{"id":13389,"date":"2021-02-02T15:17:39","date_gmt":"2021-02-02T12:17:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13389"},"modified":"2021-02-02T15:17:39","modified_gmt":"2021-02-02T12:17:39","slug":"spatii-culturale-nr-62-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13389","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 62 (2)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

\u201eRevizitarea\u201d Angliei<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eRousseau a fost un flagel pentru Fran\u0163a, ca Hegel pentru Germania. Indiferent\u0103 fa\u0163\u0103 de istorie \u015fi de sisteme, Anglia s-a \u00eenvoit cu mediocritatea; \u201efilozofia” ei a stabilit valoarea senza\u0163iei, politica ei \u2013 valoarea afacerii. Empirismul a fost r\u0103spunsul Angliei la elucubra\u0163iile Continentului, iar Parlamentul – sfidarea pe care a aruncat-o utopiei, patologiei eroice. Echilibrul politic nu poate fi ob\u0163inut dec\u00e2t de nulit\u0103\u0163i de soi. Cine a adus catastrofele? Apuca\u0163ii, cei ce nu pot sta locului, neputincio\u015fii, insomniacii, arti\u015ftii rata\u0163i purt\u00e2nd coroan\u0103, sabie sau uniform\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t to\u0163i, optimi\u015ftii, cei care sper\u0103 pe spinarea altora\u201d.
\n(Emil Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii)<\/em><\/p>\n

