103taia, rupt\u0103 nu din rai, ci din indica\u021biile felului cum trebuie tratat ,,du\u0219manul de clas\u0103”, era ascuns\u0103 cu pudoare datorit\u0103 aspectului nepl\u0103cut al urletelor ce se degaj\u0103 la aplicarea ei.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 vrem facem istorie. Eroii revolu\u021biei, cei tortura\u021bi, apoi uci\u0219i, mai t\u00e2rziu ,,droga\u021bii” din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii sunt primii care au v\u0103zut acest monstru preistoric ie\u0219ind la lumina zilei, t\u00e2r\u00e2\u0219 dar triumf\u0103tor, din hrubele \u00een care \u00ee\u0219i dusese existen\u021ba sub comunism. Eroii cuceriser\u0103 libertatea – credea monstrul – \u0219i pentru ea! Dac\u0103 n-a\u0219 fi v\u0103zut cu ochii mei \u0219i n-a\u0219 fi tr\u0103it prin toat\u0103 fiin\u021ba mea realitatea zilelor de 13-14 iunie 1990, n-a\u0219 fi crezut \u00een triumful, fie \u0219i tempora, al b\u00e2telor, m\u0103ciucilor, ciomegelor. N-a\u0219 fi crezut o clip\u0103. Aceia nu erau minerii: pe ei \u00eei \u0219tiu omeno\u0219i, ostenind din<\/p>\n

greu… Erau fiin\u021be din alte ere. Era \u00eensu\u0219i monstrul care nu cunoa\u0219te argumentul, ideea, ci numai for\u021ba lovirii, convingerea pe care o d\u0103 joarda. Era triumful primitivului asupra g\u00e2nditorului. Vai nou\u0103!
\nNu mai era vremea c\u00e2nd unul cu fruntea de un de\u0219t \u00een\u0103l\u021bime amenin\u021ba na\u021biunea ,,cu cele mai \u00eenalte culmi”, \u00een timp ce b\u0103taia, ca arm\u0103 de lupt\u0103, convingere \u0219i recunoa\u0219tere a oric\u0103rei fapte, devenise politic\u0103 de stat. Ce fel de stat? No\u021biunea de stat de drept nu fusese \u00eenc\u0103 descoperit\u0103. A\u0219a c\u0103 nu pot face precizarea. De\u0219i exista \u00een dic\u021bionare, \u00een special \u00een cele editate \u00een alte \u021b\u0103ri, no\u021biunea aceasta s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit dup\u0103 1989.
\nNu voi obosi niciodat\u0103 s\u0103 repet: Drepturile omului, ca pe un crez sf\u00e2nt! Mai ales \u00eentr-un stat de drept! Dup\u0103 toat\u0103 logica, anul 1992 vine dup\u0103 1989 \u0219i deci statul de drept exista.
\nLa 10 septembrie 1992, c\u00e2\u021biva poli\u021bi\u0219ti din Eforie Nord l-au b\u0103tut cu violen\u021b\u0103 \u0219i ferocitate – cu sete partinic\u0103 a\u0219 fi spus dac\u0103 am fi fost \u00eenainte de Revolu\u021bie – pe Ion Parfene, un cet\u0103\u021bean rom\u00e2n \u00een v\u00e2rst\u0103 de 33 de ani, fost muncitor strungar, \u00een prezent angajat al Editurii Victor Frunz\u0103, \u0219i care se afla acolo \u00een concediu de odihn\u0103. L-au b\u0103tut cu pricepere \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 profesional\u0103, a\u0219a cum se bate din timpuri preistorice un animal. Trebuie s\u0103 men\u021bionez c\u0103 bipedul asupra c\u0103ruia s-au ab\u0103tut pumnii \u0219i ,,obiectul dur” al apoliticei poli\u021bii na\u021bionale, provoc\u00e2ndu-i s\u00e2nger\u0103ri, v\u00e2n\u0103t\u0103i, dureri ale organelor interne, nu merge la mitinguri \u0219i adun\u0103ri, nu a strigat \u0219i nu a fost auzit strig\u00e2nd „Jos Iliescu!” \u0219i \u00een general nu este angajat dec\u00e2t \u00een c\u00e2\u0219tigarea p\u00e2inii zilnice.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 i se repro\u0219eze vreo abatere de la lege, f\u0103r\u0103 nici o explica\u021bie, a fost pur \u0219i simplu umflat \u0219i luat la b\u0103taie de mai mul\u021bi in\u0219i deodat\u0103, dus \u00eentr-o cl\u0103dire, burdu\u0219it, mutat la Poli\u021bie, b\u0103tut din nou, sechestrat c\u00e2teva ore, b\u0103tut iar. Un scurt interogatoriu a avut drept scop identificarea rostului fiec\u0103rei chei din cele ce avea asupra sa, confiscarea sumei de 23.000 lei \u0219i a unui radio-tranzistor, de produc\u021bie occidental\u0103. Ulterior i s-au restituit cheile, dar nu \u0219i banii \u0219i radioul. B\u0103taie \u0219i jaf cu sigl\u0103 de stat.
