{"id":13098,"date":"2021-01-18T14:43:46","date_gmt":"2021-01-18T11:43:46","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13098"},"modified":"2021-01-18T14:43:46","modified_gmt":"2021-01-18T11:43:46","slug":"spatii-culturale-nr-63-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13098","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 63 (1)"},"content":{"rendered":"

EDITORIAL<\/strong><\/p>\n

VALERIA Manta T\u0103icu\u021bu<\/strong><\/p>\n

Scriitorii vs. puterea politic\u0103<\/strong><\/p>\n

De secole \u00eentregi, rela\u021bia scriitorilor cu puterea a fost una complicat\u0103, de multe ori greu de \u00een\u021beles ori de acceptat. O incursiune, \u00eens\u0103, fie \u0219i una sumar\u0103, \u00een zbuciumata istorie a literaturii de la noi, care nici m\u0103car nu-i at\u00e2t de veche pe c\u00e2t ne-ar pl\u0103cea s\u0103 credem, scoate la lumin\u0103 situa\u021bii n\u0103stru\u0219nice, amuzante, tragice, tragi-comice etc., toate av\u00e2nd ca punct de plecare influen\u021ba pe care truditorii condeiului o exercitau asupra maselor \u0219i modul \u00een care \u201est\u0103p\u00e2nirea\u201d gestiona\/valorifica aceast\u0103 influen\u021b\u0103. Din capul locului, concluzia este clar\u0103: am trecut, ca \u021bar\u0103, prin perioade \u00een care literatura conta, ceea ce \u00eenseamn\u0103 nu numai c\u0103 era citit\u0103, ci \u0219i c\u0103 avea un rol \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii. De aceea \u0219i tipologia scriitorilor era complex\u0103, merg\u00e2nd, ca \u00een comedii \u0219i drame, de la junele prim la bufon, slug\u0103, prost fudul, curtezan\u0103, demagog etc., dar \u0219i de la naivul\/ inocentul tras pe sfoar\u0103 la \u021bapul isp\u0103\u0219itor \u0219i, foarte rar, de la muritor la martirul transformat \u00een zeu. Literatul rom\u00e2n ilustreaz\u0103 toate ipostazele necesare supravie\u021buirii, fiindc\u0103 istoria lui nu este altceva dec\u00e2t o \u00eencercare – tragic\u0103 uneori, alteori comic\u0103 sau blamabil\u0103 pentru lipsa de onestitate, – de a rezista sub vremi, de a intra \u00een nemurire, de a avea deci \u0219i bani, \u0219i glorie, \u0219i toate celelalte (ale trupului \u0219i ale sufletului). \u0218i am avut scriitori buni \u0219i scriitori slabi (caracuda de pe la cenaclurile cu \u0219taif), boieri-scriitori, scriitori \u00eenregimenta\u021bi politic, \u00een stare s\u0103 umple stadioane \u0219i rafturi \u00eentregi \u00een biblioteci, scriitori care-au murit de foame \u0219i scriitori care s-au crezut eroi salvatori, sf\u00e2r\u0219ind la canal, la stuf sau prin \u00eenchisori, scriitori-mini\u0219tri (repede ajuta\u021bi s\u0103 se compromit\u0103 \u0219i s\u0103 cad\u0103 \u00een dizgra\u021bie public\u0103), dar rareori am avut scriitori care s\u0103 aib\u0103 m\u0103car o optime din averea celui mai m\u0103runt func\u021bionar pl\u0103tit din bani publici s\u0103 mute o h\u00e2rtie \u00eentre cele dou\u0103 camere ale parlamentului.
\nTratatele de istorie a literaturii (de pe la noi sau de aiurea) sunt pline cu exemple de compromisuri, tr\u0103d\u0103ri, dezert\u0103ri, cu iude (care \u0219i-au v\u00e2ndut credin\u021ba), cu borfa\u0219i (care \u0219i-au v\u00e2ndut neamul), cu mincino\u0219i (care \u0219i-au v\u00e2ndut istoria) sau cu nebuni (care s-au v\u00e2ndut p\u00e2n\u0103 \u0219i pe ei \u00een\u0219i\u0219i). \u00cen general, \u00een func\u021bie de apartenen\u021ba politic\u0103 a \u201e\u00eenving\u0103torului\u201d (a se citi a \u201ecriticului literar\u201d), perspectiva \u0219i judec\u0103\u021bile de valoare asupra elitei culturale n-au coincis nici pe departe cu adev\u0103rul. Cititorilor n\u0103scu\u021bi prin anii 50, de exemplu, li s-a repetat p\u00e2n\u0103 la satura\u021bie c\u0103 Octavian Goga a fost un du\u0219man al poporului, cu simpatii \u201efasciste\u201d \u0219i \u201enaziste\u201d, deci cu derapaje politice inadmisibile \u00eentr-o societate care se preg\u0103tea s\u0103 devin\u0103 \u201emultilateral dezvoltat\u0103\u201d; poetul Lucian Blaga, tot