{"id":13205,"date":"2021-01-24T21:13:42","date_gmt":"2021-01-24T18:13:42","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13205"},"modified":"2021-01-24T21:45:09","modified_gmt":"2021-01-24T18:45:09","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-16-ianuarie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13205","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 16 Ianuarie 2021"},"content":{"rendered":"

\"\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 16 ianuarie, membrii Cenaclului membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, s-au \u00eent\u00e2lnit, \u00een sala de spectacole a amintitei institu\u021bii de cultur\u0103, la un eveniment \u201esacru\u201d am putea spune, s\u0103rb\u0103torirea Domnului Poeziei Rom\u00e2ne\u0219ti Mihai Eminescu a c\u0103rui zi de na\u0219tere, 15 ianuarie a devenit, printr-o hot\u0103r\u00e2re de guvern, Ziua Culturii Na\u021bionale. Tot aici a avut loc \u0219i un eveniment editorial, lansarea c\u0103r\u021bii \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d, Ed. Editgraph, 2020, autoare Camelia Manuela Sava.
\nMomentul festiv de ast\u0103zi a fost moderat de managerul Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d dna prof. Violeta V\u00eelcu: \u201eBun\u0103 ziua \u0219i bine a\u021bi venit! Marc\u0103m ast\u0103zi printr-un eveniment literar-muzical 171 de ani de la na\u0219terea poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie fiind numit\u0103 Ziua Culturii Na\u021bionale, poetul Mihai Eminescu fiind un reper pentru cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu numai. Am s\u0103 v\u0103 rog, s\u0103 urm\u0103ri\u021bi, pentru \u00eenceput, un film. Nu putem s\u0103 \u00eencepem aceast\u0103 zi f\u0103r\u0103 a omagia pe marele nostru poet Mihai Eminescu. (A urmat filmul care a generat o atmosfer\u0103 de poveste, sunetist fiind referentul Sorin C\u0103lin) (n. cron.) \u00cen anul 2020, anul cultural Florica Cristoforeanu, institu\u021bia noastr\u0103 a alocat din buget aproximativ 116.000 lei pentru finan\u021barea a dou\u0103 reviste: \u201eGlas r\u00e2mnicean\u201d \u0219i \u201eSpa\u021bii culturale\u201d, pentru fina\u021barea a trei proiecte culturale: Festivalul Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201eTitel Constantinescu\u201d, Concursul Na\u021bional de Poezie \u201eRadu C\u00e2rneci\u201d, pentru proiectul \u201eScriitorii R\u00e2mniceni de Azi \u0219i tip\u0103rirea a 35 de c\u0103r\u021bi din aceste proiecte \u0219i nu numai. Au fost finan\u021bate: \u201ePseudonim pentru lacrim\u0103\u201d, autor Cornelia Ionescu-Ciurumelea, \u201ePoeme Haiku\u201d autor Genovel Florentin Fr\u0103\u021bil\u0103, \u201eOra albastr\u0103\u201d, autor \u0218tefan Costache Andrei, \u201eFragmente\u201d, autor Viorel Dodan, \u201eDin marmura soclurilor\u201d, autor Mioara Bahna, \u201e70 o diversitate \u00een gri\u201d, \u0219i \u201eC\u00e2mpia ca sentiment\u201d, autor Nicolai T\u0103icu\u021bu, \u201eCaligrafii stelare\u201d, autor Nina Beldie, \u201eEmpatii\u201d, autor \u0218tefan Mocanu, \u201eNefericirea de a fi fericit\u201d, autor Traian Cristea, \u201eLegende buzoiene, legende r\u00e2mnicene\u201d, autor Gheorghe Petcu, \u201eBiblioteca subiectiv\u0103\u201d, autor Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, \u201eOamenii adev\u0103ra\u021bi nu mor niciodat\u0103\u201d, autor Floarea St\u0103nescu, \u201ePersonalit\u0103\u021bi medicale r\u00e2mnicene\u201d, autor Lucre\u021bia Dediulescu, \u201eNatalie\u201d, autor Carmen Dumitru, \u201eAmintiri din cariera mea liric\u0103\u201d, autor Florica Cristoforeanu, \u201eOpera postum\u0103 a lui Stelian Cucu\u201d, \u201eZbor printre cuvinte\u201d, autor Constantin Marafet, \u201eEpigrame\u201d, autor Smarandache Aghean\u0103, \u201eRug\u0103ciune suburban\u0103\u201d, autor Tiana Badea, \u201eEsen\u021be lirice\u201d, autor Ionu\u021b Caragea, \u201eCasa Mor\u021bilor\u201d, autor Angela Dina, \u201eNora din suflet\u201d, autor Gabriela P\u0103s\u0103rin, \u201eUtopia Bis\u201d, autor Ilinca Stroie, \u201eRug\u0103ciune la sanatoriu\u201d, autor Camelia Ghi\u021bescu, \u201eCariatida cu absen\u021be\u201d, autor Ion Pi\u021boiu, \u201eBr\u00e2ul Afroditei\u201d, autor Mihai Merticaru, \u201eDum spiro, spero\u201d, autor Constantin Bidulescu, \u201eAvarul\u201d, autor Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103, \u201eC\u0103z\u00e2nd \u00een iubire\u201d, autor Roxelana Radu. Am asigurat finan\u021barea revistelor \u201eSpa\u021bii culturale\u201d \u0219i \u201eGlas r\u00e2mnicean\u201d, lansarea volumului I din Antologia \u201eScriitori r\u00e2mniceni-un deceniu nou\u201d, realizat\u0103 de referentul Sorin C\u0103lin \u00een cadrul Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, am avut particip\u0103ri la Salonul anual de carte de la Slobozia \u0219i Maltezi, am \u021binut at\u00e2t c\u00e2t ne-a permis situa\u021bia epidemiologic\u0103 \u0219edin\u021bele Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Pentru toate aceste realiz\u0103ri mul\u021bumim consilierilor locali \u0219i domnului primar al municipiului pentru toat\u0103 sus\u021binerea \u00een materializarea acestor proiecte literare. Pentru \u00eenceput a\u0219 dori s\u0103 \u00eel invit s\u0103 v\u0103 adreseze c\u00e2teva cuvinte, pe domnul primar Sorin C\u00eerjan.
\nSorin C\u00eerjan: \u201eS\u0103rut m\u00e2na dnelor, bun\u0103 ziua dlor! Este un moment frumos. V\u0103 mul\u021bumesc pentru participare. Contextul politic de ast\u0103zi \u00eel ridic\u0103 pe Eminescu, un om luminat. Genul acesta de manifest\u0103ri s\u0103 fie \u00eenregistrate, s\u0103 dovedim c\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat nu este un ora\u0219 mort. Pot spune c\u0103 Eminescu a fost r\u0103stignit pe altarul patriei sale. De mii de ani, a\u0219a se petrece cu oamenii providen\u021biali. Cum spunea Nicolae Iorga: \u201eDac\u0103 el ar fi tr\u0103it \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, v\u0103 pute\u0163i \u00eenchipui ce larg \u015fi-ar fi destins aripile acestea, care de at\u00e2tea ori fuseser\u0103 \u00eempiedicate de a se desf\u0103\u015fura mai deplin\u201d. Eminescu tr\u0103ie\u0219te \u00een fiecare dintre noi.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eA\u0219 dori s\u0103 v\u0103 mai amintesc un proiect realizat \u00een colaborare cu Muzeul Municipal care \u0219i-a primit, \u00een sf\u00e2r\u0219it numele celui care a f\u0103cut demersurile pentru existen\u021ba unui muzeu la R\u00e2mnicu S\u0103rat, Octavian Mo\u0219escu. Mi-a\u0219 dori s\u0103 invit acum pe scen\u0103 doi oameni dragi nou\u0103, purt\u0103torii \u0219i p\u0103str\u0103torii proiectelor literare, colaboratori fideli, dna Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, profesor \u0219i scriitor, membru al USR, realizatoarea revistei \u201eSpa\u021bii culturale\u201d \u0219i colaboratorul institu\u021biei \u00een cadrul proiectului Scriitori r\u00e2mniceni de azi \u0219i pe dl Constantin Marafet, scriitor, membru al USR, realizator al proiectului Festivalul Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201eTitel Constantinescu\u201d \u0219i colaboratorul nostru \u00een Concursul Na\u021bional de Poezie pentru Elevi \u201eRadu C\u00e2rneci\u201d. Mai \u00eent\u00e2i dna Valeria Manta T\u0103icu\u021bu\u201d.
\nValeria Manta T\u0103icu\u021bu: \u201eM\u0103 bucur c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim. Mihai Eminescu este o permanen\u021b\u0103 spiritual\u0103, poetic\u0103 a noastr\u0103 \u0219i nu trebuie s\u0103 uit\u0103m prezen\u021ba lui printre noi. Anul trecut cultura a fost o posibilitate de supravie\u021buire. Am sprijinit activitatea dnei Violeta V\u00eelcu \u0219i a lui Sorin C\u0103lin pentru activitatea de editare. Revista \u201eSpa\u021bii culturale\u201d va trece la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d. Trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 nu \u0219tiam ce se petrece ast\u0103zi, \u0219tiam c\u0103 va fi doar lansarea c\u0103r\u021bii Cameliei Sava\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201e\u0218i acum dl Constantin Marafet\u201d.
