{"id":13433,"date":"2021-02-05T14:52:42","date_gmt":"2021-02-05T11:52:42","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13433"},"modified":"2021-02-05T14:52:42","modified_gmt":"2021-02-05T11:52:42","slug":"de-ai-nostri-victor-frunza-lehamitea-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13433","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Victor Frunz\u0103 – Lehamitea (4)"},"content":{"rendered":"

BUCURE\u0218TI – AARHUS
\n(via Iugoslavia)<\/strong><\/p>\n

21.04.1997. Luni. S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare. Dup\u0103 vizita f\u0103cut\u0103 Temenug\u0103i Simovska, am sosit la Ni\u0219. Au luat locomotiva. Toate vagoanele din spate. Am r\u0103mas singuri pe linie. Vagonul de Viena. \u0218i a \u00eenceput s\u0103 plou\u0103. Cu plopii din dreapta, \u00eenc\u0103 ne\u00eenverzi\u021bi, vara trebuie s\u0103 fie frumos pe-aici. Dar a\u0219eaz\u0103 \u0219i cel mai frumos ora\u0219, s\u0103 zic Rio de Janeiro, sub un cer, dac\u0103 nu chiar de plumb, oricum, cenu\u0219iu, f\u0103 s\u0103 plou\u0103 \u0219i vei zice c\u0103 este un ora\u0219 trist. St\u0103m de o or\u0103. Nu s-a mi\u0219cat nimic. Nu a sosit nici un tren. N-a plecat nici un tren. Ba a trecut o locomotiv\u0103 cu un singur vagon cu ,,galerie”.
\nS\u0103rman\u0103 Iugoslavie, cu ce le-ai gre\u0219it de te-au dat a\u0219a \u00eenapoi? Pe vagonul de vizavi, \u00eenscrisuri de serviciu. \u00eentr-un chenar – Grejanie. Ce-o fi \u00eensemn\u00e2nd aici? N-am luat o carte s\u0103 citesc, \u0219i acum, \u00een opririle astea lungi, mi-a p\u0103rut r\u0103u. M\u0103 g\u00e2ndesc la teancurile de c\u0103r\u021bi noi \u0219i vechi pe care le-am a\u0219ezat s\u0103 stea la coad\u0103 la mine. Nu iau pentru c\u0103 o carte se consum\u0103 repede \u0219i dup\u0103 ce am parcurs-o (uneori cu tibi\u0219irul galben sau portocaliu \u00een m\u00e2n\u0103) \u00eemi devine, pe drum, povar\u0103. Jurnalul lui G., pe care l-am l\u0103sat la Bucure\u0219ti \u00eenceput, mi-a trezit triste\u021bi despre mine \u00eensumi. Dac\u0103 a\u0219 fi fost primit \u00een exil cu \u00eenzecit mai pu\u021bin dec\u00e2t el \u0219i tot mi-ar fi fost mai u\u0219or! Spre diferen\u021b\u0103, parc\u0103 a\u0219 fi fost aruncat \u00eentr-un h\u0103u, singur, p\u0103r\u0103sit, frate cu bombonarul \u0219i la m\u00e2na strecura\u021bilor din Secu printre noi. Dar uite c\u0103 am sc\u0103pat cu bine! Azi, \u00een Lunea din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare \u00eei mul\u021bumesc lui Dumnezeu! Da, o carte de consum, pe care s-o arunc dup\u0103 aceea, nu pot s\u0103 iau nici at\u00e2t. Nu pot s\u0103 citesc „c\u0103r\u021bi de consum”. Apoi, s\u0103 arunc o carte? Dou\u0103 lucruri nu pot arunca \u00een via\u021b\u0103: p\u00e2inea \u0219i cartea. P\u00e2inea e trupul Domnului. A doua e trupul nostru. De diminea\u021b\u0103 scriu \u00een g\u00e2nd jurnalul acestui drum. Pentru c\u0103 m-au izbit asem\u0103n\u0103ri cu st\u0103ri de fapt de la noi. \u0218i oamenii seam\u0103n\u0103 cu cei de la noi. Lucrul \u0103sta m-a f\u0103cut ca \u00een martie-aprilie 1989* s\u0103 am aici senza\u021bia de familiar, un surogat totu\u0219i de ,,acas\u0103”. \u0218i-mi pare r\u0103u c\u0103 n-am luat nici caietul cel gros… Bine c\u0103 am dat de foile astea. St\u0103m de aproape dou\u0103 ore. A\u0219a ceva n-am v\u0103zut nici la noi. Dup\u0103 ce am stat la gara-grani\u021b\u0103 a Macedoniei, Tabanovici, apoi la Persevo (Perjevo?), aceea a Iugoslaviei, Serbiei, adic\u0103. Gara aceea din (Ceho)Slovacia, vreo trei ani la r\u00e2nd, cu aceea\u0219i atmosfer\u0103 de provincie de alt\u0103 dat\u0103, punctat\u0103 de reclama \u00een rom\u00e2ne\u0219te a v\u00e2nz\u0103torului de la c\u0103ruciorul, purtat de-a lungul trenului: ,,Bere-receee-…-cald\u0103\u0103\u0103!” Case frumoase, construite bogat, pu\u021bine kitchuri. N-ai zice c\u0103 sunt dup\u0103 un r\u0103zboi ruin\u0103tor: se construie\u0219te, cum se zice pe la noi, ,,\u00eentr-o veselie”. M\u0103 g\u00e2ndesc, privind cu jind la ele, dac\u0103 am s\u0103 ajung vreodat\u0103 s\u0103-mi fac casa la care visez \u00een fiecare zi. Floare-albastr\u0103, floare-albastr\u0103, parc\u0103 tot rom\u00e2nul e mai nec\u0103jit pe lume! \u0218i fizionomie s\u00e2rbii \u0103\u0219tia seam\u0103n\u0103 cu noi. Sau noi cu ei. Copiii lui Neagoe Basarab erau chiar mai mult dec\u00e2t b\u0103n\u0103\u021beni: rom\u00e2no-s\u00e2rbi, de la Despina Doamna! M\u0103i, fratele meu… \u00eempotriva jefuitorilor din trenuri, spaima vagoanelor de dormit \u0219i cu\u0219et\u0103, conductorul mi-a adus un lan\u021b gros, cu care s\u0103 blochez u\u0219a. El \u00eensu\u0219i a \u00eencuiat u\u0219a de comunicare cu vagonul din fa\u021b\u0103, u\u0219a din spate fiind de la sine blocat\u0103 (cel \u00een care ne afl\u0103m noi este ultimul). Conductorul de la vagonul rom\u00e2nesc Bucure\u0219ti-Sofia (din noaptea de vineri spre s\u00e2mb\u0103t\u0103) mi-a spus s\u0103 blochez lan\u021bul, nu \u0219tiu cum, cu o sticl\u0103 goal\u0103 de pepsi-cola etc., etc. L-am blocat cum am putut \u0219i eu \u0219i am dormit nederanjat de ceva. Alte d\u0103\u021bi, pe alte rute, am fost. \u00een Ungaria, unde Nic\u0103 a fost jefuit de 400 de m\u0103rci. \u0218i pe ruta asta \u00een ’89 (ni\u0219te greci jefui\u021bi \u00een somn. \u0218i alte compartimente, la fel). Tot \u00een Ungaria, v\u0103zut-sim\u021bit bandi\u021bi, pe c\u00e2nd dormeam. C\u00e2nd am tres\u0103rit, au \u00eentins-o. Vigilen\u021ba tot mai treaz\u0103… Dar dac\u0103 vin \u0219i dau cu spray-urile de te adorm? Sf\u00e2r\u0219it de secol mizerabil… Ce geniu poetic a inventat prispa cu mu\u0219cate? Ast\u0103zi, noi avem balcoane, terase… C\u00e2nd le-avem! C\u00e2nd eram copil, m\u0103 \u00eentrebam de ce la cuminec\u0103tur\u0103 nu-i zice duminec\u0103tur\u0103? Azi nu m\u0103 mai \u00eentreb: m-am prostit! Sate f\u0103r\u0103 biserici. La sud, dinspre Macedonia, trenul trece prin multe localit\u0103\u021bi p\u00e2n\u0103 ajungi s\u0103 vezi o biseric\u0103, prima biseric\u0103. Minarete, da! Istoria domina\u021biei otomane, citit\u0103 pe chipul satelor. \u00een Bulgaria, autobuzul spre Macedonia a trecut ca prin br\u00e2nz\u0103 prin localit\u0103\u021bi rurale, la fel f\u0103r\u0103 biserici… Prima m\u0103n\u0103stire veche – zidurile aveau riduri de secole – am v\u0103zut-o \u00een drum, totu\u0219i \u00een Macedonia, cea mai osm\u0103nit\u0103 la vremea ei. \u0218i ce splendori au l\u0103sat \u00een Skopje turcii, \u00een centrul vechi al ora\u0219ului, la cetate! G\u00e2nduri: prostia nu are v\u00e2rst\u0103. Prostul sau proasta este la fel la treizeci, ca \u0219i la \u0219aptezeci de ani. Singurul prost care n-a fost prost degeaba a fost Ceau\u0219escu. Mult gunoi, de\u0219euri poluante de-a lungul c\u0103ii ferate \u0219i \u00een Serbia asta! Am spus eu c\u0103 ne leag\u0103 multe tr\u0103s\u0103turi comune. Ninge. Am crezut la \u00eenceput c\u0103 este o iluzie optic\u0103: dealurile, v\u0103ile sunt pline de tufe \u00eenflorite, probabil tufe de porumbe. La Belgrad ninge \u0219i mai v\u00e2rtos. Lumea, \u00een general \u00eembr\u0103cat\u0103 bine, adic\u0103 \u0219i gros \u0219i elegant. Am v\u0103zut \u0219i o doamn\u0103 \u00eentr-un vizon. N-am v\u0103zut cer\u0219etori \u0219i nici \u021bigani. Doar ei \u0219i nu noi s-au l\u0103udat c\u0103 au v\u0103zut \u021bigani ferici\u021bi. Probabil de asta nu umbl\u0103 prin gar\u0103. Nici copii vagabonzi. Fulgi c\u00e2t pumnul \u0219i e un frig… Nu-s fulgi, ci bulji. A\u0219a ceva nu \u021bin minte s\u0103 fi v\u0103zut \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare! Se zice c\u0103 la ei n-ar fi c\u0103zut comunismul. La acest capitol, f\u0103r\u0103 glum\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, suntem \u0219i noi cu o treapt\u0103 mai sus: cu \u021bigani, copii vagabonzi \u0219i cer\u0219etori cu tot. Vagon-cu\u0219et\u0103, la trenul interna\u021bional Skopje-Viena. La toalet\u0103, chiuveta e spart\u0103. Nu a fost \u0219i nu este h\u00e2rtie. O, ce \u00eenrudire perfect\u0103 cu noi! Citesc pe eticheta de ap\u0103 mineral\u0103 ,,Gornobania”, bulg\u0103reasc\u0103, luat\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 diminea\u021b\u0103 de la Sofia: ,,Izvestna povece ot 1000 godini”, adic\u0103: ,,Celebr\u0103 de peste o mie de ani!” Hait! \u00eemi \u00eenchipui cum prin secolul al XI-lea, \u00een toate barurile din Bizan\u021b nu se bea dec\u00e2t ,,Gornobania”, dar \u0219i la mesele lui Atilla, numai apa bulg\u0103reasc\u0103 ,,Gornobania”. \u0102sta protocronism, nu cel de pe la noi! \u00eencolo, f\u0103r\u0103 pic de acid, aqua chioris. Ap\u0103 de f\u00e2nt\u00e2n\u0103, \u00een cel mai bun caz. Femeia, dus\u0103 ca de h\u0103\u021buri, de p\u0103rul ei superb, lung, dat pe spate, dus\u0103 de b\u0103rbatul ei la poli\u021bia g\u0103rii Kellety, din Budapesta, pentru c\u0103 i se furase geanta cu banii \u0219i cu actele am\u00e2ndurora. Era de Cr\u0103ciunul 1990 spre 1991, c\u00e2nd am c\u0103l\u0103torit de la Arad la Budapesta \u0219aisprezece persoane pe opt locuri, cump\u0103rate de noi, primii ocupan\u021bi, cinstit, de la Bucure\u0219ti, de unde am c\u0103l\u0103torit lini\u0219ti\u021bi. Ca la Arad, trenul s\u0103 se umple de pasageri, care mergeau s\u0103 fac\u0103 ,,bi\u0219ni\u021b\u0103”, \u00eenc\u00e2t nici la toalet\u0103 nu se mai putea merge, pentru c\u0103 \u0219i ea \u021binea loc de… compartiment. Acolo st\u0103tuse \u0219i doamna cu geanta, pe care cic\u0103 o ag\u0103\u021base de ceva. De geant\u0103 \u0219i-a adus aminte la cobor\u00e2re. De atunci, de c\u00e2te ori voi fi \u00een majestuoasa gar\u0103 Kellety o voi avea \u00een fa\u021ba ochilor pe femeia aceea t\u00e2n\u0103r\u0103, vesel\u0103, de pe culoar, apoi \u00eempins\u0103, bruscat\u0103, dus\u0103 de p\u0103r de b\u0103rbatul ei, purtat\u0103 ca un cal de c\u0103p\u0103stru, tot \u00een \u00eembr\u00e2nceli. Cum se va mai fi iubit cu el dup\u0103 aceea, la o a\u0219a \u00eenjosire? \u0218i din splendida gar\u0103 a Vienei, Westbahnhof, am amintiri. Mi se pare c\u0103 tot atunci, a \u00eent\u00e2rziat trenul at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t rom\u00e2nii care mergeam spre Germania pierdur\u0103m toate leg\u0103turile. Trebuia s\u0103 a\u0219tept\u0103m p\u00e2n\u0103 a doua zi. Am fost nevoi\u021bi a\u0219adar s\u0103 petrecem o noapte alb\u0103 pe scaune. Pentru mine, un chin. Mai schimbam c\u00e2te o vorb\u0103 \u00eentre noi. Unul care p\u0103rea c\u0103 nu \u0219tie ce e oboseala, mi se confes\u0103: „Eu am viz\u0103 de stabilire definitiv\u0103 \u00een Germania! Nu mai am treab\u0103 cu rom\u00e2nii \u0219i Rom\u00e2nia!”