{"id":13034,"date":"2021-01-15T19:27:28","date_gmt":"2021-01-15T16:27:28","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13034"},"modified":"2021-01-15T19:27:28","modified_gmt":"2021-01-15T16:27:28","slug":"spatii-culturale-nr-64-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=13034","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 64 (12)"},"content":{"rendered":"

Silvia Ioana SOFINETI <\/strong><\/p>\n

\u00cen c\u0103utarea adev\u0103rului<\/strong><\/p>\n

Pentru cititorul care, la evenimentele din 1989, era cel mult la pubertate, \u201eamintirile necenzurate\u201d ale lui Viorel Savin, cuprinse \u00een volumul \u201eCa viermele \u00een hrean\u201d, sunt ilustrative pentru o er\u0103 apus\u0103, scoas\u0103 la lumin\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een func\u021bie de rotirea partidelor la putere, cosmetizat\u0103 sau cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eennegrit\u0103, falsificat\u0103 \u00een func\u021bie de interese de moment sau trunchiat\u0103, sub masca unei pretinse obiectivit\u0103\u021bi. Rareori relat\u0103rile, puse la dispozi\u021bie de mass-media sau chiar de lucr\u0103ri cu preten\u021bii \u0219tiin\u021bifice, sunt altfel dec\u00e2t subiective \u0219i \u00een c\u0103utare fie de senza\u021bional, fie de circumstan\u021be atenuante, pentru c\u0103, nu-i a\u0219a? \u2013 istoria r\u0103m\u00e2ne cea mai frumoas\u0103 poveste.
\nCa s\u0103 nu fie integrat \u00een marea mas\u0103 a f\u0103uritorilor de fic\u021biuni care predomin\u0103 \u00een a\u0219a-zisa \u201eliteratur\u0103 de sertar\u201d postdecembrist\u0103, Viorel Savin face un gest curajos (l-au mai f\u0103cut \u0219i al\u021bi scriitori, printre care regretatul Cezar Iv\u0103nescu): cere propriul dosar de la CNSAS (Consiliul Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii) \u0219i, din acel moment, surprizele se \u021bin lan\u021b. \u00cen primul r\u00e2nd, ve\u0219ti \u201edin familie\u201d. \u201eStimate domn, Consiliul Na\u021bional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u021bii revine \u0219i v\u0103 \u00een\u0219tiin\u021beaz\u0103, prin prezenta, c\u0103, \u00een conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 187\/1999 privind accesul la propriul dosar \u0219i deconspirarea securit\u0103\u021bii ca poli\u021bie politic\u0103, prin cererea \u00eenregistrat\u0103 la CNSAS nr. P 14 19\/05 din 20.07.2005, doamna Carolina Ilica \u0219i domnii Victor Frunz\u0103, Cezar Iv\u0103nescu, Gri\u0219a Gherghei au solicitat exercitarea dreptului lor de acces la informa\u021biile de interes public fa\u021b\u0103 de persoana dumneavoastr\u0103\u201d (pag. 32). Cu alte cuvinte, doamne \u0219i domni scriitori, din dorin\u021ba de a justifica \u00een vreun fel ierarhiile nou create \u00een literatur\u0103, de a \u201eepura\u201d \u0219i de a-i deconspira pe du\u0219manii poporului, au continuat v\u00e2n\u0103toarea de vr\u0103jitoare, respectiv de turn\u0103tori \u0219i securi\u0219ti, \u00eenceput\u0103 prin ianuarie 1990. Istoria recent\u0103 a demonstrat c\u0103 respectivele tipuri (in)umane trebuiau c\u0103utate \u00een cu totul alt\u0103 parte \u0219i c\u0103 ast\u0103zi nici m\u0103car nu mai trebuie c\u0103utate, fiindc\u0103 se afl\u0103 la vedere, \u00een func\u021bii cheie (sau numai bine pl\u0103tite) \u0219i o duc bine merci, \u00eengropa\u021bi, c\u00e2nd se duc pe ceea lume, cu onoruri militare, ca Adrian P\u0103unescu.
\nDac\u0103 Viorel Savin \u00een\u021belege gestul lui Cezar Iv\u0103nescu (un poet remarcabil, victim\u0103 a turn\u0103torilor vechi \u0219i noi), restul informa\u021biilor (de altfel strecurate cu \u021b\u00e2r\u00e2ita \u0219i \u00een bun\u0103 parte cenzurate) puse la dispozi\u021bie de CNSAS reprezint\u0103 mai degrab\u0103 surs\u0103 de nedumerire dec\u00e2t clarificarea unor situa\u021bii din trecut. Probabil c\u0103 scriitorul se a\u0219tepta, a\u0219a cum orice om \u00eencrez\u0103tor \u00een valorile democra\u021biei ar face-o, s\u0103 afle cine-l urm\u0103rea, cine-l turna, din ce cauz\u0103 \u0219i cu ce scop. A primit un teanc de foi par\u021bial \u00eennegrite (adev\u0103rul e dedesubt, greu de scos de-acolo\u2026 deocamdat\u0103!) \u0219i, dup\u0103 lectura lor, a r\u0103mas mai mult cu b\u0103nuieli dec\u00e2t cu certitudini. Desigur, a aflat de ce a fost destituit din func\u021bia de director al Teatrului \u201eBacovia\u201d, de ce i s-a \u00eenscenat un proces de plagiat, de ce a dus-o mai prost dec\u00e2t amicii care-l turnau cu drag \u0219i spor, dar aceste \u201em\u0103run\u021bi\u0219uri\u201d nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s-a f\u0103cut lumin\u0103 ori dreptate.
\nInforma\u021biile oferite de paginile din dosarul de la CNSAS nu reprezint\u0103 scopul \u00een sine al volumului: nu aflarea \u201eturn\u0103torilor\u201d \u0219i demascarea lor \u00eel intereseaz\u0103 pe Viorel Savin, c\u00e2t reconstituirea unui climat de spaim\u0103 \u0219i \u00eenghe\u021b creativ, \u00een care statutul scriitorului, \u00een cel mai bun caz, era cel de fiin\u021b\u0103 \u00eemp\u0103cat\u0103 cu propria-i neputin\u021b\u0103. \u00cen acele vremuri, singura ap\u0103rare p\u0103rea compromisul, \u0219i scriitorul b\u0103c\u0103uan \u00een\u021belege \u0219i-\u0219i explic\u0103, \u00een sec\u021biunea \u201ePuzzle\u201d, derapajul unor confra\u021bi \u2013 unii dintre ei, scriitori remarcabili: ca s\u0103 publici ce-ai scris, ca s\u0103 te bucuri de recompense pentru munca ta (s\u0103 accezi \u00een func\u021bii, s\u0103 fii tradus, s\u0103 mergi \u00een str\u0103in\u0103tate cu burs\u0103 de la USR etc.) trebuia s\u0103 te apleci, s\u0103 pupi m\u00e2ini, s\u0103-\u021bi torni apropia\u021bii, s\u0103 sl\u0103ve\u0219ti regimul \u0219i pe conduc\u0103torul prea iubit, cu un cuv\u00e2nt, s\u0103 fii a\u0219a cum n-ar trebui s\u0103 fie un scriitor.
\nPentru cititorul din genera\u021bia crescut\u0103 cu calculator, tablet\u0103 \u0219i telefon mobil lipit de m\u00e2n\u0103, relevante nu sunt numele celor care au colaborat cu securitatea, ci efectele, \u00een timp, ale op\u021biunii scriitorilor de a sprijini poli\u021bia politic\u0103 a regimului ceau\u0219ist, de a \u00eentre\u021bine cultul personalit\u0103\u021bii, de a falsifica literatura \u0219i istoria. Efecte care se v\u0103d: o \u021bar\u0103 \u00een care valorile se degradeaz\u0103, fiindc\u0103 pu\u021bini mai au \u00eencredere \u0219i nevoie de art\u0103, de cultur\u0103, de valori spirituale. Ne\u00eencrederea \u00een cei care scriu, \u00een probitatea lor moral\u0103, e doar una dintre explica\u021biile \u00eendep\u0103rt\u0103rii de tot ceea ce nu este kitsch sau m\u0103car divertisment (de cumetrie, de week-end, de vacan\u021b\u0103, de b\u00e2lci).
\nSunt voci (din tagma scriitoriceasc\u0103) nemul\u021bumite de modul cum amintirile \u0219i paginile din dosarul CNSAS \u00eei deconspir\u0103 pe cei d\u0103un\u0103tori care, asemenea viermelui din hrean, distrug orice fibr\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i las\u0103 \u00een urm\u0103 goluri\/ g\u0103uri, greu de umplut cu past\u0103 literar\u0103 (mai nou, fals religioas\u0103, fiindc\u0103 mul\u021bi au \u00eenlocuit, peste noapte, \u201eMunca de partid\u201d cu \u201eBiblia\u201d). Viorel Savin nu pare intimidat, ci \u00ee\u0219i vede de scris, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd unul dintre scriitorii importan\u021bi din \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n

