{"id":12924,"date":"2021-01-08T22:02:23","date_gmt":"2021-01-08T19:02:23","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12924"},"modified":"2021-01-08T22:07:08","modified_gmt":"2021-01-08T19:07:08","slug":"literadura-nr-7-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12924","title":{"rendered":"Literadura nr. 7 (3)"},"content":{"rendered":"

Liviu Ioan STOICIU<\/strong>
\n\"\"

Stau de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu \u00een banca mea,
\nnu m\u0103 intereseaz\u0103 puterea literar\u0103,
\nnici g\u0103\u0219tile de scriitori.<\/em><\/p>\n

Teo Cabel: \u201eNu m\u0103 simt bine cu mine \u00eensumi,
\no tot repet, n-am cum, sunt ne\u00eemplinit pe toate
\nplanurile.\u201d Domnule Liviu Ioan Stoiciu sus\u021bine\u021bi
\naceast\u0103 afirma\u021bie f\u0103cut\u0103 acum cinci ani
\n\u00eentr-un interviu acordat scriitorului Alexandru
\nPetria?
\nLiviu Ioan Stoiciu: De c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu nu m-am
\nsim\u021bit bine cu mine \u00eensumi, ce ar fi putut s\u0103
\nmi se \u00eent\u00e2mple \u00een ultimii cinci ani s\u0103 mi se
\nschimbe \u201esufletul\u201d? Fiindc\u0103 despre suflet e
\nvorba, el \u00eemi conduce via\u021ba, subcon\u0219tientul, el
\n\u00eemi red\u0103 fa\u021bete ale identit\u0103\u021bii. Am un suflet
\ncontorsionat, construit gre\u0219it, cel pu\u021bin dintr-un
\npunct de vedere, cel al sensibilit\u0103\u021bii
\nspirituale (altfel, \u201eam un suflet bun\u201d, cum se
\nspune \u00een via\u021ba de zi cu zi, \u201esocial\u0103\u201d, \u00eemi plac
\nrespectul reciproc, onestitatea, cinstea;
\nsufletul meu e compatibil cu principiile
\nmorale \u00een general), un suflet care m\u0103 face s\u0103
\nsuf\u0103r f\u0103r\u0103 motiv \u0219i sunt convins c\u0103
\nne\u00eemplinirile i se datoreaz\u0103. R\u0103mas \u00een plan
\nliterar, v\u0103 da\u021bi seama c\u0103 m\u0103 refer la sufletul
\ncreator, la mine mereu nemul\u021bumit, plin de
\n\u00eendoieli, contest\u0103ri, dezam\u0103giri. De\u0219i accept,
\nstoic, datul natural, c\u0103 at\u00e2t mi-a fost scris s\u0103
\npot, n-are rost s\u0103 for\u021bez. La mijloc e \u0219i o lips\u0103
\nde \u00een\u021belepciune din partea mea, dac\u0103 m-a\u0219
\n\u00eemp\u0103ca sincer cu mine \u00eensumi, a\u0219a cum sunt
\n(cu sufletul nativ limitat; convins c\u0103 fiecare
\npersonalitate are limitele ei), antipatic public
\n\u0219i f\u0103r\u0103 noroc \u00een particular, totul ar fi \u00een regul\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, a\u021bi picat cu \u00eentrebarea la \u021banc:
\ndin acest an, 2018 am anun\u021bat c\u0103 iau m\u0103suri
\nradicale \u00eempotriva mea \u2014 \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 r\u0103ul
\nde care suf\u0103r (legat \u0219i de atmosfera literar\u0103 \u00een
\ncare m\u0103 complac, tot mai toxic\u0103) m\u0103 poate
\ndobor\u00ee \u00een ultimii ani de via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 nu merit\u0103.
\nM\u0103 retrag de pe scena literaturii, s\u0103 \u00eencerc
\nm\u0103car pe ultima sut\u0103 de metri s\u0103 m\u0103 protejez;
\nnu voi mai publica nicio carte de aici \u00eenainte
\n(de\u0219i am \u00een manuscris mald\u0103re de texte
\noriginale, poezie, proz\u0103, eseu, jurnal, care ar
\nmerita s\u0103 fie editate). Anul 2018 va fi de
\ntranzi\u021bie (\u00een condi\u021biile \u00een care anul trecut am
\npublicat patru c\u0103r\u021bi \u0219i ar putea s\u0103 mai fie
\ncomentate critic \u00een acest an; e vorba de
\nromanul \u201eTransfer\u201d, jurnalul-poem \u201eAjuns
\ndin urm\u0103\u201d, volumul de versuri \u201eEfecte 2.0\u201d \u0219i
\nvolumul 3 la Opera Poetic\u0103), voi mai p\u0103stra
\ncolabor\u0103rile la revistele literare (inclusiv la
\ncare am rubrici) \u0219i voi r\u0103ri prezen\u021ba mea la
\nmanifest\u0103ri literare\u2026 Intru \u00een reflux, care va
\ns\u0103 zic\u0103. \u00cei fac pe plac sufletului meu n\u0103zuros,
\nd\u00e2nd un pas \u00eenapoi. Nu conteaz\u0103 c\u0103 va ap\u0103rea
\nalt gen de frustrare. Voi continua s\u0103 scriu,
\ndac\u0103 voi avea chef, pentru sertar.<\/p>\n