\nConstantin Marafet: \u201eDac\u0103 tot am prins acest moment o s\u0103 \u00eencerc v\u0103 spun despre Mihai Eminescu la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Din \u201eDor\u201d clocotitor pentru Eminescu, am recitit de cur\u00e2nd cartea reputatului eminescolog N. Georgescu, \u201eEminescu \u00een Dobrogea\u201d, Ed. \u201eRafet\u201d, 2016. La capitolul \u201eChipuri ascunse \u00een scrisori sau cum s\u0103 cobori din barc\u0103\u201d, m\u0103 fulger\u0103 o idee: Eminescu a fost la Balta Alb\u0103? A trecut prin R\u00e2mnicu S\u0103rat? Citesc \u0219i recitesc scrisoarea c\u0103tre Veronica Micle, unde se refer\u0103 la dorin\u021ba de c\u0103l\u0103torie din vara anului 1882. \u201eDac\u0103 nu \u021bi-oi scrie c\u00e2teva zile, atunci s\u0103 \u0219tii c-am plecat. Nu \u0219tiu \u00eenc\u0103 bine unde plec, la Pucioasa, la Struga, la Balta Alb\u0103, la Lacul S\u0103rat, dar destul c\u0103 de plecat trebuie s\u0103 plec, c\u0103ci picioarele mele au nevoie fie de b\u0103i s\u0103rate, fie de b\u0103i alcaline, dar \u00een sf\u00e2r\u0219it de b\u0103i care au un efect determinant asupra pielii. Tratamentul intern e stabilit deja: Fier, fier \u0219i iar fier, \u00een form\u0103 lichid\u0103 \u0219i \u00een form\u0103 de pilule\u201d. Scrisoare din 6 iunie 1882 (nr. 62 \u00een colec\u021bie, p. 287-290)
\nInteresant este c\u0103, \u00eentre sta\u021biunile pe care le-a enumerat, aminte\u0219te de Balta Alb\u0103 (din Basarabia, la v\u0103rsarea Nistrului \u00een Marea Neagr\u0103, spune dl prof. N. Georgescu), apoi vorbe\u0219te de sta\u021biunea Lacul S\u0103rat din apropierea ora\u0219ului Br\u0103ila. Eu nu cred c\u0103 este vorba de Balta Alb\u0103 din Basarabia, ci despre Balta Alb\u0103 din fostul jude\u021b R\u00e2mnicu S\u0103rat, la 15 km de ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat. Dovada c\u0103 a fost la Balta Alb\u0103 este scrisoarea din 17 aprilie 1882 adresat\u0103 Veronic\u0103i Micle: \u201eTare te-a\u0219 s\u0103ruta, Momo\u021b, \u0219i s\u0103rut v\u00e2nt pentru c\u0103 nu e\u0219ti aici. \u0218i te-a\u0219 leg\u0103na \u00eencet s\u0103 dormi, ceea ce nu po\u021bi, pentru c\u0103 tu nu \u0219tii dormi cum \u0219tiu eu c\u00e2te dou\u0103zeci de ceasuri \u00een \u0219ir. Numai afurisitele astea de picioare nu-mi dau pace, dr\u0103gu\u021ba mea, \u0219i \u00eentruna trebuie s\u0103 le c\u00e2rpesc s\u0103n\u0103tatea cu petece de bumbac. C’est \u00e0 desesperer\u201d. (nr. 57.p.269) unde vorbe\u0219te despre fratele s\u0103u: \u201eDar \u00een sf\u00e2r\u0219it, bun e Dumnezeu \u0219i me\u0219ter\u0103-i Balta Alb\u0103. Frate-meu m\u0103 cheam\u0103 la el l\u00e2ng\u0103 Balt\u0103, unde cred c\u0103 vor disp\u0103rea pe de-a pururea urmele (?) acestea care-mi \u00eencurc\u0103 zilele\u201d.
\nEvident c\u0103 despre fratele Matei Eminovici se face vorbire. De ce spun asta? Iat\u0103 dou\u0103 scrisori care arat\u0103 clar c\u0103 Matei Eminovici era locotenent \u00een garnizoana R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i nu la Br\u0103ila, \u00een acea perioad\u0103: \u201eIpote\u0219ti, 1884, Martie, 18\/30 Stimate domnule Maiorescu, Primi\u021bi sincera mea mul\u021bumire pentru scrisoarea din 14 Martie a.c. \u0219i m\u0103 gr\u0103besc a v\u0103 comunica urm\u0103toarele. Sunt deja 2 luni trecute de c\u00e2nd au murit tat\u0103l meu. La \u00eenmorm\u00e2ntarea lui au fost de fa\u021b\u0103 \u0219i fratele meu, locotenentul Matei din R\u00e2m. S\u0103rat; dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare, \u00een loc ca s\u0103 fac\u0103 fratele meu o catagrafie, el au \u00eenceput a vinde \u00een dreapta \u0219i st\u00e2nga toate obiectele mobile \u0219i immobile, sub cuv\u00e2nt c\u0103 el va lua pe fratele s\u0103u Neculai la sine la 15 martie.(\u2026) Henrieta Eminovici\u201d
\nO a doua scrisoare (mai sunt \u0219i altele) e scris\u0103 de Matei Eminovici, fratele poetului, \u0219i adresat\u0103 lui Titu Maiorescu: \u201eStimate Domnule Maiorescu, Sunt informat de la Dnul C\u00e2\u021b\u0103 Niculescu c\u0103 fratele meu Michai Eminescu este serios bolnav \u0219i v\u0103 rog din suflet r\u0103spunde\u021bi-mi urgent unde s\u0103 g\u0103sesc ca s\u0103 vin a-l lua la mine pentru vr’un an, \u0219i dac\u0103 bine voi\u021bi a’mi ar\u0103ta adev\u0103rata stare material a lui ca s\u0103 vin preg\u0103tit, c\u0103ci am vr’o 200 \u00eentr’un loc \u0219i s\u0103’i iau \u0219i s\u0103’i cheltuiesc to\u021bi pentru el. Termin\u00e2nd \u0219i \u00een considerarea distinsei ce’o avea el pentru Dvoastr\u0103 sunt deplin convins c\u0103’n cel mai scurt timp posibil voi primi un r\u0103spuns exact de la Dvoastr\u0103 \u0219i ve\u021bi \u00eendatora prin aceasta \u0219i pe Servul Dumneavoastr\u0103 Locot Eminovici M Adresa Lc Eminovici Comandantul Comp1 din al gl al 9-lea de Doroban\u021bi, Cazarma la Aslan, R S\u0103rat, 1883, Iulie 18. (…)
\nDar s\u0103 nu uit\u0103m \u0219i altceva. Se pare c\u0103 familia Eminovici avea leg\u0103turi \u0219i cu alte familii din R\u00e2mnicu S\u0103rat. \u00centr-o scrisoare din 2 august 1887, scris\u0103 \u00een Ia\u0219i, a Henrietei Eminovici c\u0103tre Cornelia Emilian de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, aceasta spune: \u201eLoviturile nenorocite ce \u00eentotdeauna au persecutat toat\u0103 familia noastr\u0103 ne-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat pesimismul cel mai nem\u0103rginit, f\u0103r\u0103 remediu \u0219i f\u0103r\u0103 vindec\u0103ri\u201d, iar \u00een alt\u0103 scrisoare, din 1 aprilie 1888, dest\u0103inuie \u201em\u0103tu\u0219a noastr\u0103 s-a retras de la testament, c\u0103ci ea este bolnav\u0103 de piept, boal\u0103 ereditar\u0103 a tuturor din familia noastr\u0103\u201d, conform articolului scris de dl Ion N. Oprea, Membru de Onoare Fondator al Rev. Luceaf\u0103rul (Bt) \u0219i publicat \u00een 30 iulie 2015.
\n\u00cen concluzie, Matei Eminovici, conform celor dou\u0103 scrisori (17 aprilie 1882 \u0219i 18 iulie 1883), se afla la R\u00e2mnicu S\u0103rat, iar Mihai Eminescu a venit la Balta Alb\u0103, la rug\u0103mintea fratelui s\u0103u, poposind evident \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat. Cu siguran\u021b\u0103, Eminescu citise proza lui Vasile Alecsandri \u201eBalta Alb\u0103\u201d, de unde aflase de \u201en\u0103molul\u201d vindec\u0103tor de boli reumatice. Mie mi-e clar c\u0103 Mihai Eminescu avea destule motive s\u0103 viziteze R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i l-a vizitat, a\u0219a cum \u0219i la Balta Alb\u0103 a fost pentru tratament\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eMul\u021bumim. Facem o mic\u0103 pauz\u0103 de vorbire cu un moment muzical\u201d.
\nSorin C\u0103lin: \u201eCele dou\u0103 protagoniste sunt Anya Bunduc \u0219i Bianca Ifrim. Vor interpreta (chitar\u0103 \u0219i voce) dou\u0103 piese pe versuri de Mihai Eminescu: \u201eEa-\u0219i urma c\u0103rarea-n codru\u201d \u0219i \u201eVreo zg\u00e2tie de fat\u0103\u201d. \u00cen cealalt\u0103 formul\u0103 de grup, Anya Bunduc, cu Delia Porumb au c\u00e2\u0219tigat \u00een 2017 un premiu la concursul de la Boto\u0219ani, cu piese proprii pe versurile poetului Mihai Eminescu\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eAm bucuria de a v\u0103 anun\u021ba c\u0103 este momentul s\u0103 lans\u0103m cartea \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d autor prof. dr. scriitor Manuela Camelia Sava. Draga noastr\u0103 poet\u0103 te invit\u0103m s\u0103 prezin\u021bi cartea\u201d.