*Viorel Savin<\/strong>: \u201eCa viermele \u00een hrean. Amintiri necenzurate<\/em>\u201d Ed. Ateneul Scriitorilor, 2018<\/p>\n


\nAdrian ERBICEANU<\/strong><\/p>\n

Poezia, loc de \u00eent\u00e2lnire cu absolutul. Volumul ,,Jum\u0103tate umbr\u0103, jum\u0103tate cuv\u00e2nt\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

Scria Ion Biberi \u00een binecunoscuta sa lucrare Poezia, mod de existen\u021b\u0103: \u201eOmul nu se a\u0219az\u0103 singur \u00een fa\u021ba universului numai pentru a stabili raporturi cu nev\u0103zutul \u0219i taina; singur\u0103tatea nu e dec\u00e2t un moment de reculegere \u0219i re\u00eenvigorare, din epopeea spiritului;”. \u0218i tot el, \u00een capitolul final, \u201ePoet \u0219i poezie\u201d, face urm\u0103toarea afirma\u021bie: \u201eEste un fapt, aflat, pentru noi, \u00een afara \u00eendoielii, c\u0103 poetul are o complexiune, care \u00eel diferen\u021biaz\u0103 hot\u0103r\u00e2t de restul oamenilor\u201d. Valentina Becart, aflat\u0103, cu \u201eJum\u0103tate umbr\u0103, jum\u0103tate cuv\u00e2nt…”, (ed. Princeps Multimedia, Ia\u0219i, coperta Mihai C\u0103truna) la cel de-al 15-lea volum personal, se \u00eencadreaz\u0103, f\u0103r\u0103 discu\u021bie, \u00een afirma\u021biile de mai sus. Atunci c\u00e2nd credeam c\u0103, ajuns\u0103 la cap\u0103tul unor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri contradictorii, poeta se va \u00eendrepta c\u0103tre noi surse de inspira\u021bie, impulsul generat de vechile constr\u00e2ngeri \u0219i remu\u0219c\u0103ri se revars\u0103 \u00een cascad\u0103, amplific\u00e2ndu-se. Poemele, pe c\u00e2t par de simple, pe at\u00e2t sunt de complicate. Nu ne surprinde fluiditatea textului, ci u\u0219urin\u021ba transfigur\u0103rii dintr-o ipostaz\u0103 \u00een alta, chiar dac\u0103 planurile se repet\u0103. Tematica poemelor pleac\u0103 de la o constant\u0103 \u2013 iubirea, cu iluziile \u0219i deziluziile ei:\u201eAdesea, c\u00e2nd lum\u00e2n\u0103rile se sting,\/ fantomatice stihii\/ se v\u0103d m\u0103r\u015f\u0103luind\/ la u\u015file z\u0103vor\u00e2te,\/ la ferestrele unde visele mor,\/ \u00eentr-o lacrim\u0103…” (Din r\u0103d\u0103cina str\u0103bun\u0103). Treptele imagisticii au sens dublu: te urc\u0103 \u0219i te coboar\u0103. Forma lor l\u0103untric\u0103 se asociaz\u0103 st\u0103rii suflete\u0219ti; \u0219i cu c\u00e2t p\u0103trunzi mai ad\u00e2nc \u00een lectur\u0103, cu at\u00e2t ai impresia c\u0103 devii parte al aceluia\u0219i \u00eentreg. Sentimentele exteriorizate, desf\u0103\u0219urate de-a lungul acestei c\u0103l\u0103torii, reflect\u0103 un proces afectiv extrem de intens. E ca \u0219i cum, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ai sufla \u00een t\u0103ciuni spre a re\u00eenvigora flac\u0103ra: \u201eNoaptea, t\u00e2rziu, las\/ sufletul liber,\/ \u0219i caii,\/ \u0219i g\u00e2ndul…\/ \u0219i nu mai vreau s\u0103 \u0219tiu\/ de se \u00eentorc (c\u00e2nd se \u00eentorc);\/ de s-ar pierde \u00een cea mai\/ visat\u0103,\/ ne\u00eembl\u00e2nzit\u0103 furtun\u0103.\/ (ce noapte ar fi, ce alergare nebun\u0103!\u201d (Noaptea, t\u00e2rziu). Realul, paradoxal, se afl\u0103 la timpul trecut. Prezentul conteaz\u0103 numai at\u00e2ta timp c\u00e2t d\u0103 aripi viziunilor retrospective. Te afli, parc\u0103, \u00eentr-o ma\u0219in\u0103 a timpului, uit\u00e2ndu-te transfigurat la tot ceea ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 a fi \u00eens\u0103 capabil s\u0103 nu-\u021bi \u00eentorci capul, contempl\u00e2nd trecutul. \u00cen poezia \u201eDezleag\u0103-m\u0103 de timp\u201d, formele corporale \u00ee\u0219i pierd esen\u021ba, prefigur\u00e2nd o contopire peremptorie cu natura: \u201eDezleag\u0103-m\u0103 de timp \u015fi las\u0103-m\u0103 s\u0103 curg\/ ca o not\u0103 cristalin\u0103\/ \u00een sufletul t\u0103u uria\u015f,\/ ne\u015ftiutor de moarte,\/ de pl\u00e2nsul domolit \u00een lumin\u0103.