a\u0219a, interzis \u00een programa analitic\u0103 a \u0219colilor, alungat de la catedra universitar\u0103 (refuzase s\u0103 conduc\u0103 un partidule\u021b-satelit al partidului comunist) a fost persecutat de vechiul regim, dar \u0219i de cel nou, pentru derapajul politic final (\u00eenc\u0103 se mai face caz de o a\u0219a-zis\u0103 cedare a poetului \u00een fa\u021ba \u201eciumei ro\u0219ii\u201d); imediat dup\u0103 revolu\u021bia din decembrie s-a trecut la epur\u0103ri pe criterii strict politice, scriitori cu real talent fiind sco\u0219i din ierarhii\/ table de valori\/ manuale etc., ca s\u0103 le ia locul al\u021bii, din raftul \u0219apte, dar cu dosar ceva mai curat (sau cur\u0103\u021bat la timp) \u0219i tot a\u0219a, \u00eentr-un joc din care singura care sufer\u0103 este cultura patriei.
\nMartiriul multor scriitori rom\u00e2ni, dar \u0219i \u201ederapajele\u201d celorlal\u021bi demonstreaz\u0103, \u00eenainte de toate, faptul c\u0103 scrisul conta. Cei afla\u021bi la putere se temeau de modul \u00een care un poet sau prozator sau dramaturg putea influen\u021ba opinia public\u0103. Prin urmare, exista un triunghi: autor-cititor-putere politic\u0103, situa\u021bie, din p\u0103cate, pe cale de dispari\u021bie \u00een zilele noastre.
\nTrecem printr-o perioad\u0103 tulbure, \u00een care sistemul educa\u021bional este sabotat cu str\u0103\u0219nicie, \u0219coala \u0219i profesorii sunt \u00een declin, autoritatea c\u0103rturarului este anihilat\u0103 de hohotul mahalalei care a ajuns la putere, numele marilor c\u0103rturari sunt t\u00e2r\u00e2te prin noroi (v. Mihail \u0218ora), statuile demolate (v. situa\u021bia Mircea Vulc\u0103nescu), Ziua na\u021bional\u0103 a culturii se serbeaz\u0103, \u00een general, cu mici \u0219i bere electoral\u0103, dar f\u0103r\u0103 Eminescu, sigla USR (Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia) se confund\u0103 cu sigla unui partid (\u00eenc\u0103 neaflat la putere, ce-i drept), \u00een concluzie, trecem printr-o perioad\u0103 de vertij politic, social, economic \u0219i cultural, \u00een care scriitorii intr\u0103 \u00een aten\u021bia mass media numai \u00een caz de scandal (un divor\u021b, o sinucidere, o ambulan\u021b\u0103 confundat\u0103 cu cea \u201eneagr\u0103\u201d, un pact cu partidul de guvern\u0103m\u00e2nt sau m\u0103car cu unul care are \u0219anse s\u0103 c\u00e2\u0219tige alegerile). \u00cen ciuda acestei situa\u021bii, se scrie enorm, se public\u0103 enorm, dar, c\u00e2nd toat\u0103 lumea scrie \u0219i nimeni nu cite\u0219te, rolul scriitorului este nul, ca \u0219i importan\u021ba lui \u00een rela\u021bia cu puterea.
\n\u0218i, fiindc\u0103 orice coliv\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 m\u0103car o bomboan\u0103 deasupra ei, mai exist\u0103 un aspect \u00eengrijor\u0103tor \u00een zilele noastre: lipsa de reac\u021bie a elitei culturale \u2013 \u00eendeosebi a scriitorilor care conteaz\u0103 \u2013 fa\u021b\u0103 de situa\u021bia precar\u0103 \u00een care ne afl\u0103m cu to\u021bii. Explica\u021bia este simpl\u0103: c\u00e2nd \u021bara se \u00eendreapt\u0103 spre dictatur\u0103, iar puterea, \u00eengenunchind justi\u021bia, institu\u021bionalizeaz\u0103 minciuna, furtul \u0219i corup\u021bia, \u00eent\u0103rindu-\u0219i aparatul de represiune jandarmo-poli\u021bienesc, aservindu-\u0219i mass-media \u0219i reduc\u00e2nd libertatea de expresie a nemul\u021bumi\u021bilor, este greu s\u0103 le pretinzi scriitorilor s\u0103 ias\u0103 \u00een agora \u0219i s\u0103 devin\u0103 martiri.<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Iar\u0103\u0219i, Infernul!<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eInfernul – precis ca un proces-verbal;
\n Purgatoriul – fals, ca orice aluzie la cele cere\u015fti;
\nParadisul – etalare de pl\u0103smuiri serbede…
\nTrilogia lui Dante constituie cea mai str\u0103lucit\u0103 reabilitare a Diavolului pe care va fi \u00eentreprins-o vreodat\u0103 un cre\u015ftin\u201d.
\n(Emil Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii).<\/em><\/p>\n