. Nu \u0219tiu nici acum ce-l f\u0103cea s\u0103 fie at\u00e2t de m\u00e2ndru \u0219i superior tuturor. S\u0103 se simt\u0103 c\u0103 renun\u021b\u00e2nd la \u021bara sa de ba\u0219tin\u0103 are de acum o situa\u021bie superioar\u0103! \u0218i nu p\u0103rea un b\u0103iat prost! Westbahnhof. \u00eei v\u0103d de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd trec pe aici: clocharii, lumpenii, vagabonzii. Am sosit la cinci \u0219i jum\u0103tate. Abia dac\u0103 s-a luminat de ziu\u0103. Ca de obicei, sunt to\u021bi, s\u0103 strigi catalogul. Pa\u0219nici, se \u0219tiu unii pe al\u021bii, parlamenteaz\u0103, nu se opresc, ce-\u0219i vor fi spun\u00e2nd, Doamne? \u0218i beau… Beau, c\u0103 este diminea\u021b\u0103. Seara beau pentru c\u0103 este sear\u0103. Unii pic\u0103 de somn. Nop\u021bile lor sunt albe, dorm prin unghere, weceuri publice, care sunt \u00eenc\u0103lzite, dar nu miros totdeauna a s\u0103pun \u0219i deodoran\u021bi. Oricum, sunt infinit mai privilegia\u021bi dec\u00e2t aurolacii no\u0219tri. \u0218i vagabonzii din occident sunt prosperi fa\u021b\u0103 de omologii lor de la noi. Numai c\u00e2nd v\u0103d femeia aceea din parcul de la P\u00e2rvan, care a dormit toat\u0103 noaptea \u00eenfofolit\u0103 \u00een zdren\u021be! Scriu aceste r\u00e2nduri pe o banc\u0103 \u00een jurul c\u0103reia s-au adunat vreo zece clochari. Unii au p\u0103rul sur. Uite-a\u0219a trece via\u021ba pe l\u00e2ng\u0103 ei! Dar ace\u0219tia poart\u0103 integral vina pentru situa\u021bia lor de vagabonzi. Nu oricine ajunge milionar. Dar s\u0103 ratezi toate \u0219ansele pe care \u00een aceast\u0103 lume liber\u0103 via\u021ba le ofer\u0103 tuturor, cu cea mai mare generozitate, \u0219i s\u0103 ajungi vagabond, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vina este integral a celui care ajunge \u00een aceast\u0103 situa\u021bie, \u00een special din pricina alcoolului! Acum \u0219tiu de ce pot s\u0103 dorm \u00een capul oaselor: m-am \u00eenv\u0103\u021bat din lungile mele c\u0103l\u0103torii f\u0103r\u0103 vagon de dormit. Editor-editor, dar nu-mi pot permite acest lux. De deplas\u0103rile cu avionul, nici at\u00e2t! Scriu asta \u00een trenul Viena-Hamburg, gust\u00e2nd dinainte pl\u0103cerea de a trage un pui de somn bun p\u00e2n\u0103 la venirea celor cu c\u0103utatul la pa\u0219apoarte. L-am vizitat pe Emil Curpen. Disidentul care a cerut audien\u021b\u0103 la Ceau\u0219escu, s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 nu sunt respectate drepturile omului. Primit. Stupefiat, Ceau\u0219escu i-a tr\u00e2ntit o prelucrare ca la seminarele de marxism-leninism \u0219i un discurs cu v\u00e2nturarea bra\u021belor \u00een aer. l-a cerut s\u0103 revin\u0103, s\u0103 vad\u0103 efectul educa\u021biei politice. C\u00e2nd a mai venit o dat\u0103, Curpen i-a spus acela\u0219i lucru. La ie\u0219ire, \u0219tiind c\u0103 miroase a ars, a \u00eentins-o. Este, deci, la Viena. Nonconformistul cu barb\u0103 lung\u0103 \u0219i c\u00e2nt\u0103re\u021b folk, nu mai are de g\u00e2nd s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Dar, de la distan\u021b\u0103 \u0219i la el se resimte c\u0103 ne afl\u0103m dup\u0103 c\u0103derea comunismului. Emil creeaz\u0103… Alte dou\u0103 femei, care mi-au r\u0103mas \u00een minte, pe ruta pe care m\u0103 aflu acum. Mergeam \u00een sens invers, spre Viena. Veneam de la Paris. Era deci, exact \u00een septembrie 1978. Expediasem Scrisoarea mea c\u0103tre dictator \u0219i m\u0103 \u00eentorceam \u00een \u021bar\u0103. Aveam oare\u0219cari furnic\u0103turi pe suflet, pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103 apropiam de grani\u021b\u0103. Septembrie, soare, o stare de beatitudine la c\u0103l\u0103tori. \u0218i peste lumea de afar\u0103, unde – parafraz\u00e2nd un titlu de roman – nu se vedeau dec\u00e2t oameni cosind \u00een peisaje cu vii, poiene \u0219i piscine. A\u0219a a fost, este \u0219i va fi la ei. La noi a fost s\u0103 fie altfel. \u0218i cum ie\u0219isem pe coridor, o superb\u0103 doamn\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, jur \u0219i ast\u0103zi c\u0103 era fermec\u0103toare, n-are de lucru – o m\u00e2nca pielea, zice poporul – \u0219i m\u0103 \u021bine de vorb\u0103, fiind \u0219i rasat\u0103, distins\u0103 \u0219i teribil de altfel dec\u00e2t alte femei bine. Totul \u00eentr-o francez\u0103 bine croit\u0103 la ea, mai chinuit\u0103 la mine. De\u0219i, pe atunci eram un mai bun interlocutor \u00een aceast\u0103 limb\u0103, dec\u00e2t sunt ast\u0103zi, c\u00e2nd pe locul ei a trecut limba danez\u0103. Eu cu cocleala mea pe suflet, acea superb\u0103 fiin\u021b\u0103 cu ale ei, dar nu \u0219tiu de ce p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00ee\u0219i lu\u0103 inima \u00een din\u021bi \u0219i-mi zise c\u0103 dup\u0103 Paris nu mi-ar strica \u0219i un popas, o scurt\u0103 oprire la Viena. C\u0103 m\u0103 poate g\u0103zdui la… o prieten\u0103. \u00eei spun c\u0103 eram a\u0219teptat. Nu, c\u0103 nu conteaz\u0103! Eu, c\u0103 da! Nu c\u0103 i-a\u0219 fi \u00een\u0219elat a\u0219tept\u0103rile lui Noel Bernard, de la Europa Liber\u0103, c\u0103ruia \u00eei comunicasem c\u0103 plec din Paris spre \u021bar\u0103 pe 8 septembrie (de Sf\u00e2nta Maria mic\u0103) \u0219i deci c\u0103 voi sosi peste dou\u0103 zile, b\u0103nuiala mea fiind c\u0103 se interesase de data sosirii pentru a fi pe faz\u0103, gazet\u0103re\u0219te! M\u0103 a\u0219tepta so\u021bia? I-am spus c\u0103 so\u021bia cu fiul nostru era \u0219i ea plecat\u0103 \u0219i c\u0103 oricum voi fi acas\u0103 mai multe zile de unul singur. Concluzia era deci inevitabil\u0103: vreo ,,prieten\u0103”! A\u0219i! S\u0103 fiu sincer, m\u0103 a\u0219tepta Securitatea \u0219i nu voiam s\u0103 o fac s\u0103 jubileze c\u0103 m-am speriat \u0219i decizia mea de a m\u0103 \u00eentoarce acas\u0103 era o vorb\u0103 \u00een v\u00e2nt. S\u0103 te gr\u0103be\u0219ti, c\u0103 te a\u0219teapt\u0103 Securitatea! Literatur\u0103 a absurdului, nu-i a\u0219a? Dar de ce m\u0103 a\u0219teapt\u0103, asta este cel mai interesant lucru: pentru c\u0103 m-am luat de ,,\u0103la”. Care ,,\u0103la”? De ,,cel mai iubit”, cel mai… \u0219i \u00een general, cel mai… Sigur, i-am spus totul mai simplu, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, pentru c\u0103 \u0103\u0219tia din occident nu prea pricep u\u0219or realit\u0103\u021bile de la noi. Dar pe acela\u0219i ton de glum\u0103. Culmea, c\u0103 totul fusese adev\u0103rat, a\u0219a cum mi-am dat seama c\u00e2nd am pus piciorul pe ,,p\u0103m\u00e2ntul patriei”: eram a\u0219teptat chiar de ei. Reac\u021bia superbei domni\u021be a fost cu totul surprinz\u0103toare: dac\u0103 a\u0219 fi op\u0103rit-o cu o oal\u0103 de ap\u0103 clocotit\u0103, ar fi fost poate mai pu\u021bin \u0219ocat\u0103 dec\u00e2t de cele ce auzise de la mine, spus totul \u00een glum\u0103, poate cu umor. Nu mi-am putut da seama ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu ea. N-am \u0219tiut nici cine era, c\u0103 a \u00een\u021beles totul la gravitatea real\u0103 a faptelor. R\u0103cirea a fost brusc\u0103 \u0219i complet\u0103. Dialogul n-a mai putut continua. C\u00e2nd a cobor\u00e2t la Viena nu m-a onorat nici m\u0103car cu o privire. Ea, care se unduia \u00een dialog, ca o pas\u0103re… Am \u00een\u021beles de la acea femeie, cu mult \u00eenainte de a verifica noul meu statut pe realit\u0103\u021bile din \u021bar\u0103, am \u00een\u021beles c\u0103 devenisem peste noapte un paria. Cum am fost din acel moment \u0219i sunt \u0219i ast\u0103zi. X A doua doamn\u0103 pe care n-o pot uita, de pe aceast\u0103 rut\u0103, era o rom\u00e2nc\u0103 din-tr-un ora\u0219 transilvan – nu mai \u0219tiu acum, anume care – c\u0103l\u0103torind cu feti\u021ba ei, de vreo 8-9 ani. Se nimerise s\u0103 avem locuri \u00een acela\u0219i compartiment. Tot aici mai era o austriac\u0103, aproximativ de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103 cu compatrioata noastr\u0103, \u0219i ea cu fiica, ceva mai mare, aproape domni\u0219oar\u0103. Doamna din Ardeal vorbea bini\u0219or nem\u021be\u0219te, de\u0219i nu era s\u0103soaic\u0103. Era doar \u0219colit\u0103. Astfel c\u0103 foarte repede de la urnirea trenului din gar\u0103, \u0219i eu \u0219i austriaca am aflat c\u0103 doamna c\u0103l\u0103torea pentru prima dat\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i c\u0103 urma s\u0103 coboare la Wels, unde o a\u0219tepta viitorul so\u021b, cu care abia atunci urma s\u0103 se cunoasc\u0103. Plutea de bucurie \u0219i de bun\u0103 dispozi\u021bie. Mie, provincialismul ei, \u00eencep\u00e2nd cu toaleta extrem de \u00eengrijit\u0103, chiar exagerat de titirit\u0103, dar ceva cam demodat\u0103, \u0219i sinceritatea ei – demodat\u0103, de asemenea, pentru c\u0103 ast\u0103zi se poart\u0103 ipocrizia cu pompon – ca \u0219i emo\u021bia pe care nu \u00eencerca s\u0103 \u0219i-o scund\u0103, mi-au trezit o simpatie f\u0103r\u0103 rezerve. Austriaca, \u00een schimb, nu f\u0103cea dec\u00e2t, departe de ochii doamnei, s\u0103 schimbe cu fiica ei z\u00e2mbre \u0219i priviri cu multe \u00een\u021belesuri, ironice, fire\u0219te. O fi fost \u0219i ea mam\u0103 \u0219i tat\u0103 totodat\u0103, lipsit\u0103 de so\u021b, care v\u0103z\u00e2nd cum o alta cu o situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare a ispr\u0103vit cu singur\u0103tatea, \u00eencearc\u0103 numai sentimente de invidie pe care le exteriorizeaz\u0103 prin accese de r\u0103utate. La un moment dat, doamna logodnic\u0103 reveni de pe culoar, se scotoci \u00een geant\u0103, de unde scoase o portocal\u0103 imens\u0103, pe care nu propriei sale feti\u021be o \u00eentinse, ci cu o oarecare st\u00e2ng\u0103cie, Lot provincial\u0103, o oferi domni\u0219oarei austriece. Aceasta, f\u0103r\u0103 s\u0103 ezite m\u0103car o clip\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103-i cear\u0103, cum s-ar fi cuvenit, din priviri, maic\u0103-si, permisiunea s\u0103 o accepte, o \u00een\u0219f\u0103c\u0103 iute. Ciudat\u0103 l\u0103comie pentru o \u021bar\u0103 ghiftuit\u0103 cu toate bun\u0103t\u0103\u021bile din lume, cum este Austria. Las\u0103 c\u0103 era darul unei femei care venea dintr-o \u021bar\u0103, \u00een care un asemenea fruct mediteraneean era \u00eenc\u0103 un lux. Dar cum doamna se retrase din nou pe culoar, privind uimit\u0103 lumea \u00een care ie\u0219ise pentru prima dat\u0103, r\u0103mase singure, cele dou\u0103 femei din compartiment pufnir\u0103 \u00een r\u00e2s, acum f\u0103r\u0103 ocheade \u0219i ascunzi\u0219uri. De mine, care priveam absent \u00eentr-un punct nedeterminat, observasem c\u0103 nici nu se sinchiseau, parc\u0103 a\u0219 fi fost un geamantan. ,,Proast\u0103 mai este \u021b\u0103\u021bica asta!”, cam a\u0219a se putea traduce pufnitura lor. \u00eensemna c\u0103 \u0219tiau valoarea moral\u0103 a darului, pe care ele nu l-ar fi f\u0103cut s\u0103 se fi despicat \u00een dou\u0103 \u00eens\u0103\u0219i catedrala Sf\u00e2ntului \u0218tefan din Viena! Cele dou\u0103 t\u00e2mpite, mam\u0103 \u0219i fiic\u0103, parc\u0103 picaser\u0103 atunci de la eschimo\u0219i, cu at\u00e2ta l\u0103comie devorau portocala, continu\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp s\u0103 r\u00e2d\u0103 de cea care le-o d\u0103duser\u0103, f\u0103r\u0103 ca bunul sim\u021b s\u0103 le mai aplice vreo cenzur\u0103 a nesim\u021birii lor. \u0218i atunci… Am intrat eu \u00een ac\u021biune. Scurt. Le-am retezat-o. Direct \u0219i f\u0103r\u0103 menajamente. Mai rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 lume a civiliza\u021biei occidentale s\u0103 se implice cineva \u00een ceva ce se petrece \u00een fa\u021ba lui \u0219i i-ar cere participarea. Indiferent ce s-ar \u00eent\u00e2mpla, convenien\u021bele au f\u0103cut din omul modern un ipocrit: el vede, dar se face c\u0103 nu observ\u0103. \u00een mod sigur, \u00een Danemarca, dac\u0103 un b\u0103rbat sau o femeie va merge \u00een pielea goal\u0103 pe strad\u0103 – cu condi\u021bia s\u0103-i permit\u0103 starea vremii \u0219i s\u0103 nu \u00eenghe\u021be de frig – desigur, \u00eel (o) vor vedea to\u021bi, dar nimeni n-o s\u0103 observe, n-o s\u0103 comenteze, n-o s\u0103-l (s-o) apostrofeze (a\u0219a cum invers, se petrece la noi, unde to\u021bi se simt obliga\u021bi s\u0103 intervin\u0103 cu propria de\u0219tept\u0103ciune). Dar prea lung\u0103 paranteza, pentru a explica de ce am ignorat normele care se rezum\u0103 la a te face c\u0103 nu observi, repezindu-m\u0103 la cele dou\u0103 muieri (chit c\u0103 fiica era abia \u00een devenire). Am f\u0103cut-o, de asemeni, respect\u00e2nd acelea\u0219i norme: scurt \u0219i f\u0103r\u0103 exterioriz\u0103ri. Efectul asupra celor dou\u0103 a fost similar unui du\u0219 rece. \u00eenc\u00e2t, revenit\u0103 de pe coridor, doamna logodnic\u0103 probabil c\u0103 fu pu\u021bin contrariat\u0103 de interlocutoarele ei, acum ne mai interesate de nimic: nici de ceea ce mai urma din spovedania, parc\u0103 neterminat\u0103, respectiv despre situa\u021bia material\u0103 foarte bun\u0103 a viitorului ei so\u021b, de rang nobiliar, despre care \u00eencepuse s\u0103 spun\u0103 mai \u00eenainte ceva, nici despre planurile de nunt\u0103. Nimic! Ac\u021biunea mea d\u0103duse rezultate nea\u0219teptate, chit c\u0103 biata femeie nu-\u0219i putea explica ce anume le vl\u0103guise interesul, tot a\u0219a cum nu observase c\u0103 ini\u021bial acesta venise din dorin\u021ba de a se distra pe seama ei, iar apatia brusc\u0103 din faptul c\u0103 m\u0103 amestecasem eu \u00een afacere. Mai departe, se t\u0103cu m\u00e2lc. \u00een sf\u00e2r\u0219it, urma Wels. Doamna logodnic\u0103 \u00ee\u0219i lu\u0103 r\u0103mas bun at\u00e2t de la societatea feminin\u0103 a compartimentului, c\u00e2t \u0219i de la mine, cu cea mai mare polite\u021be \u0219i cu aceea\u0219i sinceritate provincial\u0103, plutind de bucuria \u00eent\u00e2lnirii de care o mai desp\u0103r\u021beau doar c\u00e2teva minute. Cine \u0219tie ce lung\u0103 \u00eei fusese a\u0219teptarea \u0219i de c\u00e2t\u0103 vreme \u00eencepuse num\u0103r\u0103toarea invers\u0103! De la geam am v\u0103zut c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r era a\u0219teptat\u0103. Un grup \u00eentreg de persoane \u00eei venise \u00een \u00eent\u00e2mpinare. Dup\u0103 buchetul de flori, pe care-1 \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103, dup\u0103 \u021binuta \u021beap\u0103n\u0103, dup\u0103 faptul c\u0103 era cu un pas \u00eenaintea tuturor celorlal\u021bi, mi-am dat seama c\u0103 el era: alesul inimii sau, m\u0103 rog, al pe\u021bitoarelor, care f\u0103cuser\u0103 trampa (inima la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 av\u00e2nd alte probleme!). N-am avut noi rom\u00e2nii multe leg\u0103turi de rudenie cu duci \u0219i arhiduci din spi\u021ba habsburgilor, dar c\u00e2teva au existat, mai ales \u00een secolul \u0103sta. Ce-ar fi, m-am g\u00e2ndit, ca aceast\u0103 st\u00e2ngace doamn\u0103, care a avut totu\u0219i probabil cel pu\u021bin o decep\u021bie la via\u021ba ei, dac\u0103 are \u0219i un copil \u0219i este singur\u0103, ce-ar fi s\u0103 aib\u0103 m\u0103car acum noroc \u0219i s\u0103-\u0219i fi g\u0103sit \u00een sf\u00e2r\u0219it un om care-\u0219i \u00eentemeiaz\u0103 \u0219i el o nou\u0103 familie. Mirele, \u021bin\u00e2nd \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 florile, \u00eenaint\u0103 jenat la mers de bastonul \u00een care \u00ee\u0219i sprijinea via\u021ba, pe care se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na s\u0103 nu o \u00eencheie la un azil… C\u00e2nd trenul se urni din loc, v\u0103zui de departe grupul, pornind \u00eencet spre ie\u0219ire. I-am urat doamnei \u00een g\u00e2ndul meu mult noroc. Poate-1 va avea. B\u0103tr\u00e2nul a \u0219tiut s\u0103 aleag\u0103 pe m\u0103sura rangului lui nobiliar; n-a \u00eenc\u0103put pe m\u00e2na unei pipi\u021be, cu vederi largi, moderne…
\nMorile de v\u00e2nt din Tinglev. De fapt sunt centrale electrice eoliene. Cine le-a grupat sconteaz\u0103 pe o for\u021b\u0103 energetic\u0103 sporit\u0103. Eu le v\u0103d altfel: cinci- \u0219ase – peisaj de tihn\u0103. Toat\u0103 oboseala mea nervoas\u0103 din \u021bar\u0103 \u00eencepe s\u0103 se risipeasc\u0103 la vederea lor, m\u0103 relaxez privindu-le. Relaxare pe care o voi des\u0103v\u00e2r\u0219i \u00een poiana tainic\u0103, locul meu secret de pe malul m\u0103rii. Sunt \u00een Danemarca. Acas\u0103? E\u0219ti nebun? Cum s\u0103 fie asta casa mea? Cea mai fericit\u0103 \u021bar\u0103 din lume, da! Cea mai func\u021bional\u0103 societate din lume, da! Cel mai frumos rai din c\u00e2te pot exista, dintr-o \u021bar\u0103 care numai cu vreo cinci sute de ani \u00een urm\u0103 era \u00eemp\u00e2nzit\u0103 de mla\u0219tini, da! Dar eu nu m-am n\u0103scut aici. Am nimerit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aici. \u021aara mea este undeva departe, \u0219i ea frumoas\u0103, \u0219i ea func\u021bional\u0103 (c\u00e2nd va fi s\u0103 fie) \u0219i ea fericit\u0103 (pentru genera\u021biile de dup\u0103 noi). Din p\u0103cate eu nu m\u0103 pot dezice de ea! Pune m\u00e2na aci sub mu\u0219chiul pieptului! Inima bate normal, obi\u0219nuit. Gara Rtfdekro. Am scris odat\u0103 \u0219i o poezie \u00een gara Rtfdekro. Dar tot despre Itaca de departe. Inima \u00eemi bate peste tot, la fel. Nici o emo\u021bie nu-i accelereaz\u0103 ritmul. Dar ai observat ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ea la vederea de pe podul de peste g\u00e2rl\u0103, c\u00e2nd departe se profileaz\u0103 r\u00e2pa mea preferat\u0103 de la Topliceni? \u0218tii ce \u00eenseamn\u0103 pentru mine cuv\u00e2ntul g\u00e2rl\u0103? \u0218tii cum miroase cimbrul de pe prund? Ai observat cum bate atunci? Numai acolo… Numai acolo este casa mea! Chiar dac\u0103 \u00een realitate nu exist\u0103 nici o cas\u0103. Dar acolo, sub r\u00e2pa aceea, \u00een g\u00e2nd, ca un arhitect de geniu, am construit cea mai frumoas\u0103 cetate din lume, cu ziduri din piatr\u0103 de r\u00e2u, pe care decenii de-a r\u00e2ndul, var\u0103 de var\u0103, am adunat-o de pe prund. Numai c\u0103, atunci c\u00e2nd vei intra \u00een aceast\u0103 cetate, cu prisp\u0103, creneluri \u0219i chiar \u0219i un turn, vei afla \u0219i o odaie anume. Deasupra u\u0219ii, pe o b\u00e2rn\u0103 veche din zid, am scris cu litere aurite: ,,Tak Danmark! Tak du lille, krere land!”*
\nAprilie, 1997<\/p>\n

* ) \u00een prim\u0103vara lui 1989, am efectuat o deplasare \u00een Macedonia iugoslav\u0103 pentru a definitiva edi\u021bia jubiliar\u0103 Eminescu, tip\u0103rit\u0103 \u00een Danemarca. Primele coper\u021bi ale edi\u021biei Eminescu, legate \u00een piele, le-am executat acolo, atras de pre\u021bul sc\u0103zut al materialului. Numai c\u0103 ceea ce c\u00e2\u0219tigasem la material \u0219i manoper\u0103 au avut grij\u0103 autorit\u0103\u021bile s\u0103 anuleze printr-o vam\u0103 excesiv\u0103, la care s-a ad\u0103ogat pre\u021bul extrem de ridicat al transportului.
\n*) „Mul\u021bumesc, Danemarca! \u00ee\u021bi mul\u021bumesc \u021bie, mic\u0103, scump\u0103 \u021bar\u0103!” (\u00een 1. danez\u0103)<\/p>\n


\nDEDICA\u021aIE PE O CARTE<\/strong><\/p>\n

Drag\u0103 Eugenia Oprescu,
\nEra \u00een 1979 sau 1980, prim\u0103vara. Eu – hingherit. M-ai \u00eent\u00e2lnit pe strad\u0103 \u0219i mi-ai spus: 1. C\u0103 dac\u0103 am nevoie de ceva, s\u0103 apelez la tine c\u0103 e\u0219ti gata s\u0103 m\u0103 aju\u021bi. 2. C\u0103 \u00eemi pui la dispozi\u021bie un exemplar din viitoarea edi\u021bie Eminescu-publicistic\u0103. Nu am avut de ce s\u0103-\u021bi solicit ajutorul. Dar acea teribil de c\u0103lduroas\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103 atunci, c\u00e2nd \u00eemi era foarte, foarte \u0219i pentru a treia oar\u0103 foarte… securitate, nu am avut ocazia s\u0103 o s\u0103rut dec\u00e2t acum \u0219i \u00een scris, pe aceast\u0103 carte izvor\u00e2t\u0103 din acea suferin\u021b\u0103. \u00ee\u021bi mul\u021bumesc.
\nVictor Frunz\u0103<\/p>\n


\nCIC\u0102 GREVA MINERILOR N-A EXISTAT!<\/strong><\/p>\n

C\u0103tre redac\u021bia cotidianului ADEV\u0102RUL. Domnului director Dumitru Tinu, domnului redactor-\u0219ef Cr. T. Popescu, domnilor redactori \u0219efi- adjunc\u021bi: Adrian Ursu, Bogdan Chirieac, Lelia Munteanu
\nStima\u021bi domni ziari\u0219ti,
\nAm urm\u0103rit cu interes serialul semnat de doamna C. Corpade \u00een paginile ziarului dumneavoastr\u0103, consacrat grevei minerilor din Valea Jiului, din 1977, dup\u0103 20 de ani de la acest eveniment. Este un efort meritoriu, cu realiz\u0103ri pe m\u0103sur\u0103, pentru care ave\u021bi din partea mea un cald cuv\u00e2nt de elogiu.
\nScrisoarea de fa\u021b\u0103 \u00eens\u0103 n-ar fi fost, dac\u0103 din dorin\u021ba de obiectivitate asupra \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor – de-acum de domeniul istoriei – nu a\u0219 fi sesizat cel pu\u021bin un aspect omis, probabil \u0219i dintr-o (s\u0103 fiu iertat!) documentare gr\u0103bit\u0103, sub presiunea timpului (\u00een realizarea num\u0103rului de ziar) sau pur \u0219i simplu din necunoa\u0219tere. \u00eentruc\u00e2t omisiunea m\u0103 prive\u0219te \u00een mod direct, iar tragerea mu\u0219amalei peste un asemenea aspect vizeaz\u0103 \u00eensu\u0219i adev\u0103rul (istoric), m-am decis ca \u00een numele lui s\u0103 renun\u021b la t\u0103cerea, pe care mi-am impus-o de fiecare dat\u0103, c\u00e2nd este vorba despre propria persoan\u0103.