\nManuela Camelia Sava: \u201eLa mul\u021bi ani! Este pentru mine o mare bucurie \u0219i mul\u021bumesc gazdelor c\u0103 au f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Am str\u00e2ns aceste poezii \u0219i am reu\u0219it s\u0103 colaborez cu o poet\u0103 care m-a sprijinit, mi-a scris prezentarea, mi-a f\u0103cut f\u0103cut corectura Am considerat c\u0103 m\u0103 pot autocenzura. Volumul meu este unul care concentreaz\u0103 \u00eentreaga mea activitate poetic\u0103. Titlul a avut mai multe etape, tot ce \u00eenseamn\u0103 ur\u00e2t \u0219i frumos. Eroii anului trecut, \u00een afar\u0103 de cei din prima linie care au luptat cu virusul \u0219i copiii, \u0218eherezada \u00eenseamn\u0103 a spune povestea fiec\u0103ruia. (UN CERC IOANEI-SOFIA 01.02.2020) \u201eFlorile sunt r\u0103d\u0103cinile frumosului\/ sevele lor colorate\/ ne acoper\u0103 ochii ce se \u00eentorc \u00een p\u0103m\u00e2nt\/ te admiri ca Narcis \u00een oglinda anilor\/ \u0219i crezi c\u0103 ai putea s\u0103 fii un cerc\/ din care\/ albul iernii nu se mai na\u0219te\/ zilele se \u00eentrec \u00een melodii lente\/ apar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ghioceii s\u0103 trezeasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u201d (POVESTE CU \u00ceNGER Fiicei mele, DARIA-MARIA 05.032020) M\u0103r\u0219\u0103luim ca solda\u021bi\/ pa\u0219ii se \u00eencarc\u0103 de g\u00e2nduri\/ ne scutur\u0103m de zgura fericirilor\/ straturi de piele \u0219i sentimente se descuameaz\u0103\/ a\u0219tept\u0103m \u00eengerul\/ soarele nu se arat\u0103 printre degetele lui Dumnezeu\/ ce \u0219tim despre noi e doar un fum s\u00e2ngeriu\/ povestea cu ochi de jad continu\u0103 zi de zi\/ s\u0103 ne \u021bin\u0103 \u00een suspans\/\/ Ne trezim \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m brazii e frig\/ rani\u021ba g\u00e2ndurilor alearg\u0103 necontenit\u201d O s\u0103 spicuiesc din ceea ce spune Passionaria Stoicescu. \u201e(Un mit asumat) La cea de a 11-a carte excedat\u0103 de alte plachete personale cu titluri definitorii privind devoalarea artistic\u0103 \u2013 \u201eFe\u021bele infinite ale poemului\u201d, \u201eTaina supremelor ceasuri\u201d (2012), \u201ePoezia lucrurilor ne\u00eent\u00e2mplate\u201d (2012), \u201eC\u0103ma\u0219a de rou\u0103\u201d (2013), \u201eTalismane\u201d (2014), \u201eCod ADN\u201d (2019) \u0219.a., Manuela Camelia Sava \u00ee\u0219i \u201easum\u0103\u201d un personaj curajos al feminit\u0103\u021bii salvatoare travers\u00e2nd veacurile, \u0218eherezada celor 1001 de nop\u021bi, vr\u00e2nd s\u0103 probeze c\u0103 povestea\/arta\/poezia valoreaz\u0103 c\u00e2t o via\u021b\u0103 de om, c\u0103 pot fermeca \u0219i schimba soarta creatorului\/ povestitorului\/ poetului. (\u2026) \u0218i totu\u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se perpetueaz\u0103, cu alte personaje, \u00een alte timpuri. Asta demonstreaz\u0103 Manuela Camelia Sava \u00een \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d. Exteriorul se mut\u0103 frecvent \u00een interior \u0219i povestea, pentru cine poate s\u0103 o depene, are talentul, pl\u0103cerea \u0219i curajul de a le\/se expune, \u00een poezie. Astfel, mitul este topit liric, dep\u0103\u0219ind conven\u021bia simbolic\u0103 a pove\u0219tii, reconstruind o lume vie, \u00een care sunt expuse tr\u0103irile individuale sau colective ale omului contemporan. Dar acest fel de lirism e unul narativ \u0219i succint, \u201eadaptat\u201d stilului cerut de prezent, marca postmodernist\u0103.
\nChiar titlul volumului, \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d, un soi de val materializat, marcat de transparen\u021ba \u021bes\u0103turii \u0219i \u00een acela\u0219i timp cu preten\u021bia de a ascunde, pentru a descoperi, e o tentativ\u0103 poetic\u0103 \u00een fond \u0219i form\u0103: \u201e\u2026\/\/ suntem zi \u0219i noapte\/ \u00eentre vis \u0219i poveste\/\u2026\/\/Suntem \u00eentre za\u021b \u0219i farmece\/ \u00eentre a fi \u0219i a avea\/\u2026\/\/Suntem \u00eentre aici \u0219i acolo\/ \u00eentre muzic\u0103 \u0219i drum\u201d (\u201eDespre uitare\u201d).
\nCele trei cicluri, \u201eInima mea colorat\u0103\u201d. \u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d \u0219i \u201eManevre de resuscitare\u201d aduc treptat mitul \u0218eherezadei \u00een contemporaneitate, timp \u00een care \u201e\u2026acest zgomot\/ e \u00eens\u0103\u0219i poezia pe care o scrii altor guri\/ str\u0103ine\/ de gura ta\u201d (\u201e\u00cen poveste\u201d), \u201eM\u0103\u0219tile se plimb\u0103 nestingherite\/ peste r\u00e2ndurile de epiderm\u0103 \u0219i latex se a\u0219tern amintiri\/ cineva ne ia temperatura mereu\/ frun\u021bile ni se slu\u021besc\/ po\u021bi \u00eenchide u\u0219a trecutului\/ nu mai e nimic la fel\/ ochii pandemici p\u00e2ndesc dup\u0103 col\u021b\u2026\u201d (\u201eAzi\u201d), \u201e\u0218eherezada \u0219i-a dat v\u0103lurile la o parte\/ ar\u0103t\u00e2nd lumii frumuse\u021bea \u0219i durerile\/ na\u0219terile ei p\u0103c\u0103toase\/ a\u021bi ascultat aten\u021bi povestea\/ ve\u021bi putea pleca mai departe\/ t\u00e2r\u00e2nd dup\u0103 voi c\u00e2ntecul prizonier al iubirii\u201d (\u201eFinalul pove\u0219tii\u201d)
\nLipsa punctua\u021biei \u00een cuprinsul poemelor e o libertate oferit\u0103 cititorului de a da versurilor acea intona\u021bie cerut\u0103 de sim\u021b\u0103m\u00e2ntul propriu al recept\u0103rii personale, care poate s\u0103 nu fie \u00een acord cu inten\u021bia autorului. Cartea \u00eens\u0103 respir\u0103 acel echilibru necesar \u00eentre mesaj \u0219i expresie, \u00eentre talent \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 estetic\u0103. Asumarea convingerii c\u0103 tu po\u021bi, asemenea \u0218eherezadei, s\u0103 \u00eel farmeci pe rege\/ cititor prin pove\u0219tile\/ poeziile tale, denot\u0103 con\u0219tiin\u021ba de sine a Manuelei Camelia Sava, c\u0103 prin ceea ce scrie, banalul vie\u021bii, nici m\u0103car sub forma monstruoas\u0103 de covid, nu o va ucide \u00een zorii fiec\u0103rei noi zile\u201d
\nAm \u00eenceput al\u0103turi de Valeria Manta T\u0103icu\u021bu cu volumul \u201e\u00centre DA \u0219i Nu, Ed Valman, 2009. La R\u00e2mnicu S\u0103rat cultura \u00een ultimii 8-10 ani a avut un loc de cinste. Anul trecut am fost la Slobozia \u0219i am v\u0103zut cum r\u00e2mnicenii au f\u0103cut s\u0103 duc\u0103 mai departe numele ora\u0219ului. Tot ceea ce facem noi, facem s\u0103 ducem \u201eSus R\u00e2mnicu!\u201d. Cultura este frumoas\u0103 \u0219i cea mai lung\u0103 poveste. O invit pe dna Valeria Manta T\u0103icu\u021bu s\u0103 v\u0103 spun\u0103 p\u0103rerea d-ei despre carte.
\nValeria Manta T\u0103icu\u021bu: \u201e(Camelia Manuela Sava, \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d, Editgraph, 2020.) Fiecare nou volum pe care-l public\u0103 Manuela Camelia Sava aduce, fa\u021b\u0103 de precedentul, un plus de maturitate \u0219i profunzime. Cel de fa\u021b\u0103 este structurat \u00een trei cicluri pe care le une\u0219te tema fundamental\u0103, iubirea, cu trimitere la suma de pove\u0219ti ale \u0218eherezadei, la timpul \u0219i spa\u021biul lor mitic: \u201eInima mea colorat\u0103\u201d, \u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d \u0219i \u201eManevre de resuscitare\u201d.
