{"id":12820,"date":"2021-01-05T20:51:38","date_gmt":"2021-01-05T17:51:38","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12820"},"modified":"2021-01-05T20:51:38","modified_gmt":"2021-01-05T17:51:38","slug":"de-ai-nostri-teodor-g-baciu-o-viata-aleasa-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12820","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Teodor G. Baciu – O via\u021b\u0103 aleas\u0103 (2)"},"content":{"rendered":"

CAP. III
\nOMUL DE CULTUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n,,Prin mine \u00eensumi\u201d
\nMenela\u0219 Chircu<\/em><\/p>\n

Boierul Menela\u0219 Chircu, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie un savant, a fost un adev\u0103rat intelectual. Rela\u021biunile de str\u00e2ns\u0103 prietenie cu scriitorii de seam\u0103 ai \u021b\u0103rii \u0219i dragostea ce-o avea pentru scrisul rom\u00e2nesc – \u00eendeosebi – l-au obligat poate la o preg\u0103tire serioas\u0103. Din frumoasa-i bibliotec\u0103 nu lipsea nicio carte de o apreciabil\u0103 valoare literar\u0103. \u00cei pl\u0103cea tot a\u0219a de mult proza \u0219i poezia ca \u0219i teatrul. \u00cen orice discu\u021bie literar\u0103 ap\u0103rea ca un profund cunosc\u0103tor. Nu-i rezista, chiar un specialist \u00een discu\u021biile ce s-ar fi n\u0103scut asupra \u00eentregii opere a unuia din scriitorii: Al. Vlahu\u021b\u0103, Delavrancea, Caragiale, Eminescu, V. Alecsandri, Odobescu, Co\u0219buc, Top\u00e2rceanu. P\u0103tr\u0103\u0219canu, Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, Sadoveanu \u0219i pe drept cuv\u00e2nt, c\u0103ci avea o judecat\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, un ad\u00e2nc bun sim\u021b \u0219i o deosebit\u0103 sensibilitate.
\nRed\u0103m mai jos o serie de scrisori de la unii din scriitorii cu care boierul Menela\u0219 Chircu era \u00een rela\u021bii de prietenie sau pe care voia s\u0103 \u0219i-i apropie pentru meritele lor.
\nMen\u021bionez c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei pl\u0103cea o scriere pe al c\u0103rei autor nu-1 cuno\u0219tea, \u00eel poftea toamna la culesul viei oferindu-i toat\u0103 ospitalitatea.
\nCine n-a fost la un cules de vie la Z\u0103plazi, nu-\u0219i poate da seama de un adev\u0103rat cules de vie. Din unele scrisori \u0219i din not\u0103rile f\u0103cute \u00een albumul viei – pe care le voi reproduce aci – se vede clar \u00een ce atmosfer\u0103 de specific rom\u00e2nesc se desf\u0103\u0219ura culesul viei de la Z\u0103plazi.
\nReproducem o serie de scrisori a unor prieteni ai s\u0103i.<\/p>\n

