{"id":13213,"date":"2021-01-24T21:42:39","date_gmt":"2021-01-24T18:42:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13213"},"modified":"2021-01-24T21:43:15","modified_gmt":"2021-01-24T18:43:15","slug":"spatii-culturale-nr-63-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13213","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 63 (7)"},"content":{"rendered":"

Istorie literar\u0103<\/strong><\/p>\n

Ionel POPA<\/strong><\/p>\n

SPA\u0162IUL LITERAR \u00een ROMANUL ROM\u00c2NESC*
\n– inventar fenomenologic \u2013<\/em>
\nDuiliu Zamfirescu, VIA\u0162A la \u0162AR\u0102 (1894); T\u0102NASE SCATIU(1907) \u2013 SPA\u0162IUL BUCOLIC vs MALEFIC<\/strong><\/p>\n

\u00cenceputul romanului traseaz\u0103 coordonata spa\u0163io-temporal\u0103 a universului rustic din Via\u0163a la \u0163ar\u0103:
\n\u201eCum treci priporul Ciulni\u0163ei, \u00een pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murgule\u0163, case b\u0103tr\u00e2ne\u015fti \u015fi s\u0103n\u0103toase, cum nu se mai \u00eent\u00e2lnesc ast\u0103zi pe la mo\u015fiile boiere\u015fti. De sus, de pe culme, ele v\u0103d roat\u0103 \u00eemprejur p\u00e2n\u0103 cine \u015ftie unde, la dreapta spre valea Ialomi\u0163ei, la st\u00e2nga, pe desi\u015ful p\u0103durii de Aram\u0103, iar \u00een fa\u0163\u0103 pe cotiturile str\u00e2mbe ale satului.
\nToat\u0103 curtea boiereasc\u0103 tr\u0103ie\u015fte lini\u015ftit\u0103 \u015fi bogat\u0103, cu c\u00e2rduri \u00eentregi de g\u00e2\u015fte, curci \u015fi claponi; cu bibilici \u0163iuitoare, cu c\u0103ru\u0163e dejugate, cu arga\u0163i ce umbl\u0103 a treab\u0103 de colo p\u00e2n\u0103 colo \u2013 \u015fi seara, c\u00e2nd vine cireada de la c\u00e2mp, cump\u0103na pu\u0163ului sc\u00e2r\u0163\u00e2ie neuns\u0103 \u00eentre furci, \u0163ine isonul berzelor de pe co\u015fere, ale c\u0103ror ciocuri, r\u0103sturnate pe spate, toac\u0103 de-\u0163i iau auzul. F\u0103r\u0103 a fi risip\u0103 \u015fi zarv\u0103, curtea boiereasc\u0103 pare populat\u0103 \u015fi bogat\u0103\u201d (Duiliu Zamfirescu, Via\u0163a la \u0163ar\u0103; T\u0103nase Scatiu, Ed.Minerva, col. Patrimoniu, Buc., 1974, p.7)
\nCasele boierului Dinu parc\u0103 nu sunt f\u0103cute de m\u00e2na omului, ci crescute din P\u0103m\u00e2nt.
\nPacea \u015fi lini\u015ftea zilei de var\u0103 vor fi turburate de \u201esunetele clopotelor unor po\u015ftalioni ce intrau \u00een curte cu strig\u0103te \u015fi saltanat\u201d: \u201e- Iii! E greu de noi! T\u0103nase Scatiu cu m\u0103-sa! Exclam\u0103 boier Dinu\u201d (p.7).
\n\u00cen contrast cu aceast\u0103 imagine bucolic\u0103 a conacului boieresc este imaginea casei lui Scatiu de la Vl\u0103deni:
\n\u201eC\u00e2nd T\u0103nase Scatiu ajunse acas\u0103, trase cu tr\u0103sura drept la grajd \u015fi propti caii \u00een fa\u0163a unui morman de gunoi [\u2026]. \u00cen curtea mare, se \u00eentindeau \u015firaguri de case de nuiele lipite cu lut; \u015fandramale de sc\u00e2nduri; cotine\u0163e de g\u0103ini; hambare; dou\u0103 pu\u0163uri cu furcile str\u00e2mbe \u015fi cu jgheburile sparte, a\u015fa c\u0103 noroiul era de-a pururi \u00een fiin\u0163\u0103; o buc\u0103t\u0103rie pov\u00e2rnit\u0103 pe o r\u00e2n\u0103; grajdul cailor, de nuiele nelipite, acoperit cu stuf, o porumb\u0103rie \u00eentr-un picior – \u00een fine, tot felul de acarete, f\u0103cute \u00een prip\u0103 \u015fi ieftin [\u2026]. Arga\u0163ii umblau a lene, de-abia tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi ciubotele dup\u0103 ei. C\u0103ldura \u015fi un ciocan, dou\u0103 de rachiu mai mult mole\u015feau cu des\u0103v\u00e2r\u015fire\u201d (p.74).
\n\u00cen Via\u0163a la \u0163ar\u0103 spa\u0163iul e primitor, luminos, plin de energiile vie\u0163ii; el exprim\u0103 bucuria vie\u0163ii. Acest spa\u0163iu bucolic mi-a inspirat ideea de a da capitolelor posibile titluri spa\u0163iale: \u201eConacul boierului Dinu Murgule\u0163\u201d; \u201eLa gar\u0103\u201d; \u201eLa arie\u201d; \u201eCu tr\u0103sura de la Ciulni\u0163a la Com\u0103ne\u015fti\u201d; \u201ePe balt\u0103\u201d. Am extins experimentul \u015fi la al doilea roman al Ciclului Com\u0103ne\u015ftenilor: \u201eCasa lui T\u0103nase Scatiu din t\u00e2rg\u201d; \u201eCancelaria lui T\u0103nase Scatiu\u201d: \u201eTincu\u0163a \u00een camer\u0103\u201d; \u201eLa fereastr\u0103\u201d; \u201eLa gar\u0103\u201d.
\nMo\u015fia boierului \u015fi cea a Sa\u015fei Com\u0103ne\u015fteanu sunt spa\u0163ii \u00een care via\u0163a se desf\u0103\u015foar\u0103 gospod\u0103re\u015fte, \u00een ritmul firii \u015fi statorniciei. \u00cen casa lui Scatiu totul e \u00een neor\u00e2nduial\u0103, f\u0103cut \u00een grab\u0103 cu l\u0103comia parvenitului. Spa\u0163iul lui T\u0103nase este unul ur\u00e2t, al \u201enecur\u0103\u0163eniei\u201d, a\u015fa cum \u00eei este \u015fi sufletul. \u201eMo\u015fia\u201d lui Scatiu este o avere f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00een spate o munc\u0103 f\u0103cut\u0103 cu sudoare. T\u0103nase Scatiu nu e om al gliei str\u0103mo\u015fe\u015fti ca Dinu Murgule\u0163 \u015fi Sa\u015fa Com\u0103ne\u015fteanu.