\nDiscursul liric este, desigur, de tip confesiv\/ subiectiv, cu inser\u021bii descriptive \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura dintre idee \u0219i stratul emo\u021bional. Vom \u00eent\u00e2lni \u00een poeme elemente de peisaj metaforizat, care reprezint\u0103, de fapt, ancorele poetice ale autoarei. \u00cen imaginarul poetic intr\u0103 \u0219i \u201eS\u00e2ngele verde al nop\u021bii\u201d, \u0219i marile \u00een\u0103l\u021bimi – \u201eMun\u021bii merg pretutindeni cu tine\/ \u00een palmele tale par uria\u0219i adormi\u021bi\u201d (\u201eTu. Peisaj cu mun\u021bi. Acela\u0219i\u201d), \u0219i peisajul exotic amintind de Macedonski \u0219i de emirul s\u0103u: \u201egr\u0103dina de roze:\/ rai de azur \u0219i de vise \u2013 zilele au cercul lor de foc\u201d. Spa\u021biul \u00eel evoc\u0103, uneori, pe cel din pove\u0219tile \u0218eherezadei: \u201esmochin b\u0103tr\u00e2n adus de la Balcic\u201d (\u201eNoi cei de aici. El. Dincolo\u201d; \u201enorii au s\u00e2nge nobil\/ albastrul circul\u0103 nestingherit\u201d (\u201eLa apus. La r\u0103s\u0103rit\u201d); cu \u201ede\u0219ert sticlos\u201d (\u201eInima\u201d), cad\u00e2ne, mirodenii etc., dar \u0219i de gustul pentru dep\u0103rtare \u0219i evadare \u00een mari spa\u021bii marine al poe\u021bilor simboli\u0219ti. Motivele care amintesc de simbolism: plecarea pe mare, vaporul, marinarii, dar \u0219i peisajul marin: \u201eCulorile mor \u0219i soarele stinge \u00een valuri\/ ro\u0219ul aprins\u201d (\u201eApusul\u201d); \u201emarea \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 adoarme \u00een povestea \u0218eherezadei\u201d (\u201eDespre mare. Tu\u201d); \u201e\u0219erpi albi \u00eencol\u0103cesc \u021b\u0103rmul\u201d, la care se adaug\u0103 cuvinte \u0219i sintagme din c\u00e2mpul semantic al m\u0103rii – triton, sirene verzi, scoici perfecte (\u201ePeisaj. Marea neagr\u0103\u201d); \u201eMarea a adormit sub oglinda violet\u201d, meduze, pesc\u0103ru\u0219i, b\u0103rci; \u201enoaptea ne cuprinde pe to\u021bi\u201d (\u201eTotu\u0219i nelini\u0219tea\u201d) \u0219.a. sunt mai frecvente \u00een cel de-al doilea ciclu, \u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d; \u201eNoaptea te \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 a\u021bipe\u0219ti \u00eentre stele\u201d (\u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d).
\nLegate de tema principal\u0103, care este iubirea, recurente \u00een poeme sunt \u0219i c\u00e2teva motive poetice apropiate ca relevan\u021b\u0103: lumina, p\u0103catul, tr\u0103darea, v\u0103lul care ascunde \u0219i protejeaz\u0103: \u201e\u00eentreg universul te urm\u0103re\u0219te\/ cum alergi printre oameni \u0219i pl\u00e2ngi\/ cum alergi printre cuvinte \u0219i r\u00e2zi\/ v\u0103lul \u0218eherezadei ascunde toate dorin\u021bele\u201d (\u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d). Singur\u0103tatea nu pare o op\u021biune poetic\u0103, de aceea este decelabil\u0103 \u00een text nevoia de deschidere, de comuniune, de socializare; ie\u0219irea \u00een strad\u0103 a poetei presupune p\u0103r\u0103sirea zonei de confort \u0219i descoperirea celorlal\u021bi, cu care s\u0103 \u00eempart\u0103 c\u00e2te ceva din emo\u021biile proprii: \u201eie\u0219i pe poart\u0103\/ parfumul poemelor de argil\u0103 te urmeaz\u0103 t\u0103cut\u201d.
\nCamelia Manuela Sava o plaseaz\u0103 pe \u0218eherezada, cu care, poetic vorbind, se aseam\u0103n\u0103, \u00eentre mit \u0219i poezie, de unde recuren\u021ba unor semanteme specifice: pocal de aur, lup\u021bi cu un balaur, un erou al pove\u0219tii (\u201ePeisaj matinal\u201d),cetate, turn, f\u0103clie, z\u00e2ne, smicele de m\u0103r dulce \u0219i ap\u0103 vie, corb gigantic (\u201e\u00cen poveste\u201d); \u201enumele \u00eemp\u0103ratului\/ care m-a uitat\u201d (\u201eDespre timpul r\u0103mas\u201d). Trimiterile livre\u0219ti, fie c\u0103 sunt la Don Quijote (\u201eEroismul. Eu nen\u0103scut\u201d) sau la Iona de Marin Sorescu (\u00een \u201eF\u0103r\u0103 ferestre\u201d) sugereaz\u0103 spaima de spa\u021bii \u00eenchise, de idealuri care nu pot fi atinse, de efort zadarnic: \u201emori de v\u00e2nt\u201d, \u201eIona nu e un erou\/ aici burta pe\u0219telui e mama ce \u00eel leag\u0103n\u0103 permanent\/ este cel care vede lumina\/ este cel care iube\u0219te \u00eentunericul\u201d (\u201eIona. Eu sunt el\u201d). Nici iubirea, nici poezia nu sunt exerci\u021bii de auto admira\u021bie, de aceea mitul lui Narcis este resemantizat \u00een poemul intitulat \u201e\u00cen cerc\u201d; pentru c\u0103, spune poeta, cuvintele \u0219i-au tocit sensurile, nu mai exist\u0103 o concordan\u021b\u0103 \u00eentre \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor semantic\u0103 \u0219i nivelul emo\u021bional: \u201edeschid geamul s\u0103 te respir\/ trenul alearg\u0103 spre necunoscut\/ v\u0103d dincolo de cuvinte cum\/ noi ne-am putea contopi \u00eentr-un dans\u201d.
\nLimbajul poetic prin care este transmis\u0103 tensiunea emo\u021bional\u0103 nu este unul care s\u0103 denote c\u0103utarea cu orice pre\u021b a elementelor cu sonoritate artificial\u0103 (am citat deja teama de \u201ecuvinte sticloase\u201d), ci unul \u00een care, al\u0103turi de Lethe (v. mitul uit\u0103rii), de clovni, de valurile m\u0103rii etc., apar structuri de genul: \u201ene vedem printre bi\u021bi \u0219i pagini\/ deschise la \u00eent\u00e2mplare pe internet\u201d (\u201ePrintre bi\u021bi \u0219i pagini\u201d), selfie, filmul cu Dracula, \u201edeschizi pagini pe internet la repezeal\u0103\u201d (\u201eZilele acestea\u201d) \u0219.a.
\nIe\u0219irea din poveste \u0219i confruntarea cu aceast\u0103 realitate duc la \u201eDezorientare\u201d: \u201elocuim pe o planet\u0103 cu garduri \u00eenalte\/ ce seam\u0103n\u0103 cu o cas\u0103 de nebuni\u201d, deoarece oamenii poart\u0103 \u00een ei apocalipsa (\u201eO c\u0103l\u0103torie cu trenul. Via\u021ba\u201d).
\nConcluzia volumului nu este cuprins\u0103 \u00een \u201eFinalul pove\u0219tii\u201d (ultimul poem), ci \u00een \u201eTuri\u0219ti\u201d: \u201ecastelul e inundat cu alge\/ nu rezist\u0103m nici noi prea mult timp\/ pielea devine insuportabil\u0103\/ facem orice pentru bun\u0103starea noastr\u0103\/ dar \u00eel uit\u0103m pe Dumnezeu c\u0103 are destule s\u0103racul\/ adun\u0103m norii bob cu bob\/ \u0219i la final r\u0103m\u00e2ne un pesc\u0103ru\u0219 pe plaj\u0103\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 un moment muzical, la pian Daria-Maria Sava fost\u0103 elev\u0103 a dlui prof. Marcel Ghiulea\u201d.
\nSorin C\u0103lin: \u201eDaria a terminat anul trecut \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103 din cadrul Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d cu Florentin Boroghin\u0103 \u0219i acum va interpreta la pian Marriage d’amour de Richard Clayderman\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 un ultim moment muzical, la pian Lavinia Toader elev\u0103 a \u0218colii Populare de Art\u0103 din cadrul institu\u021biei noastre\u201d.
\nSorin C\u0103lin: \u201eLavinia Toader a terminat canto cu Cristina Robe \u0219i este anul doi la pian la clasa doamnei Beatrice Stoian. Va interpreta Fantezia \u00een re minor de Wolfgang Amadeus Mozart\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eSper c\u0103 sunte\u021bi \u00een asentimentul meu s\u0103 spunem: Eminescu este ve\u0219nic \u0219i adoptat la R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u201eSus R\u00e2mnicu!\u201d
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 23 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, va avea loc la Dumitre\u0219ti lansarea c\u0103r\u021bilor \u201eAvarul\u201d (proz\u0103 scurt\u0103), Ed. Rafet, 2020 \u0219i Dalila (roman), edi\u021bia a II-a, 2020, autoare Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103.<\/p>\n

ULTIMUL ROMANTIC AL EUROPEI, LUCEAF\u0102RUL POEZIEI ROM\u00c2NE\u0218TI<\/strong><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 16 ianuarie, membrii Cenaclului membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, s-au \u00eent\u00e2lnit, \u00een sala de spectacole a amintitei institu\u021bii de cultur\u0103, la un eveniment \u201esacru\u201d am putea spune, s\u0103rb\u0103torirea Domnului Poeziei Rom\u00e2ne\u0219ti Mihai Eminescu a c\u0103rui zi de na\u0219tere, 15 ianuarie a devenit, printr-o hot\u0103r\u00e2re de guvern, Ziua Culturii Na\u021bionale. Tot aici a avut loc \u0219i un eveniment editorial, lansarea c\u0103r\u021bii \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d, Ed. Editgraph, 2020, autoare Camelia Manuela Sava.