\nO pl\u00eengere adresat\u0103 autorit\u0103\u021bilor jude\u021bene nu a primit nici un r\u0103spuns.
\nDin ecranul televizorului, cei ce au binecuv\u00e2ntat joarda \u00een politica intern\u0103 ne z\u00e2mbesc. Dulce.
\n(Septembrie 1992)<\/p>\n


\n,,CEASUL DE\u0218TEPT\u0102TOR”<\/strong><\/p>\n

Nu uitasem c\u0103 sala fusese nu numai ,,a Palatului”, ci \u0219i ,,a ru\u0219inii”.
\nC\u00e2nd dup\u0103 cinci ore de „Alian\u021b\u0103”, am plecat u\u0219or n\u0103ucit de acolo, mi-am spus c\u0103 dac\u0103 unii au spurcat c\u00e2ndva locul, sunt \u00eenc\u0103 \u0219i mai mul\u021bi cei care pot s\u0103-l sfin\u021beasc\u0103.
\nA\u0219adar, mitingul a patru ani de existen\u021b\u0103 a Alian\u021bei Civice. Fusesem prezent \u0219i la Conferin\u021ba de \u00eenfiin\u021bare, din decembrie 1990, de la Ateneul Rom\u00e2n. Acum aveam o dovad\u0103 concret\u0103, care m\u0103 putea ajuta s\u0103 judec des-pre evolu\u021bia acestei forma\u021bii de opozi\u021bie extraparlamentar\u0103: la aniversare au venit mii de oameni, dintre care unii, ne\u00eenc\u0103p\u00e2nd \u00een sal\u0103, au r\u0103mas afar\u0103 pe toat\u0103 durata evenimentului. Chiar dac\u0103 la un moment dat \u00eencepuse s\u0103 plou\u0103.
\nPrezen\u021ba aceasta era de fapt un mesaj al omului ,,de pe strad\u0103”: c\u0103 indiferen\u021ba, apatia, apolitismul nu sunt simptome f\u0103r\u0103 remediu.
\nAproape c\u0103 nu mai credeam c\u0103 mai este posibil \u0219i altceva \u00een afar\u0103 de promiscuitatea politic\u0103 cotidian\u0103, produs\u0103 ,,ceas de ceas \u0219i \u00een propor\u021bie de mas\u0103” de cei ce au pus m\u00e2na \u00een \u021bara asta, numai \u00een folosul lor, \u0219i pe p\u00e2ine \u0219i pe cu\u021bit… \u0218i iat\u0103 c\u0103 o reuniune, care nu \u0219i-a propus s\u0103 fie nici „Congres”, nici „Conferin\u021b\u0103”, a putut s\u0103 vizualizeze idei (cum ar fi spus Camil Petrescu).
\nS\u0103 vorbe\u0219ti despre moralitate \u00een politic\u0103, despre cinste, despre cucerirea electoratului prin merite, devine ast\u0103zi, \u00eentr-o lume dominat\u0103 de ca\u021bavencii majoritari, nu doar un simplu fapt de mirare. Este o dovad\u0103 de \u00eencredere \u00een o seam\u0103 de valori, specifice rom\u00e2nilor, care vor trebui impuse \u0219i \u00een politic\u0103. Iat\u0103 o credin\u021b\u0103! \u0218i pe motiv de a vedea prezen\u021ba Alian\u021bei Civice \u00een peisajul na\u021bional ca pe un filon s\u0103n\u0103tos \u0219i absolut necesar. Nici o not\u0103 strident\u0103 despre coeziunea cu orice pre\u021b a opozi\u021biei, afirmat\u0103 de altfel cu t\u0103rie, nici un sfor\u0103it demagogic \u0219i patriotard, de\u0219i s-au spus \u0219i aici lucruri dure, iar vorbitori au fost destui.
\nPartea a doua (show-ul) s-a caracterizat prin aceea\u0219i not\u0103 de politic \u0219i univoc, dominat \u00eentre pl\u00e2ns \u0219i r\u00ees de credin\u021ba \u00een nez\u0103d\u0103rnicia Revolu\u021biei.