\u201eRevizitarea\u201d este un concept pe care l-a introdus premiatul cu Nobel, pentru \u0219tiin\u021be economice \u00een 1998, Amartya Sen. El \u00een\u021belegea prin acest termen revenirea la tezele fundamentale ale liberalismului clasic \u0219i compararea lor cu liberalismul sf\u00e2r\u0219itului de secol XX, care, confruntat cu diferite \u201ecrize\u201d, imagina solu\u021bii \u00eenscrise pe linia noului liberalism. Dar nu numai compararea o dorea Sen, ci \u0219i o reflec\u021bie gnoseologic\u0103 \u0219i praxiologic\u0103 \u00een cadrul eforturilor guvernan\u021bilor contemporani de a rezolva gravele probleme cu care se confrunta lumea \u0219i care \u00een aceste dou\u0103 prime decenii ale secolului al XXI-lea continu\u0103 s\u0103 fie nodul gordian al democra\u021biei.
\nCe leg\u0103tur\u0103 s\u0103 aib\u0103 titlul din incipitul acestui articol cu ideile lui Amartya Sen \u0219i cu \u201eSilogismele\u201d lui Emil Cioran?
\nR\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare este evident c\u0103 nu poate fi o simpl\u0103 spus\u0103, menit\u0103 s\u0103 umple un timp mort \u00eentr-o dezbatere, a\u0219a cum ne obi\u0219nuiesc \u201ecapetele vorbitoare\u201d de la posturile de televiziune. R\u0103spunsul trebuie s\u0103 rezulte ca o concluzie fireasc\u0103 la inferen\u021ba pornit\u0103 de la anumite premise. Premisele, ca \u0219i concluzia sunt cuprinse \u00een \u201esilogismul\u201d ales de noi drept motto pentru acest articol. Nu-l vom rescrie din economie de spa\u021biu \u0219i de timp, dar vom relua ideile care, la o prim\u0103 vedere, ca \u00eentotdeauna \u00een ceea ce prive\u0219te exprim\u0103rile lui Cioran, par s\u0103 fie formulate ex abrupto, f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de anumite susceptibilit\u0103\u021bi, f\u0103r\u0103 a menaja orgoliile na\u021bionale, savante, personale etc.
\nNot\u0103m aceste exprim\u0103ri care fac trimitere la na\u021bionalism:
\n\u201e\u2026 Rousseau a fost un flagel pentru Fran\u0163a\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 Hegel [a fost un flagel] pentru Germania\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 Anglia, este Indiferent\u0103 fa\u0163\u0103 de istorie \u015fi de sisteme\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 Anglia, s-a \u00eenvoit cu mediocritatea\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 \u00abfilozofia\u00bb ei [a Angliei] a stabilit valoarea senza\u0163iei\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 politica ei [a Angliei] \u2013 valoarea afacerii\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 Empirismul a fost r\u0103spunsul Angliei la elucubra\u0163iile Continentului\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 Parlamentul [Angliei]- sfidarea pe care a aruncat-o utopiei, patologiei eroice\u2026\u201d;
\nAlte exprim\u0103ri ne duc spre rolul personalit\u0103\u021bilor \u00een istorie, ceea ce presupune \u00eembinarea dintre politic\u0103 \u0219i psihologie:
\n\u201eEchilibrul politic nu poate fi ob\u0163inut dec\u00e2t de nulit\u0103\u0163i de soi\u201d;
\n\u201e\u2026 Apuca\u0163ii, cei ce nu pot sta locului, neputincio\u015fii, insomniacii, arti\u015ftii rata\u0163i purt\u00e2nd coroan\u0103, sabie sau uniform\u0103\u2026 [au] adus catastrofele\u2026\u201d;
\n\u201e\u2026 mai mult dec\u00e2t to\u0163i, optimi\u015ftii, cei care sper\u0103 pe spinarea altora\u2026 [au] adus catastrofele\u201d;
\nCe observa\u021bii avem de f\u0103cut \u00een leg\u0103tur\u0103 cu toate aceste \u201eexprim\u0103ri\u201d-silogisme:
\n1.\tStatele care fac obiectul unei critici evidente pentru acceptarea teoriilor filozofice \u0219i sociale unor \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi precum Rousseau \u0219i Hegel sunt Fran\u021ba \u0219i Germania.
\n2.\tAt\u00e2t Rousseau, c\u00e2t \u0219i Hegel au fost un \u201eflagel\u201d pentru \u021b\u0103rile lor.
\n3.\tAnglia este al\u0103turat\u0103 \u201eindiferen\u021bei\u201d \u0219i \u201emediocrit\u0103\u021bii\u201d.
\n4.\tFilozofia Angliei este aceea bazat\u0103 pe contactul cu realitatea, nu de tip idealist.
\n5.\tPolitica Angliei se bazeaz\u0103 pe pragmatism \u2013 \u201eafacerea\u201d \u0219i rezultatele ei.
\n6.\t\u00cen timp ce \u00eentreg continentul european \u201evibra\u201d pe coarda iluminismului secolului al XVIII-lea, a filozofiei naturale (franceze prin excelen\u021b\u0103), a spiritului absolut, a tezei-antitezei \u0219i sintezei hegeliene, care avea s\u0103 duc\u0103 la marxism, Anglia \u00eei opunea empirismul, cunoa\u0219terea pe baza studierii realit\u0103\u021bii concrete.
\n7.\t\u00cen timp ce continentul era sf\u00e2\u0219iat, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u2013 \u00eenceputul secolului al XX-lea \u00eentre diferite pan-(germanisme, slavisme) utopice \u0219i atitudini revan\u0219arde eroice (Fran\u021ba dup\u0103 1871) \u0219i \u00een perioada interbelic\u0103, bol\u0219evism, fascism, nazism, Anglia \u00ee\u0219i p\u0103stra Parlamentul drept pav\u0103z\u0103.
\nA doua categorie de observa\u021bii are \u00een vedere \u201epersonalit\u0103\u021bile\u201d (ghilimelele sunt necesare \u00een contextul exprim\u0103rilor lui Cioran). Cine sunt aceste personalit\u0103\u021bi?