\n\u00cen cartea pe care v-o trimit al\u0103turat, am republicat Scrisoarea c\u0103tre Ceau\u0219escu, prima dintr-o serie de patru – difuzat\u0103 prin intermediul agen\u021biei Reuter, apoi preluat\u0103 de numeroase posturi de radio, \u00een primul r\u00e2nd Europa Liber\u0103 \u0219i cotidiane de mare tiraj occidentale – datat\u0103 septembrie 1978. Pentru cei din dumneavoastr\u0103 care nu-\u0219i amintesc sau nu cunosc acel text (vezi pagina 8), voi men\u021biona doar c\u0103 \u00eentreaga pledoarie pe care o f\u0103ceam pentru drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile omului \u0219i democratice (inclusiv libertatea absolut\u0103 a presei!) aveau drept referire expres\u0103, greva minerilor din Valea Jiului \u0219i ap\u0103rarea drepturilor acestor oameni, asupra c\u0103rora, la un an de la evenimente, represiunea securisto-ceau\u0219ist\u0103 func\u021biona din plin. Nu cunosc – poate cei ce scriu acum istoria acelor ani or mai fi aflat c\u00e2te ceva – s\u0103 se fi \u00eenregistrat o prim\u0103 luare de pozi\u021bie \u00een favoarea acelor truditori din ad\u00e2ncuri \u00eenaintea acestei Scrisori. \u00een orice caz, p\u00e2n\u0103 la proba contrarie, socot c\u0103 pozi\u021bia mea a fost cea dint\u00e2i din interiorul sistemului, de\u0219i nu-mi fac din asta absolut nici un merit! M-ar fi bucurat ca m\u0103car s\u0103 nu fi fost unica, de\u0219i nu am cuno\u0219tin\u021b\u0103 de altele. Desigur, nici n-a fost re\u021binut\u0103, dovad\u0103 c\u0103 nici m\u0103car \u00eentr-un asemenea serial, cum a fost cel din paginile Adev\u0103rului, nu \u0219i-a adus nimeni aminte de ea, dar\u0103mite s\u0103-i fi venit cuiva \u00een g\u00e2nd (vreunui reprezentant al sindicatelor minere\u0219ti, de pild\u0103!) s\u0103 m\u0103 invite la aniversare, la care din motive propagandistice mai marii zilei n-au lipsit.
\nFapt este c\u0103 aceast\u0103 atitudine de raliere public\u0103 la cauza minerilor, plus celelalte ce scrisesem acolo, i-a sup\u0103rat a\u0219a de tare pe destinatari, \u00eenc\u00e2t ancheta la care m-au supus mai mult de o lun\u0103 de zile (cam opt-nou\u0103 ore pe zi) s-a ocupat \u00een prima parte exclusiv de grev\u0103, de\u0219i to\u021bi cei care m\u0103 anchetau sus\u021bineau \u00een paralel c\u0103 a\u0219a ceva nu a existat! Unde-or fi to\u021bi dul\u0103ii \u0103\u0219tia acum?
\n\u00cen exil, unde am \u00eenfiin\u021bat o \u00eenjghebare editorial\u0103, am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu dl. Constantin Dumitrescu (Z\u0103pad\u0103), rezident \u00een M\u00fcnchen, autorul unei valoroase c\u0103r\u021bi, Cetatea total\u0103. Domnia sa mi-a \u00eencredin\u021bat spre tip\u0103rire o balad\u0103 satiric\u0103, pe care, a\u0219a cum spunea, ar fi cules-o din Valea Jiului (de\u0219i am convingerea c\u0103 este o crea\u021bie proprie!). Partea a doua a baladei se ocup\u0103 de greva minerilor. Titlul ei este revelator: Balada Ceau\u0219ului. Am editat-o \u00eentr-o colec\u021bie miniatural\u0103 (,,Liliput\u201d) \u0219i am difuzat-o gratuit (rom\u00e2nii din exil nefiind prea dornici s\u0103 cumpere c\u0103r\u021bi pe limba de acas\u0103). De aceea, la aceast\u0103 or\u0103 nu mai am dec\u00e2t un singur exemplar. Dac\u0103 ve\u021bi continua subiectul, vi-l \u021bin la dispozi\u021bie.
\nDe altfel, r\u0103m\u00e2n deschis oric\u0103rui contact pe aceast\u0103 tem\u0103 sau pe oricare alta.
\nCu mul\u021bumiri pentru aten\u021bie,
\nVictor Frunz\u0103
\n3 aug. 1997, Bucure\u0219ti<\/p>\n

NOT\u0102. Scrisoarea nu a de\u0219teptat nicio reac\u021bie, nefiind onorat\u0103 nici m\u0103car cu un r\u0103spuns prin po\u0219t\u0103. \u00eemi sunt deschise toate presupunerile posibile, inclusiv c\u0103 a fost aruncat\u0103 la co\u0219ul de h\u00e2rtii.<\/p>\n

20 februarie 1998
\n
\nC\u0103tre
\nDIREC\u021aIA DE POLI\u021aIE A JUDE\u021aULUI C\u0102L\u0102R\u0102\u0218I, DOMNULUI COMANDANT<\/strong><\/p>\n

Subsemnatul Victor Frunz\u0103, de profesie scriitor, domiciliat \u00een …, doresc s\u0103 v\u0103 informez asupra unui jaf organizat, \u00een speran\u021ba c\u0103 ve\u021bi \u00eentreprinde cercet\u0103rile care se impun \u0219i ve\u021bi trage concluziile pe mai departe:
\nSubsemnatul sunt proprietarul unei foste remize \u0219i a unui garaj cu mai multe compartimente, \u00een comuna Fundeni-Frunz\u0103ne\u0219ti, jude\u021bul C\u0103l\u0103ra\u0219i, achizi\u021bionate la destr\u0103marea fostului CAP din comuna respectiv\u0103, cu acte \u00een regul\u0103. Scopul ini\u021bial a fost de a avea un spa\u021biu pentru instalarea unei tipografii, pentru editura pe care am \u00eenfiin\u021bat-o.
\nDin p\u0103cate, de \u00eendat\u0103 ce s-a perfectat cump\u0103rarea, chiar de a doua zi a \u00eenceput jefuirea pl\u0103cilor de azbociment de pe acoperi\u0219, demontarea ferestrelor, cu rame cu tot, a u\u0219ilor, cu tocuri cu tot, furtul c\u0103priorilor, demolarea pentru c\u0103r\u0103mizi a unor por\u021biuni din pere\u021bi. Nu mai spun c\u0103 tablourile electrice au fost smulse \u0219i ele din pere\u021bi, \u021bevile de ap\u0103 scoase din p\u0103m\u00e2nt etc. Acest tablou, de fapt tragi-comic, a avut drept punct culminat smulgerea unei \u00eentregi por\u021biuni de acoperi\u0219, cu ajutorul unui cablu, tras de tractor (sau ma\u0219in\u0103), opera\u021biune care s-a efectuat probabil noaptea, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de mai multe persoane, probabil cunoscute \u00een comun\u0103, dar pe care cel ce v\u0103 scrie nu a putut \u00een nici un fel s\u0103 le identifice. O reclama\u021bie pe care am f\u0103cut-o la postul de jandarmi din comun\u0103 a ajuns probabil de r\u00e2sul ho\u021bilor, pentru c\u0103 nimeni nu a catadixit s\u0103-mi dea un r\u0103spuns m\u0103car de form\u0103.
\nPentru a salva cel pu\u021bin lemn\u0103ria de acest apetit enorm de c\u0103p\u0103tuial\u0103 prin distrugerea bunului altuia, valor\u00e2nd acum trei ani deja mai multe milioane de lei, am pl\u0103tit o echip\u0103 \u0219i a str\u00e2ns c\u0103priorii \u0219i b\u00e2rnele. La o por\u021biune mai pu\u021bin afectat\u0103, unde erau ziduri mai groase – fost\u0103 cantin\u0103 – am zidit ferestrele (f\u0103r\u0103 tocuri \u0219i geamuri), am blindat intrarea. \u00een interior am depozitat: aproximativ 50 de c\u0103priori, cu lungimea de 6-10 metri \u0219i grosimea (\u00een diametru) de cca. 15 cm. B\u00e2rnele erau de lungimi variind \u00eentre 10- 15 m. \u0219i grosimea (\u00een diametru) de 50 cm., sc\u00e2nduri \u0219i ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din pl\u0103cile de azbociment (majoritatea sparte). La garaj, am sudat unele u\u0219i, iar alta, fiind solid\u0103, am \u00eenchis-o cu lac\u0103t. \u00eentr-unul din aceste compartimente am depozitat unele lucruri aduse de mine din Bucure\u0219ti, respectiv: feronerie veche, artistic\u0103 (grilaje pentru ferestre), achizi\u021bionat\u0103 \u00een vederea construim unei case, inclusiv o fereastr\u0103 foarte frumoas\u0103, de asemenea artistic\u0103, a c\u0103rei achizi\u021bie m-a costat \u00een 1992, 200.000 de lei, la care se adaog\u0103 cheltuielile de transport.
\nAu fost mai multe luni (datorit\u0103 naturii profesiei \u0219i ocupa\u021biei) c\u00e2nd nu am verificat starea lucrurilor la magazia \u0219i garajul din Fundeni. Recent, merg\u00e2nd s\u0103-mi pl\u0103tesc impozitul la prim\u0103ria din comun\u0103, am f\u0103cut urm\u0103toarea constatare:
\nPentru a continua furturile, a fost demolat un perete lateral \u0219i par\u021bial acoperi\u0219ul (u\u0219a blindat\u0103 este deci neatins\u0103, cu lac\u0103tul pe ea). A urmat jefuirea \u00eentregului con\u021binut al \u00eenc\u0103perilor, din care nu a mai r\u0103mas, metaforic vorbind, nici m\u0103car un pai, respectiv fiind lua\u021bi to\u021bi c\u0103priorii \u0219i toate b\u00e2rnele depozitate acolo. A \u00eenceput scoaterea c\u0103priorilor \u0219i a b\u00e2rnelor din partea construit\u0103, respectiv din aceast\u0103 ultim\u0103 por\u021biune de cl\u0103dire, dup\u0103 care ea se va pr\u0103bu\u0219i \u00een mod iminent, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd eventual doar un perimetru, cu amintirea unei cl\u0103diri pentru care am acte de proprietate. Cu garajul a fost, se pare, mai simplu, \u00eentruc\u00e2t sudura la o u\u0219\u0103 a fost t\u0103iat\u0103, ia la alta \u00eenl\u0103turarea lac\u0103tului nu a mai reprezentat o problem\u0103. \u0218i de aici a disp\u0103rut absolut tot ce era depozitat. Apoi au fost luate \u0219i u\u0219ile.
\nLa acest jaf de asemenea propor\u021bii (cu demolare de pere\u021bi \u0219i par\u021bial de acoperi\u0219) nu s-a putut lucra \u00een mod individual, de c\u0103tre ni\u0219te ho\u021bi amatori \u0219i cu m\u00e2na goal\u0103, cel pu\u021bin pentru faptul c\u0103 o b\u00e2rn\u0103 nu poate fi c\u0103rat\u0103 pe spate de o singur\u0103 persoan\u0103. Deci, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt probabil cunoscute de localnici \u0219i comentate. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 le asculte cine are acces la relat\u0103rile lor. Credem c\u0103 poli\u021bia este cea care are aceast\u0103 capacitate. Dac\u0103 nu chiar c\u0103dere. F\u0103r\u0103 s\u0103 fac referire la valoarea material\u0103 a ceea ce s-a furat \u0219i s\u0103 pretind la g\u0103sirea ho\u021bilor pentru a-mi recupera m\u0103car par\u021bial daunele – declar\u00e2nd aici negru pe alb \u0219i sub semn\u0103tur\u0103 c\u0103 acest aspect este la urma urmelor cel mai pu\u021bin important sau chiar deloc important – m-am decis s\u0103 v\u0103 trimit aceast\u0103 sesizare pentru aspectul moral al problemei.
\nDomnule comandant, dac\u0103 se va trece cu vederea \u0219i nu se va cerceta un asemenea jaf, care dup\u0103 toate aspectele presupune c\u0103 a fost organizat \u00een grup, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 starea moral\u0103 a societ\u0103\u021bii noastre alunec\u0103 spre catastrof\u0103. Personal v\u0103d ni\u0219te oameni, despre care nu cred c\u0103 au jefuit din mizerie \u0219i s\u0103r\u0103cie. \u00eei v\u0103d c\u0103zu\u021bi ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i tr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 ei \u00eentreaga societate spre neobarbarie, \u00een timp ce nu numai politicienii, ci noi to\u021bi vis\u0103m la o Europ\u0103 cu care s\u0103 ne integr\u0103m \u0219i deci s\u0103-i asem\u0103n\u0103m. Privind din Fundeni- Frunz\u0103ne\u0219ti spre Europa, putem s\u0103 credem c\u0103 vom putea p\u0103\u0219i vreodat\u0103 cu asemenea specimene, \u00een lumea pe care ne-o dorim cu to\u021bii? Nu am alte argumente s\u0103 v\u0103 rog s\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne\u021bi impasibil la aceste r\u00e2nduri. Altminteri \u00eenseamn\u0103 c\u0103 triumf\u0103 barbaria, bandele de jefuitori \u0219i demolatorii.
\nV\u0103 mul\u021bumesc dac\u0103 ve\u021bi acorda cea mai mic\u0103 aten\u021bie acestor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri.
