{"id":12967,"date":"2021-01-10T13:36:47","date_gmt":"2021-01-10T10:36:47","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12967"},"modified":"2021-01-10T13:36:47","modified_gmt":"2021-01-10T10:36:47","slug":"spatii-culturale-nr-64-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12967","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 64 (7)"},"content":{"rendered":"

Ramona ROMAN<\/strong>
\n\"\"

plou\u0103 genial<\/strong><\/p>\n

m\u0103 vizitezi meteoric
\ntu
\ncea mai \u00eenfumurat\u0103 din toate c\u00e2te sunt
\nte v\u0103d pe \u0219ira spin\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului
\n\u00een forme ciudate de \u0219erpi
\ncu clopo\u021bei
\nte prelingi alintat\u0103 pe fiecare obraz
\nte crezi lacrim\u0103 poate
\ndansezi goal\u0103 ca o amant\u0103 cu p\u0103rul lung
\n\u00een bra\u021bele lui
\nnu pleca p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine<\/p>\n


\nnu \u021bi-am spus<\/strong><\/p>\n

ai uitat s\u0103 te mai ui\u021bi
\nla dansul celor \u00eemb\u0103ta\u021bi
\nde aburii iluziilor m\u00e2zg\u0103lite
\n\u00een nuan\u021be s\u0103lbatice
\nai fi nebun s\u0103 speri
\nc\u0103 vor s\u0103ri a\u0219chii de iubire
\ndin suflete r\u0103t\u0103cite
\nai fi nedrept s\u0103 z\u00e2mbe\u0219ti
\npe e\u0219afodul speran\u021bei
\n\u0219i c\u00e2te nu \u021bi-am spus despre
\nregatul unde tr\u0103iesc slei\u021bii
\ndespre lume nu \u021bi-am mai spus nimic
\nnici eu nu \u0219tiu prea multe
\n\u0219i taci cum tace apa
\nc\u00e2nd nu vorbe\u0219te limba m\u0103rii
\nmai e\u0219ti aici?<\/p>\n


\nsolitar<\/strong><\/p>\n

simt v\u00e2ntul respir\u00e2nd u\u0219urat
\nla auzul t\u0103cerii tale
\ndispari irepro\u0219abil \u00eentr-o hain\u0103 hain\u0103
\npe care nu o por\u021bi dec\u00e2t
\ndac\u0103 \u021bi-e dor
\nvei pleca
\n\u00eentr-o zi de octombrie la sf\u00e2r\u0219it
\na\u0219a cum ai venit la col\u021b de r\u0103s\u0103rit de soare
\nc\u00e2nd \u00eei ceream timpului doar secund\u0103 alb\u0103
\n\u0219i te iubesc ciudat
\nte iubesc ca pe cea mai frumoas\u0103 nebuloas\u0103
\nm\u0103 \u00eempiedic timid de c\u00e2te un buchet de flori
\n\u0219i vreau cumplit s\u0103 arzi
\nm\u0103car un ceas de vreme
\niar eu
\ns\u0103-\u021bi fiu ceara l\u0103crim\u00e2ndu-\u021bi flac\u0103ra<\/p>\n


\nantagonic<\/strong><\/p>\n

dou\u0103 lumi \u00een care ai creat
\nparadoxul vie\u021bii tale
\nrespiri cameleonic
\nnu vii
\nnu pleci
\nnu r\u0103m\u00e2i
\nnimeni din
\nmental sau material nu str\u0103bate
\ncu g\u00e2ndul sau fapta
\nalinierea a ceea ce tu nume\u0219ti
\nmatrix
\ninseparabili dar la ani lumin\u0103 distan\u021b\u0103
\nne pr\u0103bu\u0219im \u00een noi
\niubind ca pe cel mai vechi tangou
\nparticula de timp \u00een care exi\u0219ti
\ntu \u00eempotriva unui imperiu
\ncristalizat formidabil
\n\u00een templul secret din tine
\nadmiri apusul soarelui t\u0103u
\nnu r\u00e2zi
\nnu pl\u00e2ngi
\nnu respiri
\nohhh…
\n\u0219i eu te iubesc ca pe un blues perfect
\nce r\u0103sun\u0103 \u00een suburbia sufletului meu
\nla periferia zilei de ieri
\nluminezi \u021binuturi de cle\u0219tar
\netern
\ninegalabil
\ninconfundabil
\nlini\u0219tea e captiv\u0103 de-un veac
\neternitatea e sofisticat\u0103 \u0219i
\norhideea neagr\u0103 va picura \u00een cur\u00e2nd
\nninsori de diamant ne\u0219lefuit
\nalerg \u00een astral s\u0103 prind apusul de lun\u0103
\nrog timpul s\u0103-mi dea din timpul lui
\ndoar pentru azi<\/p>\n


\n\u0219oaptele pernei<\/strong><\/p>\n

ochiul min\u021bii se zbate \u00een tain\u0103
\nprivind al \u0219aptelea sim\u021b
\n\u00eenl\u0103n\u021buit la \u201dPoarta S\u0103rutului\u201d
\ncoloana sonor\u0103 a vie\u021bii mele
\ne compus\u0103 din \u0219oaptele pernei
\npe care am \u00eemp\u0103r\u021bit-o \u00een toate nop\u021bile
\nla sf\u00e2r\u0219it de octombrie
\nmai are nou\u0103 pun\u021bi de lumin\u0103
\n\u0219i numai c\u00e2nd anul va seca
\nde \u00eenc\u0103 dou\u0103sprezece fire de timp
\nvei afla…<\/p>\n


\nseduc\u021bie intelectual\u0103 se nume\u0219te acest poem<\/strong><\/p>\n

imagineaz\u0103-\u021bi doar
\nm-ai nel\u0103murit pe vecie
\n\u0219i nu vrei s\u0103 taci
\n\u00een\u021belege odat\u0103
\nse moare scandalos de mult
\n\u0219i nu am ce pune \u00een loc
\nce a fost pe c\u00e2mpul luptelor mele
\nr\u0103m\u00e2ne \u00eentre mine \u0219i Dumnezeu
\n\u0219i-mi doresc s\u0103 calc
\npe acelea\u0219i pietre c\u0103lcate de El
\nam senza\u021bia uneori c\u0103
\np\u0103m\u00e2ntul nu se mai rote\u0219te
\nc\u0103 sare str\u00e2mb prin galaxie
\niar noi-
\ns\u0103lcii b\u0103tr\u00e2ne la mal.<\/p>\n