\na.\tNulit\u0103\u021bile, care nu pot crea \u00een ciuda preten\u021biilor exprimate de la tribunele europene, echilibrul pe continent (vezi oameni politici de pe continent din secolul al XVIII-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent).
\nb.\tApuca\u021bii, cei care se doresc vizibili, impu\u0219i cu for\u021ba \u00een mentalul colectiv (vezi Mussolini).
\nc.\tNeputincio\u0219ii, cei care sub o glazur\u0103 de for\u021b\u0103, se dovedesc a fi incapabili s\u0103 rezolve problemele grave cu care se confrunt\u0103 popoarele lor (vezi monarhi \u0219i pre\u0219edin\u021bi de paie).
\nd.\tInsomniacii (vezi Stalin cu programul s\u0103u de noapte).
\ne.\tArti\u0219tii rata\u021bi (vezi Hitler \u00een perioada vienez\u0103).
\nL\u00e2ng\u0103 ace\u0219tia sunt pu\u0219i \u0219i cei considera\u021bi \u201ep\u0103rin\u021bii\u201d contractului social, ai filozofiei dialectice, Rousseau \u0219i Hegel, iar Cioran nu o face \u00een mod gratuit, doar din spirit de contradic\u021bie \u0219i din dorin\u021ba de a-\u0219i confirma pesimismul funciar. El este convins c\u0103 toate relele secolului al XX-lea, c\u0103 toate ororile sale, care au mutilat spiritul \u0219i trupul fiin\u021bei umane, nu ar fi fost posibile f\u0103r\u0103 asemenea personalit\u0103\u021bi de frunte, ceilal\u021bi, nulit\u0103\u021bile, apuca\u021bii, insomniacii, arti\u0219tii rata\u021bi, nefiind altceva dec\u00e2t instrumentele lor. \u0218i mai este convins Emil Cioran \u00eenc\u0103 de un lucru: dac\u0103 \u00een locul acestor idei iluministe, legate de faimoasa lozinc\u0103 libertate-egalitate-fraternitate, ar fi stat realitatea concret\u0103 \u0219i direct\u0103, necoafat\u0103, neteoretizat\u0103, dac\u0103 \u00een locul experimentelor utopice \u0219i eroice, continentul ar fi acceptat c\u0103 Anglia este un izvor al democra\u021biei europene, dac\u0103 institu\u021biile engleze\u0219ti bazate pe Magna Charta Libertatum, \u00eenc\u0103 de la 1215, ar fi devenit baza institu\u021bional\u0103 european\u0103, alta ar fi fost situa\u021bia cu acea fiin\u021b\u0103 uman\u0103!
\n\u0218i atunci toate aceste idei devin enun\u021buri-premise \u0219i concluzii ale unei solu\u021bii generale:
\nIluminismul a stat la baza tuturor paradigmelor inumane din secolul al XX-lea;
\nParlamentarismul \u0219i valorile engleze\u0219ti privesc drepturile reale ale fiin\u021bei umane;
\nAnglia este indiferent\u0103 fa\u021b\u0103 de istorie \u0219i sisteme, pentru a-\u0219i p\u0103stra democra\u021bia real\u0103.
\nConcluzia spre care ne-a condus Emil Cioran este deosebit de dur\u0103 pentru noi, cei sc\u0103pa\u021bi de anticomunism, dar intra\u021bi \u00een Uniunea European\u0103, deoarece ne pune \u00een fa\u021ba unei exprim\u0103ri generale care ne poate zdruncina \u00eencrederea \u00een calea urmat\u0103 \u0219i ne face s\u0103 ne punem \u00eentrebarea: ar fi posibil ca \u0219i acest construct legat de numele Fran\u021bei \u0219i al Germaniei, \u00een principal, s\u0103 fie un experiment \u201eiluminist\u201d? S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Napoleon Bonaparte, ie\u0219it din ororile revolu\u021biei franceze de la 1789-1795, \u00ee\u0219i propunea s\u0103 realizeze o \u201eAsocia\u021biune General\u0103 European\u0103\u201d, dincolo de na\u021bionalit\u0103\u021bi, pe care tot el le trezise la via\u021b\u0103!
\n\u201eRevizitarea\u201d Angliei \u00een contextul \u201ebrexit-ului\u201d presupune o revenire la toate acele valori ale democra\u021biei inventate de englezi, popor care nu a abandonat niciodat\u0103, nici \u00een cele mai grele momente din existen\u021ba sa, ideea democra\u021biei reale, nu afi\u0219at\u0103 la tribune, nu clamat\u0103 de propaganda oficial\u0103, nu expus\u0103 la catedrele politizate, nu s\u0103rb\u0103torit\u0103 festivist, nu acoperit\u0103 de fel de fel de concepte care fac s\u0103 se piard\u0103 esen\u021ba: binele \u0219i prosperitatea fiin\u021bei umane.
\nCum ar putea \u00eens\u0103 s\u0103 se petreac\u0103 acest fapt la noi, la rom\u00e2ni, care ne f\u0103lim cu iluminismul \u0218colii Ardelene, dar uit\u0103m s\u0103 \u00eentindem m\u00e2na \u00een mod liber, ca unui egal, ca unui frate, celui aflat \u00een cump\u0103n\u0103, celui aflat \u00een nenorociri, celui s\u0103rac, \u201ev\u0103duvei \u0219i orfanului\u201d, simboluri \u00eenc\u0103 din antichitate, ale unui act de justi\u021bie necesar pentru a spune c\u0103 \u00eenc\u0103 suntem oameni.
\nCred, f\u0103r\u0103 nici un dubiu, c\u0103 Cioran ne-ar fi dorit pe noi, pe rom\u00e2ni, mai pu\u021bin \u201eeuropeni\u201d \u0219i mai mult englezi. Dar societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 ad\u0103poste\u0219te \u00een spiritul libert\u0103\u021bii, \u201eegalit\u0103\u021bii \u0219i fraternit\u0103\u021bii\u201d pe toate nulit\u0103\u021bile, pe to\u021bi apuca\u021bii, neputincio\u0219ii, insomniacii \u0219i arti\u0219tii rata\u021bi, care proclam\u00e2ndu-se \u201emai liberi\u201d ca noi, \u201emai egali\u201d ca noi, \u201emai fra\u021bi\u201d ca noi, profit\u0103 de speran\u021ba noastr\u0103 de democra\u021bie real\u0103, asum\u00e2ndu-\u0219i o putere pragmatic\u0103, o bog\u0103\u021bie absolut\u0103 \u0219i o indiferen\u021b\u0103 istoric\u0103.
\nHoni soit qui mal y pense!<\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