\nVictor Frunz\u0103 Bucure\u0219ti, 8 august 1997<\/p>\n

NOT\u0102. Spre cinstea lor, at\u00e2t Inspectoratul de poli\u021bie C\u0103l\u0103ra\u0219i, c\u00e2t \u0219i noul comandant al poli\u021biei din Fundeni n-au r\u0103mas impasibili la scrisoarea mea. Cercet\u0103rile se afl\u0103 \u00een curs. \u00eentre timp, demolarea a ajuns aproape de temelie: s-a jefuit tot.<\/p>\n


\n,,REDUCE\u021aI-L!\u201d<\/strong><\/p>\n

Aproape c\u0103 nu-mi vine s\u0103 cred. Am vrut s\u0103 stau cu discre\u021bie deoparte \u0219i totu\u0219i, acum c\u00e2nd a sosit un moment ca s\u0103 trag o linie \u0219i s\u0103 fac totalul, constat c\u0103 de la \u00eenceputurile ei, am fost aproape tot timpul \u00eempreun\u0103. N-am urm\u0103rit s\u0103 intru \u00een sufletul ei, al Alian\u021bei Civice, dar apropierea s-a \u00eent\u00e2mplat ca \u00een orice rela\u021bie interuman\u0103: ne legau prea multe afinit\u0103\u021bi. Ca la o socoteal\u0103 simpl\u0103, s\u0103 constat c\u0103 din cele cinci congrese, \u021binute \u00eentre 1990 \u0219i 1997, ale AC, am participat la patru.
\nS\u0103 le iau pe r\u00e2nd. La primul Congres, din decembrie 1990, de \u00eenfiin\u021bare, de la Ateneul Rom\u00e2n, \u021bin minte c\u0103 m-am dus cu o bucurie aparte. Nu doream s\u0103 intru \u00een nici un partid, nici \u00een cele care \u00eemi atr\u0103seser\u0103 respectul pentru martirajul unor oameni politici din fruntea lor.
\n\u00cen PN\u021aCD nu m-am \u00eenscris din independen\u021b\u0103 de spirit \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pentru c\u0103 am avut prilejul s\u0103 constat c\u0103 aceast\u0103 forma\u021bie \u021binuse s\u0103 se refac\u0103 pe vestigiile celui demolat de comuni\u0219ti \u00een 1947, av\u00e2nd \u00een fruntea lui \u00een special pe fo\u0219tii membri trecu\u021bi prin \u00eenchisori, pe atunci tineri, ast\u0103zi constitui\u021bi \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 gerontocra\u021bie. Nu exista nici un interes pentru fo\u0219tii disiden\u021bi politici, termen consacrat pentru opozi\u021bioni\u0219tii din anii \u0219aptezeci \u0219i optzeci, fapt pentru care nu \u0219tiu cum se face c\u0103 afla\u021bi \u00eempreun\u0103, uneori \u00een aceea\u0219i sal\u0103, interesul domniilor lor pentru categoria pe care o reprezentam a fost nul\u0103. Nu este de mirare a\u0219adar c\u0103 drumurile noastre nu s-au \u00eencruci\u0219at, ci au mers doar \u00een paralel. Cu domnul C. Coposu nici cel pu\u021bin nu m-am cunoscut personal. \u00eenainte de exilul meu, fiind sub strict control securist, desigur c\u0103 \u00ee\u0219i limita rela\u021biile numai la cele absolut necesare pentru men\u021binerea partidului pe lumin\u0103 de veghe, iar dup\u0103 aceea, aflat pe muchea valului, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 nu mai prezentam (fiind vorba de noi, mai mul\u021bi) interes. Limbajul nou vorbe\u0219te el \u00eensu\u0219i de ni\u0219te oameni inutili, care pot constitui la un moment dat chiar o anumit\u0103 piedic\u0103: ,,fo\u0219ti disiden\u021bi”. Mul\u021bi oameni din aceast\u0103 categorie sunt ast\u0103zi marginaliza\u021bi. Se puteau recupera c\u00e2teva valori umane de mare curaj \u00een anii dictaturii, deosebit de utili pentru viitorul, care a \u00eenceput din noiembrie 1997, odat\u0103 cu venirea la putere a coali\u021biei PN\u021aCD-USD-UDMR (dintre cei care nu s-au amestecat cu FSN-ul, nu au propriile lor publica\u021bii sau nu au primit sinecuri pe via\u021b\u0103), ci s-au \u021binut deoparte. Numai oameni care \u00een trecut au avut atitudini contestatare, dovedite pe atunci, puteau da o infuzie de curaj unei forma\u021bii care – \u00een special dup\u0103 dispari\u021bia lui C. Coposu – a avut momente penibile. Oameni politici, implic\u00e2nd de acum o alt\u0103 \u021binut\u0103, descopeream c\u0103 sunt slabi de \u00eenger sau cu creierele sp\u0103late bine de stalinism, f\u0103c\u00e2nd concesii impardonabile, \u0219i cel mai grav, l\u0103s\u00e2nd lumea – fiind vorba de o \u021bar\u0103, lumea este mult\u0103 – s\u0103 cread\u0103 c\u0103 de acum curajul politic este apanajul doar al extremi\u0219tilor! \u00een independen\u021ba mea de con\u0219tiin\u021b\u0103, iat\u0103 de ce nu am venit s\u0103 bat la poarta PN\u021aCD-ului.
\nCu Partidul Social-Democrat chestiunea se pune \u00een al\u021bi termeni. \u00een lunile c\u00e2nd democra\u021bia, ca un copil nou n\u0103scut, \u00eenc\u0103 nu-\u0219i clarificase culoarea ochilor, fusesem invitat de Radu Gheciu, cu care m\u0103 cuno\u0219team din anii de tinere\u021be, s\u0103 \u021bin o prelegere la sediul acestui partid, \u00een str. One\u0219ti. Sala era ticsit\u0103 de tineret. Am fost bombardat cu \u00eentreb\u0103ri, care mai de care mai iste\u021be. Una dintre ele, dac\u0103 nu \u021bintea s\u0103 m\u0103 pun\u0103 \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103, atunci \u00ee\u0219i propunea s\u0103 dau o legitimare forma\u021biei \u00een sediul c\u0103ruia m\u0103 aflam: ,,Din numeroasele partide care-\u0219i spun social-democrate, care (dup\u0103 p\u0103rerea mea) este cel autentic?”. N-am spus: ,,Acesta!”, ci: ,,Acela care r\u0103m\u00e2ne \u00een orice \u00eemprejurare fidel g\u00e2ndirii lui C. Titel-Petrescu!” Din p\u0103cate, la acea conferin\u021b\u0103 au lipsit liderii. M-a mirat lipsa de curiozitate, la o tem\u0103 pe care o studiasem clandestin, c\u00e2nd ei nici nu visaser\u0103 c\u0103 vor ajunge s\u0103 formeze un nou P.S.D. N-am avut impresia c\u0103 P.S.D., \u00een fruntea c\u0103ruia se afl\u0103 un inginer care a creat autobuzul rom\u00e2nesc ,,Roman”, este p\u0103truns de spiritul lui C. Titel-Petrescu, iar Uniunea Social-Democrat\u0103, nume nou ap\u0103rut dup\u0103 unificarea cu P.D. – cu certitudine, numele de Roman \u00eel urm\u0103re\u0219te \u0219i \u00een politic\u0103 pe dl. inginer Cunescu – nu cunosc \u00een ce m\u0103sur\u0103 valorific\u0103 marile tradi\u021bii. \u00eentre altele, \u00een mod sigur tradi\u021bia socialist\u0103 a lui Titel-Petrescu nu implica acea republic\u0103, adus\u0103 de procurorul V\u00e2\u0219inski pe tancuri, \u0219i pe care al\u0103turi de \u0219eful sau colegul s\u0103u mai t\u00e2n\u0103r, dl. Petre Roman, reunifica- \u021bii o ap\u0103r\u0103 cu o suspect\u0103 vehemen\u021b\u0103.
\nA\u0219adar, am venit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u00een Alian\u021b\u0103, pentru c\u0103 mi-am dat seama c\u0103 acolo sunt oameni care g\u00e2ndesc ca mine, sau \u00een orice caz \u00een termeni apropia\u021bi, f\u0103r\u0103 rigiditate \u0219i mai ales f\u0103r\u0103 concesii conjuncturale. Mai mult, dornic s\u0103 m\u0103 exprim liber, cum o f\u0103cusem cu mult \u00eenainte de 1989, acum nu mai puteam s\u0103 o fac de unul singur. M-a surprins pl\u0103cut deviza A.C. exprim\u00e2nd chiar aceast\u0103 situa\u021bie, toat\u0103 lumea fiind de acord c\u0103… ,,Nu vom reu\u0219i dec\u00e2t \u00eempreun\u0103!”
\nM-am prezentat deci la Ateneul Rom\u00e2n, \u00een acea diminea\u021b\u0103 ce\u021boas\u0103 de decembrie. \u00een rotond\u0103, cam \u00eentuneric, dar anima\u021bia d\u0103dea o lumin\u0103 sufleteasc\u0103 de zile mari. M-a cam mirat \u00eemp\u0103r\u021birea participan\u021bilor \u00een dou\u0103 st\u0103ri: membri fondatori \u0219i invita\u021bi, chiar dac\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 aveau \u00een marea lor majoritate s\u0103 devin\u0103 membri ai noii Alian\u021be. De\u0219i mirarea a continuat \u0219i dup\u0103 aceea, am trecut peste aceast\u0103 discriminare, pentru c\u0103 mai important era scopul: societatea civil\u0103 avea din acel moment un for, era o for\u021b\u0103 politic\u0103 unit\u0103, pe care de atunci nimeni nu a riscat s\u0103 o ignore.
\n\u00cen ceea ce m\u0103 privea, nu voi reproduce ceea ce am scris deja \u00eentr-o carte precedent\u0103 (Revolu\u021bia \u00eempu\u0219cat\u0103).
\n*
\nUn fapt divers: se anun\u021base \u00een adunare c\u0103 sala fusese \u00eenchiriat\u0103 pe un timp limitat de ore, urm\u00e2nd ca \u00een caz de dep\u0103\u0219ire s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor. Am \u00een\u021beles situa\u021bia \u0219i am \u00eenm\u00e2nat dup\u0103 finalul cuv\u00e2ntului meu, pre\u0219edintelui de \u0219edin\u021b\u0103, o anumit\u0103 sum\u0103 de bani, la ora aceea corespunz\u0103toare unui salariu lunar mediu. \u00eent\u00e2lnindu-m\u0103 \u00eentr-o pauz\u0103, pe sc\u0103ri, cu Ana Blandiana, poeta, \u00een calitatea ei de membr\u0103 \u00een colectivul de organizare, mi-a spus: ,,Contribu\u021bia ta a venit c\u00e2t nu se poate mai bine: n-aveam cu ce ne pl\u0103ti sala!”
\n\u00cenc\u0103 un fapt divers: desigur, urmare a acelei comunic\u0103ri directe dintre mine \u0219i participant!, c\u00e2nd a sosit momentul de a se formula propuneri pentru conducerea Alian\u021bei, poetul Florin Iaru s-a ridicat \u0219i m-a propus s\u0103 fiu inclus pe list\u0103. La num\u0103r\u0103toarea voturilor, surpriz\u0103: nu am fost ales! Ce s-o fi \u00eent\u00e2mplat pe parcurs, nu \u0219tiu!
\nAl doilea Congres al Alian\u021bei Civice s-a \u021binut la Opera Rom\u00e2n\u0103. Cred c\u0103 era \u00een toamna anului urm\u0103tor.
\nSocietatea rom\u00e2neasc\u0103 era supus\u0103 unui proces de adev\u0103rat\u0103 accelera\u021bie istoric\u0103. Am resim\u021bit fenomenul \u0219i din felul cum ar\u0103ta acest forum al societ\u0103\u021bii civile, la un an de la instituirea lui: \u00een jur numai oameni bine instala\u021bi pe diferite rampe de lansare, siguri de viitorul lor. Se punea problema form\u0103rii unui partid ,,al Alian\u021bei civice”, pentru ca societatea civil\u0103 s\u0103 ajung\u0103 printr-o serie de intelectuali care vor constitui acest partid, s\u0103 participe direct la alegerile din prim\u0103vara anului 1992. \u00een felul acesta, societatea civil\u0103 urma s\u0103 aib\u0103 parlamentarii \u0219i senatorii ei, fapt de altfel \u00eemplinit. Partid adic\u0103 parlamentar. Ca s\u0103 nu semene a ruptur\u0103, cum de fapt a fost, s-au \u021binut discursuri foarte frumoase, \u00een care rev\u0103rsarea talentelor oratorice parc\u0103 devenise un scop \u00een sine. Am avut impresia c\u0103 unii vorbitori se delectau autoascult\u00e2ndu-se. Dl. Al. Paleologu, din mijlocul scenei, a f\u0103cut o apologie exclusivist\u0103 a spectrului politic liberal (noul partid de pe atunci se v\u0103dea a fi de aceast\u0103 orientare), condamn\u00e2nd social-democra\u021bia, c\u0103reia se \u00een\u021belegea c\u0103 nu-i mai d\u0103 nici un drept de existen\u021b\u0103, \u00een aplauzele furtunoase ale unei s\u0103li pu\u021bin cam incon\u0219tient\u0103, dac\u0103 r\u0103spl\u0103tea astfel exclusivismul vorbitorului, respectiv suspendarea democra\u021biei, fie \u0219i pentru c\u00e2teva minute. De altfel, exerci\u021bii de suspendare tacit\u0103 a democra\u021biei aveam s\u0103 mai v\u0103d.
\nCongresul a aprobat plecarea unora dintre frunta\u0219ii Alian\u021bei Civice \u00een partidul nou format (care se va numi PAC). \u00een forum nu au fost men\u021biona\u021bi cine sunt ace\u0219tia, \u00een ce cadru s-a stabilit componen\u021ba noii forma\u021bii. Aveam s\u0103-i aflu peste un an: parlamentari \u0219i senatori PAC se aflaser\u0103 \u00een frunte de la constituire p\u00e2n\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd au plecat la mai mare.