Teo Cabel: Se spune c\u0103 \u00een literatur\u0103 nu mai
\ninventeaz\u0103 nimeni roata \u0219i c\u0103 originalitatea
\neste un moft. C\u00e2t de mult conteaz\u0103 azi, dup\u0103
\npostmodernism?
\nLiviu Ioan Stoiciu: Nu, s\u0103 nu exager\u0103m,
\noriginalitatea nu poate fi un moft, f\u0103r\u0103 ea
\nliteratura n-ar mai avea dec\u00e2t titlu de
\ncuriozitate, cu valoare simbolic\u0103. E adev\u0103rat
\nc\u0103 postmodernismul a relativizat valoarea, dar
\nnici chiar \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai dea
\nimportan\u021b\u0103 originalit\u0103\u021bii. Nu uita\u021bi c\u0103 istoriile
\nliterare nu re\u021bin ca titulari dec\u00e2t scriitorii
\noriginali. La nivel de \u201eturm\u0103\u201d, sigur,
\noriginalitatea poate fi pus\u0103 sub semnul
\n\u00eentreb\u0103rii, necont\u00e2nd ca manier\u0103 de a scrie.
\nScriitorii mari sunt recognoscibili prin
\noriginalitate. Las\u0103 c\u0103 nici talentul nu e
\nrepartizat uniform \u00een lume. Azi se tr\u0103ie\u0219te cu
\nimpresia c\u0103 \u201escrierea creativ\u0103\u201d (la mod\u0103 \u00een
\nOccident, adus\u0103 \u00een Rom\u00e2nia la standarde
\nridicole, \u201epe bani\u201d) poate profesionaliza pe
\noricine, oricum. Plus bursele de crea\u021bie, care
\n\u00eencurajeaz\u0103 inteligen\u021bele medii s\u0103 cread\u0103 c\u0103
\nsunt \u201ealese de soart\u0103\u201d. Normal ar fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103
\npe c\u00e2mpul de lupt\u0103 (\u00een competi\u021bie) numai
\nnativii originali, care au ce s\u0103 spun\u0103 credibil,
\nintuitiv, spontan (nu cei ce au \u00eenv\u0103\u021bat de la nu
\n\u0219tiu cine\/ce, \u201eprofesor\u201d, cu metod\u0103).<\/p>\n