\/ \u00ce\u0163i las n\u0103dejdea mea de fiecare zi,\/ s\u0103 modelezi din ea, adev\u0103rul unui timp\/ ce nu va cunoa\u015fte\/ temni\u0163a \u015fi noaptea nesf\u00e2r\u0219it\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului.\u201d. Poemele, fie ele p\u0103r\u021bi ale unui \u00eentreg (Din jurnalul unei zile), fie l\u0103sate s\u0103 par\u0103 independente, se interp\u0103trund, \u00een\u0219iruindu-se ca m\u0103rgelele pe o a\u021b\u0103. Amintirile sunt, sau par a fi prea vii pentru a se ascunde dup\u0103 perdelele obscurit\u0103\u021bii. Franche\u021bea reprezent\u0103rii lor nu las\u0103 nici un dubiu. Dintre fic\u021biune \u0219i realitate, realitatea este cea care are c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103: \u201eC\u00e2nd zorii \u00ee\u015fi vor sp\u0103la trupul \u00een roua florilor\/ abia trezite din vis,\/ c\u00e2nd lumina lor se va strecura \u00een primele\/ adev\u0103ruri netrunchiate,\/eu voi fi c\u0103l\u0103torul pribeag, \u00eentr-un g\u00e2nd nen\u0103scut,\/ r\u0103mas s\u0103 contemple iarba crescut\u0103 pe un morm\u00e2nt\/ f\u0103r\u0103 umbr\u0103 \u015fi iubiri r\u0103sf\u0103\u0163\u00e2ndu-se…\/ \u00een albul a\u015fternut al vremii.\u201d. (Ca o sear\u0103 de jertf\u0103). Daniel Corbu, \u00een prefa\u021ba volumului, ne dezv\u0103luie una dintre fa\u021betele indivizibile ale \u00eentregului: \u201eCititorul avizat va remarca fina \u021bes\u0103tur\u0103 a poemului, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd tema e una a revoltei fa\u021b\u0103 de realul agresiv sau fortuna labilis, unde-\u0219i face prezen\u021ba timpul devastator al fiin\u021bei.\u201d Caracteristic sensibilit\u0103\u021bii feminine, autoarea folose\u0219te registrul artistic la notele sale \u00eenalte. Arcu\u0219ul face vioara s\u0103 fream\u0103te: \u201eA\u015fteapt\u0103-m\u0103 la cap\u0103t de-ntrebare,\/ cum ramurile spre rodire\/ se gr\u0103besc,\/ s\u0103 m\u0103 nuntesc cu iarba din r\u0103zoare\/ \u015fi versuri albe, \u2013 lunii s\u0103-i \u015foptesc.\/ Adun\u0103-m\u0103 dintre cuvinte,\/ seara,\/ c\u00e2nd toate stelele ies la fere\u015fti.\u201d (Adun\u0103-m\u0103 dintre cuvinte). Poezia, \u00een genere, ar trebui s\u0103 fie considerat\u0103 ca un miracol. Travers\u00e2nd spa\u021biile, ea devine un bun universal. Scris\u0103 spontan sau \u00eendelung g\u00e2ndit\u0103, ea ne este sprijin \u0219i confrate. O purt\u0103m cu noi oriunde \u0219i oric\u00e2nd. La ce altceva m-a\u0219 putea g\u00e2ndi, citind poemele Valentinei Becart?<\/p>\n


\nSimona Cristina BUTNARU<\/strong><\/p>\n

*
\n\u00eentind m\u00e2na s\u0103 cuprind apa
\nce curge din nori
\ndegetele \u00eemi sunt prea dep\u0103rtate
\nnu pot str\u00e2nge nimic, p\u0103m\u00e2ntul
\ne \u00eensetat, se umfl\u0103 cu prisosul palmelor mele
\nr\u0103m\u00e2n jilav\u0103 precum o frunz\u0103 de noiembrie
\n\u00een zb\u00e2rciturile degetelor vor cre\u0219te r\u0103saduri
\ntrebuie doar s\u0103-mi \u00eengrop m\u00e2inile \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103.<\/p>\n

*
\ncreang\u0103 \u00een urma furtunii
\nprivirea \u021bi-e \u00eempov\u0103rat\u0103
\nnu mai vezi zidul blocului, ci dincolo de el
\niarba cre\u0219te \u00eempletind fire de p\u0103ianjen
\ncuvintele tale cap\u0103t\u0103 sens \u00een p\u00e2nza
\n\u021besut\u0103 \u00eentre ziua de ieri \u0219i cea de azi
\ng\u00e2ndurile se \u00eentind elastic
\n\u2013 fire de m\u0103tase prinse \u00een sinapse \u2013
\ntablou zugr\u0103vind bra\u021bul cer\u0219etor de lumin\u0103.<\/p>\n