\n\u00een diminea\u021ba asta<\/strong><\/p>\n

i-a\u0219 \u00eempleti dimine\u021bii firele de iarb\u0103
\ncu roua str\u0103lucind precum diamantele bine \u0219lefuite
\ncafeaua aburind\u0103 a vise
\ni-a\u0219 servi-o pe o tav\u0103 de-argint
\npe care a\u0219 pune patru poeme despre soare
\n\u0219i unul despre prima raz\u0103 de speran\u021b\u0103
\nbalada greierilor a\u0219 asculta \u00eempreun\u0103 cu ea
\npovestind despre cum va fi
\nc\u00e2nd m\u0103 voi trezi din visul ei…<\/p>\n


\nspirit<\/strong><\/p>\n

azi simt bacovian
\nsunt spiritul culorii gri \u0219i am curaj
\nda!
\nam curaj s\u0103 m\u0103 joc cu lumea
\ns\u0103 o bag \u00eentr-un pahar
\n\u00eentors cu gura \u00een jos
\n\u00een care e furtun\u0103
\npot s\u0103 \u0219i m\u00e2zg\u0103lesc cu negru, ruginiu \u0219i vine\u021biu
\nbuzele tuturor oamenilor
\nazi am curaj s\u0103 leg noaptea la ochi
\ns\u0103 joc baba oarba cu ea
\ns\u0103 o leg apoi de un scaun
\n\u00eentr-un salon de frumuse\u021be
\nf\u0103c\u00e2nd-o r\u0103pitor de frumoas\u0103
\n\u0219i
\nprivindu-se s\u0103 nu mai \u0219tie de ea.<\/p>\n


\nuneori<\/strong><\/p>\n

nu trebuie s\u0103 spui nimic
\nte aud
\nte aud \u00een \u0219oapta min\u021bii mele
\ninundat\u0103 de adierea vibra\u021biei divine
\nvreau s\u0103 \u0219tii c\u0103
\nr\u0103d\u0103cinile copacilor vorbesc \u00eentre ele
\ndespre cum noi ne \u00eenstr\u0103in\u0103m
\nne atingem \u00een treac\u0103t
\nz\u00e2mbim numai la nori
\np\u0103\u0219im precum racii
\ntotu\u0219i iubim
\nce r\u0103zboi dac\u0103 n-am avea iubire<\/p>\n


\nt\u0103cere<\/strong><\/p>\n

tu taci \u0219i c\u00e2nd vorbe\u0219ti
\ndar spune-mi doar m\u00e2ine
\ndespre amintiri fracturate
\n\u00een lupte inegale
\nincorecte
\nimposibil de oprit
\nsf\u00e2\u0219ie \u00een \u0219oapt\u0103 mantia cerului
\nmu\u0219c\u0103 din tot sistemul solar
\nc\u00e2te o gaur\u0103 neagr\u0103
\ncheam\u0103 caii Carului mic
\ns\u0103 m\u0103 calce \u00een picioare
\nca s\u0103 m\u0103 fac\u0103 una cu steaua Nordului
\n\u00een t\u0103cere<\/p>\n


\nsurd\u0103<\/strong><\/p>\n

a\u0219 rescrie poezii vechi
\ndar m\u0103 tot \u00eentreb
\nde ceva vreme-
\noare ce simte p\u0103m\u00e2ntul c\u00e2nd e s\u0103rutat
\nde mii \u0219i mii de ori
\nde toate frunzele copacilor
\nce odihnesc pe obrazul s\u0103u
\npare c\u0103 e secret\u0103 c\u0103l\u0103toria trecerii timpului
\nfantomele trecutului
\nsunt acelea\u0219i \u00een fiecare an
\niar eu
\nle v\u0103d mereu ca pentru prima oar\u0103
\nfumez \u00een g\u00e2nd
\nam obosit de at\u00e2ta g\u0103l\u0103gie
\n\u0219i totu\u0219i …
\nc\u00e2t de surd\u0103 sunt<\/p>\n


\nTudor CICU <\/strong>
\n\"\"