Teo Cabel: Cum vede poetul LIS devenirea
\nunui scriitor, mai ales poet?
\nLiviu Ioan Stoiciu: \u201eDevenirea\u201d… Nimic mai
\nsimplu sau mai complicat, dac\u0103 are voca\u021bie (la
\nun moment dat \u00ee\u0219i d\u0103 seama singur dac\u0103 are):
\ns\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103. S\u0103 aib\u0103 sim\u021b critic, s\u0103 se
\nevalueze singur \u00een limitele bunului sim\u021b (s\u0103-\u0219i
\nvad\u0103 lungul nasului tot timpul). Exemplul
\nmeu: am ars etape la masa de scris. Am
\n\u00eencercat s\u0103 dau fiec\u0103rei c\u0103r\u021bi un timbru al ei
\n(alt con\u021binut, alt\u0103 \u201eformul\u0103\u201d, alt sens). Scriind
\ncu o anume consecven\u021b\u0103 (fiecare are ritmul lui
\nde a scrie), te \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti duhovnice\u0219te
\n\u201edac\u0103 ai stof\u0103\u201d. Totodat\u0103, citindu-i pe al\u021bii, iei
\nseama \u0219i asupra schimb\u0103rii gustului artistic, a
\nfaptului c\u0103 a evoluat sau involuat sensibilitatea
\nartistic\u0103. Trebuie s\u0103 str\u00e2ngi din din\u021bi
\n(\u0219i atunci c\u00e2nd e\u0219ti sup\u0103rat c\u0103 n-ai o receptare
\ncritic\u0103 pe m\u0103sur\u0103) \u0219i s\u0103-\u021bi urmezi \u201emenirea\u201d
\n(azi se tr\u0103ie\u0219te cu prejudecata aplatiz\u0103rii \u0219i
\nminimaliz\u0103rii literaturii tinerilor; c\u0103 prea mul\u021bi
\ntineri nu-\u0219i compar\u0103 propriile produc\u021bii cu
\nproduc\u021biile celor ce au scris natural \u00eenaintea
\nlor; \u00een absen\u021ba valid\u0103rii critice, ei fac din
\nmediocritate o trambulin\u0103).<\/p>\n

Teo Cabel: Cum vede un poet optzecist
\npoezia azi?
\nLiviu Ioan Stoiciu: Slav\u0103 Domnului, exist\u0103 o
\ncontinuitate subteran\u0103. Chiar dac\u0103 s-a produs
\no falie \u00eentre mai vechile \u0219i mai noile
\n\u201egenera\u021bii\u201d. \u00cen absen\u021ba criticii de \u00eent\u00e2mpinare
\n(care a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 la Revolu\u021bie
\nimplacabil; azi critica de \u00eent\u00e2mpinare, c\u00e2t\u0103
\nmai exist\u0103, e ignorat\u0103 de tineri, consider\u00e2nd c\u0103
\npartea estetic\u0103 nu mai prezint\u0103 interes, de\u0219i
\nexact aceast\u0103 parte estetic\u0103 d\u0103 de gol valoarea
\nunei c\u0103r\u021bi sau unei opere), poezia dou\u0103miist\u0103,
\nrevigorat\u0103 de un grup sau altul, are modelul ei
\nde direc\u021bie. Mai nou, aud c\u0103 o caracteristic\u0103 a
\nei ar fi\u2026 postumanismul (probabil, o replic\u0103
\n\u00een r\u0103sp\u0103r la postmodernism, l\u0103sat \u00een urm\u0103 de
\noptzeci\u0219ti \u0219i nou\u0103zeci\u0219ti), o poezie a
\nminimalismului dus la extrem, o poezie f\u0103r\u0103
\npreten\u021bii, care nu se revendic\u0103 de la nimic din
\ntrecutul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti\u2026 Se merge \u00een
\nparalel, poezia de p\u00e2n\u0103 la dou\u0103mii\u0219ti \u00ee\u0219i vede
\nde drum (promovat\u0103 de editurile \u0219i revistele
\ncredibile ale Uniunii Scriitorilor, \u00een principal),
\npoezia dou\u0103mii\u0219tilor are deja cercul ei \u00eenchis
\n(mai degrab\u0103 pune baz\u0103 pe tehnologia
\ninternetului, mul\u021bumindu-se cu like-uri pe
\nFacebook, cu singur\u0103tatea pe un blog personal
\nsau cu laude conjuncturale pe un site literar),
\nrefuz\u00e2nd cu obstina\u021bie s\u0103 se profesionalizeze
\nprin Uniunea Scriitorilor. Eu am tot premiat \u0219i
\ndebutat editorial lideri talenta\u021bi ai
\ndou\u0103mii\u0219tilor \u2014 urmarea? Le sunt un
\ndu\u0219man, nu m\u0103 \u00eentreba\u021bi de ce, nu mai pun la
\nsocoteal\u0103 c\u0103 ignor\u0103 ceea ce scriu eu, cu
\nsuperioritate.<\/p>\n