Dante (n\u0103scut \u00een 1265) are meritul de a fi introdus mai \u00eent\u00e2i \u00een cultura occidental\u0103, apoi european\u0103, imaginea Infernului. Aceast\u0103 lume extramundan\u0103 nu era \u00eens\u0103 o noutate pentru cre\u0219tinii romano-catolici \u0219i nici pentru greco-ortodoc\u0219i, ace\u0219tia din urm\u0103 numindu-l Iad. Biserica cre\u0219tin\u0103 lega de acest spa\u021biu o parte din doctrinele sale importante, \u00eenc\u0103 de la oficializarea acestei religii de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Constantin \u00een 313, semnifica\u021bia sa fiind legat\u0103 intrinsec de ideea de p\u0103cat, p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i pedeaps\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, constituia o referin\u021b\u0103 permanent\u0103 la acel memento mori (adu-\u021bi aminte c\u0103 vei muri!) specific Evului Mediu \u0219i c\u0103 moartea poate fi urmat\u0103 de un chin ve\u0219nic, infinit mai dureros dec\u00e2t tot ce s-a \u00eendurat \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103. Infernul era omniprezent \u00een acea lume a contrariilor, \u00een care toate erau resim\u021bite dual: p\u0103cat-m\u00e2ntuire, pl\u0103cere-durere, bucurie-triste\u021be, desfr\u00e2nare-sfin\u021benie \u0219i \u00een care \u0219i oamenii ref\u0103ceau cuplurile sf\u00e2nt-p\u0103c\u0103tos, credincios-eretic, cre\u0219tin-p\u0103g\u00e2n. Teama de Infern putea fi ori asumat\u0103, ceea ce \u00eensemna \u0219i asumarea unei atitudini pioase, ori respins\u0103, iar atunci \u201eadu-\u021bi aminte c\u0103 vei muri\u201d se transforma \u00een carpe diem, tr\u0103ie\u0219te-\u021bi clipa! indiferent de urm\u0103ri.
\nDar nici aceste lucruri, pe care le-am notat \u00een introducerea acestui articol, nu sunt noi \u0219i s-ar putea ca unii dintre cititorii s\u0103 exclame irita\u021bi, \u201eIar\u0103\u0219i, Infernul!\u201d De la aceast\u0103 presupunere a venit \u0219i titlul articolului. Dar nu numai de la aceasta, precum o s\u0103 vedem mai departe. Putem reg\u0103si unele dintre caracteristicile Infernului \u00een chiar via\u021ba noastr\u0103 de fiecare zi, via\u021b\u0103 care ne poart\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 atitudini la care am f\u0103cut referire mai sus \u0219i mai pu\u021bin pe acelea ale Paradisului de care ne amintim doar atunci c\u00e2nd mergem la Biseric\u0103. Suntem conecta\u021bi a\u0219adar, prin traiul nostru \u00eentr-o societate postmodern\u0103 \u0219i postmodernist\u0103, mai mult la infernal dec\u00e2t la paradiziac. Oare s\u0103 fie o \u00eent\u00e2mplare sau prin natura noastr\u0103 legat\u0103 de lut, efemer\u0103 deci, definit\u0103 de cre\u0219tinism drept demoniac\u0103, noi s\u0103 apar\u021binem mai mult acestei lumi? Iar via\u021ba s\u0103 fie o permanent\u0103 lupt\u0103 pentru desprindere de efemer \u0219i trecere \u00een nemurirea Paradisului?
\nEmil Cioran se pare c\u0103 are un alt r\u0103spuns de dat acestor \u00eentreb\u0103ri.