\nCamelia Manuela SAVA<\/strong><\/p>\n

O carte care \u00ee\u021bi deschide ochii<\/strong><\/p>\n

Dincolo de realitatea crud\u0103, soarta femeilor deportate a trecut \u00een legendar, devenind surs\u0103 de inspira\u021bie pentru diferite scrieri sau filme, de aceea romanul Zuleiha deschide ochii, ap\u0103rut la Editura Humanitas Fiction, \u00een 2018, a f\u0103cut ca autoarea s\u0103 devin\u0103 celebr\u0103 \u2013 Guzel Iahina este cea care \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 o poveste extrem de captivant\u0103 care \u00eembin\u0103 istoria, timpul, iubirea, credin\u021ba, fiin\u021ba uman\u0103 st\u00e2nd sub semnul efemerului, al destinului implacabil.
\nCartea m-a marcat profund, citind-o pe ner\u0103suflate sau recitind cu \u00eenfrigurare anumite pasaje. Am z\u0103bovit asupra anumitor cuvinte, m-am bucurat de expresivitatea \u0219i simplitatea frazelor, traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 fiind reu\u0219it\u0103, de aceea am fost de acord cu Ludmila Uli\u021bkaia: \u201eZuleiha deschide ochii este un debut excep\u021bional.\u201d!
\nFor\u021ba unei femei de a supravie\u021bui ne arat\u0103 c\u0103 oamenii sunt puternici atunci c\u00e2nd sunt m\u00e2na\u021bi de idealuri pe care \u0219i le urmeaz\u0103 cu fermitate. A\u0219a este cazul cu Zuleiha, o t\u00e2n\u0103r\u0103 so\u021bie de culac, a c\u0103rei via\u021b\u0103 depinde la \u00eenceputul c\u0103s\u0103toriei doar de so\u021bul ei \u0219i de soacra ei. Murtaza, so\u021bul ei, \u0219i Strigoaica, soacra rea, o femeie oarb\u0103 \u0219i nesuferit\u0103, sunt cei doi poli care conduc destinul fetei \u2013 ea munce\u0219te din greu pentru ei, soacra ur\u00e2nd-o, supun\u00e2nd-o unor chinuri casnice zilnice (s\u0103 o spele, s\u0103 o hr\u0103neasc\u0103, s\u0103 \u00eei fac\u0103 menajul), pe c\u00e2nd so\u021bul ei se bazeaz\u0103 pe ea la munci grele cum ar fi t\u0103iatul \u0219i c\u0103ratul lemnelor din p\u0103dure, pe z\u0103pad\u0103 \u0219i ger. Zuleiha este o fiin\u021b\u0103 neprih\u0103nit\u0103, supus\u0103 familiei so\u021bului, \u00eendeplinind orice i se cere, f\u0103c\u00e2ndu-se de folos celor doi; obosit\u0103, ea nu comenteaz\u0103 niciodat\u0103, nu se r\u0103zvr\u0103te\u0219te, nu se pl\u00e2nge. Singura ei mare nenorocire este c\u0103 \u00eei mor copiii \u2013 n\u0103scuse trei fete \u0219i pe toate le pierduse la v\u00e2rste foarte fragede. Un spirit religios, femeia care nu poate s\u0103 devin\u0103 mam\u0103, se roag\u0103 spiritului din cimitir s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copilele ei pe lumea cealalt\u0103, ea crede \u00een Alah, pe care \u00eel invoc\u0103 \u00een rug\u0103ciunile sale. Singura amenin\u021bare este s\u0103 li se ia cerealele, vaca sau iapa, animalele dragi, cu care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 existen\u021ba \u00een satul lor t\u0103t\u0103resc Iulba\u0219, acoperit mai tot anul de z\u0103pezi.
\nDin nefericire, so\u021bul ei este ucis de ofi\u021berul rus Ignatov, iar Zuleiha, luat\u0103 din sat, \u00eengroa\u0219\u0103 num\u0103rul deschiaburi\u021bilor care sunt du\u0219i \u00een convoi spre Siberia. Din acest moment crucial, totul se schimb\u0103, tot ceea ce a tr\u0103it \u00een satul ei va fi l\u0103sat \u00een urm\u0103, ca o amintire a unui vis din ce \u00een ce mai dep\u0103rtat.
\nM\u00e2na destinului schimb\u0103 totul \u00een mod nea\u0219teptat \u2013 convoiul este comandat de m\u00e2ndrul Ignatov, care iube\u0219te numai \u201elucruri m\u0103re\u021be: Revolu\u021bia, Partidul, Patria\u201d. Pendul\u00e2nd \u00eentre dou\u0103 femei, Nastasia \u0219i Ilona, or\u0103\u0219ence rafinate, de care se folose\u0219te, ca orice b\u0103rbat misogin, orgolios (c\u0103ci recunoa\u0219te c\u0103 nu le iube\u0219te) \u2013 \u201eIgnatov nu folosea niciodat\u0103 cuv\u00e2ntul a iubi \u2013 nu voia s\u0103-l profaneze.\u201d Ignatov nu b\u0103nuie\u0219te nicio clip\u0103 cum se va \u00eentoarce soarta \u00eempotriva lui, c\u0103ci va cunoa\u0219te \u0219i adev\u0103rata iubire, el, vanitosul b\u0103rbat, rece, lucid, ce nu se las\u0103 convins de lamenta\u021biile \u0219i declara\u021biile feminine. El demonstreaz\u0103 c\u0103 este intransigent, fapt demonstrat de r\u0103spunsul t\u0103ios dat Ilonei (care \u00eei spusese c\u0103 o s\u0103-l a\u0219tepte oric\u00e2t), c\u00e2nd aceasta \u00eel \u00eentreab\u0103 r\u0103spicat dac\u0103 o iube\u0219te: \u201eDe iubit, \u00eei iubesc mamele pe copii!\u201d (scena lacrimogen\u0103 a femeii enerv\u00e2ndu-l pe ofi\u021ber la culme).