Teo Cabel: Ce resorturi v-au determinat s\u0103
\naborda\u021bi ideea de a scrie romanul \u201eVr\u0103jma\u0219\u201d?
\nLiviu Ioan Stoiciu: \u201eVr\u0103jma\u0219\u201d (ap\u0103rut \u00een
\n2014) e al cincilea meu roman publicat. De
\nre\u021binut, al patrulea meu roman (intitulat
\n\u201eRomanul-basm \/ Trup \u0219i Suflet\u201d) a fost
\npublicat \u00een 2002. Au trebuit s\u0103 treac\u0103 12 ani
\ns\u0103 public un nou roman. Altfel, am scris de la
\ndebut \u0219i poezie \u0219i proz\u0103, \u00een paralel (pe paliere
\ndiferite, de parc\u0103 a\u0219 scrie poezie cu o emisfer\u0103
\ncerebral\u0103 \u0219i proz\u0103 cu alt\u0103 emisfer\u0103 cerebral\u0103).
\n\u00cen 2002 am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 pun punct romanului
\n(nu \u0219i prozei scurte, scris\u0103 din capriciu, c\u00e2nd
\n\u0219i c\u00e2nd), observ\u00e2nd c\u0103 n-am cititori.
\n\u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut c\u0103 ini\u021biind un blog de
\natitudine la care m-am ambi\u021bionat s\u0103 scriu
\nzilnic, seara, mi-am format un reflex. Dup\u0103 ce
\nam stopat blogul \u00een august 2012, m-am trezit
\nc\u0103 scriu un gen de proz\u0103 zilnic, seara (aveam
\npresiunea reflexului), habar nu aveam c\u0103 se va
\nlega un roman\u2026 Cum subliniam, \u00een 2017 am
\npublicat un alt roman (intitulat \u201eTransfer\u201d,
\nap\u0103rut la aceea\u0219i editur\u0103, Polirom), scris tot
\nspontan, \u201ede la sine\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 am ideea unei
\nstructuri ini\u021biale \u0219i a unei finalit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Teo Cabel: Trecerea timpului \u0219i experien\u021ba
\nacumulat\u0103 v-au determinat s\u0103 v\u0103 schimba\u021bi
\nopinii pe care le credea\u021bi bine \u00eenr\u0103d\u0103cinate?
\nLiviu Ioan Stoiciu: \u00cen regim politic (am scris
\npublicistic\u0103 politic\u0103 \u00een prostie dup\u0103
\nRevolu\u021bie), da, l-am sus\u021binut pe pre\u0219edintele
\nEmil Constantinescu, dup\u0103 care, dezam\u0103git c\u0103
\na \u00eengropat PN\u021aCD (partid care l-a propulsat
\n\u00een fruntea \u021b\u0103rii; partid pe care eu \u00eel
\nsimpatizam; n-am fost niciodat\u0103 membru de
\npartid), m-am \u00eentors \u00eempotriva lui (s\u0103 dau un
\nexemplu). Dar probabil c\u0103 face\u021bi apropo de
\nrepro\u0219urile ce mi se aduc azi c\u0103 l-am tot atacat
\npe pre\u0219edintele Uniunii Scriitorilor, N.
\nManolescu (c\u00e2nd eu eram \u00een Consiliul de
\nconducere al Uniunii Scriitorilor \u0219i aveam
\ndatoria s\u0103-l trag de m\u00e2nec\u0103; \u00een 2013 n-am mai
\nparticipat la alegeri) \u0219i c\u0103 \u00eel ap\u0103r acum, sau c\u0103
\nnu-l mai atac. O tot repet, azi ap\u0103r Uniunea
\nScriitorilor s\u0103 nu fie desfiin\u021bat\u0103 \u2014 am luat
\nseama c\u0103 a fost voin\u021ba scriitorilor s\u0103 fie ales \u00een
\n2013 N. Manolescu, la al treilea mandat (pe
\nstatutul votat \u00een majoritate de Consiliul de
\nconducere; statut f\u0103r\u0103 adunare general\u0103 a
\nUniunii Scriitorilor; pre\u0219edintele a fost ales la
\nadun\u0103rile generale ale celor 20 de filiale ale
\nUniunii Scriitorilor, cu o mai mare prezen\u021b\u0103 a
\nmembrilor) \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 respect aceast\u0103
\nvoin\u021b\u0103, democratic. Apari\u021bia \u201egrupului
\nreformator\u201d care a deschis zeci de procese
\n\u00eempotriva pre\u0219edin\u021biei lui Nicolae Manolescu
\nnu face dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol existen\u021ba
\nUniunii Scriitorilor (care, prin lege, asigur\u0103 o
\njum\u0103tate de pensie \u00een plus membrilor ei; las\u0103
\nc\u0103 nici ajutoarele sociale date de Uniunea
\nScriitorilor membrilor ajun\u0219i \u00een nevoi nu sunt
\nfloare la ureche), iar eu n-am cum s\u0103 fiu de
\nacord cu asta. Stau de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu \u00een banca
\nmea, nu m\u0103 intereseaz\u0103 puterea literar\u0103, nici
\ng\u0103\u0219tile de scriitori.<\/p>\n