\n\u00centr-un \u201esilogism\u201d, motto-ul prezentului articol, din Silogismele am\u0103r\u0103ciunii , noteaz\u0103 o serie de observa\u021bii pe marginea conceptelor de Infern, Purgatoriu \u0219i Paradis:
\n\u2022\tInfernul – precis ca un proces-verbal;
\n\u2022\tPurgatoriul – fals, ca orice aluzie la cele cere\u015fti;
\n\u2022\tParadisul – etalare de pl\u0103smuiri serbede…
\nCum caracterizeaz\u0103 Cioran aceste trei lumi extramundane, fiecare cu func\u021bionalitatea ei, fixate scrupulos de c\u0103tre p\u0103rin\u021bii Bisericii?
\nInfernul este \u201eprecis ca un proces-verbal\u201d. Procesul-verbal este un formular care \u00eenregistreaz\u0103 detaliile desf\u0103\u0219ur\u0103rii unei ac\u021biuni, detalii prin care poate fi ref\u0103cut la un moment ulterior felul \u00een care s-au petrecut lucrurile. Ca Emil Cioran s\u0103 apeleze la termenul \u201eproces-verbal\u201d, el trebuie s\u0103 se raporteze la un astfel de \u201eformular\u201d care s\u0103 descrie desf\u0103\u0219urarea unei ac\u021biuni \u00een acest spa\u021biu. Ori acest formular este chiar Divina comedia, cartea lui Dante, mai precis prima sec\u021biune, Infernul. De ce este Infernul precis, sau de ce descrierea Infernului de c\u0103tre Dante este precis\u0103? Pentru c\u0103 exist\u0103 un alt spa\u021biu martor, la care acesta s\u0103 se raporteze \u0219i anume acela al lumii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, al lumii oamenilor reali, demoniaci, p\u0103c\u0103to\u0219i, eretici \u0219i efemeri. Infernul, spune Cioran pe urma lui Dante, este aici, pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i toate tr\u0103s\u0103turile sale pot fi identificate f\u0103r\u0103 nicio greutate tot aici, nu trebuie s\u0103 vin\u0103 o instan\u021b\u0103 superioar\u0103 pentru a face inventarul acestora. Aici sunt \u0219i p\u0103catele, aici sunt \u0219i pedepsele, iar Dante nu putea inventa alte pedepse care s\u0103 existe doar \u00een Infern, ci le-a luat din realitatea epocii sale, poate exager\u00e2ndu-le, poate \u00eenmul\u021bindu-le \u0219i adun\u00e2ndu-le la un loc, dar au r\u0103mas acelea\u0219i ac\u021biuni ale oamenilor \u00eempotriva oamenilor. Infernul este, dup\u0103 cum vom vedea, singurul spa\u021biu extramundan valorizat de c\u0103tre Cioran \u0219i aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nu datorit\u0103 unei simpatii aparte pentru poetul florentin, ci din cauza presiunii exercitate de realitatea zilei (nu a clipei) care face ca totul s\u0103 fie un infern, aici \u00een lumea oamenilor \u0219i nu \u00een lumea sufletelor. Ca \u00eentr-un puzzle gre\u0219it a\u0219ezat, cele dou\u0103 expresii la care am f\u0103cut trimitere, memento mori \u0219i carpe diem, se amestec\u0103 ineluctabil \u0219i creeaz\u0103 o expresie monstruoas\u0103 care dovede\u0219te tr\u0103s\u0103tura infernal\u0103 a lucrurilor \u00een mijlocul c\u0103rora ne g\u0103sim \u00een acest timp al nostru, nu al lui Dante: bucur\u0103-te c\u0103 mori!