Necunoscuta<\/strong><\/p>\n

Oric\u00e2t mi-a\u0219 fi verificat cuno\u0219tin\u021bele \u00een domeniul psihanalizei (at\u00e2t c\u00e2t \u00eemi mai aminteam de la vechile cursuri), doctrina psihanalitic\u0103 pe care se sprijin\u0103 azi metoda terapeutic\u0103 \u00eemi contura doar imagini \u0219i semne; acestea n-aveau \u00eens\u0103 cum s\u0103-mi explice st\u0103rile imprevizibile ale necunoscutei din Grecia. Uneori \u00eemi p\u0103reau a fi emo\u021bionale, alteori difuze, predomin\u00e2nd o anumit\u0103 triste\u021be urmat\u0103 de melancolie, ca ale unei persoane ce poza c\u00e2nd \u00eentr-una apatic\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 niciun chef de via\u021b\u0103, c\u00e2nd \u00een alta, care ar fi vrut s\u0103 ia totul de la \u00eenceput. \u00cen plus, fusese misterioasa ei \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare de a se al\u0103tura discu\u021biilor din grupul nostru, format din persoane c\u00e2t de c\u00e2t familiare.
\n Dac\u0103 ar fi dat glas inimii ori ar mai fi sl\u0103bit str\u00e2nsoarea la ching\u0103 (cum spune o vorb\u0103 de pe la noi), poate c\u0103 a\u0219 fi r\u0103spuns multor \u00eentreb\u0103ri care \u00eemi veneau \u00een minte \u0219i asta ar fi fost \u00een ajutorul ei. A\u0219a \u00eens\u0103, \u00een\u021belegeam \u0219i eu, era cu neputin\u021b\u0103 s\u0103-i fi intrat \u00een gra\u021bii. \u00cen general (\u00eemi explicase doctorul Mazuriss), aceste st\u0103ri de alternan\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 sunt imposibil de absolutizat. Mazuriss sus\u021binea c\u0103 pentru definitivarea unei normalit\u0103\u021bi psihice, o astfel de persoan\u0103 traumatizat\u0103 are nevoie de \u201eautonomie\u201d \u0219i \u201eindividua\u021bie\u201d (re\u021binusem termenii, de\u0219i nu mi-i explicase), de \u00eencrederea celor din jur \u0219i confruntarea cu realitatea.
\n Fiindc\u0103 tot nu aveam somn, a\u0219a \u00eentins pe pat, c\u0103utam s\u0103 g\u0103sesc, printr-o derulare cinematografic\u0103 a evenimentelor, noi sensuri celor tr\u0103ite de la sosirea mea aici. Un moment anume, ca o poart\u0103 prin timp, era \u0219i tabloul ag\u0103\u021bat deasupra pianului din salon. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput mi se p\u0103ruse ceva straniu. Nu at\u00e2t imaginea acelei fete la debarcader, aplecat\u0103 peste balustrad\u0103 \u00eentr-o \u00eencercare absurd\u0103 de a lua ap\u0103 \u00een c\u0103u\u0219ul palmei, \u00eemi atr\u0103sese aten\u021bia, ci curiozitatea \u00eemi fusese st\u00e2rnit\u0103 mai degrab\u0103 de insisten\u021ba culorilor ap\u0103s\u0103toare, folosite pentru a reda o natur\u0103 sufocant\u0103, nelini\u0219titoare, surprins\u0103 \u00een v\u00e2nzoleala unor p\u0103s\u0103ri ce tr\u0103geau dup\u0103 ele cerul \u00een jos. \u00cen semi\u00eentunericul camerei, atmosfera tabloului p\u0103rea ciudat\u0103: umbra fetei, un fel de Fata Morgana mi\u0219c\u0103toare, \u0219i luciul apei juc\u00e2nd sub bra\u021bul necunoscutei, m\u0103 tot urm\u0103reau.
\n La debarcader, b\u0103iatul deschise blocnotesul \u021binut sub bra\u021b, se l\u0103s\u0103 pe o baba din font\u0103, de care erau legate cu ni\u0219te lan\u021buri b\u0103rcile la cheu, \u0219i se apuc\u0103 s\u0103 traseze \u00een creion profilul copilei aplecate peste balustrada de lemn. \u00cen dep\u0103rtare, zbaturile unei \u0219alupe-remorcher loveau molcom apa. Tot \u00een ap\u0103 se oglindea \u0219i umbra fetei ce ar fi vrut s\u0103 ia ap\u0103 \u00een pumni \u0219i s\u0103 se distreze, arunc\u00e2nd-o \u00eenspre b\u0103iatul care continua s\u0103 deseneze \u0219i se f\u0103cea a nu pricepe nimic din toate astea. \u00centre el \u0219i fat\u0103 se l\u0103sase o perdea lucioas\u0103, reflectat\u0103 de str\u0103lucirea colii de desen.
\n\t-Unde ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 pictezi? \u00eentreb\u0103 ea la un moment dat.
\nAcum chiar era curioas\u0103 s\u0103-i afle povestea. El ridic\u0103 ochii de pe schi\u021ba \u00een c\u0103rbune \u0219i \u00eei urm\u0103ri ochii mari, negri. Nu se hot\u0103r\u00e2se cum s\u0103 \u00eei \u00eencadreze profilul \u00een acea schi\u021b\u0103.
\n\t-Dar tu unde ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 c\u00e2n\u021bi la pian?
\n\t-La \u0219coala doamnei Maya, \u0219tii doar! Te-am z\u0103rit de c\u00e2teva ori de la fereastra clasei unde se \u0163ineau orele. Recunoa\u0219te c\u0103 acolo m-ai v\u0103zut prima dat\u0103!
\n\t-Te mai v\u0103zusem \u0219i \u00eenainte. Prima oar\u0103 a fost din gura podului, la depozitul de dincolo de gardul cl\u0103dirii \u0219colii. Cred c\u0103 era cu un an \u00eenainte de a m\u0103 \u00eenscrie \u0219i pe mine la \u0219coala doamnei Maya. Mamei i-a fost greu s\u0103 m\u0103 dea, s-a tot pl\u00e2ns de lipsa banilor, dar a insistat cineva din cartier, care m\u0103 luase pentru \u00eenceput s\u0103 lucrez cu el.