Teo Cabel: Blogul dumneavoastr\u0103 era o oaz\u0103
\nde emula\u021bie. V-a\u021bi g\u00e2ndit s\u0103 \u00eel relua\u021bi?
\nLiviu Ioan Stoiciu: Am avut tentativa s\u0103-l
\nreiau, \u00een 22 decembrie 2014 (la insisten\u021ba
\ncelui ce pl\u0103tea serverul, Lauren\u021biu Barbu) dar
\nprintr-o \u00eemprejurare nefericit\u0103, ciudat\u0103, am
\npierdut \u00een neant nu mai \u0219tiu c\u00e2te zile scrise
\npentru blog (arz\u00e2ndu-se serverul; n-a mai
\nputut fi recuperat nimic nici din nu \u0219tiu ce
\narhiv\u0103 electronic\u0103) \u0219i am renun\u021bat\u2026 Am luat
\nseama c\u0103 totul pe internet e legat de
\nz\u0103d\u0103rnicie. Acum, dup\u0103 ce mi-am f\u0103cut
\ncunoscut\u0103 inten\u021bia de a m\u0103 retrage din lumea
\nliterar\u0103 \u0219i de a nu mai publica nicio carte, n-ar
\nfi exclus s\u0103 reiau blogul, la derut\u0103 \u2014 de\u0219i,
\nie\u0219it din actualitatea literar\u0103, probabil c\u0103 n-ar
\nmai prezenta niciun interes real. M\u0103 mai
\ng\u00e2ndesc. Mul\u021bumesc, oricum, c\u0103 v-a\u021bi amintit
\nde blogul meu.
\n21 ianuarie 2018. BV
\nInterviu realizat de Teo Cabel<\/p>\n

CV Literar al scriitorului Liviu Ioan Stoiciu
\nN\u0103scut \u00een 19 februarie 1950 la Dumbrava
\nRo\u015fie\/ Piatra Neam\u0163: poet, prozator, autor
\ndramatic, eseist \u015fi publicist. A copil\u0103rit la
\nCantonul 248\/ Halta CFR Adjudu Vechi \u015fi la
\nAdjud (aici a terminat liceul teoretic \u00een 1967).
\nDin 1990 a venit de la Foc\u015fani (unde a locuit
\ndin 1975) cu domiciliul stabil la Bucure\u015fti:
\nredactor (\u015fef \u015fi adjunct) la revistele Uniunii
\nScriitorilor \u201eContrapunct\u201d \u015fi \u201eVia\u0163a
\nRom\u00e2neasc\u0103\u201d.
\nPremii: Premiul Na\u021bional \u201eTudor Arghezi\u201d
\npentru Opera Omnia, acordat de Uniunea
\nScriitorilor (pre\u0219edintele juriului Nicolae
\nManolescu); Marele Premiu \u201eVirgil
\nMazilescu\u201d pentru \u00eentreaga oper\u0103 poetic\u0103
\n(pre\u0219edintele juriului Gh. Grigurcu); Marele
\nPremiu \u0219i Trofeul Festivalului Interna\u021bional
\n\u201ePrim\u0103vara European\u0103 a Poe\u021bilor\u201d, la
\nChi\u0219in\u0103u (pentru \u201eOpera Omnia\u201d, acordat de
\nUniunea Scriitorilor din Moldova, pre\u0219edinte
\nArcadie Suceveanu). Marele Premiu al
\nCongresului Na\u0163ional de Poezie (pre\u0219edintele
\njuriului Marin Mincu); \u201ePremiul Balcanica
\npentru poezie\u201d la Festivalul Poe\u021bilor din
\nBalcani (pre\u0219edintele juriului: Daniel Cristea-
\nEnache); Ordinul Meritul Cultural \u00een grad de
\nOfi\u0163er, acordat de Pre\u0219edin\u021bia Rom\u00e2niei.
\nDebut editorial cu versuri: La fanion, 1980,
\nPremiul Uniunii Scriitorilor. Alte volume de
\nversuri: Inima de raze (1982), C\u00e2nd memoria
\nva reveni (1985), O lume paralel\u0103 (1989),
\nPoeme aristocrate (1991) Singur\u0103tatea
\ncolectiv\u0103 (1996), Ruinele poemului (1997),
\nPost-ospicii (1997), Poemul animal (2000),
\nLa plecare (2003), pamparam-pam\/ adjudu vechi
\n(2006), Craterul Platon
\n(2008), Pe prag \/ Vale-Deal
\n(2010), Substan\u021be interzise
\n(2012), Nous (2015),
\nEfecte2.0 (2017). Opera
\nPoetic\u0103 vol. I \u0219i vol. II
\n(2016). vol. III (2017).
\nAntologie de versuri:
\nCantonul 248 (2005),
\nLan\u021bul (2012).
\nVolume de memorialistic\u0103\/
\neseu\/ publicistic\u0103: Jurnalul
\nunui martor (1992), Jurnal
\nstoic din anul Revolu\u0163iei,
\nurmat de Contra-jurnal
\n(2002), Cartea z\u0103d\u0103rniciei
\nRom\u00e2ne:
\nCV complet, al scriitorului,
\npoate fi g\u0103sit la acest link:
\nhttp:\/\/usrpoezie.ro\/membriorganizare\/
\nliviu-ioanstoiciu.
\nhtml<\/p>\n