\nMomentul festiv de ast\u0103zi a fost moderat de managerul Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d dna prof. Violeta V\u00eelcu: \u201eBun\u0103 ziua \u0219i bine a\u021bi venit! Marc\u0103m ast\u0103zi printr-un eveniment literar-muzical 171 de ani de la na\u0219terea poetului Mihai Eminescu, 15 ianuarie fiind numit\u0103 Ziua Culturii Na\u021bionale, poetul Mihai Eminescu fiind un reper pentru cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i nu numai. Am s\u0103 v\u0103 rog, s\u0103 urm\u0103ri\u021bi, pentru \u00eenceput, un film. Nu putem s\u0103 \u00eencepem aceast\u0103 zi f\u0103r\u0103 a omagia pe marele nostru poet Mihai Eminescu. (A urmat filmul care a generat o atmosfer\u0103 de poveste, sunetist fiind referentul Sorin C\u0103lin) (n. cron.) \u00cen anul 2020, anul cultural Florica Cristoforeanu, institu\u021bia noastr\u0103 a alocat din buget aproximativ 116.000 lei pentru finan\u021barea a dou\u0103 reviste: \u201eGlas r\u00e2mnicean\u201d \u0219i \u201eSpa\u021bii culturale\u201d, pentru finan\u021barea a trei proiecte culturale: Festivalul Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201eTitel Constantinescu\u201d, Concursul Na\u021bional de Poezie \u201eRadu C\u00e2rneci\u201d, pentru proiectul \u201eScriitorii R\u00e2mniceni de Azi \u0219i tip\u0103rirea a 35 de c\u0103r\u021bi din aceste proiecte \u0219i nu numai. Au fost finan\u021bate: \u201ePseudonim pentru lacrim\u0103\u201d, autor Cornelia Ionescu-Ciurumelea, \u201ePoeme Haiku\u201d autor Genovel Florentin Fr\u0103\u021bil\u0103, \u201eOra albastr\u0103\u201d, autor \u0218tefan Costache Andrei, \u201eFragmente\u201d, autor Viorel Dodan, \u201eDin marmura soclurilor\u201d, autor Mioara Bahna, \u201e70 o diversitate \u00een gri\u201d, \u0219i \u201eC\u00e2mpia ca sentiment\u201d, autor Nicolai T\u0103icu\u021bu, \u201eCaligrafii stelare\u201d, autor Nina Beldie, \u201eEmpatii\u201d, autor \u0218tefan Mocanu, \u201eNefericirea de a fi fericit\u201d, autor Traian Cristea, \u201eLegende buzoiene, legende r\u00e2mnicene\u201d, autor Gheorghe Petcu, \u201eBiblioteca subiectiv\u0103\u201d, autor Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, \u201eOamenii adev\u0103ra\u021bi nu mor niciodat\u0103\u201d, autor Floarea St\u0103nescu, \u201ePersonalit\u0103\u021bi medicale r\u00e2mnicene\u201d, autor Lucre\u021bia Dediulescu, \u201eNatalie\u201d, autor Carmen Dumitru, \u201eAmintiri din cariera mea liric\u0103\u201d, autor Florica Cristoforeanu, \u201eOpera postum\u0103 a lui Stelian Cucu\u201d, \u201eZbor printre cuvinte\u201d, autor Constantin Marafet, \u201eEpigrame\u201d, autor Smarandache Aghean\u0103, \u201eRug\u0103ciune suburban\u0103\u201d, autor Tiana Badea, \u201eEsen\u021be lirice\u201d, autor Ionu\u021b Caragea, \u201eCasa Mor\u021bilor\u201d, autor Angela Dina, \u201eNora din suflet\u201d, autor Gabriela P\u0103s\u0103rin, \u201eUtopia Bis\u201d, autor Ilinca Stroie, \u201eRug\u0103ciune la sanatoriu\u201d, autor Camelia Ghi\u021bescu, \u201eCariatida cu absen\u021be\u201d, autor Ion Pi\u021boiu, \u201eBr\u00e2ul Afroditei\u201d, autor Mihai Merticaru, \u201eDum spiro, spero\u201d, autor Constantin Bidulescu, \u201eAvarul\u201d, autor Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103, \u201eC\u0103z\u00e2nd \u00een iubire\u201d, autor Roxelana Radu. Am asigurat finan\u021barea revistelor \u201eSpa\u021bii culturale\u201d \u0219i \u201eGlas r\u00e2mnicean\u201d, lansarea volumului I din Antologia \u201eScriitori r\u00e2mniceni-un deceniu nou\u201d, realizat\u0103 de referentul Sorin C\u0103lin \u00een cadrul Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, am avut particip\u0103ri la Salonul anual de carte de la Slobozia \u0219i Maltezi, am \u021binut at\u00e2t c\u00e2t ne-a permis situa\u021bia epidemiologic\u0103 \u0219edin\u021bele Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Pentru toate aceste realiz\u0103ri mul\u021bumim consilierilor locali \u0219i domnului primar al municipiului pentru toat\u0103 sus\u021binerea \u00een materializarea acestor proiecte literare. Pentru \u00eenceput a\u0219 dori s\u0103 \u00eel invit s\u0103 v\u0103 adreseze c\u00e2teva cuvinte, pe domnul primar Sorin C\u00eerjan.
\nSorin C\u00eerjan: \u201eS\u0103rut m\u00e2na dnelor, bun\u0103 ziua dlor! Este un moment frumos. V\u0103 mul\u021bumesc pentru participare. Contextul politic de ast\u0103zi \u00eel ridic\u0103 pe Eminescu, un om luminat. Genul acesta de manifest\u0103ri s\u0103 fie \u00eenregistrate, s\u0103 dovedim c\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat nu este un ora\u0219 mort. Pot spune c\u0103 Eminescu a fost r\u0103stignit pe altarul patriei sale. De mii de ani, a\u0219a se petrece cu oamenii providen\u021biali. Cum spunea Nicolae Iorga: \u201eDac\u0103 el ar fi tr\u0103it \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, v\u0103 pute\u0163i \u00eenchipui ce larg \u015fi-ar fi destins aripile acestea, care de at\u00e2tea ori fuseser\u0103 \u00eempiedicate de a se desf\u0103\u015fura mai deplin\u201d. Eminescu tr\u0103ie\u0219te \u00een fiecare dintre noi.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eA\u0219 dori s\u0103 v\u0103 mai amintesc un proiect realizat \u00een colaborare cu Muzeul Municipal care \u0219i-a primit, \u00een sf\u00e2r\u0219it numele celui care a f\u0103cut demersurile pentru existen\u021ba unui muzeu la R\u00e2mnicu S\u0103rat, Octavian Mo\u0219escu. Mi-a\u0219 dori s\u0103 invit acum pe scen\u0103 doi oameni dragi nou\u0103, purt\u0103torii \u0219i p\u0103str\u0103torii proiectelor literare, colaboratori fideli, dna Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, profesor \u0219i scriitor, membru al USR, realizatoarea revistei \u201eSpa\u021bii culturale\u201d \u0219i colaboratorul institu\u021biei \u00een cadrul proiectului Scriitori r\u00e2mniceni de azi \u0219i pe dl Constantin Marafet, scriitor, membru al USR, realizator al proiectului Festivalul Interna\u021bional de Crea\u021bie Literar\u0103 \u201eTitel Constantinescu\u201d \u0219i colaboratorul nostru \u00een Concursul Na\u021bional de Poezie pentru Elevi \u201eRadu C\u00e2rneci\u201d. Mai \u00eent\u00e2i dna Valeria Manta T\u0103icu\u021bu\u201d.
\nValeria Manta T\u0103icu\u021bu: \u201eM\u0103 bucur c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim. Mihai Eminescu este o permanen\u021b\u0103 spiritual\u0103, poetic\u0103 a noastr\u0103 \u0219i nu trebuie s\u0103 uit\u0103m prezen\u021ba lui printre noi. Anul trecut cultura a fost o posibilitate de supravie\u021buire. Am sprijinit activitatea dnei Violeta V\u00eelcu \u0219i a lui Sorin C\u0103lin pentru activitatea de editare. Revista \u201eSpa\u021bii culturale\u201d va trece la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d. Trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 nu \u0219tiam ce se petrece ast\u0103zi, \u0219tiam c\u0103 va fi doar lansarea c\u0103r\u021bii Cameliei Sava\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201e\u0218i acum dl Constantin Marafet\u201d.