\nAu r\u0103mas s\u0103 combat\u0103 \u00een afara partidului cei care prin natura muncii desf\u0103\u0219urate sau prin inapeten\u021b\u0103 pentru cariere parlamentare \u0219i ministeriale nu se f\u0103cuser\u0103 ,,membri de partid”. Nu \u0219tiu dac\u0103 avusese loc vreun sondaj al op\u021biunii fiec\u0103ruia. De a\u0219a ceva nu am avut cuno\u0219tin\u021b\u0103. Cum de dou\u0103 decenii mi-am recroit existen\u021ba, printre altele \u0219i pe incapacitatea mea de a fi ,,sub ascultare”, n-a\u0219 putea deveni nici c\u0103lug\u0103r, nici func\u021bionar public, membru al unei forma\u021bii rigide, nici at\u00e2t. La o asemenea \u00eenregimentare, cea mai ne\u00eensemnat\u0103 contrazicere a convingerilor mele sau agresarea unor sensibilit\u0103\u021bi, m-ar pune \u00een situa\u021bie conflictual\u0103 sau m-ar obliga s\u0103 p\u0103r\u0103sesc incinta, \u00eenchiz\u00e2nd u\u0219or u\u0219a dup\u0103 mine. Episodul scurt al prezen\u021bei mele \u00een Partidul Re\u00eentregirii Na\u021bionale, pe care l-am crezut cinstit, constat\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 omul ales pre\u0219edinte avea o c\u00e2rm\u0103 grosolan montat\u0103 pe spinare, fiind m\u00e2nuit\u0103 pe ascuns de undeva, prin teleghidaj, \u00eenc\u00e2t cocoa\u0219a s\u0103rea \u00een ochi, reprezint\u0103 un argument. L-am abandonat \u00een grup, \u00eempreun\u0103 cu Nicolae Lupan, fondatorul partidului \u0219i patriot cu suflet curat, la a c\u0103rui rug\u0103minte ini\u021bial\u0103 m\u0103 \u00eenscrisesem. \u0218i nu cum am v\u0103zut mai t\u00e2rziu la unii viitori parlamentari, c\u0103 pentru a se alege (la propunerea AC) trebuiau musai s\u0103-\u0219i aleag\u0103 un partid. Episodul acesta spune destul. \u00een situa\u021bii similare, aplic deviza mea, inventat\u0103 \u00een glum\u0103: pentru a nu avea deziluzii, evit s\u0103-mi fac iluzii.
\nDe aceea, fire\u0219te c\u0103 nici \u00een momentul pe care \u00eel evoc, nu mi-am pus problema. Dar nici al\u021bii nu \u0219i-au pus-o. Mirarea mea cea mare \u021bine \u00eens\u0103 de tratativele de culise care au condus la formarea Partidului Alian\u021bei Civice, pe care opinia public\u0103 a continuat s\u0103-l priveasc\u0103 drept reprezentant al societ\u0103\u021bii civile, \u00een timp ce el, din acel moment s-a distan\u021bat complet \u0219i categoric de forma\u021bia-mam\u0103. Oameni din acest partid nu am mai v\u0103zut de atunci la nici o \u00eent\u00e2mplare comun\u0103, chiar dac\u0103 \u00eentre timp a devenit partid neparlamentar. Dovad\u0103 c\u0103 s-a rupt, nu c\u0103 s-a format.
\n\u00cen pauzele congresului, am fost practic singur. N-au lipsit str\u00e2ngeri de m\u00e2n\u0103, schimburi de amabilit\u0103\u021bi, z\u00e2mbete, \u00eentreb\u0103ri de complezen\u021b\u0103, toate \u00eens\u0103 goale de con\u021binut. Cred c\u0103 aici am tr\u0103it momentul adev\u0103rului \u00een ceea ce m\u0103 prive\u0219te, valabil pentru \u00eentreaga mea existen\u021b\u0103 de dup\u0103 revolu\u021bie: \u00eentruc\u00e2t nu fac parte din nici un centru de putere, sunt de fapt un izolat. Un personaj nefolositor, a c\u0103rui prezen\u021b\u0103 fizic\u0103 jeneaz\u0103, m\u0103car prin faptul c\u0103 \u00een trecut, al\u021bii ,,f\u0103ceau cultur\u0103” t\u0103c\u00e2nd, iar eu mi-am permis s\u0103 ies din r\u00e2nd f\u0103r\u0103 voie de la nimeni, ba am mai \u0219i scris anumite c\u0103r\u021bi ,,disidente”. Pentru mul\u021bi din cei ce \u021bin afi\u0219ul de c\u00e2\u021biva ani, ele nu exist\u0103. Autorul, nici el nu exist\u0103. Nu eram, dar am devenit un personaj care-mi aminte\u0219te de celebrii eroi ai literaturii ruse din secolul al XIX-lea, inutili, de prisos, pur \u0219i simplu decorativi, purt\u00e2ndu-\u0219i ca pe o povar\u0103 destinul. N-am nici o vin\u0103 c\u0103 totu\u0219i ei erau modelele umane ale epocii, modele tragice, dac\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencheiau destinul \u00een vreun duel… Desigur, nu le voi copia ad literam romanul vie\u021bii, spre insatisfac\u021bia celor care doresc s\u0103 \u00eel repet \u0219i eu!
\nSar peste al treilea congres, \u00eentruc\u00e2t la el nu am luat parte. Am putut s\u0103 constat \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eentre timp au mai plecat unii, s-a mai sinucis c\u00e2te unul, vreun erou de prisos… Nu este u\u0219or s\u0103 ai con\u0219tiin\u021b\u0103 civic\u0103!
\nAm r\u0103mas astfel, \u00een continuare, un neangajat, eu av\u00e2nd de dus luptele mele cu morile de v\u00e2nt ale unei edituri care merge sc\u00e2r\u021b\u00e2ind, din greu, \u0219i din pricina nepriceperii mele de a m\u0103 avea bine cu cei cu p\u00e2inea \u0219i cu\u021bitul, cu puterea, de a primi comenzi, sponsoriz\u0103ri etc…
\n\u00centr-o zi, Ana Blandiana m\u0103 \u00eentreab\u0103 dac\u0103 n-a\u0219 fi dispus s\u0103 m\u0103 implic \u00een conducerea Alian\u021bei. Am aflat c\u0103 urma s\u0103 aib\u0103 loc \u00een cur\u00e2nd urm\u0103torul congres, al patrulea, \u0219i c\u0103 dac\u0103 a\u0219 fi de acord, m-ar propune pe lista Consiliului na\u021bional. I-am m\u0103rturisit c\u0103 dac\u0103 m\u0103 accept\u0103 a\u0219a cum sunt, respectiv cu absen\u021bele mele periodice din peisajul na\u021bional, sunt de acord. De altfel, \u0219i atunci, dar mai cu seam\u0103 \u00een timpul lucr\u0103rilor congresului, care s-au \u021binut de data asta \u00een a doua sal\u0103 a Teatrului Na\u021bional (unde func\u021bioneaz\u0103, de c\u00e2nd sediul i-a fost demolat, Teatrul de operet\u0103), am fost cu totul convins \u00een sinea mea c\u0103 votan\u021bii vor \u0219ti s\u0103 aleag\u0103 persoane ale c\u0103ror nume le spune ceva mai mult, oameni deja roda\u021bi \u00een acest for. Democra\u021bia asta nu o pot \u00een\u021belege deloc: am fost ales.
\nAm cunoscut oameni noi, iar pe unii pe care \u00eei \u0219tiam deja dup\u0103 nume sau superficial, i-am cunoscut mai bine. Am putut s\u0103 constat c\u0103 majoritatea celor ce lucreaz\u0103 \u00een Alian\u021b\u0103, multe persoane trecute de v\u00e2rsta tinere\u021bii, o fac dintr-o abnega\u021bie ast\u0103zi pas\u0103re rar\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care nu se mai mi\u0219c\u0103 nimic f\u0103r\u0103 un mobil personal bine stabilit, un c\u00e2\u0219tig material (\u0219i acum aceasta \u00eenseamn\u0103 dac\u0103 nu miliarde, ca la clientela PDSR-ului, m\u0103car acolo, sute de milioane), avantaje diverse, (im)posturi, pozi\u021bie \u00een spectrul politic etc. Este de asemenea adev\u0103rat c\u0103, \u00een continuare, multe cariere, numiri \u00een func\u021bii importante etc. au pornit de aici \u0219i n-a\u0219 putea b\u0103ga m\u00e2na-n foc c\u0103 o seam\u0103 de persoane, care au sc\u0103pat diverse trenuri, fiind eventual \u0219i de marc\u0103, se ata\u0219eaz\u0103 de Alian\u021b\u0103 tocmai pentru c\u0103 \u0219tiu c\u0103 \u00eei va propulsa la o adic\u0103 \u00een guvern, \u00een parlament sau pe alte func\u021bii \u00eenalte. Dovad\u0103, dup\u0103 noiembrie 1996, o bun\u0103 perioad\u0103 b\u0103tea v\u00e2ntul prin \u0219edin\u021bele de Consiliu na\u021bional, pentru c\u0103 de aici se recrutaser\u0103 de la mini\u0219tri (N. Noica era singurul care continua s\u0103 vin\u0103 aproape \u0219edin\u021b\u0103 de \u0219edin\u021b\u0103), senatori, parlamentari, consilieri, p\u00e2n\u0103 la angaja\u021bii contactelor cu publicul la Cotroceni. Situa\u021bia s-a redresat \u00eens\u0103 repede, golurile s-au umplut repede cu lume nou\u0103, fapt ce s-a putut vedea mai ales la Congresul al cincilea.
\nPentru c\u0103 despre persoanele cu func\u021bii, se scrie \u0219i \u00een pres\u0103 destul de des, prefer s\u0103-i men\u021bionez pe acei solda\u021bi f\u0103r\u0103 grad de generali, din Alian\u021b\u0103, precum domnii Alexandrescu, Arvunescu, doamnele Cr\u0103ciun, Popescu, Cr\u0103snaru… \u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pe Valerian Stan, devenit mai nou pre\u0219edinte executiv. Cu unii, ajutat \u0219i de \u0219ansa deplas\u0103rilor \u00een \u021bar\u0103, la dialogurile Alian\u021bei, \u00een campania electoral\u0103 sau cu alte prilejuri, am legat (nu, la v\u00e2rsta noastr\u0103 nu se mai \u00eencheag\u0103 prietenii) ci dialoguri care-\u021bi r\u0103m\u00e2n mult timp \u00eentip\u0103rite \u00een minte. Am cunoscut oameni absolut admirabili, cu sufletul neschilodit de patimi, precum prof. N. R\u0103dulescu-Zonner (senator), Cornel Turianu (ast\u0103zi senator), poetul Nicolae Prelipceanu, Mihai B\u00e2rlea din Sighet (c\u00e2nd scriu, recent numit prefect la Maramure\u0219), Florin Niculescu din Bucure\u0219ti, dr. Victor Jinga, dr. Ovidiu \u0218erban…
\nCu Ana Blandiana m\u0103 cunosc, nici eu nu mai \u021bin socoteala timpului de c\u00e2nd, dovad\u0103 c\u0103 nu mai sunt demult t\u00e2n\u0103r. \u00een exil, am scris – text publicat \u00een Curentul (M\u00fcnchen) – despre momentul poeziilor din ciclul Cruciada copiilor, pe care de altfel le-am \u0219i scos \u00eentr-o edi\u021bie liliputan\u0103, difuzat\u0103 gratuit printre emigran\u021bi. Un exemplar i l-am trimis atunci, prin Marin Sorescu, venit la Aarhus special s\u0103 m\u0103 vad\u0103, gest magnific din partea lui. Sorescu i l-a \u0219i \u00eenm\u00e2nat cu toate precau\u021biunile de rigoare. Cum lansarea ca poet\u0103 a Anei Blandiana fusese girat\u0103 de Geo Bogza (suport rar \u0219i de mare gra\u021bie, de care beneficiase simultan \u0219i Nichita St\u0103nescu) o a\u0219ezam, \u00een articolul men\u021bionat, datorit\u0103 dimensiunii politice neconformiste a crea\u021biei sale, deasupra confratelui ei de debut, care n-a dat b\u0103t\u0103i de cap dictaturii, nici aceasta lui. Treaba criticii noastre, dar eu \u00eemi p\u0103strez p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi aceste opinii.
\n\u00centre timp \u00eens\u0103, Ana Blandiana a evoluat, a devenit om politic public \u0219i cu acela\u0219i curaj – aparent curajul se m\u0103n\u00e2nc\u0103 pe p\u00e2ine, dar a fost \u0219i este nevoie de el ca \u0219i \u00eenainte de 1989, altminteri dul\u0103ii te sf\u00e2\u0219ie! – a devenit nu numai lider de opinie, ci unul de facto. Cu riscul de a gre\u0219i, iar dac\u0103 cineva m\u0103 va convinge cu argumente de contrariu, \u00eemi voi revizui opinia, pot s\u0103 spun c\u0103 un pisc atins \u00een poemele \u00een care depl\u00e2ngea tipul de lume vegetal\u0103 al na\u021biei rom\u00e2ne ,,Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal – \/ Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103 \/ Un copac revolt\u00e2ndu-se?”, care se las\u0103 asasinat\u0103 f\u0103r\u0103 nici un fel de protest, v\u00e2rful atins atunci nu s-a mai repetat \u00een poezia ei. Marea poezie se na\u0219te odat\u0103 \u00een via\u021b\u0103, la al\u021bii niciodat\u0103. Marea poezie s-a produs \u0219i exist\u0103 \u00een biografia creatoare a Anei Blandiana. Poate s\u0103 nu mai scrie versuri deloc de aici \u00eenainte, locul ei \u00een literatur\u0103 este asigurat.