\n\u00centre aceste dou\u0103 imagini \u00een antitez\u0103 scriitorul a\u015faz\u0103 imaginea mo\u015fiei lui Matei Damian prin care ilustreaz\u0103 unde poate duce absen\u0163a omului p\u0103m\u00e2ntului, \u00eenstr\u0103inarea \u015fi dezr\u0103d\u0103cinarea de glia str\u0103bun\u0103 (motive recurente \u00een literatura noastr\u0103). Mo\u015fia lui Matei e administrat\u0103 de Eftimiu, so\u0163ul Aglaei, o rud\u0103 mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 a coanei Diamandula, mama lui Matei. Acesta \u0163ine socotelile mo\u015fiei \u201e\u00eentr-un hal de \u00eencurc\u0103tur\u0103 de nu le mai da nimeni de cap\u0103t.\u201d Trist\u0103 este \u015fi starea acareturilor: \u201ehambarul de zid puternic se d\u0103r\u0103p\u0103na\u201d, \u201ef\u00e2n\u0103ria era vrai\u015fte\u201d, \u201enumai l\u0103pt\u0103ria era mai cu \u00eengrijire \u0163inut\u0103 fiindc\u0103 v\u0103c\u0103ri\u0163a \u015fi baciul Micu, am\u00e2ndoi de pe locurile F\u0103g\u0103ra\u015fului, se aveau bine.\u201d
\n\u00cen Via\u0163a la \u0163ar\u0103 domin\u0103 spa\u0163iul deschis. Sunt numeroase \u015fi ample tablourile de natur\u0103, grigoresciene, adev\u0103rate poeme bucolice. Tablourile sun realizate en plain air, elementul fundamental fiind lumina;
\n\u201eSe leg\u0103na cioc\u00e2rlia \u00een r\u0103coarea dimine\u0163ei, \u00eenso\u0163ind de-a lungul Ialomi\u0163ei tr\u0103surile ce mergeau la gar\u0103 [\u2026].
\n\u00centinderea c\u00e2mpului se desf\u0103\u015fura \u00eentr-o nespus\u0103 lini\u015fte de var\u0103. De o parte, un lan de porumb \u00ee\u015fi mi\u015fca v\u00e2rful foilor nervoase, d\u00e2nd v\u0103zduhului un reflex de culoare verde, ce p\u0103rea s\u0103 \u00eengra\u015fe aerul; de partea cealalt\u0103, Ialomi\u0163a curgea domoal\u0103 \u00eentre malurile joase, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se vad\u0103 o margine a B\u0103r\u0103ganului, cu p\u00e2rloagele sale nestr\u0103b\u0103tute, cu suhaturi roase de vite, cu o turm\u0103 de oi ce se z\u0103rea \u00een fund ca o pat\u0103 alb\u0103, \u015fi mai presus de toate, cu orizontul s\u0103u \u00een\u015fel\u0103tor, a c\u0103rui dung\u0103 \u00eenchipuit\u0103 juca \u00een ar\u015fi\u0163a soarelui ca oglinda unei ape. Din prundul g\u00e2rlei, cireada se urnea pe un val \u015fi se \u00eendruma cu greu la p\u0103\u015fune. C\u00e2te un bou singuratec sta \u00eenfipt \u00een marginea apei, cu capul \u00eentins \u00eenainte, neclintit, \u00eentrupa \u00een nemi\u015fcarea lui pustietatea locului\u201d (p.18).
\n\u015ei la \u00eentoarcerea de la gar\u0103, Murgule\u0163ii \u015fi Com\u0103ne\u015ftenii, av\u00e2nd \u00een mijlocul lor pe Matei care s-a \u00eentors acas\u0103 din str\u0103in\u0103t\u0103\u0163i, parc\u0103 sunt \u00eenghi\u0163i\u0163i de lumina \u015fi pacea c\u00e2mpului: \u201eNu se auzea pe tot lungul drumului dec\u00e2t roatele tr\u0103surei toc\u00e2nd \u015fi copitele cailor lovind p\u0103m\u00e2ntul. O pace des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 se cobor\u00e2se din \u00een\u0103l\u0163imile albastre ale cerului. Natura, fecundat\u0103 de razele soarelui, parc\u0103 se odihne\u015fte\u201d (p.24)
\nUn alt tablou remarcabil este cel al nop\u0163ii de var\u0103 petrecut\u0103 de Matei pe claia de paie al\u0103turi de baciul Micu, care \u00eei \u0163ine o lec\u0163ie de astronomie popular\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-l s\u0103 citeasc\u0103 harta cerului (p.60-64). Natura, spa\u0163iu deschis, e surprins\u0103 \u00een curgerea timpului (zori, amiaz\u0103, amurg, noapte): \u201eSoarele se pleca spre apus, \u00eentr-o limpezime de cer a\u015fa de transparent\u0103, c\u0103 parc\u0103 vedeai lumina cum se cerne din \u00eenaltul cerului\u201d (p.51).
\nMai sunt de men\u0163ionat dou\u0103 tablouri de natur\u0103 \u00een care spa\u0163iul este erotizat: unul este \u201eLa bost\u0103n\u0103rie\u201d (p.83-86), cel\u0103lalt \u201ePe balt\u0103\u201d (p.114-122). Primul este expresia \u201epotolit\u0103, matur\u0103\u201d (Mircea Zaciu) a m\u0103rturisirii iubirii dintre Matei \u015fi Sa\u015fa. Gestul cu care cei doi mu\u015fc\u0103 miezul ro\u015fu \u015fi zemos al pepenelui este emblematic; cel\u0103lalt este al idilei \u201ecopil\u0103roas\u0103 \u015fi roman\u0163ioas\u0103\u201d (Mircea Zaciu) dintre Mihai \u015fi Tincu\u0163a, doi adolescen\u0163i frumo\u015fi \u015fi inocen\u0163i. De data aceasta peisajul, gesturile \u015fi vorbele re\u0163inute ale celor doi sunt \u00eenv\u0103luite de o t\u0103cere misterioas\u0103, care eman\u0103 a\u015fteptare, nelini\u015fte. Deasupra lor e prezent destinul necru\u0163\u0103tor. \u015ei aici e prezent un gest emblematic: Tincu\u0163a m\u00e2ng\u00e2ie cu durere, \u00een t\u0103cere, dus\u0103 pe g\u00e2nduri, pas\u0103rea \u00eempu\u015fcat\u0103 de Mihai. Cele dou\u0103 tablouri exprim\u0103 un extaz erotic, dar nu unul senzual al omului, ci al unei st\u0103ri de spirit, al unei \u201est\u0103ri de sine studiate monografic\u201d (G.C\u0103linescu).
\nNu lipsesc spa\u0163iile interioare, intime \u00een care Sa\u015fa ori Matei se retrag pentru medita\u0163ii, pentru \u00eemplinirea celor suflete\u015fti. \u00cen intimitatea acestor spa\u0163ii ocrotitoare, Sa\u015fa \u015fi Matei tr\u0103iesc suflete\u015fte \u015fi mental iubirea.