\nConstantin Marafet: \u201eDac\u0103 tot am prins acest moment o s\u0103 \u00eencerc v\u0103 spun despre Mihai Eminescu la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Din \u201eDor\u201d clocotitor pentru Eminescu, am recitit de cur\u00e2nd cartea reputatului eminescolog N. Georgescu, \u201eEminescu \u00een Dobrogea\u201d, Ed. \u201eRafet\u201d, 2016. La capitolul \u201eChipuri ascunse \u00een scrisori sau cum s\u0103 cobori din barc\u0103\u201d, m\u0103 fulger\u0103 o idee: Eminescu a fost la Balta Alb\u0103? A trecut prin R\u00e2mnicu S\u0103rat? Citesc \u0219i recitesc scrisoarea c\u0103tre Veronica Micle, unde se refer\u0103 la dorin\u021ba de c\u0103l\u0103torie din vara anului 1882. \u201eDac\u0103 nu \u021bi-oi scrie c\u00e2teva zile, atunci s\u0103 \u0219tii c-am plecat. Nu \u0219tiu \u00eenc\u0103 bine unde plec, la Pucioasa, la Struga, la Balta Alb\u0103, la Lacul S\u0103rat, dar destul c\u0103 de plecat trebuie s\u0103 plec, c\u0103ci picioarele mele au nevoie fie de b\u0103i s\u0103rate, fie de b\u0103i alcaline, dar \u00een sf\u00e2r\u0219it de b\u0103i care au un efect determinant asupra pielii. Tratamentul intern e stabilit deja: Fier, fier \u0219i iar fier, \u00een form\u0103 lichid\u0103 \u0219i \u00een form\u0103 de pilule\u201d. Scrisoare din 6 iunie 1882 (nr. 62 \u00een colec\u021bie, p. 287-290)
\nInteresant este c\u0103, \u00eentre sta\u021biunile pe care le-a enumerat, aminte\u0219te de Balta Alb\u0103 (din Basarabia, la v\u0103rsarea Nistrului \u00een Marea Neagr\u0103, spune dl prof. N. Georgescu), apoi vorbe\u0219te de sta\u021biunea Lacul S\u0103rat din apropierea ora\u0219ului Br\u0103ila. Eu nu cred c\u0103 este vorba de Balta Alb\u0103 din Basarabia, ci despre Balta Alb\u0103 din fostul jude\u021b R\u00e2mnicu S\u0103rat, la 15 km de ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat. Dovada c\u0103 a fost la Balta Alb\u0103 este scrisoarea din 17 aprilie 1882 adresat\u0103 Veronic\u0103i Micle: \u201eTare te-a\u0219 s\u0103ruta, Momo\u021b, \u0219i s\u0103rut v\u00e2nt pentru c\u0103 nu e\u0219ti aici. \u0218i te-a\u0219 leg\u0103na \u00eencet s\u0103 dormi, ceea ce nu po\u021bi, pentru c\u0103 tu nu \u0219tii dormi cum \u0219tiu eu c\u00e2te dou\u0103zeci de ceasuri \u00een \u0219ir. Numai afurisitele astea de picioare nu-mi dau pace, dr\u0103gu\u021ba mea, \u0219i \u00eentruna trebuie s\u0103 le c\u00e2rpesc s\u0103n\u0103tatea cu petece de bumbac. C’est \u00e0 desesperer\u201d. (nr. 57.p.269) unde vorbe\u0219te despre fratele s\u0103u: \u201eDar \u00een sf\u00e2r\u0219it, bun e Dumnezeu \u0219i me\u0219ter\u0103-i Balta Alb\u0103. Frate-meu m\u0103 cheam\u0103 la el l\u00e2ng\u0103 Balt\u0103, unde cred c\u0103 vor disp\u0103rea pe de-a pururea urmele (?) acestea care-mi \u00eencurc\u0103 zilele\u201d.
\nEvident c\u0103 despre fratele Matei Eminovici se face vorbire. De ce spun asta? Iat\u0103 dou\u0103 scrisori care arat\u0103 clar c\u0103 Matei Eminovici era locotenent \u00een garnizoana R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i nu la Br\u0103ila, \u00een acea perioad\u0103: \u201eIpote\u0219ti, 1884, Martie, 18\/30 Stimate domnule Maiorescu, Primi\u021bi sincera mea mul\u021bumire pentru scrisoarea din 14 Martie a.c. \u0219i m\u0103 gr\u0103besc a v\u0103 comunica urm\u0103toarele. Sunt deja 2 luni trecute de c\u00e2nd au murit tat\u0103l meu. La \u00eenmorm\u00e2ntarea lui au fost de fa\u021b\u0103 \u0219i fratele meu, locotenentul Matei din R\u00e2m. S\u0103rat; dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare, \u00een loc ca s\u0103 fac\u0103 fratele meu o catagrafie, el au \u00eenceput a vinde \u00een dreapta \u0219i st\u00e2nga toate obiectele mobile \u0219i imobile, sub cuv\u00e2nt c\u0103 el va lua pe fratele s\u0103u Neculai la sine la 15 martie.(\u2026) Henrieta Eminovici\u201d
\nO a doua scrisoare (mai sunt \u0219i altele) e scris\u0103 de Matei Eminovici, fratele poetului, \u0219i adresat\u0103 lui Titu Maiorescu: \u201eStimate Domnule Maiorescu, Sunt informat de la Dnul C\u00e2\u021b\u0103 Niculescu c\u0103 fratele meu Mihai Eminescu este serios bolnav \u0219i v\u0103 rog din suflet r\u0103spunde\u021bi-mi urgent unde s\u0103 g\u0103sesc ca s\u0103 vin a-l lua la mine pentru vr’un an, \u0219i dac\u0103 bine voi\u021bi a’mi ar\u0103ta adev\u0103rata stare material a lui ca s\u0103 vin preg\u0103tit, c\u0103ci am vr’o 200 \u00eentr’un loc \u0219i s\u0103’i iau \u0219i s\u0103’i cheltuiesc to\u021bi pentru el. Termin\u00e2nd \u0219i \u00een considerarea distinsei ce’o avea el pentru Dvoastr\u0103 sunt deplin convins c\u0103’n cel mai scurt timp posibil voi primi un r\u0103spuns exact de la Dvoastr\u0103 \u0219i ve\u021bi \u00eendatora prin aceasta \u0219i pe Servul Dumneavoastr\u0103 Locot. Eminovici M. Adresa Lc. Eminovici Comandantul Comp.1 din al gl al 9-lea de Doroban\u021bi, Cazarma la Aslan, R S\u0103rat, 1883, Iulie 18. (…)
\nDar s\u0103 nu uit\u0103m \u0219i altceva. Se pare c\u0103 familia Eminovici avea leg\u0103turi \u0219i cu alte familii din R\u00e2mnicu S\u0103rat. \u00centr-o scrisoare din 2 august 1887, scris\u0103 \u00een Ia\u0219i, a Henrietei Eminovici c\u0103tre Cornelia Emilian de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, aceasta spune: \u201eLoviturile nenorocite ce \u00eentotdeauna au persecutat toat\u0103 familia noastr\u0103 ne-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat pesimismul cel mai nem\u0103rginit, f\u0103r\u0103 remediu \u0219i f\u0103r\u0103 vindec\u0103ri\u201d, iar \u00een alt\u0103 scrisoare, din 1 aprilie 1888, dest\u0103inuie \u201em\u0103tu\u0219a noastr\u0103 s-a retras de la testament, c\u0103ci ea este bolnav\u0103 de piept, boal\u0103 ereditar\u0103 a tuturor din familia noastr\u0103\u201d, conform articolului scris de dl Ion N. Oprea, Membru de Onoare Fondator al Rev. Luceaf\u0103rul (Bt) \u0219i publicat \u00een 30 iulie 2015.
\n\u00cen concluzie, Matei Eminovici, conform celor dou\u0103 scrisori (17 aprilie 1882 \u0219i 18 iulie 1883), se afla la R\u00e2mnicu S\u0103rat, iar Mihai Eminescu a venit la Balta Alb\u0103, la rug\u0103mintea fratelui s\u0103u, poposind evident \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat. Cu siguran\u021b\u0103, Eminescu citise proza lui Vasile Alecsandri \u201eBalta Alb\u0103\u201d, de unde aflase de \u201en\u0103molul\u201d vindec\u0103tor de boli reumatice. Mie mi-e clar c\u0103 Mihai Eminescu avea destule motive s\u0103 viziteze R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i l-a vizitat, a\u0219a cum \u0219i la Balta Alb\u0103 a fost pentru tratament\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eMul\u021bumim. Facem o mic\u0103 pauz\u0103 de vorbire cu un moment muzical\u201d.
\nSorin C\u0103lin: \u201eCele dou\u0103 protagoniste sunt Anya Bunduc \u0219i Bianca Ifrim. Vor interpreta (chitar\u0103 \u0219i voce) dou\u0103 piese pe versuri de Mihai Eminescu: \u201eEa-\u0219i urma c\u0103rarea-n codru\u201d \u0219i \u201eVreo zg\u00e2tie de fat\u0103\u201d. \u00cen cealalt\u0103 formul\u0103 de grup, Anya Bunduc, cu Delia Porumb au c\u00e2\u0219tigat \u00een 2017 un premiu la concursul de la Boto\u0219ani, cu piese proprii pe versurile poetului Mihai Eminescu\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eAm bucuria de a v\u0103 anun\u021ba c\u0103 este momentul s\u0103 lans\u0103m cartea \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d autor prof. dr. scriitor Manuela Camelia Sava. Draga noastr\u0103 poet\u0103 te invit\u0103m s\u0103 prezin\u021bi cartea\u201d.