\nPurgatoriul este fals, \u201eca orice aluzie la cele cere\u015fti\u201d, Paradisul este o \u201eetalare de pl\u0103smuiri serbede…\u201d Ceea ce le une\u0219te pe cele dou\u0103, \u00een viziunea lui Cioran, este inconsisten\u021ba. Aluziile ca \u0219i pl\u0103smuirile sunt idei inconsistente, care nu se pot sus\u021bine prin ele \u00eensele. \u00cen definirea lor, \u00een descrierea lor, nu se poate apela la un alt spa\u021biu martor, care s\u0103 le confere valoare de adev\u0103r, spune Cioran. Pentru el, cele dou\u0103 spa\u021bii extramundane nu exist\u0103, iar \u00eencerc\u0103rile de a g\u0103si \u00een aceast\u0103 lume un spa\u021biu martor, care s\u0103 le ofere consisten\u021b\u0103, sunt sortite e\u0219ecului, deoarece, indubitabil, ceea ce este aici este spa\u021biul martor al Infernului. A izola un subspa\u021biu din acesta nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t a \u00eencerca s\u0103 define\u0219ti Purgatoriul \u0219i Paradisul cu termeni care deja apar\u021bin spa\u021biului infernal, ceea ce ar aduce schimb\u0103ri majore \u00een caracterul lor, \u00een con\u021binutul lor \u0219i la urm\u0103 \u00een func\u021bionalitatea lor.
\nCele trei enun\u021buri despre Infern, Purgatoriu \u0219i Paradis se transform\u0103 \u00een trei silogisme, urmate de concluzia din ultima fraz\u0103 a motto-ului:
\nInfernul este precis ca un proces-verbal;
\nPurgatoriul este fals, ca orice aluzie la cele cere\u015fti;
\nParadisul este o etalare de pl\u0103smuiri serbede
\nTrilogia lui Dante constituie cea mai str\u0103lucit\u0103 reabilitare a Diavolului pe care va fi \u00eentreprins-o vreodat\u0103 un cre\u015ftin.
\nA\u0219adar, faptul c\u0103 Infernul este verificabil, pe c\u00e2nd Purgatoriul \u0219i Paradisul nu, duce la concluzia c\u0103 opera lui Dante este o expunere artistic\u0103 a ororilor din lumea contemporan\u0103 cu el, cu lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219te el. Prin faptul c\u0103 descrierea Infernului cap\u0103t\u0103 valoare de adev\u0103r verificabil, personajele legate de acest spa\u021biu extramundan cap\u0103t\u0103 legitimitate, existen\u021ba lor \u0219i ac\u021biunile lor sunt justificate. Aceasta \u00eenseamn\u0103, spune Cioran, c\u0103 Prin\u021bul Infernului, Diavolul, este reabilitat de c\u0103tre Dante. Trilogia sa \u201econstituie cea mai str\u0103lucit\u0103 reabilitare a Diavolului\u201d, prin valoarea de adev\u0103r a Infernului \u0219i prin inconsisten\u021ba Purgatoriului \u0219i a Paradisului. Aprecierea lui Cioran pentru ac\u021biunea lui Dante pare s\u0103 fie deosebit\u0103 din moment ce adaug\u0103 \u201epe care va fi \u00eentreprins-o vreodat\u0103 un cre\u015ftin.\u201d
\nSuntem \u00eendemna\u021bi de c\u0103tre Cioran, printr-o inferen\u021b\u0103 logic\u0103, spre concluzia c\u0103 spa\u021biul nostru, al oamenilor de azi, din Rom\u00e2nia, din Europa \u0219i din alte locuri ale lumii, este Infernul, de fapt. Credincio\u0219i sau atei, ne vom revolta \u00eempotriva concluziei sale, o vom nega prin crearea altor premise \u0219i concluzii, dar \u00eempotriva spa\u021biului martor, acela la care se raporteaz\u0103 Infernul (presupus sau adev\u0103rat), nu vom putea face mare lucru. Este suficient