\n\t-El te-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 pictezi? fu ea curioas\u0103.
\n\t-Nu, acela era un me\u0219ter olar! \u00cel ajutam, pentru c\u00e2teva drahme pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103 care oalele pe la t\u00e2rguri \u0219i s\u0103 le v\u00e2nd\u0103. M\u0103 pricepeam \u0219i la zugr\u0103vitul lor, dar asta a fost mai t\u00e2rziu. C\u00e2nd eram ca tine, am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 pictez de la un pictor ce locuia pe strada noastr\u0103. F\u0103cea mai mult portrete la comand\u0103, pentru bani. De la el am \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 \u00eemi aleg culorile.
\n Fata \u00eencepu s\u0103-\u0219i m\u00e2ng\u00e2ie p\u0103rul cu degetele. Sta sprijinit\u0103 de balustrad\u0103, cu m\u00e2inile sub ceaf\u0103, privind trecerea norilor pe cerul albastru. \u00cencerc\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ceva, \u00eenainte de a trage o concluzie, apoi se apropie precaut\u0103 de el \u0219i aproape c\u0103-l atinse, \u00een clipa c\u00e2nd \u00ee\u0219i arunc\u0103 privirea pe desen. Nu zise nimic \u0219i se dep\u0103rt\u0103 din nou l\u00e2ng\u0103 balustrada debarcaderului.
\n\t-Nu cred c\u0103 e\u0219ti cu mult mai mare! Ai cincisprezece ani, Nikos?
\n\t-I-am \u00eemplinit acum o lun\u0103\u2026
\n\t-P\u0103i vezi? \u0218i eu \u00eemplinesc, peste alte trei, treisprezece.
\n Nu \u00ee\u0219i mai spuser\u0103 altceva. El \u00eentindea umbre cu creionul pe schi\u021b\u0103, iar ea \u00eencerca, printr-o mi\u0219care primejdioas\u0103, s\u0103 prind\u0103 apa cu podul palmei. Apoi, \u00eentr-o doar\u0103, spuse:
\n\t-\u0218tiam de portretul acela! Era chipul unei fete, a\u0219a cum l-ai v\u0103zut din podul de care ai amintit, am ghicit?
\n\t-Cum a\u0219a? Nu \u021bi l-am ar\u0103tat niciodat\u0103! Spui asta, fiindc\u0103 am pomenit de podul \u0103la!
\n\t-Ba bine c\u0103 nu! strig\u0103 fericit\u0103 copila. Uite cum a fost! Fana \u0219i Linette, dou\u0103 dintre prietenele mele, au venit \u00eentr-o zi \u0219i m-au tras de-o parte. Mi-au zis: \u201eIriana, \u0219tii ce am descoperit noi dou\u0103 ast\u0103zi?\u201d Le-am zis c\u0103 nu am de unde s\u0103 \u0219tiu. Nici nu m\u0103 g\u00e2ndeam ce tain\u0103 cuno\u0219teau ele, doar am fost un pic mirat\u0103 c\u0103 ceea ce \u0219tiau era \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mine. Mi-au m\u0103rturisit cum, \u00een ziua aceea, r\u0103t\u0103ciser\u0103 sala de muzic\u0103 \u0219i intraser\u0103 \u00een camera unde avea\u021bi voi, b\u0103ie\u021bii, dulapurile. \u0218i cum un dulap era deschis, aten\u021bia le-a fost atras\u0103 de un tablou a\u0219ezat ceva mai la vedere, pe unul din rafturi. Ziceau c\u0103 fata de la pian, cu privirea \u00eentoars\u0103 spre una din ferestre, prea sem\u0103na cu mine. Am crezut c\u0103 vor s\u0103-mi fac\u0103 o fars\u0103, dar erau convinse de ce spuneau.
\n\t-\u0218i cum au realizat ele c\u0103 tabloul \u00eemi apar\u021binea? Re\u021bin c\u0103 nu era semnat…
\n\t-L-au tras de limb\u0103 pe unul din b\u0103ie\u021bi. A\u0219a au aflat c\u0103 era pictat de tine, Nikos!
\n Fata \u00ee\u0219i retrase m\u00e2na de deasupra apei, tocmai c\u00e2nd unul din valurile f\u0103cute de nava cu zbaturi se lovi de cheu \u0219i-i stropi rochia. B\u0103rcile legate \u00een lan\u021buri de babaua pe care st\u0103tea b\u0103iatul \u00eencepur\u0103 s\u0103 se legene din ce \u00een ce mai tare. Fata se uit\u0103 \u00een jos, la picioare, acolo unde ajunsese apa izbit\u0103 de zidul ce \u00eencastra \u00een el balustrada. B\u0103iatul p\u0103ru a se g\u00e2ndi la ceva.
\n\t-Iriana!
\n\t-Ce-i? zise fata.
\n\t-Ar fi trebuit s\u0103-\u021bi ar\u0103t mai demult tabloul \u0103la. Eu zic c\u0103 trebuie s\u0103 fie al t\u0103u pentru totdeauna. \u021ai-ar pl\u0103cea, nu-i a\u0219a? \u021ai-ar aminti de ziua aceea.
\n\t-P\u0103i, na, cui nu i-ar pl\u0103cea? zise ea.
\n Apoi, pe neg\u00e2ndite, cu ochii spre cer, ca \u0219i cum ar fi ascultat o muzic\u0103 celest\u0103, pe care numai ea o putea pricepe, spuse:
\n\t-Nu, Nikos, nu-l vreau!
\n B\u0103iatul ridic\u0103 privirea.
\n\t-Cum a\u0219a?! Nu-l vrei? Dar nici nu l-ai v\u0103zut!
\n\t-Dimpotriv\u0103! Te-am z\u0103rit \u0219i eu atunci, la gura podului. \u00cemi atr\u0103sese aten\u021bia zgomotul f\u0103cut de porumbei. R\u0103m\u0103sese\u0219i ca \u00eenlemnit. Am crezut c\u0103 visez….
\n\t-Da! A fost \u00eenceputul vie\u021bii pentru mine. S-a rupt ceva \u00een\u0103untrul meu, nu \u0219tiu, parc\u0103 pentru toat\u0103 via\u021ba. \u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 at\u00e2tea \u00eenainte… Dar de ce nu vrei s\u0103-l prime\u0219ti?