\nDup\u0103 show-urile parlamentare \u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103, ale emana\u021bilor, alia\u021bi cu spurc\u0103torii de Revolu\u021bie, am avut imaginea unei Alian\u021be Civice- ceas-de\u0219tept\u0103tor, care la momentul necesar sun\u0103 pentru \u00eentreaga na\u021biune.
\n(Rom\u00e2nia liber\u0103, nr. 1427,
\ns\u00e2mb\u0103t\u0103 3 decembrie 1994, pg.3)<\/p>\n


\nMAREA GAR\u0102 VECHE<\/strong><\/p>\n

MAREA GAR\u0102 NOU\u0102 este titlul unei comedii tragice, pe care am scris-o \u00eentr-o form\u0103 definitiv\u0103 \u00een 1988 \u0219i am publicat-o \u00een num\u0103rul 4 al Alerg\u0103torului de la Marathon, editat\u0103 de noi \u00een exilul extern. La Revolu\u021bie, Mariana \u0218ora, care mi-o citise, \u00eemi scria de la M\u00fcnchen: ,,Du-te imediat la Bucure\u0219ti, ca s\u0103 asi\u0219ti la succesul nemaipomenit al acestei piese!” Eu m-am gr\u0103bit – s\u0103 fiu sincer, nu \u00een scopul men\u021bionat de distinsa corespondent\u0103 – de\u0219i doream s\u0103 o v\u0103d pe o scen\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Dar de la primul contact cu oamenii de teatru, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 lucrare de larg\u0103 respira\u021bie, \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, parc\u0103 o m\u00e2n\u0103 sc\u00e2rbavnic\u0103 a a\u0219ezat o piedic\u0103 de netrecut pe drumul spre marele public, al piesei, cu toate c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i o regizoare de talia C\u0103t\u0103linei Buzoianu fusese la un moment dat parc\u0103 tentat\u0103 s\u0103-i dea via\u021b\u0103 scenic\u0103. Fapt este c\u0103 o introducere care trebuia s\u0103 cuprind\u0103 cel mult dou\u0103 r\u00e2nduri, tinde s\u0103 devin\u0103 con\u021binut, ceea ce \u00eemi pune \u00een pericol \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba titlului.
\nNu pot \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a v\u0103 spune c\u0103 Marea Gar\u0103 Nou\u0103 era povestea minciunii organizate la nivel de ,,partid \u0219i de stat”, exemplificat\u0103 pe o \u00eent\u00e2mplare oarecare: \u00eentr-un c\u00e2mp se inaugureaz\u0103, cu toat\u0103 febra ce caracteriza evenimentul, multiplicat cu diverse ocazii \u00een fiecare localitate, o gar\u0103 ultra-modern\u0103, cu o ,,sc\u0103pare” neglijabil\u0103: lipsea linia ferat\u0103. \u00een acea ,,mare gar\u0103 nou\u0103” – inaugurat\u0103 personal de Buric \u0219i a lui Buricoaie – erau toate cum se poate mai a\u0219ezate pentru istoria c\u00e2ntat\u0103 cu at\u00e2ta har de Os\u00e2nzan L\u0103tr\u0103rescu, personaj-poet, drapat \u00een culori, fleici \u0219i ideologie na\u021bionale; nu exista \u0219omaj (rota\u021bia cadrelor asigur\u00e2nd o ocupa\u021bie tutulor), dup\u0103 cum carcasele de pe\u0219te sau, la marile s\u0103rb\u0103tori, de curcan, vorbeau de nivelul de trai \u00een continu\u0103 cre\u0219tere a totomului. Nu se vedeau nici bubo\u0219i, nici ciungi, ologi, lepro\u0219i, femei cu picioarele sucite, nu numai pentru c\u0103 mafia \u021big\u0103neasc\u0103 nu se \u00eenfiin\u021base \u00eenc\u0103, ci \u0219i pentru c\u0103 imaginea Rom\u00e2niei era unitar\u0103 \u00een toat\u0103 lumea, sponsorizat\u0103 cu calea\u0219c\u0103 cu tot de regina Angliei, iar \u00een interior de picturile cu tovar\u0103\u0219\u0103 \u0219i \u00eengera\u0219i de Sabin B\u0103la\u0219a.