s\u0103 observ\u0103m o zi, o singur\u0103 zi din ceea ce \u00eenseamn\u0103 traiul mul\u021bimilor pe aceast\u0103 planet\u0103, pe acest continent, \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, Rom\u00e2nia \u0219i toat\u0103 logica presupus\u0103 de \u00eencercarea noastr\u0103 dispare. Desigur c\u0103 exist\u0103 modalit\u0103\u021bi de manifestare, intensit\u0103\u021bi \u0219i interpret\u0103ri diferite, dar este Infern, v\u0103lm\u0103\u0219agul \u00een care suntem prin\u0219i f\u0103r\u0103 sc\u0103pare. Rom\u00e2nia are o mul\u021bime de biserici, m\u0103n\u0103stiri vechi, cu prestigiu \u0219i audien\u021b\u0103 mare a credincio\u0219ilor. Are o Catedral\u0103 a M\u00e2ntuirii Neamului. \u00cen ciuda acestora, spa\u021biul martor rom\u00e2nesc apar\u021bine Infernului, nu Paradisului. Sau am putea spune c\u0103 Infernul apar\u021bine rom\u00e2nului de r\u00e2nd, iar Paradisului a\u0219a-zisei elite sociale, a oamenilor politici, \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi prin \u00eenc\u0103lcarea poruncii referitoare la dragostea de argin\u021bi, a celor care cer aleg\u0103torilor moralitate, iar ei \u00eencalc\u0103 alt\u0103 porunc\u0103, aceea legat\u0103 de r\u00e2vnirea la femeia altuia. Omului chinuit, parc\u0103 de muncile herculeene, i se cere la televiziunile altor \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi prin \u00eenc\u0103lcarea poruncii \u201es\u0103 nu furi\u201d, s\u0103 se \u00eenchine r\u00e2nd pe r\u00e2nd la chipurile cioplite, idoli de o zi pe care partidele politice le acoper\u0103 cu aurul falsei etici, ca pe vi\u021belul vechii religii. Se strig\u0103 pretutindeni de la st\u00e2nga la dreapta, \u00eentr-un efort duplicitar, \u201es\u0103 nu ucizi\u201d, iar rom\u00e2nii mor pretutindeni \u00eentr-o apocalips\u0103 repetat\u0103, ca \u00eentr-un film de categoria a N-a, care are nevoie de c\u00e2t mai multe duble, pentru ca la orice schimbare intempestiv\u0103 de programe, s\u0103 existe ceva adecvat situa\u021biei.
\nInfernul Rom\u00e2niei are, de fapt, trei subspa\u021bii: Paradisul celor care \u00ee\u0219i spun oameni politici, al celor care se g\u0103sesc \u00een posturi importante \u00een fruntea institu\u021biilor statului, al celor care \u00eei manevreaz\u0103\/ manipuleaz\u0103 pe cet\u0103\u021beni s\u0103 respecte \u201eporuncile\u201d de circumstan\u021b\u0103, care cu siguran\u021b\u0103 dep\u0103\u0219esc num\u0103rul biblic. Este apoi Purgatoriul celor care a\u0219teapt\u0103 s\u0103 ias\u0103 dintr-un stand-by, \u00een Paradisul celor dint\u00e2i. La urm\u0103, Infernul nostru, al tuturor celor care privim la literele scrijelite pe frontispiciul existen\u021bei noastre \u201eL\u0103sa\u021bi orice speran\u021b\u0103!\u201d \u0219i totu\u0219i ne \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2n\u0103m s\u0103 fim, cu g\u00e2ndul c\u0103 poate, ung\u00e2nd cine \u0219tie ce balamale, ni se vor deschide \u0219i nou\u0103 por\u021bile Purgatoriului.
\nChiar \u0219i Infernul Rom\u00e2niei este unul \u201ede cumetrie\u201d!<\/p>\n