\n\u00cen schimb, poeta \u0219i-a aflat o nou\u0103 chemare, \u0219i asta din aceea\u0219i pl\u0103mad\u0103 neobi\u0219nuit\u0103 a acestui om: ac\u021biunea politic\u0103. \u0218i nu una care s\u0103 presupun\u0103 fotolii parlamentare \u0219i scaune ministeriale, pe care desigur le-ar fi avut demult dac\u0103 ar fi vrut – \u00een primele zile dup\u0103 Revolu\u021bie, se \u0219tie c\u0103 a fost deja ceva \u00een genul acesta – ci una pentru care are pur \u0219i simplu voca\u021bie. \u00cen numai \u0219ase-\u0219apte ani a realizat de fapt \u00eenc\u0103 o oper\u0103, de data asta \u00eempreun\u0103 cu Romulus Rusan, so\u021bul ei, ambii ini\u021biatori ai Academiei Civice, cu o activitate editorial\u0103 tematic\u0103, de asemenea remarcabil\u0103. Opera lor se nume\u0219te Muzeul memorial Sighet, pentru care c\u00e2\u021biva rom\u00e2ni de calitate din emigra\u021bie (rar, dar mai sunt \u0219i din ace\u0219tia!) au contribuit cu sponsoriz\u0103ri de zeci de mii de dolari sau au organizat chete cu bune rezultate. Ast\u0103zi, Sighetul este un centru memorial al rezisten\u021bei anticomuniste, \u00een pofida adversit\u0103\u021bilor pe fa\u021b\u0103, venite din partea celor ce au m\u00e2inile \u0219i con\u0219tiin\u021ba p\u0103tate, este funda\u021bie, muzeu, mai durabile chiar dac\u0103 Anei Blandiana \u0219i lui R. Rusan le-ar fi venit ideea s\u0103 pun\u0103 piatra de temelie la un nou Ceahl\u0103u, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u0219ti.
\n\u00cen cei doi-trei ani c\u00e2t i-am fost destul de des prin preajm\u0103 la Alian\u021ba Civic\u0103, am avut mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd indiscre\u021bia pe care mi-am ascuns-o \u0219i eu cum am putut, de a dezghioca pentru curiozitatea personal\u0103 care este misterul \u0219i care re\u021beta miraculoas\u0103 prin care poeta \u00ee\u0219i atinge orice scop \u00ee\u0219i propune, scopuri – precizez – bazate \u00eentotdeauna pe autoexigen\u021b\u0103 \u0219i criterii morale ferme. Am putut astfel s\u0103 constat c\u0103 ac\u021biunea politic\u0103 a Alian\u021bei este crea\u021bia ei, c\u0103 ideile politice sunt ale ei, c\u0103 expresia lor verbal\u0103 – nu rareori printr-o croial\u0103 inteligent\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 nici urm\u0103 de \u00eeng\u00e2mfare – este a ei. \u0218i totodat\u0103, paradoxal, c\u0103 tocmai prin faptul c\u0103 este femeie atinge performan\u021be politice mai \u00eensemnate dec\u00e2t orice b\u0103rbat. \u00cemi amintesc de piesa Elisabeta a dramaturgului britanic Paul Frost, c\u00e2nd aceast\u0103 regin\u0103 intransigent\u0103, t\u0103ind la nevoie \u00een carne vie, devenea \u00een fa\u021ba unui c\u0103m\u0103tar pisicoas\u0103, cochet\u00e2nd la o v\u00e2rst\u0103 c\u00e2nd trecuse de tinere\u021be, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie vulgar\u0103 sau caraghioas\u0103, femeie sut\u0103 \u00een sut\u0103, numai s\u0103 ob\u021bin\u0103 \u00eemprumutul dorit pentru \u00eenarmarea Angliei. S\u0103-mi fie iertat\u0103 compara\u021bia, nu este cazul, dar Blandiana mi-a amintit de multe ori acea scen\u0103, pentru c\u0103 uneori \u0219i felina din ea, vocea alintat\u0103 la nevoie – culmea, care o prinde de minune – toate sunt mijloace puse \u00een slujba politicului. \u00een \u021bara \u00een care cred c\u0103 to\u021bi au \u00eennebunit, voindu-se pre\u0219edin\u021bi, ajung\u00e2ndu-se la liste de 18-20 de candida\u021bi \u00een primul tur de scrutin (\u00een care pe l\u00e2ng\u0103 dou\u0103-trei persoane acceptabile, restul este o faun\u0103 eterogen\u0103, de te minunezi!), sindromul numit asemenea unui taifun tropical, ,,Elena Ceau\u0219escu”, \u00eendep\u0103rteaz\u0103 poate pe cea mai potrivit\u0103 nu numai dintre femei, care ar reprezenta inteligen\u021ba na\u021bional\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel, de a candida pentru o func\u021bie, singura pe care cred c\u0103 nu ar refuza-o. Dac\u0103 fire\u0219te ar candida \u0219i ar ob\u021bine majoritatea sufragiilor.
\nBlandiana are desigur fani. Am asistat la o adunare \u00een sala Palatului \u00een care se scanda ,,Blandiana, te iubim!”, iar ea, pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 n-a priceput, cert\u00e2ndu-i cu cochet\u0103rie: ,,Vede\u021bi c\u0103 b\u0103rbatul meu este \u00een culise \u0219i poate fi gelos!” Desigur c\u0103-i face pl\u0103cere s\u0103 fie adorat\u0103 de fani, s\u0103 primeasc\u0103 zilnic buchete de flori \u0219i nu cred c\u0103 i s-ar urca la cap, de\u0219i puterea corupe. \u00een orice caz, \u00een ceea ce o prive\u0219te, nu am observat s\u0103 fie contaminat\u0103 de aceast\u0103 tragic\u0103 maladie a spiritului. \u0218i tot din inteligen\u021b\u0103. \u00een acela\u0219i timp, are \u0219i du\u0219mani. Paradoxal, cei care i-au declarat r\u0103zboi nu o fac pentru c\u0103 ar fi din cealalt\u0103 tab\u0103r\u0103, ci pentru c\u0103 sunt complexa\u021bi de prezen\u021ba ei \u00een aren\u0103, ca femeie ce-i pune \u00een inferioritate. Este mentalitatea balcanic\u0103, reziduu musulman, c\u0103 femeia nu poate fi mai tare, mai istea\u021b\u0103, iar c\u00e2nd singur\u0103 face c\u00e2t zece b\u0103rba\u021bi la un loc, atunci s\u0103 te \u021bii injurii… Nu cred s\u0103 fi citit orori mai mari despre o doamn\u0103 dec\u00e2t s-au scris despre ea, din 1990 \u00eencontinuu p\u00e2n\u0103 azi. Recordul \u00eel de\u021bine desigur Rom\u00e2nia Mare, unde chiar cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103 poetul Ion Gheorghe a scremut (scuza\u021bi!) pe o pagin\u0103 \u00eentreag\u0103 un ceva cu rim\u0103 \u0219i cu trivialit\u0103\u021bi, pentru care senza\u021bia de culp\u0103 fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 mare doamn\u0103 o \u00eencerc prin simplul fapt c\u0103 ochii mi-au \u00eent\u00e2rziat c\u00e2teva minute asupra opului. Dac\u0103 mai adaog c\u0103 uneori \u0219i gazetari serio\u0219i, cum este dl. Ion Cristoiu, trece de la analiz\u0103 la invectiv\u0103, tabloul este complet. Cu ocazia acestor lecturi \u00een fug\u0103, am f\u0103cut o nou\u0103 descoperire. Uimitoare \u00een felul ei: oric\u00e2te insanit\u0103\u021bi i s-ar arunca de c\u0103tre mahalaua presei, Blandiana are darul de a r\u0103m\u00e2ne ne\u00eentinat\u0103. \u0218i de a trece mai departe mereu curat\u0103, urc\u00e2nd \u00een calea ei o treapt\u0103 mai sus.
\nElogiul acesta n-ar fi venit – altminteri s-ar fi decodat ca o mi\u0219care de \u0219ah oportunist\u0103, pentru atingerea cine \u0219tie c\u0103rui scop ascuns – dac\u0103 n-ar fi sosit momentul s\u0103-mi iau la revedere de la Alian\u021ba Civic\u0103. Mai bine spus, c\u00e2nd r\u0103m\u00e2nerea mea \u00een r\u00e2ndurile ei a fost considerat\u0103 tacit (de cine anume nu \u0219tiu!) c\u0103 nu mai este de actualitate. Aceasta a avut loc la Congresul al cincilea, din decembrie 1997. \u0218i s\u0103-mi permit s\u0103 m\u0103 delimitez, pentru prima dat\u0103 \u00een scris, de anumite umbre, absolut fire\u0219ti pentru un om. Altminteri ar \u00eensemna c\u0103 doamna de excep\u021bie reprezint\u0103 omul perfect, omul total, f\u0103r\u0103 nici o sc\u0103dere, de pus \u00een calendare pentru pr\u0103znuit \u00eentr-o zi anumit\u0103, ceea ce evident nu corespunde realit\u0103\u021bii, \u00eentruc\u00e2t a\u0219a cum nu exist\u0103 mi\u0219carea perpetu\u0103, nu poate exista nici omul perfect.
\nCongresul al cincilea al Alian\u021bei Civice (dec. 1997, teatrul ,,Ion Creang\u0103”) a fost, se poate spune un triumf pentru organizatorii lui. \u00eenveli\u0219ul reu\u0219itei l-a constituit prezen\u021ba pre\u0219edintelui Emil Constantinescu, a premierului V. Ciorbea, a \u0219efilor principalelor partide aliate, mini\u0219tri, deputa\u021bi, senatori etc., care au rostit \u0219i ei alocu\u021biuni, cele mai multe dep\u0103\u0219ind categoria ,,de serviciu”, \u00eens\u0103 cel real a stat \u00een faptul c\u0103 s-a ob\u021binut de la PN\u021aCD recunoa\u0219terea respect\u0103rii alian\u021bei numit\u0103 Conven\u021bia Democrat\u0103, ca nefiind numai pentru necesit\u0103\u021bi electorale (prin care de altfel s-a ob\u021binut victoria \u00een alegerile din nov. 1996), ci cu caracter permanent \u0219i dup\u0103 aceea. Obiectivul congresului a fost de a da un ultimatum, care de altfel a fost receptat. Dup\u0103 cum se vede, Alian\u021ba Civic\u0103 refuz\u0103 s\u0103 joace un rol decorativ \u0219i s\u0103 gireze prin prezen\u021ba ei o ac\u021biune politic\u0103 la care nu particip\u0103 sau la care uneori nu ader\u0103. Rezumativ, aceasta a fost tema de baz\u0103.
\n\u00cen dou\u0103 zile au fost \u00eens\u0103 \u0219i alte teme adiacente, apoi alegerile, \u00een care a fost numit un nou Consiliu na\u021bional.
\nUlterior, am citit \u00een gazeta Na\u021bional o not\u0103 \u00een care se vorbea despre faptul c\u0103 nu am mai fost ales \u00een conducerea organiza\u021biei, pentru c\u0103 \u00een timpul congresului, \u00een chestiunea \u00eencheierii Tratatului de prietenie cu Ucraina – o opera\u021bie pripit\u0103 a noului regim, instaurat cu un an \u00eenainte – precum \u0219i \u00een problema pred\u0103rii istoriei \u0219i geografiei \u00een \u0219colile minorit\u0103\u021bii maghiare, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dezbateri care au emo\u021bionat mult opinia public\u0103, am criticat Alian\u021ba Civic\u0103 pentru a nu fi luat nici o pozi\u021bie explicit\u0103. Drept urmare a acestei critici, scria reporterul, am fost trecut la coada listei (de peste cincizeci de persoane), mai mult, cu o recomandare care suna de fapt a bagatelizare a persoanei respective, ne mai fiind deci ales.
\nReporterul a consemnat corect ceea ce a v\u0103zut \u0219i a auzit. El a reprodus corect ceea ce am spus despre neinterven\u021bia A.C. \u00een chestiunile men\u021bionate mai sus. A mai auzit numele meu la coada cozii \u0219i iar este adev\u0103rat. Punerea \u00een leg\u0103tur\u0103 a celor dou\u0103 chestiuni este concluzia lui \u0219i avea tot dreptul s\u0103 o fac\u0103. Deci, nota era sut\u0103 \u00een sut\u0103 corect\u0103. Dar \u00eendep\u0103rtarea mea era doar finalul unei evolu\u021bii a rela\u021biilor \u0219i prezen\u021bei mele \u00een interiorul Alian\u021bei Civice. De\u0219i personal eu sunt \u00een cauz\u0103, subtilit\u0103\u021bile sunt at\u00e2t de fine, \u00eenc\u00e2t deseori m\u0103 \u00eentreb unde este viziune subiectiv\u0103 \u0219i unde observa\u021biile judicios obiective? Subtilit\u0103\u021bi care ca \u0219i \u00een „scama de pe creier” au surse care \u00eemi scap\u0103, pur \u0219i simplu. Dac\u0103 nu este vorba eventual chiar de vreo incompatibilitate personal\u0103 cu cine \u0219tie cine, care s\u0103 fi cerut s\u0103…, deci dac\u0103 nu cumva sunt date ale problemei care \u00eemi sunt necunoscute.
\nAcceptul meu dat atunci, \u00eenainte de al patrulea congres, de a fi inclus \u00een conducerea Alian\u021bei, implica \u00een germene \u0219i momentul cel\u0103lalt, al dezangaj\u0103rii. Modalitatea de desp\u0103r\u021bire, nu a fost cea care trebuia, aceasta este tot! Mai ales c\u0103 a frizat o manevr\u0103, de care cred c\u0103 Ana Blandiana nu a fost str\u0103in\u0103. Cum \u00eemi place \u0219i acum s\u0103 cred c\u0103-mi este prieten, faptul m\u0103 intrig\u0103 destul.