\nDescrip\u0163iile spa\u0163iilor sunt chei prin care scriitorul \u00ee\u015fi deschide calea spre analiza psihologic\u0103. Paginile analitice con\u0163in mari intui\u0163ii \u015fi expresivit\u0103\u0163i, dar \u015fi nota\u0163ii banale \u015fi interven\u0163ii inabile ale naratorului analist. Respectivele pagini arat\u0103 nivelul la care se g\u0103sea proza rom\u00e2neasc\u0103 la momentul Duiliu Zamfirescu.
\n\u201e\u00cen paginile descriptive, peisajul este realizat cu minime mijloace expresive, cu determin\u0103ri pu\u0163ine \u015fi oarecare, dar cu farmecul liric al singur\u0103t\u0103\u0163ii, al ritmului lent al mi\u015fc\u0103rii sau nemi\u015fc\u0103rii\u201d (Sultana Craia). Ceasurile zilei se scurg \u00eentr-o t\u0103cere solemn\u0103, urm\u00e2nd mi\u015fcarea cosmic\u0103: zorile, amiezile, apusurile, nop\u0163ile. Scriitorul este un vizual, sensibil la lumin\u0103 \u015fi la dimensiunea spa\u0163io-temporal\u0103 a peisajului. \u00cen descrierea lui are momente auguste c\u00e2nd surprinde comunicarea misterioas\u0103 dintre p\u0103m\u00e2nt \u015fi cer, \u015fi a rela\u0163iei inefabile dintre spa\u0163iu \u015fi fiin\u0163a uman\u0103. Urm\u0103rind succesiunea cadrelor exterioare, putem afirma, \u00eempreun\u0103 cu Al. S\u0103ndulescu: \u201eDuiliu Zamfirescu intuie\u015fte \u00eenaintea lui Ionel Teodoreanu atmosfera medelenist\u0103 a conacului [\u2026], a mersului \u00een tr\u0103sur\u0103 [\u2026], simptomele v\u00e2rstei de tranzi\u0163ie [\u2026].\u201d
\nLa \u00eentoarcerea de la gar\u0103, str\u0103b\u0103t\u00e2nd c\u00e2mpul, Dinu Murgule\u0163 roste\u015fte \u00een fa\u0163a nepotului un imn p\u0103m\u00e2ntului, \u00een acela\u015fi timp \u015fi un leg\u0103m\u00e2nt:
\n\u201e\u2014Uite p\u0103m\u00e2ntul acesta: m-a f\u0103cut s\u0103 asud; am muncit toat\u0103 via\u0163a pentru el, de cele mai multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103; m-am sup\u0103rat \u015fi l-am blestemat – dar nu m-a\u015f duce de pe el pentru nimic \u00een lume. N\u0103d\u0103jduiesc c\u0103 tot a\u015fa o s\u0103 faci \u015fi tu \u015fi c\u0103 n-o s\u0103 mai pleci. Aici suntem n\u0103scu\u0163i \u015fi eu, \u015fi maic\u0103-ta, \u015fi p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri \u015fi p\u0103rin\u0163ii p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri \u2026\u201d (p.20).
\nDuiliu Zamfirescu intuie\u015fte existen\u0163a unui spirit al locului. \u00cencep\u00e2nd cu Via\u0163a la \u0163ar\u0103 putem vorbi de prezen\u0163a motivului P\u0103m\u00e2ntului, ce va deveni un topos complex \u00een romanul rom\u00e2nesc, \u00een literatura noastr\u0103 \u00een ansamblul ei. P\u0103m\u00e2ntul apare ca entitate geologic\u0103, geografic\u0103, economic\u0103, etic\u0103, na\u0163ional\u0103 \u015fi istoric\u0103. P\u0103m\u00e2ntul ca motiv literar este element constructiv al tramei romanului, al spa\u0163iilor sale cu semnifica\u0163iile lor. Revenit acas\u0103, Matei reia contactul cu glia, realitate concret\u0103 \u015fi, deopotriv\u0103, mitic\u0103, care \u00eencapsuleaz\u0103 \u00een ea natura, cosmicul \u015fi omul. Dinu Murgule\u0163 are o adev\u0103rat\u0103 mistic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului, \u201ecare trece dincolo de rela\u0163ia de proprietate \u015fi se a\u015faz\u0103 \u00een aceast\u0103 zare cu mistica vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii, cu cea a naturii, a familiei. Traiul \u015fi munca \u00een mijlocul c\u00e2mpului iau pentru el caracterul unui ritual, devin formele supunerii instinctive fa\u0163\u0103 de ciclurile naturii \u015fi vie\u0163ii, dar de o structur\u0103 curat \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 pur\u0103 \u00een primitivitatea ei\u201d (Mihai Gafi\u0163a). Cuvintele boierului Dinu, adresate lui Matei \u00een momentul c\u00e2nd se anun\u0163\u0103 c\u0103s\u0103toria acestuia cu Sa\u015fa, sun\u0103 testamentar pentru toat\u0103 familia, de fa\u0163\u0103, \u015fi pentru viitorii urma\u015fi: \u201eIar dumneata logofete, s\u0103 nu te mai mi\u015fti de pe p\u0103m\u00e2nturile astea\u2026 m-ai \u00een\u0163eles? C\u0103 aici ai g\u0103sit fericirea cea adev\u0103rat\u0103!…\u201d (p.175). Imaginea gliei str\u0103mo\u0219e\u015fti care \u00ee\u015fi cheam\u0103 \u015fi ocrote\u015fte copiii \u015fi c\u0103rora le cere jertf\u0103 \u00eentru ap\u0103rare este prezent\u0103 \u015fi \u00een al treilea roman al Ciclului Com\u0103ne\u015ftenilor, \u00cen r\u0103zboi.
\n\u015ei romanul T\u0103nase Scatiu \u00eencepe cu prezentarea unui spa\u0163iu exterior, dar \u00een total contrast cu cel din Via\u0163a la \u0163ar\u0103. Cele dou\u0103 tablouri, aflate \u00een antitez\u0103, au acela\u015fi rol de diapazon pentru trama celor dou\u0103 romane:
\n\u201ePe drumul desfundat de ploi \u00eenainta tr\u0103sura cu greu. C\u00e2mpul era totuna de ap\u0103. Se l\u0103sa noaptea \u015fi frigul \u00eencepea s\u0103 amor\u0163easc\u0103 crestele bulg\u0103rilor de noroi, iar b\u0103l\u0163ile prindeau pojghi\u0163a sub\u0163ire de ghea\u0163\u0103 ceea ce f\u0103cea drumul \u015fi mai anevoios. Caii asuda\u0163i mergeau pe \u015fleau, zuruind din telencele lor monotone; erau patru \u00eenainta\u015fi, to\u0163i tineri, deprin\u015fi cu vremea rea \u015fi noroaiele, fiindc\u0103 erau n\u0103scu\u0163i \u00een herghelie, la \u0163ar\u0103. V\u0103zuser\u0103 ei multe, de c\u00e2nd erau la grajd: pripoane, z\u0103pezi, ape mari, \u015fi mai cu seam\u0103 \u0163\u0103poiul lui Stoica vizitiul, a\u015fa c\u0103 greut\u0103\u0163ile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dac\u0103 nu-i opreau h\u0103\u0163urile.