\nManuela Camelia Sava: \u201eLa mul\u021bi ani! Este pentru mine o mare bucurie \u0219i mul\u021bumesc gazdelor c\u0103 au f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Am str\u00e2ns aceste poezii \u0219i am reu\u0219it s\u0103 colaborez cu o poet\u0103 care m-a sprijinit, mi-a scris prezentarea, mi-a f\u0103cut f\u0103cut corectura Am considerat c\u0103 m\u0103 pot autocenzura. Volumul meu este unul care concentreaz\u0103 \u00eentreaga mea activitate poetic\u0103. Titlul a avut mai multe etape, tot ce \u00eenseamn\u0103 ur\u00e2t \u0219i frumos. Eroii anului trecut, \u00een afar\u0103 de cei din prima linie care au luptat cu virusul \u0219i copiii, \u0218eherezada \u00eenseamn\u0103 a spune povestea fiec\u0103ruia. (UN CERC IOANEI-SOFIA 01.02.2020) \u201eFlorile sunt r\u0103d\u0103cinile frumosului\/ sevele lor colorate\/ ne acoper\u0103 ochii ce se \u00eentorc \u00een p\u0103m\u00e2nt\/ te admiri ca Narcis \u00een oglinda anilor\/ \u0219i crezi c\u0103 ai putea s\u0103 fii un cerc\/ din care\/ albul iernii nu se mai na\u0219te\/ zilele se \u00eentrec \u00een melodii lente\/ apar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ghioceii s\u0103 trezeasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u201d (POVESTE CU \u00ceNGER Fiicei mele, DARIA-MARIA 05.032020) M\u0103r\u0219\u0103luim ca solda\u021bi\/ pa\u0219ii se \u00eencarc\u0103 de g\u00e2nduri\/ ne scutur\u0103m de zgura fericirilor\/ straturi de piele \u0219i sentimente se descuameaz\u0103\/ a\u0219tept\u0103m \u00eengerul\/ soarele nu se arat\u0103 printre degetele lui Dumnezeu\/ ce \u0219tim despre noi e doar un fum s\u00e2ngeriu\/ povestea cu ochi de jad continu\u0103 zi de zi\/ s\u0103 ne \u021bin\u0103 \u00een suspans\/\/ Ne trezim \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m brazii e frig\/ rani\u021ba g\u00e2ndurilor alearg\u0103 necontenit\u201d O s\u0103 spicuiesc din ceea ce spune Passionaria Stoicescu. \u201e(Un mit asumat) La cea de a 11-a carte excedat\u0103 de alte plachete personale cu titluri definitorii privind devoalarea artistic\u0103 \u2013 \u201eFe\u021bele infinite ale poemului\u201d, \u201eTaina supremelor ceasuri\u201d (2012), \u201ePoezia lucrurilor ne\u00eent\u00e2mplate\u201d (2012), \u201eC\u0103ma\u0219a de rou\u0103\u201d (2013), \u201eTalismane\u201d (2014), \u201eCod ADN\u201d (2019) \u0219.a., Manuela Camelia Sava \u00ee\u0219i \u201easum\u0103\u201d un personaj curajos al feminit\u0103\u021bii salvatoare travers\u00e2nd veacurile, \u0218eherezada celor 1001 de nop\u021bi, vr\u00e2nd s\u0103 probeze c\u0103 povestea\/arta\/poezia valoreaz\u0103 c\u00e2t o via\u021b\u0103 de om, c\u0103 pot fermeca \u0219i schimba soarta creatorului\/ povestitorului\/ poetului. (\u2026) \u0218i totu\u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se perpetueaz\u0103, cu alte personaje, \u00een alte timpuri. Asta demonstreaz\u0103 Manuela Camelia Sava \u00een \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d. Exteriorul se mut\u0103 frecvent \u00een interior \u0219i povestea, pentru cine poate s\u0103 o depene, are talentul, pl\u0103cerea \u0219i curajul de a le\/se expune, \u00een poezie. Astfel, mitul este topit liric, dep\u0103\u0219ind conven\u021bia simbolic\u0103 a pove\u0219tii, reconstruind o lume vie, \u00een care sunt expuse tr\u0103irile individuale sau colective ale omului contemporan. Dar acest fel de lirism e unul narativ \u0219i succint, \u201eadaptat\u201d stilului cerut de prezent, marca postmodernist\u0103.
\nChiar titlul volumului, \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d, un soi de val materializat, marcat de transparen\u021ba \u021bes\u0103turii \u0219i \u00een acela\u0219i timp cu preten\u021bia de a ascunde, pentru a descoperi, e o tentativ\u0103 poetic\u0103 \u00een fond \u0219i form\u0103: \u201e\u2026\/\/ suntem zi \u0219i noapte\/ \u00eentre vis \u0219i poveste\/\u2026\/\/Suntem \u00eentre za\u021b \u0219i farmece\/ \u00eentre a fi \u0219i a avea\/\u2026\/\/Suntem \u00eentre aici \u0219i acolo\/ \u00eentre muzic\u0103 \u0219i drum\u201d (\u201eDespre uitare\u201d).
\nCele trei cicluri, \u201eInima mea colorat\u0103\u201d. \u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d \u0219i \u201eManevre de resuscitare\u201d aduc treptat mitul \u0218eherezadei \u00een contemporaneitate, timp \u00een care \u201e\u2026acest zgomot\/ e \u00eens\u0103\u0219i poezia pe care o scrii altor guri\/ str\u0103ine\/ de gura ta\u201d (\u201e\u00cen poveste\u201d), \u201eM\u0103\u0219tile se plimb\u0103 nestingherite\/ peste r\u00e2ndurile de epiderm\u0103 \u0219i latex se a\u0219tern amintiri\/ cineva ne ia temperatura mereu\/ frun\u021bile ni se slu\u021besc\/ po\u021bi \u00eenchide u\u0219a trecutului\/ nu mai e nimic la fel\/ ochii pandemici p\u00e2ndesc dup\u0103 col\u021b\u2026\u201d (\u201eAzi\u201d), \u201e\u0218eherezada \u0219i-a dat v\u0103lurile la o parte\/ ar\u0103t\u00e2nd lumii frumuse\u021bea \u0219i durerile\/ na\u0219terile ei p\u0103c\u0103toase\/ a\u021bi ascultat aten\u021bi povestea\/ ve\u021bi putea pleca mai departe\/ t\u00e2r\u00e2nd dup\u0103 voi c\u00e2ntecul prizonier al iubirii\u201d (\u201eFinalul pove\u0219tii\u201d)
\nLipsa punctua\u021biei \u00een cuprinsul poemelor e o libertate oferit\u0103 cititorului de a da versurilor acea intona\u021bie cerut\u0103 de sim\u021b\u0103m\u00e2ntul propriu al recept\u0103rii personale, care poate s\u0103 nu fie \u00een acord cu inten\u021bia autorului. Cartea \u00eens\u0103 respir\u0103 acel echilibru necesar \u00eentre mesaj \u0219i expresie, \u00eentre talent \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 estetic\u0103. Asumarea convingerii c\u0103 tu po\u021bi, asemenea \u0218eherezadei, s\u0103 \u00eel farmeci pe rege\/ cititor prin pove\u0219tile\/ poeziile tale, denot\u0103 con\u0219tiin\u021ba de sine a Manuelei Camelia Sava, c\u0103 prin ceea ce scrie, banalul vie\u021bii, nici m\u0103car sub forma monstruoas\u0103 de covid, nu o va ucide \u00een zorii fiec\u0103rei noi zile\u201d
\nAm \u00eenceput al\u0103turi de Valeria Manta T\u0103icu\u021bu cu volumul \u201e\u00centre DA \u0219i Nu, Ed Valman, 2009. La R\u00e2mnicu S\u0103rat cultura \u00een ultimii 8-10 ani a avut un loc de cinste. Anul trecut am fost la Slobozia \u0219i am v\u0103zut cum r\u00e2mnicenii au f\u0103cut s\u0103 duc\u0103 mai departe numele ora\u0219ului. Tot ceea ce facem noi, facem s\u0103 ducem \u201eSus R\u00e2mnicu!\u201d. Cultura este frumoas\u0103 \u0219i cea mai lung\u0103 poveste. O invit pe dna Valeria Manta T\u0103icu\u021bu s\u0103 v\u0103 spun\u0103 p\u0103rerea d-ei despre carte.
\nValeria Manta T\u0103icu\u021bu: \u201e(Camelia Manuela Sava, \u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d, Editgraph, 2020.) Fiecare nou volum pe care-l public\u0103 Manuela Camelia Sava aduce, fa\u021b\u0103 de precedentul, un plus de maturitate \u0219i profunzime. Cel de fa\u021b\u0103 este structurat \u00een trei cicluri pe care le une\u0219te tema fundamental\u0103, iubirea, cu trimitere la suma de pove\u0219ti ale \u0218eherezadei, la timpul \u0219i spa\u021biul lor mitic: \u201eInima mea colorat\u0103\u201d, \u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d \u0219i \u201eManevre de resuscitare\u201d.