\n\t-Fiindc\u0103 e prima ta amintire cu noi, Nikos! O parte din via\u021ba noastr\u0103 e scris\u0103 acolo. Dar uite, dac\u0103 vrei, mi-a\u0219 dori s\u0103 termini tabloul \u0103sta nou \u0219i, bine\u00een\u021beles, l-a\u0219 pune pe un perete, deasupra pianului meu de acas\u0103.
\nCeva mai t\u00e2rziu, pu\u021binii trec\u0103tori puteau s\u0103 observe doi tineri t\u0103cu\u021bi st\u00e2nd aproape nemi\u0219ca\u021bi, foarte aproape de cheu, rotindu-\u0219i doar capetele, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, spre dreapta \u0219i spre st\u00e2nga, la cei care treceau.
\n A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cinematografie cu schimb\u0103rile aparatelor cu lentile, focusate brusc pe alte obiecte pentru a surprinde imagini noi, c\u00e2mpul meu vizual \u00eencepu s\u0103 se diminueze. \u00cemi era team\u0103 c\u0103 imaginea care m\u0103 fulgerase ceva mai \u00eenainte va disp\u0103rea pentru totdeauna \u0219i nu voiam s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 agoniz\u00e2nd undeva, \u00een subcon\u0219tient, \u00een timp ce \u00eentunericul o va acoperi definitiv. M-am g\u00e2ndit c\u0103 o parte din visul \u0103sta o s\u0103 se desprind\u0103 pentru totdeauna din memorie \u0219i, cu toat\u0103 st\u0103ruin\u021ba de a-mi reaminti m\u0103car fr\u00e2nturi din el, se va risipi a\u0219a cum venise. S\u0103 strig umbrelor s\u0103 nu plece? Dar cine m-ar asculta? Pentru o clip\u0103, am crezut c\u0103 m\u0103 aflasem \u00eentre somn \u0219i moarte. Ori, cum spun grecii: \u00eentre Hypnos \u0219i Thanatos. Socrate (mi-a venit exemplul \u0103sta \u00een minte) era perfect con\u0219tient de faptul c\u0103 \u201emisia\u201d sa de a trezi oamenii la realitate era un semn venit de la zei, pentru c\u0103, de nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat asta, oamenii \u015fi-ar fi petrecut via\u021ba dormind.
\n Am f\u0103cut un nou efort \u0219i mi-am readus \u00een fa\u021ba ochilor tabloul v\u0103zut \u00een salonul unde se g\u0103sea pianul Irianei. V\u00e2nzoleala p\u0103s\u0103rilor ce p\u0103reau a sf\u00e2\u0219ia cerul cu \u021bipetele lor reveni. Acea imagine p\u0103rea a-mi aminti de o alta. Pe cerul Greciei, c\u00e2te p\u0103s\u0103ri nu zburau sub soarele arz\u0103tor! Dar nu toate le erau oamenilor piaz\u0103 bun\u0103 sau rea, cum crezusem c\u00e2nd mi se spuneau \u00een copil\u0103rie basme de-ale noastre. Pesemne \u0219i eu eram unul dintre acei scriitori care, sper\u00e2nd s\u0103 le distrug\u0103 lumea, vor s\u0103 a\u0219eze \u00een loc o alt\u0103 lume, \u00een care omul s\u0103 poat\u0103 deopotriv\u0103 d\u0103inui, visa \u0219i contempla.
\n Peste nici o lun\u0103, Nikos \u00eei d\u0103du din nou \u00eent\u00e2lnire fetei. Locul fusese stabilit la podul care desp\u0103r\u021bea lacul unde acostau b\u0103rcile pesc\u0103re\u0219ti de masivul st\u00e2ncos al M\u0103rii Ionice. B\u0103iatul adusese cu el \u0219i tabloul. Iriana \u00eel privi \u00eendelung. Combina\u021bii stranii de umbre \u0219i culori, nea\u0219teptate pentru un ochi deprins mai mult cu partituri muzicale ori cu note \u00een diferite chei, \u00eei reamintir\u0103 de acea zi, dar \u0219i de c\u00e2teva cr\u00e2mpeie din clipele pe care le tr\u0103ise atunci la debarcader. Ar fi vrut s\u0103-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze \u0219i s\u0103-l s\u0103rute, s\u0103-i arate c\u0103 nu mai sim\u021bise l\u00e2ng\u0103 altcineva at\u00e2ta bucurie. Privi \u00een ochii lui Nikos, dar \u00een afar\u0103 de triste\u021be, nu descoperi altceva. Nu \u00een\u021belegea defel. Se uit\u0103 \u00een jur \u0219i la cap\u0103tul podului z\u0103ri col\u021bul drumului cotind c\u0103tre dreapta, acolo unde era cartierul din care venise b\u0103iatul. Un sim\u021b\u0103m\u00e2nt ciudat c\u0103 n-are s\u0103-l mai vad\u0103 niciodat\u0103 o sperie.
\n\t-Nikos! Mi-l dai, ca \u0219i cum o faci pentru ultima dat\u0103. De ce e\u0219ti trist?
\n\t-Va trebui s\u0103 plec de aici, Iriana. Mama e tot mai sl\u0103bit\u0103 \u0219i bolnav\u0103 de la un timp, iar eu nu pot s\u0103 c\u00e2\u0219tig at\u00e2\u021bia bani, ca s\u0103 ne \u00eentre\u021binem. Cineva trebuie s\u0103 fie mai tot timpul l\u00e2ng\u0103 ea, \u00een\u021belegi?
\n\t-Crede-m\u0103, sunt \u00een stare s\u0103-mi \u00eenchipui toate suferin\u021bele tale de copil… O s\u0103 treac\u0103, ai s\u0103 vezi!
\n\t-Mi-e team\u0103… c\u0103 n-o s\u0103 ne mai \u00eentoarcem aici!
\n\t-Unde vre\u0163i s\u0103 pleca\u021bi, Nikos?
\n\t-\u00cen Bitola, la bunica din partea mamei.
\n\t-\u0218i unde vine asta? se ar\u0103t\u0103 \u00eengrijorat\u0103 fata.
\n\t-\u00cen Macedonia. Pe bunica o cheam\u0103 Jovanka. \u0218i ea e singur\u0103 acolo.
\n\t-Dar tat\u0103l t\u0103u nu v\u0103 poate \u00eentre\u021bine?