\nDiana TRANDAFIR<\/strong>
\n\"\"

Inim\u0103 \u0219i muni\u021bii <\/strong> <\/p>\n

Reculegere <\/strong> <\/p>\n

toate aluviunile zilei
\nse adun\u0103 la marginea elementelor
\nce respir\u0103 ca dup\u0103 ploaie
\nputeai s\u0103 fugi \u00een seara \u00een care inima
\n\u021bi se oprise la semafor
\ndar tu
\nai preferat s\u0103 \u00een\u021bepene\u0219ti \u00een mirosul de buc\u0103t\u0103rie
\nunde s-a g\u0103tit ciorb\u0103 \u0219i unde
\nmai circul\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd o pisic\u0103 dungat\u0103
\nse \u00eencurc\u0103 ora\u0219ele
\n\u021b\u0103rile dispar de pe hart\u0103
\niar oceanele fream\u0103t\u0103 \u00een palma ta
\n\u00eentr-un fel de ritm de bolero sau tornad\u0103
\nca s\u0103 nu mai z\u0103rim grani\u021ba fricii
\no voi \u00eenf\u0103\u0219ura pe deget
\nde cincizeci de ori<\/p>\n


\nV\u00e2rstele viitoare<\/strong><\/p>\n

drum lung \u00een noaptea aceasta drumul prin mahalale
\nnori de culoarea m\u0103slinei
\nst\u00e2lpi de telegraf
\nsalc\u00e2mii ro\u0219ii \u00een\u0219irui\u021bi \u00een mari haite
\n\u0219i o veghe \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare
\nce duhne\u0219te a regi \u0219i a hoit<\/p>\n

dup\u0103 ce pierzi \u0219i tot pierzi
\nam\u0103gitoarea speran\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne
\nla fel ca apa \u00eempu\u021binat\u0103-n b\u0103ltoace
\noamenii
\nsunt obosi\u021bi sau
\ndoar pe jum\u0103tate pierdu\u021bi<\/p>\n


\nOameni \u0219i lucruri<\/strong><\/p>\n

terasamentele
\nh\u00e2rtiile aruncate pe jos
\n\u00eengerii
\ncare dorm cu fruntea rezemat\u0103 de arip\u0103
\nprecum ni\u0219te vechi tovar\u0103\u0219i de lupt\u0103
\ntoate la fel de obositoare
\nca \u0219i atomii ce au g\u0103sit form\u0103 nou\u0103
\n\u00een realitatea de piatr\u0103
\n\u00eemi frisoneaz\u0103 auzul ghiuleaua din inim\u0103
\ncred c\u0103 at\u00e2\u021bia oameni
\nn-am fost niciodat\u0103<\/p>\n


\nSubteran\u0103<\/strong><\/p>\n

nu iese nimeni din cuv\u00e2ntul acela al T\u0103u
\nchiar \u0219i c\u0103r\u0103mizile
\nsau mormanele uria\u0219e de tigve
\ncred \u00een for\u021ba feeric\u0103<\/p>\n

la o lungime de und\u0103 frigul
\nintr\u0103 pe sub cojile fructului \u0219i se pliaz\u0103 la doi <\/p>\n

du-m\u0103 \u00een spatele poruncii
\n\u0219i creeaz\u0103 din mine
\nliantul ce leag\u0103 umbrele lucrurilor
\n\u00een spa\u021biul fisurat
\nse adun\u0103 iluziile ca ni\u0219te frunze uscate
\np\u00e2n\u0103 la urm\u0103
\nsuntem aidoma obiectelor
\npe care le \u0219tergem zilnic de praf
\nnu mai sim\u021bim niciun pericol
\norbi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim
\np\u0103\u0219im pe cioburi cu t\u0103lpile goale<\/p>\n


\nPierdut \u00een via\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

opre\u0219te-te
\n\u00ee\u021bi strig din toate puterile dar tu nu te opre\u0219ti nici o clip\u0103
\nai devenit o linie alb\u0103
\no linie ne\u00eentrerupt\u0103 care separ\u0103 spa\u021biile de rulat
\npe cele ale ro\u021bilor de cele ale \u0219enilelor
\npe cele desenate pe ap\u0103
\nde acelea care nu las\u0103 urme
\npe acelea le aud numai \u0219oarecii
\nc\u00e2nd se zguduie p\u0103m\u00e2ntul p\u00e2n\u0103 \u00een Antilele Mici<\/p>\n

c\u00e2t prive\u0219te lumina
\nsolda\u021bii \u00eei spun lui Dumnezeu Tat\u0103l
\ntat\u0103
\napoi vin cu c\u0103m\u0103\u0219ile lor \u00eenflorate
\nr\u00e2d ca ni\u0219te copii \u0219i \u00eencep s\u0103 se joace
\nde o parte \u0219i de cealalt\u0103
\na timpului<\/p>\n


\nC\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

c\u00e2nd ai devenit pragul pe sub care respir\u0103
\n\u0219iruri de femei cu palmele lipite de piept
\nfemei la care
\ntu ai visat c\u00e2nd ele \u021beseau mreaja co\u0219marului<\/p>\n

dincolo de u\u0219\u0103 alt om<\/p>\n

te a\u0219ezi l\u00e2ng\u0103 mine pe canapea
\n\u0219i pari o fantom\u0103 de sticl\u0103
\ndar e\u0219ti numai oceanul dezbr\u0103cat p\u00e2n\u0103 la ultimul os
\no rev\u0103rsarea de ape sau un fel de corabie poate
\nfantoma de sticl\u0103 e purtat\u0103 din loc \u00een loc
\np\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi sau p\u00e2n\u0103 dincolo de
\niar ai uitat
\nc\u0103 exist\u0103 rigole \u00een care matelo\u021bii
\ndorm ca-ntr-o iesle<\/p>\n