\n\u00cen adev\u0103r, Stoica, beat mort, ca s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 cump\u0103na pe capr\u0103, se rezema \u00een h\u0103\u0163uri. Atunci tr\u0103sura se oprea.\u201d (p.181) T\u0103nase \u00ee\u015fi l\u0103sase vizitiul \u00een noroi \u015fi se \u00eentorsese singur \u00een ora\u015f. C\u00e2nd ajunsese \u00een ora\u015f se \u00eennoptase. \u201eCasele lui erau a\u015fezate \u00een mijlocul unei cur\u0163i mari. Le cump\u0103rase, ca toate ce cump\u0103ra, de ocazie de la un boier sc\u0103p\u0103tat [\u2026] \u015fi le schimbase, le meremetisise, astfel c\u0103 erau acum cele mai frumoase din t\u00e2rg\u201d (p.182).
\nSpa\u0163iile din T\u0103nase Scatiu nu mai au \u201enici poezia, nici farmecul idilic, nici senin\u0103tatea\u201d celor din Via\u0163a la \u0163ar\u0103 (Eugen Lovinescu); locul vie\u0163ii fericite de la Ciulni\u0163a \u015fi Com\u0103ne\u015fti l-a luat via\u0163a trist\u0103 \u015fi monoton\u0103 din t\u00e2rg. Aici sunt dominante spa\u0163iile \u00eenchise, ostile. Pentru Tincu\u0163a, devenit\u0103 \u201edoamna\u201d Scatiu, \u015fi tat\u0103l ei, Dinu Murgule\u0163, casa a devenit \u00eenchisoare, odaia spa\u0163iu ale captivit\u0103\u0163ii. La sosirea acas\u0103, intrarea \u201ezgomotoas\u0103\u201d, plin de noroi, tulbur\u0103 momentul, rar, de lini\u015fte al Tincu\u0163ei care spune feti\u0163ei o poveste. La vorbele grele, r\u0103stite de \u201et\u0103ticu\u201d feti\u0163a izbucne\u0219te \u00een pl\u00e2ns, ca de fiecare dat\u0103. Secven\u0163a imediat urm\u0103toare, cina, este un ritual al supliciului la care e supus\u0103 Tincu\u0163a. Mesele familiale de la Sa\u015fa, scene ale bucuriei vie\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii familiei, sunt pentu Tincu\u0163a amintiri \u00eendep\u0103rtate. Acum, doar dragostea pentru feti\u0163\u0103 \u015fi tat\u0103l bolnav o mai \u0163in \u00een via\u0163\u0103. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, vara, mai reu\u015fe\u015fte \u201es\u0103 fug\u0103\u201d \u00een vizit\u0103 la Com\u0103ne\u015fti la Sa\u015fa. Atunci \u00eel vede \u015fi pe Mihai venit \u00een vacan\u0163\u0103. Cu sufletul \u00eempov\u0103rat de regrete revede locurile adolescen\u0163ei, ale iubirii. \u00cen relatarea acelor momente scriitorul are \u015ftiin\u0163a m\u0103surii de a nu repeta vechile imagini. Ca un \u00een\u0163elept, \u00eentre scepticism \u015fi stoicism, Mihai \u00eei spune Tincu\u0163ei: \u201eCe a fost frumos \u00een via\u0163a noastr\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een suflet. Mai mult nu putem cere de la firea omeneasc\u0103, ale c\u0103rei meniri sunt a\u015fa de nesupuse nou\u0103\u201d (p.223)
\n\u00cen T\u0103nase Scatiu domin\u0103 spa\u0163iul \u00eenchis – odaia – mohor\u00e2t, trist, golit de bucuria vie\u0163ii. Captivitatea moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103 reduce existen\u0163a Tincu\u0163ei la reverii bovarice. Ea se \u00eenchide \u00een sine, se refugiaz\u0103 \u00een lecturi \u015fi la m\u00e2ng\u00e2ierea clapelor pianului. Camera e metonomie a amintirilor, a timpului care s-a dus. Descrierea camerei \u015fi gesturile Tincu\u0163ei sugereaz\u0103 poezia amintirilor, dar \u015fi tragismul viselor ne\u00eemplinite. Emblemele spa\u0163iului bovaric al Tincu\u0163ei sunt fereastra, oglinda, patul. Dac\u0103 \u00een Via\u0163a la \u0163ar\u0103 oglinda \u015fi fotografia sunt spa\u0163ii narcisiace \u00een care \u00ee\u0163i contempli fericit frumuse\u0163ea fizic\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103 (vezi, spre exemplu, darul dat lui Matei de Sa\u015fa c\u00e2nd aceasta se \u00eentoarce de la Paris), \u00een T\u0103nase Scatiu, Tincu\u0163a privindu-se \u00een oglind\u0103 vede semnele mor\u0163ii suflete\u015fti \u015fi trupe\u015fti. \u015ei somnul prelungit \u00een dormitor anticipeaz\u0103 odihna sicriului. Prin cultul pentru Mihai, ea reface simbolic ceea ce pierduse prin p\u0103catul originar: acceptarea c\u0103s\u0103toriei cu T\u0103nase Scatiu. Prin suferin\u0163\u0103, Tincu\u0163a se purific\u0103; moartea este singura posibilitate de dep\u0103\u015fire a impasului moral la care a ajuns (cf. Mihai Gafi\u0163a).
\nEmblematic\u0103 pentru lumea lui Scatiu este \u201ecancelaria\u201d acestuia, spa\u0163iul \u00eenchis \u00een care acesta tranzac\u0163ioneaz\u0103 con\u015ftiin\u0163e, rela\u0163ii sociale, politice, economice.
\n\u00centre cele dou\u0103 romane, scriitorul realizeaz\u0103 coresponden\u0163e spa\u0163iale. \u00cenc\u0103 un exemplu este \u201eLa gar\u0103\u201d (p.18-19) in primul roman \u015fi episodul \u201eLa Gar\u0103\u201d (p228-231) din al doilea roman. Nu mai e nevoie de nici un comentariu.
\nSpre deosebire de Nicolae Filimon, sim\u0163ul estetic al lui Duiliu Zamfirescu este mai puternic dec\u00e2t tezismul s\u0103u aristocratic care mereu i-a dat t\u00e2rcoale. Tezismul lui Filimon e unul popular.
\nCeea ce n-a reu\u015fit Filimon \u00een Ciocoii vechi \u015fi noi a reu\u015fit Duiliu Zamfirescu \u00een Via\u0163a la \u0163ar\u0103 \u015fi T\u0103nase Scatiu.<\/p>\n