\nNu degeaba Marea Gar\u0103 Nou\u0103 n-a r\u0103zbit \u0219i nu va putea r\u0103zbi, at\u00e2ta vreme c\u00e2t la Cultur\u0103 vor fi personaje rupte din coasta piesei mele. Dar \u0219i pentru c\u0103 – \u0219i de ce ne trebuie alta? – avem marea gar\u0103 veche. Ea exista \u00eenc\u0103 de pe atunci c\u00e2nd handicapa\u021bii scandau \u00eempreun\u0103 cu \u00eengera\u0219ii d\u00e2nsului pictor, copiii bolnavi de ,,SIDA” nu fuseser\u0103 depista\u021bi \u0219i deci erau l\u0103sa\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, iar cei cu foamea erau du\u0219i f\u0103r\u0103 dang\u0103t, \u00eentruc\u00e2t de 45 de ani nu se mai tr\u0103geau clopotele, (Mitic\u0103!).
\nAcum, fiind democra\u021bie \u0219i libertate, toate bubele sunt la vedere, toat\u0103 lumea bun\u0103 a tranzi\u021biei se afl\u0103 concentrat\u0103 mai ales \u00een Gara de Nord. Acolo ai s\u0103 vezi orice ca s\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219ti planul la co\u0219marurile de noapte pe un trimestru \u00eentreg. Nu \u0219i pe parlamentari, mini\u0219tri, senatori, consilieri, pe bi\u0219ni\u021barii de miliarde. Ei circul\u0103, atunci c\u00e2nd li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 mai plece \u0219i \u00een \u021bar\u0103, tot cu avionul sau automobilul. Este limpede c\u0103 de cele mai multe ori ei afl\u0103 despre aceast\u0103 pecingine pe obrazul \u021b\u0103rii de la televiziunile str\u0103ine, din filme realizate de reporteri care, cum se face, au predilec\u021bie tocmai pentru vagabonzii din zona G\u0103rii de Nord. Noroc c\u0103 investitorii str\u0103ini vin prin Otopeni!
\nS\u0103 fie cumva prea mult s\u0103 pretinzi de la ,,ale\u0219ii” poporului rom\u00e2n s\u0103 vad\u0103 c\u0103 intrarea \u00een Europa se face nu numai cu ,,Inter” \u0219i „Sofitel”, ci \u0219i cu Gara de Nord? S\u0103 fie oare ei at\u00e2t de mari patrio\u021bi maghiari \u00eenc\u00e2t s\u0103 dovedeasc\u0103 prin realitatea g\u0103rilor Curtici, Arad sau Nord din Bucure\u0219ti, c\u0103 au dreptate cei care sus\u021bin c\u0103 punctul terminus al Europei sunt g\u0103rile Kellety \u0219i Nyugatty de la Budapesta? S\u0103 fie ei oare \u00eentr-o asemenea \u00eentrecere contra cronometru spre \u00eembog\u0103\u021birea personal\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu le vibreze nici o cut\u0103 a sufletului lor pentru soarta acestor copii?
\nPoate domnii aceia gomo\u0219i \u0219i taciturni de la FMI sau de la banca Mondial\u0103 ar \u00een\u021belege c\u0103 mai scumpi pentru noi sunt ace\u0219ti copii \u0219i ar condi\u021biona creditele acordate, satisfacerea at\u00e2tor cereri, \u00eenainte de orice, de solu\u021bionarea soartei lor. Salvarea, de fapt, a acestor minori, care au f\u0103cut din zona G\u0103rii de Nord capitala tranzi\u021biei lor spre o moarte prematur\u0103 \u0219i sigur\u0103. Numai c\u0103 ace\u0219ti domni nu trec niciodat\u0103 prin ,,bube, mucegaiuri \u0219i noroi”, nici m\u0103car utiliz\u00e2nd sala de Protocol!
\n(Bucharest Match,
\nanul II, nr. 10, oct. 1995, pg. 46)
\n\u00centre timp, peste jeg s-a tras un lustru occidental: gara este iluminat\u0103 feeric, u\u0219ile de acces sunt p\u0103zite de 3-4 angaja\u021bi care taxeaz\u0103 intrarea, cotloanele, care erau \u0219i aziluri de noapte, au fost \u00eenchise. \u00eentreaga societate a celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i s-a mutat \u00een parcul \u0219i pe str\u0103zile din jur, iar c\u00e2nd este frig, mai ad\u00e2nc, \u00een canale, \u00een subteran, \u00een vizuini. Presa a scris cu satisfac\u021bie c\u0103 \u00eentre boschetarii care au murit la gerul timpuriu din noiembrie 1997, nu era nici un ,,copil al str\u0103zii”. Cum s\u0103 nu jubilezi?
\n(Ianuarie 1998)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

TERAPIE PRIN VISARE Uneori, pentru cei care vin \u00een contact cu mine, fac o terapie special\u0103: aceea de \u00eens\u0103n\u0103to\u0219ire prin<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13371,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13448"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13453,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13448\/revisions\/13453"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13371"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}