\nDar s\u0103 o iau de la cap\u0103t. Am crezut venind \u00een Consiliul na\u021bional c\u0103 voi stabili ni\u0219te leg\u0103turi umane mai str\u00e2nse dec\u00e2t avusesem p\u00e2n\u0103 atunci. Treptat \u00eens\u0103 mi-am dat seama c\u0103 sub pretextul ocupa\u021biilor multiple, deplas\u0103rilor frecvente ale principalilor lideri, pentru al\u021bii c\u0103 abia atunci \u00eei cunoscusem, toate au func\u021bionat ca ni\u0219te ziduri albe de t\u0103cere. Din ce \u00een ce mai pu\u021bine dialoguri, de fapt o imposibilitate de a stabili un schimb de idei (\u00een afara celor din \u0219edin\u021be, \u00een care se cam vorbea destul de haotic). Singurele momente mai deschise au fost deplas\u0103rile pentru Dialogurile Alian\u021bei Civice, din dezbaterile tematice, din campania electoral\u0103, unde ne-am sus\u021binut candida\u021bii. C\u00e2t s-a putut, \u00een goana ma\u0219inii, autobuzului, la masa de sear\u0103 sau \u00een pauze. Chiar \u0219i anivers\u0103rile, au prilejuit ciocnirea unui pahar de \u0219ampanie \u00een fuga calului, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai amintim c\u0103 datele respective s-au referit numai la dou\u0103 persoane, \u0219i nu c\u00e2nd i-ar fi venit fiec\u0103ruia r\u00e2ndul, cum mi-am \u00eenchipuit (lu\u00e2nd ca model democra\u021bia danez\u0103, unde altfel n-ar fi fost de conceput)…
\nOdat\u0103, av. Petre Chivu m\u0103 roag\u0103 s\u0103 scriu eu un text pe o tem\u0103 care-1 fr\u0103m\u00e2nta mai mult, pentru a fi publicat. El s-a g\u00e2ndit la Rom\u00e2nia liber\u0103. (L-am \u00eentrebat atunci, de ce eu?). I-am m\u0103rturisit c\u0103 \u00een calitate de autor nu prea am acces la acest ziar, la care sunt doar cititor. A insistat, cer\u00e2ndu-mi totu\u0219i s\u0103-1 scriu, \u00een ideea c\u0103 se va ocupa d\u00e2nsul de apari\u021bie, scont\u00e2nd \u0219i pe faptul c\u0103 dl. Petre Mihai B\u0103canu, redactorul \u0219ef al cotidianului, este \u0219i vicepre\u0219edinte al Alian\u021bei, put\u00e2nd s\u0103-l abordeze mai u\u0219or. M-am a\u0219ezat \u00een fa\u021ba colii albe de h\u00e2rtie \u0219i am realizat comanda amical\u0103, \u0219tiind dinainte c\u0103 scriu doar pentru un singur cititor, eventual pentru albumul personal al lui Petre Chivu. \u0218i nu m-am \u00een\u0219elat! Dup\u0103 trecerea c\u00e2torva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dl. Petre Chivu mi-a confirmat ceea ce \u0219tiam f\u0103r\u0103 acest experiment: n-a avut cum s\u0103 fac\u0103 s\u0103 apar\u0103. De altfel, cu dl. Petre Mihai B\u0103canu – prezent deseori la colegiile Alian\u021bei, mereu gr\u0103bit, nedesp\u0103r\u021bit de telefonul s\u0103u celular – nu-mi amintesc s\u0103 fi avut m\u0103car o singur\u0103 dat\u0103 un dialog mai lung de o jum\u0103tate de minut. \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r nu aveam subiecte de interes reciproc, fiecare cu universul lui…
\nAm mai observat un fenomen: o seam\u0103 de persoane, propulsate de Alian\u021b\u0103 pe diferite func\u021bii, c\u0103p\u0103tau dintr-o dat\u0103 o aur\u0103 chiar \u00een ochii principalilor lor conduc\u0103tori, pe care \u00eenainte nu o avuseser\u0103. Observam jenat aten\u021bii speciale asupra persoanei, nu pentru calitatea uman\u0103 intrinsec\u0103, sau prin oper\u0103 (\u00een caz c\u0103 o au), ci prin valoarea func\u021biei pe care o ocup\u0103. Doamne fere\u0219te s\u0103 ajungem din nou a ne prosterna \u00een fa\u021ba unora cu care am stat al\u0103turi \u0219i care ne stropesc c\u00e2nd trec cu automobilul cu \u0219ofer, cum mi-a povestit unul din colegi c\u0103 i-a f\u0103cut-o un alt coleg tot de la noi! La inaugurarea Muzeului Sighet, Ana Blandiana \u00eens\u0103\u0219i – care de altfel a rostit una din cele mai emo\u021bionante cuvinte din c\u00e2te am auzit de la ea – a intervenit dup\u0103 \u00eencheierea alocu\u021biunii proprii, \u00een\u0219iruind o serie de personalit\u0103\u021bi prezente \u00een acel coridor, care practic la acea or\u0103 devenise ne\u00eenc\u0103p\u0103tor. Personalit\u0103\u021bi reale (Dan Grigore, men\u021bionat de vorbitoare, alte c\u00e2teva nume pe drept trecute pe lista ei) figurau al\u0103turi de o lung\u0103 \u00een\u0219iruire de func\u021bionari ministeriali \u0219i de diverse nulit\u0103\u021bi cu func\u021bii, \u00een fa\u021ba c\u0103rora se prosterna – s\u0103 fiu iertat! – pentru simplul fapt c\u0103 binevoiser\u0103 s\u0103 se deplaseze p\u00e2n\u0103 acolo. Scriitori neparlamentari erau redu\u0219i la zero. Vina de a nu avea func\u021bii! Ea \u00eens\u0103\u0219i scriitoare, poet\u0103… O abdicare de moment? Nu pot crede asta!
\nAceast\u0103 genuflexiune marcheaz\u0103 faptul c\u0103 dup\u0103 noiembrie 1996, odat\u0103 cu preluarea puterii, fenomenul \u00een care unii sunt mai egali dec\u00e2t al\u021bii, este \u00een plin\u0103 instaurare. El s-a putut vedea foarte clar \u00een timpul Congresului al cincilea, c\u00e2nd membri ai Consiliului na\u021bional, doar pentru c\u0103 de\u021bin fotolii \u00een aparatul de stat, au avut dreptul la cuv\u00e2nt la \u00eenceput \u0219i nu au fost supu\u0219i restric\u021biilor de timp. Din momentul c\u00e2nd lista lor s-a \u00eencheiat, au intrat \u00een ac\u021biune dou\u0103 l\u0103mpi, una alb\u0103, de semnalare, alta ro\u0219ie, de \u00eentrerupere a vorbitorului, practic pentru „masa” de membri, pentru unii un adev\u0103rat mijloc terorist (faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 a doua categorie a fost inclus \u0219i senatorul N. R\u0103dulescu-Zonner, poate fi \u00een\u021beles ca o eroare regretabil\u0103, dac\u0103 Ana Blandiana s-a sim\u021bit obligat\u0103 s\u0103 intervin\u0103 imediat, cer\u00e2nd ,,s\u0103 se fac\u0103 o excep\u021bie de la regul\u0103!”). Dac\u0103 fenomenul cre\u0103rii unei caste privilegiate \u00een s\u00e2nul organiza\u021biei se va accentua, Alian\u021ba Civic\u0103 nu va mai avea acel mare viitor, cum i se predestina, prin argumentul forte – \u021binuta moral\u0103 impecabil\u0103, afirmat\u0103 la \u00eenceputurile ei.
\nSemnale de comportament aberant \u00een s\u00e2nul conducerii Alian\u021bei am sim\u021bit pe propria piele \u00een acest congres, dar aceasta pe fondul \u00een care – deja o sesizasem de mai mult\u0103 vreme – eram o persoan\u0103 care urma s\u0103 fie dat\u0103 la o parte. Dintre vorbitorii de la congres m-a impresionat doctorul B\u0103rbi, care a venit la tribun\u0103 cu o e\u0219arf\u0103 pe piept pe care scria ,,Frustrat!” Un fenomen \u0219i acesta nou \u00een societatea civil\u0103 activ\u0103. Apoi un alt membru din Bucure\u0219ti \u0219i-a povestit necazurile locative pe care i le pricinuise noua putere. Doctorului B\u0103rbi i s-a dat o recompens\u0103 moral\u0103 a frustr\u0103rii, prin alegerea sa \u00een Consiliul na\u021bional; dar ce te faci cu at\u00e2\u021bia al\u021bii frustra\u021bi ai noii societ\u0103\u021bi?
\nLa complet\u0103rile privind modificarea statutului, m-am ridicat s\u0103 propun un articol prin care Alian\u021ba, \u00een afara scopurilor ei \u00eenalte, s\u0103 includ\u0103 \u0219i un asemenea obiectiv ,,minor\u201d, ap\u0103rarea personal\u0103 a membrilor ei, atunci c\u00e2nd ace\u0219tia sunt agresa\u021bi (la propriu sau la figurat) de institu\u021bii mascate sau nu. Indiferen\u021ba o sim\u021bisem pe propria piele, dar nu m-am pl\u00e2ns \u0219i nu m\u0103 voi pl\u00e2nge \u00een nici un for. Pentru al\u021bii trebuie s\u0103 existe \u00eens\u0103 un refugiu, o ap\u0103rare. M-am ridicat, am \u00eenceput s\u0103 vorbesc (din sal\u0103), dar dup\u0103 prima fraz\u0103… un fream\u0103t trecu mai \u00eent\u00e2i prin prezidiu, n\u0103v\u0103lir\u0103 ni\u0219te reporteri, \u00eenainte \u0219i dup\u0103, o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 (probabil bodyguarzi), \u00een mijlocul lor, sub lumina reflectoarelor \u00een mers, urm\u0103 Victor Ciorbea, care a fost imediat invitat la tribun\u0103 s\u0103-\u0219i rosteasc\u0103 discursul. Nimeni nu s-a sinchisit nici de faptul c\u0103 la iscarea fream\u0103tului vorbea cineva… O stafie a comunismului, prin dispre\u021bul pentru om, indiferent cine ar fi fost acesta, trecuse atunci prin sal\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 o fi v\u0103zut cineva. Exersa\u021bi \u00een cultul lui Ceau\u0219escu peste dou\u0103 decenii, prezidiul \u0219i liderii nici nu f\u0103ceau un efort special: fe\u021bele lor iradiau fericirea de a-1 primi \u00een mijlocul lor pe conduc\u0103tor (acum pe primul ministru) \u00een mod natural, incon\u0219tient. La Alian\u021ba Civic\u0103! Mai \u00eenainte exersaser\u0103 acela\u0219i lucru, cu pre\u0219edintele Constantinescu! Incon\u0219tient, prin reflex condi\u021bionat… Am \u00eenghi\u021bit aceast\u0103, una din cele mai mari \u00eenjosiri la care am fost supus de proprii confra\u021bi, tot at\u00e2t de mare precum cea cu „scama de pe creierul” domnului I. Caramitru! Dup\u0103 trecerea furtunii, la plecarea premierului, dl. F. Niculescu a pus imediat la vot statutul, uit\u00e2nd \u0219i el c\u0103 se ceruser\u0103 complet\u0103ri. \u0218i din aceast\u0103 pricin\u0103, plecarea mea \u00eent\u00e2mplat\u0103 c\u00e2teva ore mai t\u00e2rziu, am resim\u021bi-o ca pe o u\u0219urare, de\u0219i \u00een aparen\u021b\u0103, nu venise de la mine! Consens reciproc!
\nM-am dus la recep\u021bia care a urmat, special pentru a mul\u021bumi Blandianei pentru c\u00e2t am ,,comb\u0103tut” \u00eempreun\u0103 \u0219i a-i spune ,,la revedere”. Nu am motive de a fi m\u00e2hnit (dec\u00e2t de aspectele c\u0103rora aici le-am dat o oarecare relevan\u021b\u0103, selectiv, pe unele continu\u00e2nd s\u0103 le p\u0103strez pentru mine). Felicit\u00e2nd-o pentru alegerea ei \u00een func\u021bia de pre\u0219edint\u0103 \u0219i spun\u00e2ndu-i acel ,,la revedere” c\u0103ruia \u00eei sosise momentul, poeta a jucat atunci pu\u021bin teatru, prinz\u00e2nd-o, vai mie, \u0219i aici, destul de bine: ,,Cum? (pauz\u0103, pentru aprofundarea uimirii). N-ai fost ales?” \u0218i \u00een concluzie: ,,Ei, n-avem ce face, asta-i democra\u021bia!”
\nSim\u021bindu-m\u0103 indezirabil, \u0219i c\u0103 sosise momentul desp\u0103r\u021birii fire\u0219ti, care trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 amical\u0103, nu m-am autopropus (cum ceruse tuturor pre\u0219edinta). Nu aveau dec\u00e2t s\u0103 se prevaleze de aceasta \u0219i s\u0103 m\u0103 omit\u0103 de pe list\u0103. Ar fi fost ceea ce dorisem. Dar m-au trecut din oficiu, la coad\u0103, aproape al cincizecilea. Aici am comis \u0219i eu o gre\u0219eal\u0103: trebuia s\u0103 m\u0103 recuz \u0219i n-am f\u0103cut-o. ,,Asta-i democra\u021bia!”… \u00een care absen\u021bi sunt trecu\u021bi \u00een capul listei, pentru c\u0103… Iar o omisiune a unui absent cu portofoliu ministerial a f\u0103cut s\u0103 se \u00eenchid\u0103 ochii de tot la democra\u021bie. ,,Asta-i democra\u021bia!…”
\nCalea Victoriei. Dup\u0103 amiaz\u0103 de \u00eenceput de iarn\u0103. ,,Iubirea noastr\u0103 s-a oprit aici. Tu Frunz\u0103 cazi, tu creang\u0103 te ridici!”
\nSf\u00e2r\u0219itul lui 1997<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

BUCURE\u0218TI – AARHUS (via Iugoslavia) 21.04.1997. Luni. S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare. Dup\u0103 vizita f\u0103cut\u0103 Temenug\u0103i Simovska, am sosit la Ni\u0219. Au luat<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":13371,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13433"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13433"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13433\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13434,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13433\/revisions\/13434"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13371"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}