* Fragment dintr-un studiu \u00een curs de elaborare<\/em><\/p>\n


\nGina ZAHARIA<\/strong><\/p>\n

nu m\u0103 a\u0219tepta<\/strong><\/p>\n

ast\u0103zi m\u0103 voi opri sub salc\u00e2mi
\nvoi \u00eennopta acolo odat\u0103 cu iarba din c\u00e2ntec de greieri
\npatul meu din raze de lun\u0103 se va \u00eentinde
\nca un curcubeu la pe\u021bit
\nnici foame nu-mi este
\nultima oar\u0103 am adunat comori de suflet
\npentru masa aceea goal\u0103
\n\u0219i nu m\u0103 sperie \u0219uieratul \u0219arpelui din spatele zilei<\/p>\n

\u00eemi spun rug\u0103ciunea \u0219i c\u00e2nt<\/p>\n

voi intra \u00een somnul t\u0103u ca un soldat gelos pe floarea
\ndin p\u0103rul iubitei
\n\u00ee\u021bi voi descifra codul inimii \u0219i voi hoin\u0103ri c\u00e2t e noaptea de mare
\npantofii mei vor l\u0103sa urme peste tot
\ncu bucuria unui oaspete pierdut \u00eentr-un pahar de vin<\/p>\n

m\u0103 r\u0103sucesc \u00eentr-o chemare \u0219i at\u00e2t<\/p>\n

dup\u0103 mine un roi de g\u00e2nduri se \u00eentrec
\ncu fo\u0219netul c\u0103prioarelor
\nprin p\u0103durile virgine
\natinse de grindin\u0103<\/p>\n


\nCarte str\u0103in\u0103<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Forme frumoase, \u00eengeri corup\u0163i<\/strong><\/p>\n