\nConvoiul deporta\u021bilor porne\u0219te cu sania, apoi urc\u0103 \u00een tren \u0219i, \u00een final, ajung la Kazan. Zuleiha simte cum moartea i se apropie \u0219i nu se teme, ar vrea s\u0103 se sinucid\u0103 (are un zah\u0103r cu otrav\u0103 p\u0103strat \u00eentr-un buzunar), dar am\u00e2n\u0103 gestul. Caravana cu dou\u0103zeci de vagoane pline la refuz cu vie\u021bi omene\u0219ti continu\u0103 periplul \u2013 destina\u021biile trenurilor care pleac\u0103 din Kazan sunt diverse: Tai\u0219et, Ta\u0219kent, Orenburg, Samarkand. Teoretic, sunt condu\u0219i spre via\u021ba \u201enou\u0103\u201d, a \u201eomului nou\u201d! \u00cen vagonul unde Zuleiha c\u0103l\u0103tore\u0219te, se adaug\u0103 alte personaje \u2013 \u201ecet\u0103\u021beni fo\u0219ti-oameni\u201d, ca banditul Gorelov, profesorul de la universitate Leibe, Isabella \u0219i so\u021bul ei Konstantin Arnoldovici, pictorul Ikonnikov. Pentru deporta\u021bi, m\u00e2ncarea nu este de ajuns (ca\u0219\u0103, supe lungite, ap\u0103 \u00eenghe\u021bat\u0103), oamenii mor \u00een vagoane sau evadeaz\u0103 \u0219i apoi sunt prin\u0219i, \u00eempu\u0219ca\u021bi. Ignatov este foarte ap\u0103sat de noua situa\u021bie, dar nu are cum s\u0103 protesteze, c\u0103ci ar fi \u0219i el acuzat de pactizare cu du\u0219manul, iar replica unui alt comandant de convoi subliniaz\u0103 crudul adev\u0103r: \u201ePierderi naturale vor fi \u00eentotdeauna, nu o s\u0103-\u021bi cear\u0103 nimeni socoteal\u0103.\u201d Ignatov o salveaz\u0103 pe Zuleiha de la o anchet\u0103 dur\u0103, c\u00e2nd evadaser\u0103 din vagon mai mul\u021bi \u021b\u0103rani din satul ei \u0219i ea trebuie s\u0103 apar\u0103 ca martor, ca apoi s\u0103 o ia \u00een bra\u021be protector c\u00e2nd le\u0219in\u0103 din cauza condi\u021biilor inumane din timpul c\u0103l\u0103toriei. I se pare c\u0103 femeia cu ochii verzi e u\u0219oar\u0103 ca o adiere, ca \u0219i cum nu ar avea trup din carne \u0219i oase, Zuleiha fiind diferit\u0103 de toate femeile ce le cunoscuse Ignatov. Atunci Zuleiha afl\u0103 de la doctorul Leibe c\u0103 este \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u2013 copilul fiind f\u0103cut cu so\u021bul ei Murtaza. Ignatov o mai salveaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u00e2nd se \u00eembarc\u0103 pe un vapor, plec\u00e2nd din Krasnoiarsk, pe r\u00e2ul Enisei, apoi pe Angara, iar acesta se scufund\u0103 fiind supra\u00eenc\u0103rcat. Ajun\u0219i la destina\u021bie, \u00een taigaua ruseasc\u0103, r\u0103m\u00e2n foarte pu\u021bini supravie\u021buitori \u0219i \u00ee\u0219i vor \u00eentemeia aici o colonie \u2013 av\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103 chibrituri, sare, unelte \u0219i pu\u0219ca lui Ignatov, acesta apuc\u00e2ndu-se de v\u00e2n\u0103toare ca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 primei ierni \u00eentr-un bordei rudimentar. C\u0103l\u0103toria durase din martie p\u00e2n\u0103 \u00een august, iar \u00een septembrie se va ad\u0103uga un nou membru al coloniei: Iusuf – fiul n\u0103scut prematur \u00een tundr\u0103 de Zuleiha. Via\u021ba lor intr\u0103 pe un nou f\u0103ga\u0219 \u2013 dup\u0103 ce supravie\u021buiesc primei ierni, se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 propun\u0103 un nume locului unde tr\u0103iesc, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 capete to\u021bi o identitate \u2013 WILA, con\u021bin\u00e2nd ini\u021bialele celor care au contribuit la salvarea lor: Wolf (medicul profesor Liebe), Ivan (Ignatov), Lukka (pescarul) \u0219i Avdei (constructorul bordeiului). Varianta oficial\u0103, aprobat\u0103 \u0219i de Ignatov \u0219i de oficiali, a fost Sem Ruk (\u0219apte m\u00e2ini \u2013 deoarece Avdei nu avea dec\u00e2t o m\u00e2n\u0103, a\u0219a c\u0103 de la cei patru \u00eentemeietori se adunau \u00een total \u0219apte m\u00e2ini salvatoare).
\nFinalul st\u0103 sub semnul \u00eemplinirii – Ignatov \u0219i Zuleiha se \u00eendr\u0103gostesc unul de cel\u0103lalt. De\u0219i comandantul este uciga\u0219ul so\u021bului ei, Zuleiha nu poate s\u0103 \u00ee\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 b\u0103t\u0103ile inimii, fiind atras\u0103 de binef\u0103c\u0103torul ei (Ivan Ignatov era tipul de b\u0103rbat bine), pe c\u00e2nd Ignatov simte pentru prima oar\u0103 cum e s\u0103 iube\u0219ti sincer, dezinteresat, \u0219i, ca s\u0103 se r\u0103scumpere pentru omor, va fi eroul c\u0103r\u021bii \u2013 el \u00eel va \u00eenfia pe fiul lui Murtaza. Iusuf va avea acte \u00een regul\u0103, cu mama Zuleiha Vasilieva, \u021b\u0103ranc\u0103, tat\u0103l Ivan Ignatov, ofi\u021ber \u00een Armata Ro\u0219ie.
\nO lec\u021bie de via\u021b\u0103 furtunoas\u0103, cu r\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bie, o poveste impresionant\u0103, bine scris\u0103 \u2013 un roman despre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, despre fiin\u021be n\u0103p\u0103stuite, despre istoria care se insinueaz\u0103 \u00een destinele oamenilor: Zuleiha \u0219i Ivan Ignatov \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, sim\u021bind c\u0103 \u201edurerea care a umplut lumea n-a disp\u0103rut\u201d, dar au putut s\u0103 treac\u0103 peste ea numai \u00eempreun\u0103.
\nA\u0219adar, deportarea r\u0103m\u00e2ne un semn c\u0103 oamenii sunt supu\u0219i istoriei nemiloase, c\u0103 uneori destinul poate fi schimbat \u00eentr-o singur\u0103 zi, numai cei puternici \u0219i noroco\u0219i supravie\u021buiesc, din p\u0103cate, c\u0103ci zeci de mii de oameni au cunoscut aceast\u0103 dezr\u0103d\u0103cinare care a \u00eensemnat pierderea identit\u0103\u021bii, familiei, a vie\u021bii lor, fiind nevinova\u021bi.
\nConcluzia este c\u0103 romanul rusesc este revigorat prin aceste nume de scriitoare, recunoscute pe plan interna\u021bional, cum este \u0219i Guzel Iahina, cartea Zuleiha deschide ochii premiat\u0103 \u0219i apreciat\u0103, tradus\u0103 \u00een numeroase limbi este un semnal c\u0103 via\u021ba chiar merit\u0103 tr\u0103it\u0103.<\/p>\n