SINGUR S\u0102 FII \u2013 DAR S\u0102
\nNU-NNEBUNE\u015eTI<\/strong><\/p>\n

singur s\u0103 fii \u2013 dar s\u0103 nu-nnebune\u015fti
\n\u00een tine \u2013 mereu \u2013 alte lumi zugr\u0103ve\u015fti:
\nde-arta dragostei s\u0103 fii mai presus
\nschimbat s\u0103 te la\u015fi \u00een Eroul Iisus<\/p>\n

iube\u015fte pe lir\u0103 \u2013 fulger\u0103-\u0163i biciul
\nnimicnicia \u2013 tr\u0103darea \u015fi viciul
\nucide-le-n v\u00e2rful de spad\u0103 arz\u00e2nd\u0103:
\n\u00een bra\u0163e tu str\u00e2nge \u015fi arta fl\u0103m\u00e2nd\u0103<\/p>\n

\u015fi-astrala sib\u00ecl\u0103 \u2013 \u00een veci delir\u00e2nd\u0103\u2026
\n\u2026iube\u015fte \u015fi c\u00e2nt\u0103 \u2013 iube\u015fte \u015fi lupt\u0103
\n\u0163\u00e2\u0163\u00e2na-astei lumi degrab’ s-o v\u0103d rupt\u0103<\/p>\n

deschide ferestrele \u2013 larg \u2013 spre Lumin\u0103
\nGr\u0103dina de Crini r\u0103stigne\u015fte-o senin\u0103:
\nCrin-Hristosul \u2013 de-at\u00e2t c\u00e2ntec \u2013 suspin\u0103!<\/p>\n


\nPove\u0219ti de c\u0103l\u0103torie<\/strong><\/p>\n

Doina CERNICA<\/strong>
\n\"\"