\u201eMorpho Eugenia\u201d (Editura Univers, 2007) este unul dintre romanele de succes ale scriitoarei britanice Antonia Susan Byatt, distins\u0103, pentru meritele sale culturale, inclusiv cu titlul de Dame Commander of the British Empire (echivalentul feminin al rangului de cavaler) \u2013 \u00een Anglia \u2013 \u015fi cu cel de Chevalier de l\u2019Ordre des Arts et des Lettres – \u00een Fran\u0163a. Construit cam \u00een stilul cunoscutului \u201eVin ploile\u201d de Broomfield, romanul \u00eembin\u0103 descrierile ample cu informa\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice, abord\u00e2nd o viziune ironic\u0103 asupra conven\u0163iilor \u015fi a \u00eenclina\u0163iilor st\u00e2ngaci-speculative ale micilor boierna\u015fi de \u0163ar\u0103 \u00een perioada victorian\u0103. Deschiderea romantic\u0103 spre botanic\u0103, zoologie, spre comentariul mistic \u015fi spre dezbaterea scandaloasei \u2013 pe atunci \u2013 teorii evolu\u0163ioniste a lui Darwin sunt surprinse mai degrab\u0103 cu sarcasmul swiftian dec\u00e2t cu impetuozitatea noului val care avea s\u0103 elibereze energiile din c\u0103tu\u015fele clasicismului. De\u015fi \u00een pagini se face adeseori trimitere la Jane Austen, A. S. Byatt nu scrie manierist \u015fi nu are obsesii maniheiste \u00een ceea ce prive\u015fte r\u0103spunsurile morale pe care oamenii le datoreaz\u0103 stimulilor sociali. Personajele din \u201eMorpho Eugenia\u201d sunt, \u00een majoritatea lor, imorale, dezinhibate, nu au con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului \u015fi-\u015fi duc via\u0163a \u00eentr-o iresponsabilitate admirabil\u0103, mim\u00e2nd implicarea \u00een ritualul sacru\/ profan cel de toate zilele, particip\u00e2nd la slujbele religioase (Harald Alabaster, gazda \u015fi viitorul socru al lui William Adamson, este teolog), dezb\u0103t\u00e2nd teme mistice \u015fi chiar inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 realizeze diserta\u0163ii pe tema Planului divin. \u00centre esen\u0163\u0103 \u015fi aparen\u0163\u0103, \u00eens\u0103, este o discrepan\u0163\u0103 poate insuficient exploatat\u0103: personajele cu trai puritan la exterior, meticuloase, atente la \u201erangul\u201d lor \u015fi la aten\u0163ia comunit\u0103\u0163ii deriv\u00e2nd din acest statut, afi\u015feaz\u0103, ce-i drept, o m\u00e2ndrie lipsit\u0103 de prejudecat\u0103 (evolu\u0163ia mentalit\u0103\u0163ii de la Jane Austen la A. S. Byatt este v\u0103dit\u0103), dar au o via\u0163\u0103 secret\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een l\u00e2ncezeala parfumat\u0103 a budoarelor, care via\u0163\u0103, odat\u0103 revelat\u0103, uime\u015fte prin corup\u0163ie, obsesii \u015fi deregl\u0103ri sexuale.
\n\u201eMorpho Eugenia\u201d, fiica cea mare a lui Harald Alabaster, este asem\u0103n\u0103toare nu cu o regin\u0103 a furnicilor, cum este \u00eenclinat s\u0103 cread\u0103 ini\u0163ial William Adamson, ci cu una dintre acele uria\u015fe plante carnivore tropicale, ce atrag \u00een interiorul fierbinte al sexualit\u0103\u0163ii lor victime ce vor fi integral devorate. Aparen\u0163a de fluture frumos, forma dumnezeiasc\u0103 a trupului reprezint\u0103 un simplu mimetism, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ascund\u0103 otrava dinl\u0103untru. William o \u015fi compar\u0103, dup\u0103 ce-\u015fi d\u0103 seama care este adev\u0103rul, cu unul dintre acei fluturi intens colora\u0163i, uimitori prin gra\u0163ie \u015fi ging\u0103\u015fie, care, hr\u0103ni\u0163i cu plante otr\u0103vitoare, \u00ee\u015fi permit zboruri sfid\u0103toare pe sub nasul r\u0103pitorilor de toate tipurile, \u015ftiind precis c\u0103 nu vor fi ataca\u0163i niciodat\u0103. Paralela dintre societatea omeneasc\u0103 \u015fi lumea at\u00e2t de bine organizat\u0103 \u015fi de eficient\u0103 a insectelor este net \u00een defavoarea celei dint\u00e2i. Reiese clar c\u0103, spre deosebire de lumea vegetal\u0103 \u015fi animal\u0103, omul este singura creatur\u0103 care m\u0103n\u00e2nc\u0103 atunci c\u00e2nd nu-i este foame, bea atunci c\u00e2nd nu-i este sete \u015fi se \u00eemperecheaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere perpetuarea speciei.
\nPentru entomologul \u00eentors de pe Amazon, preocupat de studiul faunei tropicale \u015fi de demonstrarea inteligen\u0163ei cu care sunt dotate insectele, naufragiul este un eveniment care-i schimb\u0103 cursul vie\u0163ii \u015fi-l abate de la inten\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice cu care-\u015fi umpluse via\u0163a \u015fi c\u0103rora li se dedicase \u00een totalitate. Dup\u0103 ce accept\u0103 invita\u0163ia de a fi un fel de secretar al domnului Alabaster, William \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 readaptarea la o civiliza\u0163ie pe care o dispre\u0163uia profund pentru artificialitatea tr\u0103irii \u015fi mimarea respectului fa\u0163\u0103 de valori \u00een care nimeni nu mai credea \u00eenseamn\u0103 pur \u015fi simplu o schimbare de metabolism. Pe fondul acestei crize de identitate cultural\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, dragostea brusc\u0103 pentru Eugenia se transform\u0103 \u00een patim\u0103 \u00eentunecat\u0103 \u015fi delir. William devine un Werther vulnerabil \u015fi delicat, orb \u015fi surd la tot ce nu \u00eenseamn\u0103 pielea alb\u0103 de \u00eenger a femeii iubite \u015fi fo\u015fnetul rochiei sale cu p\u0103nglicu\u0163e \u015fi boboci de trandafir: \u201eVoi muri dac\u0103 nu o voi putea avea\u201d devine o obsesie alimentat\u0103 de versurile lui Ben Johnson: \u201eV\u0103zut-a\u0163i numai crinul cum cre\u015fte lucitor,\/ P\u00e2n\u0103 ce-l ating m\u00e2ini neru\u015finate?\/ Z\u0103rit-a\u0163i numai straturi de nea cum se a\u015ftern,\/ P\u00e2n\u0103 ce-n mocirl\u0103 sunt amestecate?\/ Sim\u0163it-a\u0163i vreodat\u0103 a castorului blan\u0103?\/ Sau a lebedei pan\u0103?\/ Sau mirosit-a\u0163i al m\u0103ce\u015fului boboc?\/ Sau nardul \u00een foc?\/ Sau gustat-a\u0163i din sacul albinei de pe lalea?\/ Oh, ce alb\u0103! Oh, ce moale! Oh, ce dulce e ea!\u201d (p. 13).
\nAbia dup\u0103 ce se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Eugenia \u015fi, ajutat de forma\u0163ia lui \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte luciditatea \u015fi apetitul pentru studiu, William \u00een\u0163elege c\u0103 a fost folosit \u00een acela\u015fi mod \u00een care sunt folosi\u0163i masculii din comunit\u0103\u0163ile de furnici: \u201eLui William \u00eei veni destul de greu s\u0103 nu \u00ee\u015fi vad\u0103 propria via\u0163\u0103 \u00een termenii unei analogii reduse la micile creaturi. […] Perspectiva sa asupra propriilor procese biologice \u2013 \u00eemperecherea sa s\u0103lbatic\u0103, delicioas\u0103, \u00eencheiat\u0103 at\u00e2t de abrupt, consumarea meselor regulate, preg\u0103tite de t\u0103cutele for\u0163e \u00eentunecate din spatele u\u015filor tapetate cu postav, regularitatea acestor \u015fedin\u0163e de observa\u0163ie, dictat\u0103 de regularitatea ritmurilor mu\u015furoiului, \u00eel f\u0103cuser\u0103, pe nesim\u0163ite, s\u0103 se perceap\u0103 ca un fel de sum\u0103 complex\u0103 a celulelor sale nervoase \u015fi a dorin\u0163elor instinctuale, a reac\u0163iilor sociale automate\u201d (p. 82). Via\u0163a din conacul Alabaster se desf\u0103\u015foar\u0103 ca o replic\u0103 la via\u0163a furnicilor din mu\u015furoiul experimental cu pere\u0163ii de sticl\u0103, pe care