\n\t-Tata a murit c\u00e2nd eram eu mic, Iriana. Nu mi-l amintesc. Mama s-a ferit mereu s\u0103-mi vorbeasc\u0103 despre el. De c\u00e2te ori \u00eencercam s\u0103 aduc vorba de asta, vedeam cum se \u00eentrista tot mai mult \u015fi m\u0103 lua \u00een bra\u021be, ca \u0219i cum cineva m-ar fi smuls de l\u00e2ng\u0103 ea.
\n\t-Cum a\u0219a? Nici tu nu ai tat\u0103?… Credeam c\u0103 doar eu, fiindc\u0103 am crescut de la doi ani, mai bine de \u00eenc\u0103 vreo patru, la orfelinat. De fapt, nici pe mama nu am cunoscut-o. Mi se spunea c\u0103 ar fi murit sub d\u0103r\u00e2m\u0103turile unei case, atunci cu revolta popular\u0103 \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 de armata lui Dimitrios Ioannidis, \u00een 1973. Doamna care avea grij\u0103 de noi, la orfelinat, \u00eemi spusese c\u0103 femeia \u00een bra\u021bele c\u0103reia m\u0103 g\u0103siser\u0103 ni\u0219te solda\u021bi nu ar fi fost mama mea. Ori numai voise s\u0103-mi dea o speran\u021b\u0103? \u00cen anii aceia, am tot a\u0219teptat-o s\u0103 vin\u0103. Dac\u0103 ar fi fost \u00een via\u021b\u0103, cred c\u0103 ar fi venit, nu-i a\u0219a? La orfelinat ni se spuneau tot felul de pove\u0219ti despre p\u0103rin\u021bii no\u0219tri.
\n\t-Atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nimic nu-i adev\u0103rat din tot ce \u021bi s-a spus, a\u0219a-i?
\n\t-Ce \u0219tiu eu? Vreuna o fi, alta mai pu\u021bin… Sigur c\u0103 sunt lucruri \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare care ni s-au spus, dar pentru mine nu mai conteaz\u0103.
\n\t-E adev\u0103rat! \u00eencuviin\u021b\u0103 el.
\n Ea r\u00e2se. P\u0103rea c\u0103 o face din toat\u0103 inima, dar era ceva for\u021bat. \u00cen timp ce-\u0219i vorbeau, Iriana se apropie de Nikos \u0219i-l lu\u0103 \u00een bra\u021be, iar el o sim\u021bi tremur\u00e2nd din tot corpul c\u00e2nd \u00eel str\u00e2nse de mijloc. Acolo sub pod, pentru prima oar\u0103, el \u00eei sim\u021bi s\u0103rutul cald pe frunte. Apoi ea se a\u0219ez\u0103 jos, cu bra\u021bele adun\u00e2ndu-\u0219i la piept genunchii, \u0219i \u00eencepu s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Peste c\u00e2teva clipe, st\u0103teau unul l\u00e2ng\u0103 cel\u0103lalt \u0219i \u00ee\u0219i str\u00e2ngeau m\u00e2inile. T\u0103ceau am\u00e2ndoi.
\n El rosti:
\n-Ei bine, eu plec! \u0218i n-o s\u0103 ne mai vedem! Cam asta e situa\u021bia!
\n Ea r\u0103spunse:
\n-Nu-i nimic! O s\u0103 vin aici \u0219i o s\u0103-mi ascult sufletul pl\u00e2ng\u00e2nd. \u0218i am s\u0103 repet \u00een g\u00e2nd, p\u00e2n\u0103 am s\u0103 m\u0103 lini\u0219tesc: ai plecat, ai plecat, ai plecat! \u00cen\u021belegi?
\n Dar el nu avea cum s\u0103 o aud\u0103. Era prins \u00een mijlocul unui v\u0103lm\u0103\u0219ag de g\u00e2nduri. Ea \u00eel privea cu un z\u00e2mbet duios, ca \u015fi cum s-ar fi uitat \u00een ochii unui frate iubit, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i p\u0103trund\u0103 \u00een suflet cu privirea. El \u00eei vorbea \u00een g\u00e2nd: \u201eEa nu \u0219tie c\u0103 nu poate fi \u00eenc\u0103 iubire \u00eentre noi. C\u0103 suntem din dou\u0103 lumi diferite \u0219i a\u0219a poate c\u0103 ne-a fost scris: unul aici, cel\u0103lalt plecat c\u00e2t mai departe. Cum s\u0103-i spun c\u0103 m-am sim\u021bit at\u00e2t de bine l\u00e2ng\u0103 ea?\u201d.
\n\t-Ce ai? (se sim\u021bea emo\u021bia \u00een \u00eentrebarea ei.)
\n\t-M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 toate astea vor fi lucruri moarte pentru mine, c\u0103 nu voi mai avea niciun trecut…
\n Iriana observase mai demult c\u0103 Nikos \u00eencepuse s\u0103 se schimbe. Parc\u0103 se trezea \u00eentr-o via\u021b\u0103 \u00een care mai fusese \u0219i nu \u0219tia ce s\u0103 fac\u0103. Sim\u021bi doar cum trupul ei se \u00eenfioar\u0103 de o alt\u0103 atingere \u0219i lupta tot mai frenetic s\u0103-\u0219i \u00eenving\u0103 teama de a nu se sf\u00e2r\u0219i prea repede ziua aceea.
\n Glasul copilei se auzi dup\u0103 o lung\u0103 t\u0103cere:
\n\t-Dar de ce trebuie s\u0103 pleci \u0219i tu?… \u0218tia \u00eens\u0103 c\u0103 pusese o \u00eentrebare f\u0103r\u0103 rost \u0219i t\u0103cu.
\n\t-Ce s\u0103-i faci? A\u0219a-i croit\u0103 lumea! Pentru mama e o chestiune de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte. Dac\u0103 ai fi cunoscut-o, poate \u021bi-ai fi dat seama c\u0103 arde mocnit o boal\u0103 \u00een ea. \u00cen to\u021bi anii \u0103\u0219tia am sim\u021bit c\u0103 o roade ceva pe din\u0103untru. Vedeam cum se stinge \u00eencet, ca o lum\u00e2nare, dar nu era fiin\u021ba care s\u0103-\u0219i descarce sufletul cuiva. C\u00e2nd o \u00eentrebam dac\u0103 o doare ceva, \u00ee\u0219i ascundea fa\u021ba \u00een palme \u0219i ofta continuu. Mi-e ciud\u0103 c\u0103 nu pot face mai mult de at\u00e2t!
\nPrivi cerul \u0219i sim\u021bi c\u0103 veni vremea desp\u0103r\u021birii. Se posomor\u00ee. Zise \u00eendurerat:
\n\t-S-a f\u0103cut t\u00e2rziu! Poate c\u0103 nu suntem ursi\u021bi s\u0103 fim \u00eempreun\u0103, Iriana! Destinul nostru nu se \u00eempline\u0219te acum. Cine \u0219tie ce ne este h\u0103r\u0103zit?