\nDiscursul liric este, desigur, de tip confesiv\/ subiectiv, cu inser\u021bii descriptive \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura dintre idee \u0219i stratul emo\u021bional. Vom \u00eent\u00e2lni \u00een poeme elemente de peisaj metaforizat, care reprezint\u0103, de fapt, ancorele poetice ale autoarei. \u00cen imaginarul poetic intr\u0103 \u0219i \u201eS\u00e2ngele verde al nop\u021bii\u201d, \u0219i marile \u00een\u0103l\u021bimi – \u201eMun\u021bii merg pretutindeni cu tine\/ \u00een palmele tale par uria\u0219i adormi\u021bi\u201d (\u201eTu. Peisaj cu mun\u021bi. Acela\u0219i\u201d), \u0219i peisajul exotic amintind de Macedonski \u0219i de emirul s\u0103u: \u201egr\u0103dina de roze:\/ rai de azur \u0219i de vise \u2013 zilele au cercul lor de foc\u201d. Spa\u021biul \u00eel evoc\u0103, uneori, pe cel din pove\u0219tile \u0218eherezadei: \u201esmochin b\u0103tr\u00e2n adus de la Balcic\u201d (\u201eNoi cei de aici. El. Dincolo\u201d; \u201enorii au s\u00e2nge nobil\/ albastrul circul\u0103 nestingherit\u201d (\u201eLa apus. La r\u0103s\u0103rit\u201d); cu \u201ede\u0219ert sticlos\u201d (\u201eInima\u201d), cad\u00e2ne, mirodenii etc., dar \u0219i de gustul pentru dep\u0103rtare \u0219i evadare \u00een mari spa\u021bii marine al poe\u021bilor simboli\u0219ti. Motivele care amintesc de simbolism: plecarea pe mare, vaporul, marinarii, dar \u0219i peisajul marin: \u201eCulorile mor \u0219i soarele stinge \u00een valuri\/ ro\u0219ul aprins\u201d (\u201eApusul\u201d); \u201emarea \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 adoarme \u00een povestea \u0218eherezadei\u201d (\u201eDespre mare. Tu\u201d); \u201e\u0219erpi albi \u00eencol\u0103cesc \u021b\u0103rmul\u201d, la care se adaug\u0103 cuvinte \u0219i sintagme din c\u00e2mpul semantic al m\u0103rii – triton, sirene verzi, scoici perfecte (\u201ePeisaj. Marea neagr\u0103\u201d); \u201eMarea a adormit sub oglinda violet\u201d, meduze, pesc\u0103ru\u0219i, b\u0103rci; \u201enoaptea ne cuprinde pe to\u021bi\u201d (\u201eTotu\u0219i nelini\u0219tea\u201d) \u0219.a. sunt mai frecvente \u00een cel de-al doilea ciclu, \u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d; \u201eNoaptea te \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 a\u021bipe\u0219ti \u00eentre stele\u201d (\u201eVia\u021ba \u00een fug\u0103\u201d).
\nLegate de tema principal\u0103, care este iubirea, recurente \u00een poeme sunt \u0219i c\u00e2teva motive poetice apropiate ca relevan\u021b\u0103: lumina, p\u0103catul, tr\u0103darea, v\u0103lul care ascunde \u0219i protejeaz\u0103: \u201e\u00eentreg universul te urm\u0103re\u0219te\/ cum alergi printre oameni \u0219i pl\u00e2ngi\/ cum alergi printre cuvinte \u0219i r\u00e2zi\/ v\u0103lul \u0218eherezadei ascunde toate dorin\u021bele\u201d (\u201eV\u0103lul \u0218eherezadei\u201d). Singur\u0103tatea nu pare o op\u021biune poetic\u0103, de aceea este decelabil\u0103 \u00een text nevoia de deschidere, de comuniune, de socializare; ie\u0219irea \u00een strad\u0103 a poetei presupune p\u0103r\u0103sirea zonei de confort \u0219i descoperirea celorlal\u021bi, cu care s\u0103 \u00eempart\u0103 c\u00e2te ceva din emo\u021biile proprii: \u201eie\u0219i pe poart\u0103\/ parfumul poemelor de argil\u0103 te urmeaz\u0103 t\u0103cut\u201d.
\nCamelia Manuela Sava o plaseaz\u0103 pe \u0218eherezada, cu care, poetic vorbind, se aseam\u0103n\u0103, \u00eentre mit \u0219i poezie, de unde recuren\u021ba unor semanteme specifice: pocal de aur, lup\u021bi cu un balaur, un erou al pove\u0219tii (\u201ePeisaj matinal\u201d),cetate, turn, f\u0103clie, z\u00e2ne, smicele de m\u0103r dulce \u0219i ap\u0103 vie, corb gigantic (\u201e\u00cen poveste\u201d); \u201enumele \u00eemp\u0103ratului\/ care m-a uitat\u201d (\u201eDespre timpul r\u0103mas\u201d). Trimiterile livre\u0219ti, fie c\u0103 sunt la Don Quijote (\u201eEroismul. Eu nen\u0103scut\u201d) sau la Iona de Marin Sorescu (\u00een \u201eF\u0103r\u0103 ferestre\u201d) sugereaz\u0103 spaima de spa\u021bii \u00eenchise, de idealuri care nu pot fi atinse, de efort zadarnic: \u201emori de v\u00e2nt\u201d, \u201eIona nu e un erou\/ aici burta pe\u0219telui e mama ce \u00eel leag\u0103n\u0103 permanent\/ este cel care vede lumina\/ este cel care iube\u0219te \u00eentunericul\u201d (\u201eIona. Eu sunt el\u201d). Nici iubirea, nici poezia nu sunt exerci\u021bii de auto admira\u021bie, de aceea mitul lui Narcis este resemantizat \u00een poemul intitulat \u201e\u00cen cerc\u201d; pentru c\u0103, spune poeta, cuvintele \u0219i-au tocit sensurile, nu mai exist\u0103 o concordan\u021b\u0103 \u00eentre \u00eenc\u0103rc\u0103tura lor semantic\u0103 \u0219i nivelul emo\u021bional: \u201edeschid geamul s\u0103 te respir\/ trenul alearg\u0103 spre necunoscut\/ v\u0103d dincolo de cuvinte cum\/ noi ne-am putea contopi \u00eentr-un dans\u201d.
\nLimbajul poetic prin care este transmis\u0103 tensiunea emo\u021bional\u0103 nu este unul care s\u0103 denote c\u0103utarea cu orice pre\u021b a elementelor cu sonoritate artificial\u0103 (am citat deja teama de \u201ecuvinte sticloase\u201d), ci unul \u00een care, al\u0103turi de Lethe (v. mitul uit\u0103rii), de clovni, de valurile m\u0103rii etc., apar structuri de genul: \u201ene vedem printre bi\u021bi \u0219i pagini\/ deschise la \u00eent\u00e2mplare pe internet\u201d (\u201ePrintre bi\u021bi \u0219i pagini\u201d), selfie, filmul cu Dracula, \u201edeschizi pagini pe internet la repezeal\u0103\u201d (\u201eZilele acestea\u201d) \u0219.a.
\nIe\u0219irea din poveste \u0219i confruntarea cu aceast\u0103 realitate duc la \u201eDezorientare\u201d: \u201elocuim pe o planet\u0103 cu garduri \u00eenalte\/ ce seam\u0103n\u0103 cu o cas\u0103 de nebuni\u201d, deoarece oamenii poart\u0103 \u00een ei apocalipsa (\u201eO c\u0103l\u0103torie cu trenul. Via\u021ba\u201d).
\nConcluzia volumului nu este cuprins\u0103 \u00een \u201eFinalul pove\u0219tii\u201d (ultimul poem), ci \u00een \u201eTuri\u0219ti\u201d: \u201ecastelul e inundat cu alge\/ nu rezist\u0103m nici noi prea mult timp\/ pielea devine insuportabil\u0103\/ facem orice pentru bun\u0103starea noastr\u0103\/ dar \u00eel uit\u0103m pe Dumnezeu c\u0103 are destule s\u0103racul\/ adun\u0103m norii bob cu bob\/ \u0219i la final r\u0103m\u00e2ne un pesc\u0103ru\u0219 pe plaj\u0103\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 un moment muzical, la pian Daria-Maria Sava fost\u0103 elev\u0103 a dlui prof. Marcel Ghiulea\u201d.
\nSorin C\u0103lin: \u201eDaria a terminat anul trecut \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103 din cadrul Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d cu Florentin Boroghin\u0103 \u0219i acum va interpreta la pian Marriage d’amour de Richard Clayderman\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 un ultim moment muzical, la pian Lavinia Toader elev\u0103 a \u0218colii Populare de Art\u0103 din cadrul institu\u021biei noastre\u201d.
\nSorin C\u0103lin: \u201eLavinia Toader a terminat canto cu Cristina Robe \u0219i este anul doi la pian la clasa doamnei Beatrice Stoian. Va interpreta Fantezia \u00een re minor de Wolfgang Amadeus Mozart\u201d.
\nVioleta V\u00eelcu: \u201eSper c\u0103 sunte\u021bi \u00een asentimentul meu s\u0103 spunem: Eminescu este ve\u0219nic \u0219i adoptat la R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u201eSus R\u00e2mnicu!\u201d
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103 23 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, va avea loc la Dumitre\u0219ti lansarea c\u0103r\u021bilor \u201eAvarul\u201d (proz\u0103 scurt\u0103), Ed. Rafet, 2020 \u0219i Dalila (roman), edi\u021bia a II-a, 2020, autoare Aneta \u021a\u00e2ru Pioar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ULTIMUL ROMANTIC AL EUROPEI, LUCEAF\u0102RUL POEZIEI ROM\u00c2NE\u0218TI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 16 ianuarie, membrii Cenaclului membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":13206,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13205"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13205"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13205\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13209,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13205\/revisions\/13209"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13206"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13205"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13205"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13205"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}