William, Matty Crompton, guvernanta, \u015fi nenum\u0103ra\u0163ii copii Alabaster o studiaz\u0103, dup\u0103 moda timpului. Destinul furnicilor masculi, un fel de \u201eproiectile amoroase\u201d la cheremul reginelor care practic\u0103 poliandria, este surprinz\u0103tor de asem\u0103n\u0103tor cu destinul lui William, fapt de care acesta \u00ee\u015fi d\u0103 seama cu stupoare. Eugenia \u00eel prime\u015fte la intervale regulate \u015fi \u00eel alung\u0103 dup\u0103 \u00eemperechere, astfel c\u0103 omul de \u015ftiin\u0163\u0103 se simte inutil \u015fi nedorit, \u00eentocmai cum trebuie s\u0103 se simt\u0103 furnicile masculi dup\u0103 dansul nup\u0163ial \u00eenaripat: \u201eIar dup\u0103 ziua lor de glorie, devin inutili \u015fi nedori\u0163i. Alearg\u0103 de colo p\u00e2n\u0103 colo, f\u0103r\u0103 \u0163int\u0103, t\u00e2r\u00e2ndu-\u015fi dup\u0103 ei aripile. Sunt alunga\u0163i din fa\u0163a intr\u0103rilor \u00een mu\u015furoiul care odat\u0103 le-a fost cas\u0103, l\u0103sa\u0163i apoi s\u0103 l\u00e2ncezeasc\u0103 \u015fi s\u0103 moar\u0103 \u00een serile r\u0103coroase ale sf\u00e2r\u015fitului de var\u0103 sau ale \u00eenceputului\u201d (p.84). Ca \u015fi mu\u015furoiul de furnici, casa este guvernat\u0103 de legi misterioase, de for\u0163e inexplicabile care hot\u0103r\u0103sc la un moment dat ce trebuie ascuns \u015fi ce trebuie dezv\u0103luit. Printr-o astfel de hot\u0103r\u00e2re greu de atribuit cuiva anume, William este chemat \u00eenapoi la conac, exact \u00een momentul c\u00e2nd secretul mizerabil al so\u0163iei lui trebuia aflat: frumoasa Eugenia practica de ani buni incestul, consider\u00e2ndu-l firesc\/ normal. C\u00e2nd este surprins\u0103 de William asupra faptului, singurele ei preocup\u0103ri nu sunt s\u0103 nege eviden\u0163a ori s\u0103 schimbe perspectiva asupra ei, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103-\u015fi determine so\u0163ul s\u0103 accepte tacit situa\u0163ia, de dragul conven\u0163iilor sociale. Lumea nu trebuie s\u0103 afle c\u0103 fratele \u015fi sora sunt aman\u0163i \u015fi au cinci copii, pentru aceasta exist\u00e2nd modalit\u0103\u0163i de mituire a \u201efurnicii mascul\u201d.
\nCompara\u0163ia dintre sistemul de organizare\/ legile dintr-un mu\u015furoi \u015fi cele din colectivit\u0103\u0163ile umane demonstreaz\u0103 superioritatea celor dint\u00e2i. Dac\u0103 \u00eentre membrii mu\u015furoiului exist\u0103 o distribu\u0163ie precis\u0103 a sarcinilor \u015fi o armonizare \u00een scopul binelui general, nu individual, societ\u0103\u0163ile umane, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se prea mult de scopurile pentru realizarea c\u0103rora au fost create, g\u00e2ndind prea mult \u015fi specul\u00e2nd prea mult etapele onto\/ filogenezei \u015fi dimensiunea mistic\u0103 (cel mai adesea pervertit\u0103), ajung la declin \u015fi la autodistrugere. \u015ei aceasta pentru c\u0103, urmare a specula\u0163iilor filosofice sterile, societatea nu mai este v\u0103zut\u0103 ca un corp \u00een care indivizii sunt celule specializate \u015fi armonizate, ci ca o sum\u0103 de elemente du\u015fm\u0103noase \u00een mi\u015fcare brownian\u0103: \u201eM\u0103 \u00eentreb, oare aceste mici creaturi, care alearg\u0103 \u00een sus \u015fi \u00een jos, \u015fi car\u0103, \u015fi se hr\u0103nesc una pe alta cu dragoste, \u015fi \u00eei mu\u015fc\u0103 pe du\u015fmani, sunt ele cu adev\u0103rat indivizi, sau sunt mai degrab\u0103 asem\u0103n\u0103toare celulelor din corpul nostru, cu toate p\u0103r\u0163i ale unui \u00eentreg, toate conduse de un singur spirit \u2013 Spiritul mu\u015furoiului \u2013 care le folose\u015fte pe toate, pe Regin\u0103, pe servitori, pe sclavi \u015fi pe partenerii de dans \u2013 pentru binele rasei \u00eense\u015fi, al speciei \u00eens\u0103\u015fi…\u201d (p. 36).
\nSalvarea savantului vine de la cercet\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice asupra mu\u015furoiului dintre pere\u0163ii de sticl\u0103, amenajat \u00een camera de studiu a conacului. Paralela lucid\u0103 \u00eentre ceea ce se petrece \u00een interiorul acestor pere\u0163i \u015fi ceea ce se petrece \u00een conac \u015fi, \u00een general, \u00een societatea uman\u0103 \u00een \u00eentregul ei, determin\u0103 momente de iluminare descrise cu o logic\u0103 de avocat \u00een fa\u0163a unui tribunal chaucerian. Ateu convins, William, dup\u0103 ce studiaz\u0103 raportul dintre inteligen\u0163\u0103 \u015fi instinct la insecte, ajunge s\u0103 accepte ideea existen\u0163ei unui Arhitect divin, \u00een timp ce teologul, Harald Alabaster, e\u015fueaz\u0103 \u00een \u00eencerc\u0103rile lui de a da o replic\u0103 ustur\u0103toare darwinismului. Lipsit de har \u015fi de imagina\u0163ie, aristocratul cu preten\u0163ii de mesager al voin\u0163ei divine avea, de fapt, nevoie de cineva care s\u0103-i scrie diserta\u0163iile \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 argumente str\u0103lucite \u00een locul lui. William \u00een\u0163elege destul de repede c\u0103 trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u015fi cu propria g\u00e2ndire pentru \u015federea la conac, iar aceast\u0103 schimbare de rol, de\u015fi nu acapareaz\u0103 \u00een totalitate desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii, este lucrat\u0103 \u00een stil swiftian, cu acela\u015fi sarcasm necru\u0163\u0103tor. Mormanele de h\u00e2rtii care demonstreaz\u0103 orgolioasa dibuire a teologului prin h\u0103\u0163i\u015furi mistice sunt la fel de impudice ca mormanele de gunoaie exhibate \u00een dispre\u0163uita societate britanic\u0103 pe care o p\u0103r\u0103se\u015fte Gulliver. Scepticul \u015fi misticul \u00eenfl\u0103c\u0103rat sunt construi\u0163i prin opozi\u0163ia aparen\u0163elor; de fapt, scepticul, chiar dac\u0103 este convins, ca \u015fi Tennyson, c\u0103 \u201enatura are din\u0163ii \u015fi ghearele \u00eenro\u015fite de s\u00e2nge\u201d, accept\u0103 \u00een cele din urm\u0103 ideea de gratuitate, de existen\u0163\u0103 a unei naturi dezinteresate \u015fi spirituale, \u00eempotriva ideii c\u0103 numai selec\u0163ia natural\u0103 este legea de baz\u0103. Implicit, renun\u0163area la principiile exagerat-darwiniste determin\u0103 o acceptare tacit\u0103 a existen\u0163ei lui Dumnezeu. Teologul, \u00een timpul str\u0103daniilor sale de a-i convinge pe al\u0163ii, cade \u00een capcana evolu\u0163ionismului, pe care-l explic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 \u015fi-a schimbat fundamental pozi\u0163ia.
\nRomanul se \u00eencheie cu un happy-end for\u0163at \u2013 William \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte so\u0163ia incestuoas\u0103 \u015fi, cu banii primi\u0163i pe manuscrisul unei c\u0103r\u0163i despre insecte, pleac\u0103 \u00eempreun\u0103 cu \u00eengerul trist pe care-l descoperise la conac \u2013 Matty Crompton \u2013 \u00eentr-o nou\u0103 expedi\u0163ie pe Amazon. Dac\u0103 A.S. Byatt nu ne-ar fi convins cu prisosin\u0163\u0103 de inteligen\u0163a ei ironic\u0103, am fi \u00eenclina\u0163i s\u0103 condamn\u0103m romantismul desuet al finalului gen Charlotte Br\u00f6nt\u00e9: amurgul maiestuos, corabia alunec\u00e2nd cu \u00eendr\u0103gosti\u0163ii la bord printre uluitori fluturi monarhi, plus sentin\u0163a moralizatoare \u201eS\u0103 fii \u00een via\u0163\u0103. Asta conteaz\u0103 cel mai mult. C\u00e2t timp e\u015fti \u00een via\u0163\u0103, totul este surprinz\u0103tor, la drept vorbind\u201d (p. 127).<\/p>\n