\nNicolae BRATU<\/strong><\/p>\n

Rondel citadin (II)<\/strong><\/p>\n

„Soare, speran\u0163\u0103 pentru zi senin\u0103,
\nR\u0103sari acum dintre betoane gri,
\nR\u0103nit de-antene pline de rugin\u0103,
\n\u00cens\u00e2ngerat de \u0163igle cenu\u015fii!”<\/p>\n

O lun\u0103 pal\u0103 \u00eentr-un st\u00e2lp se-anin\u0103
\n\u015ei-atunci m\u0103 rog, ca-n fiecare zi:
\n„Soare, speran\u0163\u0103 pentru zi senin\u0103,
\nR\u0103sari acum dintre betoane gri!”<\/p>\n

O na\u0163ie preponderent canin\u0103,
\nAv\u00e2nd \u00een gean\u0103 numai verbu\u2019a fi
\nSe-agit\u0103 acum s\u0103-si simt\u0103 burta plin\u0103
\n\u015ei-adoarme st\u00e2nd la umbr\u0103, orice-ar fi…
\nSoare, speran\u0163\u0103 pentru zi senin\u0103…<\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

AUTODEFINIRE<\/strong><\/p>\n

…\u0163\u0103r\u00e2n\u0103 din
\n\u0163\u0103r\u00e2n\u0103 \u2013 nisip adev\u0103rat din
\nnisip adev\u0103rat…<\/p>\n

…m-am preschimbat \u00eentr-o stranie
\nstr\u0103veche poveste \u2013 pe care m\u00e0mele
\nnoaptea t\u00e2rziu \u2013 ca pe-o
\narm\u0103 – le-o desc\u00e2nt\u0103 copiilor
\nmici \u015fi care nu-s
\ncumin\u0163i \u2013 am\u00e2n\u00e2nd \u2013 mistic
\ns-adoarm\u0103<\/p>\n

…nu vorbim despre
\nniciun fel de
\nprin\u0163: oglinda Ceasului de la
\nm\u00e2na st\u00e2ng\u0103 mi s-a
\ncr\u0103pat \u2013 dar tot este curtat – El
\nnemuritorul – care-a \u0163intuit p\u00e2n\u0103 \u015fi
\ncerul – pe o
\nperni\u0163\u0103 f\u0103cut\u0103 din – lugubre
\n\u00e0cele lui \u2013 Ceasului – este asiduu
\ncurtat – de
\nstele bolnave \u2013 de ciumate
\ngrotesc \u00eencununate
\nvise tr\u00e2ndave…<\/p>\n

…\u00eel v\u0103d pe Nero dat pe
\nspate \u2013 plin de tot soiul de
\nzorn\u0103itoare salbe – \u015fi
\nsmiorc\u00e2indu-se-n izmenele-i
\nalbe – c\u0103 eu i-s doar
\npreaieftin\u0103 ar\u0103tare \u2013 iar nu viu
\nfrate:
\nimperat\u00f2r de
\nabat\u00f2r \u2013 eu n-am venit s\u0103
\nmor (asta exersez
\nsingur \u2013 paia\u0163\u0103 – de-o
\nvia\u0163\u0103!) – am venit la tine doar s\u0103
\nfacem spiritism: \u015ftiu c\u0103 ai un
\nspor nebun \u2013 c\u00e2nd \u00ee\u0163i reglezi amintirile-n
\nb\u0103tr\u00e2nul t\u0103u – decalibrat
\ntun<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

Un personaj controversat<\/strong><\/p>\n

N-am avut nici un dubiu c\u0103 marele scriitor Dinu S\u0103raru, ajuns la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 87, nu este un personaj controversat. Dubii am avut atunci c\u00e2nd anumite pasaje din impresionanta-i biografie nu au fost f\u0103cute publice de-a lungul anilor din ra\u0163iuni ce au \u0163inut de resortul intim al autorului \u015fi din bunul sim\u0163 ancestral al unui prozator de geniu cu mari realiz\u0103ri epice remarcabile, ce a marcat, \u00een sens pozitiv, literatura rom\u00e2n\u0103 din ultimii cincizeci de ani. Romanele sale de dinainte de \u00b489 \u015fi cele de dup\u0103 acest reper istoric sunt de o deosebit\u0103 acurate\u0163e lingvistic\u0103, de o profund\u0103 analiz\u0103 socio-uman\u0103 \u015fi profesional\u0103 ce nu au egal \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. La aceste considerente am ajuns dup\u0103 ce i-am citit c\u0103r\u0163ile, dar, mai ales, dup\u0103 multele \u015fi \u00eendelungatele discu\u0163ii pe care le-am avut \u00eempreun\u0103.
\nCea mai recent\u0103 apari\u0163ie editorial\u0103 a Maestrului este \u201eJurnalul unui personaj controversat; rememor\u0103ri provocate de Vartan Arachelian\u201d \u015fi l\u0103mure\u015fte, poate nu pe deplin, acest lucru. Volumul a ap\u0103rut \u00een prim\u0103vara aceasta la editura RAO \u00een condi\u0163ii grafice extraordinare \u015fi se desf\u0103\u015foar\u0103 pe mai multe paliere. Mai \u00eent\u00e2i are loc o lung\u0103 convorbire cu Vartan Arachelian, apoi sunt redate documente diverse, m\u0103rturii, scrisori, comentarii despre autor \u015fi multe fotografii.
\n\u00cen discu\u0163ia cu Vartan Arachelian dl. Dinu S\u0103raru, ca \u00eentr-o lung\u0103 \u015fi necesar\u0103 spovedanie, \u00ee\u015fi retr\u0103ie\u015fte via\u0163a. Afl\u0103m c\u0103 face parte dintr-o familie veche de boieri din \u0163inutul Olteniei de sub munte, iar tat\u0103l s\u0103u a fost deputat \u0163\u0103r\u0103nist \u00een perioada interbelic\u0103. Dup\u0103 decesul tat\u0103lui, care s-a petrecut pe c\u00e2nd era copil, a ajuns s\u0103 studieze la Bucure\u015fti. \u00cen ultimul an de liceu se angajeaz\u0103 la Radio Bucure\u015fti, unde va cunoa\u015fte multe personalit\u0103\u0163i ale vremii. C\u00e2nd a venit vremea s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 stagiul militar, a \u00eendurat \u015fi cunoscut umilin\u0163e de neb\u0103nuit. Pentru c\u0103 era un t\u00e2n\u0103r destupat \u015fi lini\u015ftit, a fost selec\u0163ionat, \u00eempreun\u0103 cu Corneliu Leu, pentru a fi cadru activ al armatei. P\u00e2n\u0103 \u00een acel moment, nimeni nu l-a \u00eentrebat de biografia sa. C\u00e2nd s-a mers pe teren pentru a fi verificat, s-a aflat c\u0103 este urma\u015ful unor boieri, c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a fost un frunta\u015f \u0163\u0103r\u0103nist. A ie\u015fit mare scandal \u015fi t\u00e2n\u0103rul ajunge pe \u015fantierul Canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, \u00een lag\u0103rul necondamna\u0163ilor. Aici a \u00eendurat umilin\u0163e dup\u0103 umilin\u0163e, a \u00eendurat foamea \u015fi tot atunci l-a cuprins Frica. O fric\u0103 paralizant\u0103 ce avea s\u0103-l \u00eenso\u0163easc\u0103 mereu. Aceast\u0103 perioad\u0103 concentra\u0163ionar\u0103, de la 10 iunie p\u00e2n\u0103 la 10 septembrie 1953, c\u00e2t a durat calvarul, i-a inspirat romanul \u201eClipa\u201d. A f\u0103cut numeroase memorii, inclusiv la Gheorghe Gheorghiu-Dej, pun\u00e2ndu-\u015fi cenu\u015f\u0103 \u00een cap, ajung\u00e2nd s\u0103-\u015fi renege trecutul \u015fi pe str\u0103mo\u015fi. Frica l-a f\u0103cut s\u0103-\u015fi modifice trecutul. Nu mai era urma\u015f de boier \u015fi de comandant de regiment, era nepotul unui t\u00e2mplar de cufere, l\u0103zi, s\u0103nii \u015fi sicrie, iar tat\u0103l s\u0103u a fost un simplu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor de \u0163ar\u0103. \u015ei \u00een acest mod a sc\u0103pat din lag\u0103r. Faptul c\u0103 pere\u0163ii casei din Sl\u0103tioara erau \u00een\u0163esa\u0163i cu fotografiile str\u0103mo\u015filor l-a f\u0103cut s\u0103 le dea jos \u015fi s\u0103 le pun\u0103 la un loc sigur. Ast\u0103zi ele sunt la loc de cinste \u00een aceea\u015fi cas\u0103. Din aceste puncte de vedere poate fi numit ca un personaj controversat.
\nO alt\u0103 perioad\u0103 din via\u0163a lui Dinu S\u0103raru pe care mi-am propus s\u0103 o abordez este cea legat\u0103 de Teatrul Mic. Pe timpul directoratului s\u0103u, teatrul a devenit principala scen\u0103 a \u0163\u0103rii, cu repertorii foarte atent alese, cu actori foarte buni, ceea ce a dus la reprezenta\u0163ii jucate cu casa \u00eenchis\u0103, iar turneele efectuate \u00een \u0163ar\u0103 erau formidabile, cu s\u0103li arhipline \u015fi aplauze frenetice. Dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, c\u00e2nd foarte mul\u0163i \u015fi-au dat biografia la \u00eentors \u015fi toat\u0103 lumea contesta pe toat\u0103 lumea, i-a venit r\u00e2ndul \u015fi directorului de la Teatrul Mic. S-a petrecut pe 8 ianuarie 1990, c\u00e2nd un grup de ma\u015fini\u015fti manipula\u0163i de-o actri\u0163\u0103 \u015fi ajuta\u0163i de c\u0103tre cei din umbr\u0103 au citit o scrisoare acuzatoare \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 cu to\u0163i angaja\u0163ii teatrului, prin care i se cerea imperativ plecarea. Aceast\u0103 scrisoare era \u00een contradic\u0163ie total\u0103 cu o alta, scris\u0103 cu numai 40 de zile \u00eenainte, \u00een care era acuzat de faptul c\u0103 este oportunist \u015fi c\u0103 mimeaz\u0103 iubirea pentru Ceau\u015fescu. Concomitent cu puciul de la teatru, \u00een diferite ziare a fost acuzat c\u0103 la Canal ar fi fost infiltrat de Securitate, ca ofi\u0163er, pentru a-i turna pe cei care erau \u00een lag\u0103r. A mai fost acuzat de unii c\u0103 rela\u0163ia sa cu Securitatea era de colaborare. A suportat cu demnitate toate denigr\u0103rile. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, realitatea avea s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 \u00een anul 2009 c\u00e2nd C.N.S.A.S.-ul a dat un comunicat prin care se arat\u0103 c\u0103 nu a fost \u00een serviciul Securit\u0103\u0163ii, dar a fost urm\u0103rit oficial tot timpul. Dup\u0103 demiterea de la teatru, din victim\u0103 a devenit spectator al evenimentelor de tot felul din societatea rom\u00e2neasc\u0103. A fost o perioad\u0103 foarte grea, \u00een care \u201eam fost cel mai \u00eenjurat om din Rom\u00e2nia\u201d. A primit unele apelative pe care nu le merita: ceau\u015fist, stalinist, titoist, franchist, arafatist, gadafist. \u00cens\u0103 a trecut cu bine peste toate v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi de scrisul s\u0103u public\u00e2nd, printre altele, romanele \u201eCiocoii noi cu bodyguard\u201d \u015fi \u201eUltimul bal la \u015farpele ro\u015fu \u2013 Carnavalul c\u0103tu\u015felor\u201d. A mai revenit \u00een via\u0163a public\u0103 \u00eentre anii 2001 \u015fi 2004, c\u00e2nd a fost directorul Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti.
\nVom g\u0103si \u015fi alte controverse \u00een acest volum excep\u0163ional de memorii unde, a\u015fa cum am constatat, dl. Dinu S\u0103raru a fost nevoit s\u0103-\u015fi dedubleze via\u0163a. Este \u00een carte biografia real\u0103 a unui mare prozator \u015fi om de teatru, cu controversele lui cu tot.<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 ran\u0103, poezia<\/strong><\/p>\n