\n Brusc, fruntea \u00eencepu s\u0103-i luceasc\u0103 din cauza broboanelor de sudoare.
\n Nici n-am b\u0103gat de seam\u0103 c\u00e2nd se f\u0103cu diminea\u021b\u0103 \u0219i telefonul suna de zor. \u00cen camer\u0103 era sufocant de cald. M-am repezit spre fereastr\u0103 \u0219i am \u00eentredeschis-o. Aerul dimine\u021bii \u00eemi f\u0103cea bine. Am ridicat receptorul.
\n\t-Alo, da?!…
\n La cel\u0103lalt cap\u0103t era Ahileas. M\u0103 suna din Turcia.
\n\t-M\u0103i, Vlad, ce dormi a\u0219a de greu, domnule? De dou\u0103 minute sun \u00eencontinuu. Eram gata-gata s\u0103 \u00eenchid.
\n\t-Bun\u0103, Ahileas! Da, am avut un somn greu. Tu, nu cumva… Ori ai de g\u00e2nd s\u0103 te \u00eentorci?
\n\t-A\u0219 vrea eu, dar e mult de lucru aici! Suntem pe urmele lui Agamemnon, regele din Micene. A mai s\u0103pat \u0219i Schliemann aici; cum a s\u0103pat, a cercetat \u0219i fortifica\u021biile de pe colinele de la Micene. \u0218tii \u0219i tu: \u00eentr-unul din mormintele excavate s-ar fi g\u0103sit masca mortuar\u0103 a regelui Agamemnon, v\u0103zut\u0103 \u0219i de tine \u00een Muzeul de Arheologie de la Atena. Nu ne plac mormintele, iar timpul ne preseaz\u0103! Simt c\u0103 vom da \u00een cur\u00e2nd \u0219i marea lovitur\u0103.
\n\t-\u0218tiu! \u00centotdeauna ai fost furat de visele astea.
\n\t-Poate c\u0103 ai dreptate, dar cum nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 minuni \u00een fiecare zi, m-am obi\u0219nuit cu situa\u0163ia \u0219i privesc via\u021ba cu z\u00e2mbetul pe buze. Ce, vezi ceva r\u0103u \u00een asta? Eu nu! Visez… aiurez… Poate c\u0103 e o scornire a min\u0163ii mele, nu \u0219tiu, dar cum ar fi dac\u0103 n-am crede \u00een istoriile lui Homer? Lumea, lumea noastr\u0103, cu toate p\u0103catele, nedrept\u0103\u021bile \u0219i r\u0103ut\u0103\u021bile ei, e plin\u0103 de mistere…
\n L-am l\u0103sat s\u0103 mai spun\u0103 c\u00e2teva fraze despre c\u0103ut\u0103rile lor, f\u0103r\u0103 s\u0103 caut s\u0103-i r\u0103scolesc memoria cu \u00eentreb\u0103ri inutile. I-am l\u0103sat netulburat \u0219i morm\u00e2ntul regelui Agamemnon, cel plecat s\u0103-i dea lui Menelau (so\u0163ul Elenei) o m\u00e2n\u0103 de ajutor \u00een r\u0103zboiul de zece ani din Troia. Nu voiam s\u0103-l rup din \u201eIliada\u201d lui Homer, s\u0103-l aduc aici, la Micene, de\u015fi aceasta era patria peste care fusese el c\u00e2ndva rege. \u0218i \u00eentr-o doar\u0103 l-am \u00eentrebat:
\n\t-Ma\u0219ina ta, Fiat-Punto, din garaj, e ok?
\n\t-Da… De ce \u00eentrebi? se mir\u0103 el.
\n\t-Pot s-o iau \u0219i eu? Vreau s\u0103 ajung \u00een Atena. Trebuie s\u0103 m\u0103 deplasez ici \u0219i colo. Ce zici?
\n\t-La Atena?! Ce s\u0103 faci acolo?
\n\t-Ei, \u00eenchipuie-\u021bi! \u00cen c\u0103utarea unei necunoscute, s\u0103 zicem.
\n\t-\u0218i c\u00e2te zile stai?
\n\t-Dou\u0103-trei zile, de fapt, depinde de ce voi afla despre ea.
\n\t-Te-ai \u00eendr\u0103gostit!
\n\t-Asta mai lipsea!…
\n\t-Prietene! \u00eel auzii r\u00e2z\u00e2nd la cel\u0103lalt cap\u0103t al firului. \u021ai-am mai spus: folose\u0219te-te de toate lucrurile din cas\u0103! \u0218i vezi c\u0103 actele \u0219i cheile sunt \u00een sertarul de la bibliotec\u0103! Are toate verific\u0103rile f\u0103cute de mine \u00eenainte de a pleca.
\n\t-Ahileas, prietene, mi s-a luat o piatr\u0103 de pe inim\u0103! Aveam mare nevoie de c\u0103l\u0103toria asta, o zi sau dou\u0103, depinde…
\n\t-Tu ai venit la plaj\u0103 sau la plimbare? Glumesc, desigur! Dar sunt un pic confuz…
\n\t-S\u0103-\u021bi zic o chestie! am \u021binut s\u0103-l l\u0103muresc. Vreau s\u0103 ajung la orfelinatul de unde doamna Oteea a \u00eenfiat-o pe Iriana.
\n\t-Ia spune, ce dracu’ mai e \u0219i asta? se mir\u0103 el. \u0218i pe bun\u0103 dreptate se ar\u0103ta mirat. Apoi: tu ai cunoscut deja familia Salikratis? (Iat\u0103 c\u0103 el folosea numele de familie al vecinilor s\u0103i!)
\n\t-M\u0103 intereseaz\u0103 trecutul fetei…
\n\t-\u00cen\u021beleg c\u0103 vrei s\u0103 o faci pe detectivul.
\n\t-?!…
\n\t-Ei, nu te sup\u0103ra, glumeam! \u00ce\u021bi cam place de ea… Sau poate ai g\u00e2nduri serioase cu fata!
\n\t-Asta-i bun\u0103! am ripostat eu. Dar poate scriu ceva, \u0219tii, uneori m\u0103 cam plictisesc pe plaj\u0103 de unul singur.
\n\t-Aha! P\u0103i de ce nu spui a\u0219a? De dou\u0103-trei luni de c\u00e2nd s-au mutat aici, nu \u0219tiu ca domni\u0219oara Iriana s\u0103 fi ie\u0219it din cas\u0103. Prietena mea a \u00eencercat s\u0103 o atrag\u0103 \u00een grupul ei de prietene, dar n-a reu\u0219it. Mi s-a p\u0103rut \u0219i mie ciudat c\u0103, la cei dou\u0103zeci \u0219i doi de ani ai ei, caut\u0103 singur\u0103tatea. \u0218i tot cam de atunci, de c\u00e2nd au venit \u00een Platamonas, l-am v\u0103zut pentru prima \u0219i ultima oar\u0103 pe Nikos, prietenul, iubitul, ceva \u00een sensul acesta, nu \u0219tiu exact…