\nMihai MERTICARU<\/strong>
\n\"\"

Triolete<\/strong><\/p>\n

Arde via\u021ba, o f\u0103clie,<\/strong>
\nArde p\u00e2n\u0103 te face scrum,
\nP\u00e2lp\u00e2ire aurie.
\nArde via\u021ba, o f\u0103clie,<\/p>\n

De aceea poetul scrie.
\nUnde e, c\u0103 era acum?
\nArde via\u021ba, o f\u0103clie,
\nArde p\u00e2n\u0103 te face scrum.<\/p>\n

Trece clipa cea zv\u00e2rlug\u0103,<\/strong>
\nInfinitul vr\u00e2nd s\u0103-l prind\u0103,
\nTot la trap \u0219i tot pe fug\u0103.
\nTrece clipa cea zv\u00e2rlug\u0103,<\/p>\n

La vecie se \u00eenjug\u0103,
\nNu-i place starea murind\u0103.
\nTrece clipa cea zv\u00e2rlug\u0103,
\nInfinitul vrea s\u0103-l prind\u0103.<\/p>\n

\u00cen gr\u0103dina sufletului meu,<\/strong>
\nAu \u00eenflorit poemele
\n\u00centre un iamb \u0219i un troheu.
\n\u00cen gr\u0103dina sufletului meu,<\/p>\n

Dorul r\u0103sare curcubeu
\n\u0218i-au prins rod noemele.
\n\u00cen gr\u0103dina sufletului meu
\nAu \u00eenflorit poemele.<\/p>\n

Iubirea-i lumin\u0103 bl\u00e2nd\u0103,<\/strong>
\nE durere aurit\u0103,
\nFericire \u0219i os\u00e2nd\u0103.
\nIubirea-i lumin\u0103 bl\u00e2nd\u0103,<\/p>\n

Te cump\u0103r\u0103 s\u0103 te v\u00e2nd\u0103,
\nS\u0103 te duc\u0103 \u00een ispit\u0103.
\nIubirea-i lumin\u0103 bl\u00e2nd\u0103,
\nE durere aurit\u0103.<\/p>\n

Roua g\u00e2ndurilor tale<\/strong>
\nAprinde focu-n dep\u0103rt\u0103ri,
\nAure\u0219te orice cale.
\nRoua g\u00e2ndurilor tale<\/p>\n

P\u0103m\u00e2ntului d\u0103 t\u00e2rcoale
\nPeste mai multe m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri.
\nRoua g\u00e2ndurilor tale
\nAprinde focu-n dep\u0103rt\u0103ri.<\/p>\n

Sfioas\u0103 copil\u0103rie,<\/strong>
\nAi fost un rai pe c\u00e2nd erai,
\nAnotimp cu feerie.
\nSfioas\u0103 copil\u0103rie,<\/p>\n

Miracol, dar \u0219i magie
\nPe c\u00e2nd rulai pe monorai.
\nSfioas\u0103 copil\u0103rie,
\nAi fost un rai pe c\u00e2nd erai.<\/p>\n

Iubito cu trup de boare,<\/strong>
\nA\u0219 vrea s\u0103 fiu un Rafael,
\nS\u0103 te scot \u00eenger din penel.
\nIubito cu trup de boare,<\/p>\n

Dulci, \u00eemi faci clipe amare,
\nVineri duminic\u0103-mi pare.
\nIubito cu trup de boare,
\nE\u0219ti o mare s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

\u00centrupa\u021bi din colb de oase,<\/strong>
\nDefileaz\u0103 str\u0103mo\u0219ii mei,
\nTo\u021bi cu chipuri maiestuoase.
\n\u00centrupa\u021bi din colb de oase,<\/p>\n

Zugr\u0103vi\u021bi \u00een cronici groase,
\nCa ni\u0219te str\u0103luci\u021bi ahei.
\n\u00centrupa\u021bi din colb de oase,
\nDefileaz\u0103 str\u0103mo\u0219ii mei.<\/p>\n

Vino, fiin\u021b\u0103 suav\u0103,<\/strong>
\nChip de nea abia c\u0103zut\u0103,
\nF\u0103 cu mine o isprav\u0103.
\nVino, fiin\u021b\u0103 suav\u0103,<\/p>\n

S\u0103 ne-nt\u00e2lnim \u00een dumbrav\u0103,
\nF\u0103 un \u00eenger dintr-o brut\u0103!
\nVino, fiin\u021b\u0103 suav\u0103,
\nChip de nea abia c\u0103zut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istorie literar\u0103 Ionel POPA SPA\u0162IUL LITERAR \u00een ROMANUL ROM\u00c2NESC* – inventar fenomenologic \u2013 Duiliu Zamfirescu, VIA\u0162A la \u0162AR\u0102 (1894); T\u0102NASE<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13213"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13213"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13213\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13215,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13213\/revisions\/13215"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}