U\u0219or sentimental\u0103, confesiv\u0103, delicat\u0103, poezia Valentinei Becart pare firul invizibil, chemat s\u0103 \u00eempart\u0103 lumin\u0103, s\u0103 fie \u201epunte\/ unde \u00eentunericul e plin de zel\u201d (\u201e\u00cen ochiul unui demon\u201d) sau \u201ecatedral\u0103 de vise\u201d plasat\u0103 undeva, \u201e\u00een partea st\u00e2ng\u0103 a nesomnului\u201d. Volumul \u201eA\u0219 fr\u00e2nge t\u0103cerea\u201d este unul al iubirilor \u2013 c\u00e2nd m\u00e2hnite, c\u00e2nd suspecte, parc\u0103, de elan adolescentin \u2013 \u00eentotdeauna, \u00eens\u0103, ziditoare de univers proteic, n\u0103scut din amalgamuri, imprevizibile uzurp\u0103ri de imagini, evanescen\u021be \u0219i captivit\u0103\u021bi \u201e\u00een alb casant\u201d, \u00een verde \u0219i albastru. Cromatica plasat\u0103 \u00een poeme cu inten\u021bii v\u0103dit simbolice trimite c\u00e2nd la \u201efurtuni de \u00eengeri\u201d, c\u00e2nd la mare \u201eca o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 team\u0103\u201d (\u201eO nou\u0103 tres\u0103rire\u201d), c\u00e2nd la c\u00e2mpie, acolo unde \u201edoar iarba murmura\u201d (\u201eSalveaz\u0103-mi visul\u201d), adic\u0103 la centrii de for\u021b\u0103 ai universului imaginar construit de autoare. Textul poetic \u00ee\u0219i \u021bese subtilit\u0103\u021bile \u00een filigran, iar deschiderile sunt adeseori \u00een\u0219el\u0103toare, Valentina Becart p\u0103r\u00e2nd s\u0103 prefere tehnici de tip trompe d`\u0153il, singurele \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dilate un spa\u021biu \u00een care \u201eTimpul s-a lovit de ziduri, ca un liliac orb, ca o nep\u0103sare,\/ Nimic \u00een amintire, doar imagini voalate,\/ flashuri\u2026 \u00cen sertare, m\u0103nu\u0219i de catifea\/ \u0219i alte nimicuri\u201d (\u201eCe soir, je suis fatigu\u00e9\u201d).
\nDincolo de valen\u021bele sinestezice (acel amalgam de sim\u021buri, cu recuren\u021b\u0103 \u00een text, deja pomenit), poemele Valentinei Becart aduc \u00een prim plan obsesia zborului, a evad\u0103rii, a dep\u0103rt\u0103rii, teme circumscrise nevoii de eliberare\/ desc\u0103tu\u0219are prin actul de crea\u021bie: \u201eM\u0103 urm\u0103reau \u00een vis\/ aceia\u0219i cai de fum;\/ niciodat\u0103 nu mi-am dorit mai mult\/ alergarea\/\/ \u0219i fluturii m\u0103 \u00eenso\u021beau,\/ la fel de somnambuli;\/ pe fiecare harp\u0103\/ de v\u00e2nt,\/ sunetul dep\u0103rt\u0103rii\/\/ m\u0103 a\u0219teptau l\u00e2ng\u0103 zare,\/ caii mei nebuni;\/ o, c\u00e2t de mult \u00eemi tr\u0103iam\/ desc\u0103tu\u0219area\/\/ \u0219i umbrele nop\u021bii\/ m\u0103 \u00eenso\u021beau,\/ la fel de arz\u0103toare\/ \u0219i\u2026 tenace;\/ ah, dincolo de somn,\/ acela\u0219i \u00een travesti\u201d (\u201eCaii mei, de fum\u201d). De\u0219i sintagma este prezent\u0103 \u00eentr-un poem (\u201eDesc\u0103tu\u0219eaz\u0103-m\u0103\u201d), nu putem vorbi la Valentina Becart de o \u201efug\u0103 din canoane\u201d, at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u0219i vocabularul poetic, \u0219i gesticula\u021bia ideatic\u0103, \u0219i substratul emo\u021bional, \u0219i \u00eens\u0103\u0219i construc\u021bia textului, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, respect\u0103 buna tradi\u021bie a poemului de dragoste dintotdeauna (mai pu\u021bin efuziunile lirice, mul\u021bimea de ohuri \u0219i ahuri lipsite de relevan\u021b\u0103 pentru sensibilitatea (post)modern\u0103 \u0219i la care poeta \u0219tie c\u00e2nd \u0219i cum s\u0103 renun\u021be). Impresia, la lectur\u0103, este c\u0103 avem de-a face cu o poet\u0103 reflexiv\u0103, capabil\u0103 nu numai s\u0103 comunice, ci \u0219i s\u0103 se comunice, con\u021binutul mesajului fiind mai important dec\u00e2t forma \u00een care se manifest\u0103.
\n\u00cen afar\u0103 de tema iubirii, volumul mai dezvolt\u0103 o tem\u0103 fundamental\u0103, cea a timpului, ilustrat\u0103 meditativ, nu f\u0103r\u0103 spaime \u0219i \u00eennegur\u0103ri, dar \u0219i cu o senin\u0103tate cuceritoare \u0219i de bun-gust: \u201eTimpul cre\u0219te mereu,\/ \u00eentr-o ran\u0103;\/ numai duminica a\u0219tept\/ pe cineva\/ s\u0103-mi ghiceasc\u0103,\/ Cine spune c\u0103 lumea\/ s-a vindecat\/ c\u00e2nd toate lum\u00e2n\u0103rile ard\/ la c\u0103p\u0103t\u00e2iul unui g\u00e2nd?\/\/ Timpul \u00eenflore\u0219te\/ nepermis,\/ \u00eentr-o ran\u0103;\/ numai prim\u0103vara\/ a\u0219tept pe cineva\/ s\u0103 m\u0103 \u00eenfrunzeasc\u0103,\/ Nu \u0219tiu dac\u0103 pot\/ s\u0103 mai sper,\/ c\u00e2nd ceasurile s-au oprit;\/ \u00een casa mea, un miros\/ de ambr\u0103,\/ \u0219i o vraj\u0103\u2026\u201d (\u201eCu miros de ambr\u0103\u201d). Trecerea timpului\/ acumularea anilor nu \u00eenseamn\u0103 intrare dezn\u0103d\u0103jduit\u0103 \u00eentr-un regat al frigului, ci acceptare resemnat\u0103 \u0219i \u00een\u021beleapt\u0103, nu lipsit\u0103 \u00eens\u0103 de ardere \u0219i de acea delicat\u0103 plutire peste oglinzi de spaim\u0103 \u0219i \u00eenghe\u021b: \u201eMai ninge-m\u0103 cu o poveste\/ nou\u0103\/ acum, c\u00e2nd iarna mi-a ie\u0219it \u00een cale;\/ desprinde-m\u0103, cu m\u00e2inile am\u00e2ndou\u0103,\/ din dansul fulgilor, rostogoli\u021bi ame\u021bitor \u00een vale.\/\/ S\u0103 vii, cu daruri pentru mine,\/ te-a\u0219tept cu sufletul aprins\/ de dor;\/ te voi primi, a\u0219a cum se cuvine,\/ \u0219i-n miez de noapte, \u00een albul t\u0103u\/ s\u0103 m\u0103-nf\u0103\u0219or\u201d (\u201e\u00cen miez de noapte\u2026\u201d).
\nValentina Becart este o poet\u0103 autentic\u0103, incapabil\u0103 s\u0103-\u0219i falsifice\/ s\u0103-\u0219i prelucreze tr\u0103irile pentru ca poemele ei s\u0103 se legitimeze genera\u021bionist sau, pur \u0219i simplu, prin afiliere livresc\u0103. Ea nu seam\u0103n\u0103 cu nimeni \u0219i nici nu scrie sper\u00e2nd \u00een comparativismul for\u021bat al criticilor literari, dispu\u0219i s\u0103 \u00eencadreze orice nou volum \u00een ultima lor gril\u0103 de lectur\u0103. Avem de-a face cu o poet\u0103 complex\u0103, st\u0103p\u00e2n\u0103 peste propriu-i regat poetic, \u00een care-\u0219i invit\u0103 cu simplitate cititorul: \u201evino, s\u0103 pip\u0103im\/ \u00eempreun\u0103\/ limitele\/ oric\u0103rui <t\u00e2rziu>\u201d (\u201eca-ntr-un desfr\u00e2u\u2026\u201d).<\/p>\n

*Valentina Becart<\/strong>: \u201eA\u0219 fr\u00e2nge t\u0103cerea<\/em>\u201d, Ed. Stef, 2019
\n\"\"

Silvia Ioana SOFINETI \u00cen c\u0103utarea adev\u0103rului Pentru cititorul care, la evenimentele din 1989, era cel mult la pubertate, \u201eamintirile necenzurate\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13034"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13034"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13034\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13036,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13034\/revisions\/13036"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13034"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13034"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13034"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}