Liviu Ioan Stoiciu<\/strong><\/p>\n

Ceva ro\u0219u aprins
\nPl\u00e2nge u\u0219or, cu fruntea pe fla\u0219neta scoas\u0103 din pod, \u00een
\nograd\u0103 la el, absent, b\u0103tr\u00e2n, papagalii
\n\u00eel trag de p\u0103r, \u00eei apuc\u0103 \u00een cioc m\u0103nunchiuri mici de p\u0103r,
\nvor face bidinele din firele lui albe
\nsmulse: \u201ece
\ne cu tine, omule?\u201d, se \u00eentreab\u0103. \u00cen aparen\u021b\u0103. \u00cemi
\nmiroase a gaz, spune.
\nFla\u0219neta are manivela rupt\u0103, nu c\u00e2nt\u0103, cic\u0103
\n\u0219i a\u0219a n-are nici o putere
\nmelodia ei s\u0103 \u00eendrepte n\u0103ravurile pe aici. \u201eCi, de\u0219i unii
\n\u0219i al\u021bii au n\u0103du\u0219it
\nasupra unor lucruri asemenea\u201d, aude, e un glas cunoscut,
\ncine o fi? Aha, e el\u2026 Tot
\nel, cel de pe vremea c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r, d\u00e2nd
\ngr\u0103bit la rame, \u00een barc\u0103, pe
\nSiret, apropiat de malul unei b\u0103l\u021bi: are probleme\u2026 Ce
\nface? Apuc\u0103 o creang\u0103 \u0219i sare pe
\nuscat, se \u00eendreapt\u0103 de spate \u0219i o ia la fug\u0103 spre. Numai el
\n\u0219tie spre ce feti\u0219can\u0103, o fantom\u0103,
\nmelancolic: era
\nprea plin de clorofil\u0103 pe atunci, crede. Era\u2026 Ce
\nvremuri\u2026
\nEl, printre pu\u021binii care au reu\u0219it s\u0103 se delimiteze, \u00een
\ntimp, fa\u021b\u0103 de mediul
\ngazos \u2014 ceva ro\u0219u aprins, irespirabil
\n\"\"

Liviu Ioan STOICIU Stau de c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu \u00een banca mea, nu m\u0103 intereseaz\u0103 puterea literar\u0103, nici g\u0103\u0219tile de scriitori.<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":12867,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12924"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12924"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12924\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12926,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12924\/revisions\/12926"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12867"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12924"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12924"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12924"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}