La apa Iordanului ajung\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

C\u0103l\u0103torind cu Seniorii Bucovineni, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 nu este niciunul care, din Suceava sau cu treburi \u00een Suceava, s\u0103 nu-\u0219i fi oprit privirile pe bustul din bronz al preotului, folcloristului, etnografului, academicianului, al c\u0103rturarului de seam\u0103 care a fost Simion Florea Marian, c\u0103 mul\u021bi vor fi trecut pragul casei sale memoriale \u0219i c\u0103 vor fi fiind cel pu\u021bin c\u00e2\u021biva la curent cu studiul \u201eNa\u0219terea la rom\u00e2ni\u201d din inegalabila sa trilogie, care se mai apleac\u0103 \u0219i asupra nun\u021bii, \u0219i a \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii. La venirea pe lume a feti\u021bei mele, \u00een C\u00e2mpulung Moldovenesc, obiceiurile privind na\u0219terea \u0219i botezul d\u0103inuiau \u00eenc\u0103, p\u0103strate cu grij\u0103, \u0219i ca prin vis rev\u0103d \u2013 n\u0103scut\u0103 prematur, cu o greutate de doar 1500 de grame, adic\u0103 multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een primejdie -, \u00eenzestrarea ei cu un nume pe care s\u0103 nu-l cunoasc\u0103 moartea, str\u0103m\u0103turile ro\u0219ii de la \u00eencheietura m\u00e2nu\u021bii sale \u0219i de deasupra u\u0219ilor din locuin\u021ba mamei unde a fost botezat\u0103, apa cu agheasm\u0103, busuioc, fagure, argint a sc\u0103ldu\u0219ei \u0219i scurgerea ei la r\u0103d\u0103cina unui m\u0103r de c\u0103tre na\u0219\u0103, profesoara Elena Caraboi, prietena mea din studen\u021bie \u0219i apoi coechipier\u0103 la traducerea unui m\u0103nunchi de c\u0103r\u021bi. O mireasm\u0103 puternic\u0103 de busuioc \u00eenso\u021be\u0219te amintirea, nu \u0219tiu dac\u0103 se cultiv\u0103 \u00een Israel, cred c\u0103 da, \u0219i pentru c\u0103 legenda \u00eel a\u0219az\u0103 la locul g\u0103sirii Sfintei Cruci de c\u0103tre \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena, \u0219i pentru c\u0103 l-am sim\u021bit \u00een toate bisericile c\u0103rora le-am trecut pragul aici, \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103, \u0219i pentru c\u0103 performan\u021bele evreilor \u00een materie de \u00eenflorire a de\u0219ertului sunt cu adev\u0103rat uimitoare. O \u00eenso\u021be\u0219te, dar nu a declan\u0219at-o, m-a ajuns din urm\u0103 ca \u00eentotdeauna via\u021ba c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu spectrul mor\u021bii, or acesta se \u00eenfirip\u0103 \u00een zona de grani\u021b\u0103 cu Iordania prin care trecem odat\u0103 cu informa\u021biile care \u00eentov\u0103r\u0103\u0219esc priveli\u0219tea gardului \u0219i a pustiet\u0103\u021bii despre cl\u0103dirile care au fost \u0219i nu mai sunt, spulberate de r\u0103zboi, despre cele circa 3600 de bombe \u00een p\u00e2ntecul c\u0103rora pericolul \u00ee\u0219i continua gesta\u021bia at\u00e2ta vreme c\u00e2t dezamorsarea uneia singure cost\u0103 mii de dolari.
\nDup\u0103 dezolarea acestui spa\u021biu ritmat doar de galbenul panourilor \u00eenfipte cu piciorul \u021b\u0103ru\u0219ului \u00een sol, panouri cu interdic\u021bii, avertismente \u0219i indica\u021bii, odat\u0103 cu accesul pe un platou delimitat de st\u00e2lpi de ciment lega\u021bi \u00eentre ei de \u021bepu\u0219e de fier forjat vopsite \u00een alb, cu parcare \u00eentr-o parte, o construc\u021bie \u00een cealalt\u0103 \u0219i cu un p\u00e2lc de palmieri \u00eenal\u021bi \u00een mijloc, sim\u021bim \u00eent\u00e2i pe chip, apoi cu tot corpul schimbarea pe care pretutindeni o aduc apa \u0219i verdea\u021ba. Apa, nisipiu aurie, este a Iordanului, iar verdea\u021ba se \u00eendese\u0219te pe malurile sale \u0219i pare a continua bogat dincolo de grani\u021ba cu Iordania, \u00eensemnat\u0103 \u00een mijlocul apei de sferele balizelor. Cl\u0103direa este probabil a unui punct vamal, dac\u0103 m\u0103 iau dup\u0103 informa\u021bia \u00een limba rus\u0103, al\u0103turi de cele \u00een ivrit, englez\u0103 \u0219i arab\u0103, mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani, gra\u021bie neuitatei mele profesoare \u0219i diriginte, Ren\u00e9e Abramovici, nepoata cunoscutului tenor Joseph Schmidt, at\u00e2t de devreme \u0219i at\u00e2t de tragic plecat din aceast\u0103 lume. Noi \u00eens\u0103 mergem la vestiarul \u00eenc\u0103p\u0103tor din spate s\u0103 ne desc\u0103l\u021b\u0103m \u0219i s\u0103 ne schimb\u0103m \u00een c\u0103m\u0103\u0219ile botezului peste costumele de baie. Sunt c\u0103m\u0103\u0219i largi, simple, albe doar cu icoana Botezului Domnului \u00een culori pe piept.
\n\"\"

Petrache PLOPEANU \u201eRevizitarea\u201d Angliei Motto: \u201eRousseau a fost un flagel pentru Fran\u0163a, ca Hegel pentru Germania. Indiferent\u0103 fa\u0163\u0103 de istorie<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13389"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13389"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13389\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13394,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13389\/revisions\/13394"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}