\n\t-L-ai cunoscut pe Nikos?
\n\t-Da, ce te miri a\u0219a? Am \u0219i vorbit c\u00e2te ceva.
\n\t-Ascult\u0103, Ahileas! Nikos era macedonean?
\n\t-Cred c\u0103 da! Spunea ceva despre Bitola, un ora\u0219 din Macedonia. Plecase din Grecia \u00eempreun\u0103 cu mama lui \u0219i revenise \u00een Atena dup\u0103 vreo nou\u0103 ani. S-a dus cu o delega\u021bie de arti\u0219ti sau un teatru unde se ocupa de decoruri, cam a\u0219a ceva, nu re\u021bin exact. Bunica lui, Jovanka, locuia \u00een cartierul Marko, pe strada Makedonska, undeva \u00een apropierea unei m\u0103n\u0103stiri… parc\u0103 Tarihi Ce\u0219me. Mai multe nu \u0219tiu. Nu era prea vorb\u0103re\u021b…
\n\t-Mama sa mai tr\u0103ie\u0219te? \u0218tii ceva? Ai auzit asta de la el? (Un \u00eenger binevoitor mi-l adusese la telefon pe Ahileas, tocmai c\u00e2nd aveam at\u00e2tea \u00eentreb\u0103ri de pus.) \u0218tii \u0219i de ce a plecat \u0219i nu s-a mai \u00eentors?…
\n\t-Nu, prietene! mi-a t\u0103iat scurt \u0219irul \u00eentreb\u0103rilor. N-am stat prea mult de vorb\u0103. \u0218i de ce m-ar fi interesat via\u021ba lui?
\n\t-Mul\u021bumesc, Ahileas! Oricum am aflat at\u00e2tea… \u0218i am schimbat vorba: mi-am amintit un vers al lui Homer despre Agamemnon. Zice a\u0219a: \u201d\u00cen cort a r\u0103mas Agamemnon\/ Singur \u00een sine, g\u00e2ndind la fapte ce n-aveau s\u0103 fie:\/ \u015ei-nchipuia c\u0103-ntr-o singur\u0103 zi cuceri-va cetatea.\u201d Eu zic s\u0103-i da\u021bi b\u0103taie \u0219i poate \u00eentr-o zi ve\u0163i g\u0103si locul unde \u00ee\u0219i stabilise el cortul! Ceva urme trebuie s\u0103 mai fie pe acolo…
\nLa cel\u0103lalt cap\u0103t al firului, Ahileas p\u0103ru mai re\u021binut:
\n\t– S\u0103 vedem… Deocamdat\u0103 am g\u0103sit doar ni\u0219te r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unei nave croite dup\u0103 toate detaliile \u00eentrez\u0103rite prin gravurile noastre antice, ceva, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, asem\u0103n\u0103tor cu acele cor\u0103bii ale lui Agamemnon, cel plecat s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103 cu Troia. Printre altele, poate avem \u0219i ceva noroc. S\u0103 fie, zic \u0219i eu! F\u0103r\u0103 norocul care i-a fost h\u0103r\u0103zit lui Homer, de a fi auzit de la aezi at\u00e2tea c\u00e2ntece \u0219i istorioare, ce ne-am fi f\u0103cut? Profe\u0163ia lui Apollo ar fi r\u0103mas un mister, dac\u0103 la un oarecare osp\u0103\u0163, aten\u0163ia lui Agamemnon nu avea s\u0103 cad\u0103 asupra lui Ahile \u015fi a lui Ulisse, care o \u0163ineau tot \u00eentr-o sfad\u0103. Primul, \u021bi-aminte\u0219ti \u0219i tu, sus\u0163inea c\u0103 prin vitejie se va cuceri Troia, cel de al doilea, c\u0103 doar prin inteligen\u0163\u0103 \u015fi viclenie se va \u00eent\u00e2mpla lucrul acesta. Timpul i-a dat dreptate lui Ulisse. Chiar s-a uitat asta?
\n\t-Tu \u0219tii mai bine! \u0218i, o, da, \u00eenc\u0103 ceva! Pentru Atena mi-ar trebui pe cineva ca \u00eenso\u021bitor. S\u0103-mi poat\u0103 fi de ajutor, s\u0103-mi traduc\u0103 convorbirile… Ce zici, ce m\u0103 sf\u0103tuie\u0219ti?
\n Ahileas l\u0103s\u0103 telefonul \u00een suspans. P\u0103rea a se g\u00e2ndi un timp.
\n\t-Am s\u0103 vorbesc cu prietena mea la Centrul de Arheologie din Platamonas. Va g\u0103si ea o solu\u021bie. O s\u0103 o rog s\u0103 te sune cel t\u00e2rziu m\u00e2ine diminea\u021b\u0103. Hai, baft\u0103!
\n\t-Baft\u0103 \u0219i vou\u0103 acolo, prietene!
\n\t-Kalo dhromo! (drum bun) mi-a urat el.
\n\t-Efharisto! (mul\u021bumesc) i-am zis.
\n La cel\u0103lat cap\u0103t se auzit un clic scurt. \u00cenchisese.
\n Acum, c\u0103 aveam \u0219i ma\u0219ina lui Ahileas la dispozi\u021bie, nu m\u0103 mai temeam c\u0103 nu o s\u0103 ajung la orfelinatul acela. Mai cur\u00e2nd m\u0103 \u00eentrebam cum voi face s\u0103 intru firesc \u00een vorb\u0103 cu ei. Cu ce \u00eentrebare trebuia s\u0103 \u00eencep, ca s\u0103 m\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ni\u0219te necunoscu\u021bi? Sau, mai direct, prin ce \u00eent\u00e2mplare venisem p\u00e2n\u0103 acolo? O, c\u00e2t mi-era de fric\u0103!… <\/p>\n

Fragment din romanul \u00een lucru: \u201eNecunoscuta<\/strong>\u201d<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ramona ROMAN plou\u0103 genial m\u0103 vizitezi meteoric tu cea mai \u00eenfumurat\u0103 din toate c\u00e2te sunt te v\u0103d pe \u0219ira spin\u0103rii<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12967"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12967"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12967\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12969,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12967\/revisions\/12969"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}