\nAmiaz\u0103 torid\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00een ar\u0219i\u021b\u0103 veghea ta ca pelinul
\ne un fel de piatr\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103
\nsau doar o scoic\u0103 alungat\u0103 de v\u00e2nt<\/p>\n

c\u00e2inele \u00eenfrigurat
\nfugit de la o sindrofie rural\u0103
\nse \u00eentoarce pe urmele noastre<\/p>\n

de\u0219i dublul meu nu a fost
\nniciodat\u0103 preocupat de perfec\u021biune
\nla treburile aerisite \u0219i simple
\nniciodat\u0103
\nnu a dat gre\u0219<\/p>\n


\nCo\u0219mar diurn<\/strong><\/p>\n

m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103
\nalbiile r\u00e2urilor
\ncircula\u021bia s\u00e2ngelui meu
\nm\u0103\u0219tile cu cele dou\u0103 fe\u021be-ale lui Ianus
\n\u0219i cifra Unu atunci c\u00e2nd e tivit\u0103 cu ro\u0219u
\nmetafora e a patra din vis
\ntotu\u0219i nici asta nu-i tot
\nc\u0103ci ar mai fi \u0219i ecoul<\/p>\n

\u00een asfin\u021bit
\num\u0103r la um\u0103r cu umbra
\n\u00eencep s\u0103 nu m\u0103 mai tem<\/p>\n


\nVasile GHICA<\/strong>
\n\"\"

CRISTALE DE FUM<\/strong><\/p>\n

Rela\u0163ia dintre scriitor \u015fi critic seam\u0103n\u0103 deseori cu cea dintre copac \u015fi c\u00e2ine.
\n\u00cel citim pe Marquez, dar tr\u0103im ca \u00een Kafka.
\nScopul educa\u0163iei este transferul de flac\u0103r\u0103.
\nAlerg\u0103m imbeciliza\u0163i dup\u0103 cabine de lux, pe un Titanic \u00een deriv\u0103.
\nUltima licita\u0163ie s-a \u00eencheiat: condi\u0163ia uman\u0103 a pierdut Livada cu vi\u015fini.
\nArta nu poate rotunji capetele pe care moa\u015fa le-a l\u0103sat p\u0103trate.
\nTalentele mediocre mizeaz\u0103 pe excentricit\u0103\u0163i.
\nCine poate s\u0103 spun\u0103 c\u00e2t\u0103 singur\u0103tate a \u00eenghi\u0163it o capodoper\u0103?
\nNu e suficient s\u0103 gu\u015fti cultura. Trebuie s\u0103 \u00eeno\u0163i \u00een ea.
\nPrivi\u0163i cu aten\u0163ie bibliotecile: c\u00e2t\u0103 lupt\u0103 pentru fiecare centimetru de raft!
\nNiciun creator modern nu-\u015fi mai poate sacrifica, asemenea Me\u015fterului Manole, so\u0163ia. De\u015fi, mul\u0163i ar fi dispu\u015fi s\u0103 o fac\u0103.
\nCrea\u0163ia artistic\u0103 – unul dintre p\u00e2rleazurile spre eternitate.
\nFrica de de\u015fert a \u00een\u0103l\u0163at piramidele egiptene.
\nS-ar putea scrie oric\u00e2nd un eseu despre rolul c\u00e2rciumii \u00een literatur\u0103.
\n\u00cen fiecare epoc\u0103, se scufund\u0103 iremediabil c\u00e2te un transatlantic de c\u0103r\u0163i.
\nGioconda \u2013 o nou\u0103 dovad\u0103 c\u0103 omul este un altar de sur\u00e2suri.
\nMuzica poate face dintr-un suflet r\u0103v\u0103\u015fit o Catedral\u0103.
\n\u00cen lupta cu Absolutul avem noi, efemerii, un aliat de n\u0103dejde: arta.
\nCapodopera \u00eenseamn\u0103 aer de pisc.
\nCasa poetului: o mansard\u0103 de vultur.
\nCastelul Elseneur a\u015fteapt\u0103 \u00eenc\u0103 un r\u0103spuns.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDITORIAL VALERIA Manta T\u0103icu\u021bu Scriitorii vs. puterea politic\u0103 De secole \u00eentregi, rela\u021bia scriitorilor cu puterea a fost una complicat\u0103, de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13098"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13098"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13098\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13099,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13098\/revisions\/13099"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}