Buc. 2 Oct. 1924<\/em>
\nStimate Domnule Chircu,
\n\u00cen cursul lunii acesteia (Oct.) apare cartea mea ,,\u00cen fa\u021ba na\u021biunii\u201d, \u00een care \u00eentre altele m\u0103 ocup de evenimentele petrecute \u00een anul 1918, de guvernul Marghiloman, parlamentul din Ia\u0219i \u2014 analiz\u00e2nd toate acestea pe baz\u0103 de documente, dar mai ales pun\u00e2nd totul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u021bia actual\u0103 a \u021b\u0103rii, pe care desigur c\u0103 \u0219i D-ta o g\u0103se\u0219ti intolerabil\u0103.
\nE o lucrare de convingere dar \u0219i de curaj, deoarece adev\u0103rul, oric\u00e2t de crud, e spus pe nume. Scrierile mele literare \u0219i le \u00eemparte publicul singur, pentru lucr\u0103ri \u00eens\u0103 ca cea pomenit\u0103 mai sus, cetitori se g\u0103sesc mai pu\u021bini – oric\u00e2t de bun\u0103 ar fi -, \u0219i eu – cu toat\u0103 modestia mea – pot afirma c\u0103 ,,\u00cen fa\u021ba na\u021biunii\u201d e o lucrare bun\u0103.
\nPentru asta am f\u0103cut la ea abonamente.
\nDac\u0103 lucrul nu v-ar plictisi prea mult, a\u021bi fi a\u0219a de bun s\u0103-mi face\u021bi c\u00e2\u021biva abona\u021bi care s\u0103 primeasc\u0103 volumul \u00eendat\u0103 dup\u0103 apari\u021bia lui? Mi-a\u021bi face cu asta un serviciu.
\nCartea va costa 60 lei \u2014 dar ca s-o pot da cu pre\u021bul acesta, a trebuit s\u0103 renun\u021b la o parte din drepturile mele de autor. Editorul a b\u0103gat peste 100 de mii de lei \u00een ea: o adev\u0103rat\u0103 nenorocire s\u0103 tip\u0103re\u0219ti! De un lucru pute\u021bi fi sigur: cartea se cite\u0219te cu interes, chiar dac\u0103 lectorul ei nu ar \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i toate ideile mele. Acesta e esen\u021bialul \u00eens\u0103. Cu societatea ,,Pia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d cred c\u0103 sunte\u021bi pu\u0219i \u00een curent. Creditul Industrial i-a acordat acuma vreo lun\u0103 3 milioane de lei – cu care s a pus pe cale bun\u0103. \u00cen fruntea ei, la Ia\u0219i, este Iancu Botez, directorul B\u0103ncii Ia\u0219ilor, – deci institu\u021bia se va afilia la celelalte a\u0219ez\u0103minte ale liberalilor. Datorii nu mai are societatea – c\u0103ci s-au pl\u0103tit cu restul de la v\u00e2nzarea sucursalei din Bucure\u0219ti – a\u0219a c\u0103 capitalul nostru este intact – ba \u00eenc\u0103 cu o plus valoare. Eu m-am retras din aceast\u0103 afacere, odat\u0103 cu v\u00e2nzarea sucursalei din Bucure\u0219ti. Cu banii lua\u021bi de aici, s-a salvat centrala – care merge r\u0103u.
\nRevenind \u00eens\u0103 la subiectul acestei scrisori, v-a\u0219i r\u0103m\u00e2nea prea obligat dac\u0103 rezultatul bun sau r\u0103u l-a\u0219i cunoa\u0219te \u00een maximum 12-15 zile.
\n\u00cen orice caz, v\u0103 mul\u021bumesc de sentimentele Dvs. pe care le cunosc. Odat\u0103 cu aceasta v\u0103 rog s\u0103 primi\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 expresiunea sentimentelor mele de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i cele mai cordiale salut\u0103ri.
\nD. D. P\u0103tr\u0103\u0219canu <\/em>
\nBulev. Maria 57
\nBucure\u0219ti<\/em><\/p>\n

Iubite Domnule Chircu,
\nNu \u0219tiu, faci politic\u0103? \u00cen cazul acesta trebuie s\u0103 fii trist, c\u0103ci nu te-am v\u0103zut trecut pe nicio list\u0103. Dac\u0103 nu faci (atunci, fire\u0219te e\u0219ti om cuminte) desigur vremile noastre p\u0103c\u0103toase, trebuie s\u0103 te \u00eentristeze \u0219i pe Domnia ta.
\n\u0218i \u00eentr-un caz \u0219i \u00een altul \u00ee\u021bi trebuie un mic remediu: acela e ,,Un pr\u00e2nz de gal\u0103\u201d!
\nDac\u0103-l vei g\u0103si pe chef, poate \u00eel recomanzi \u0219i unora dintre prieteni, – fire\u0219te acelora care nu te-au \u00eenjurat pentru ,,\u00cen fa\u021ba na\u021biunii\u201d.
\nS\u0103rb\u0103torile cu bine \u0219i cu s\u0103n\u0103tate mult\u0103!
\nD. D. P\u0103tr\u0103\u0219canu
\nBulev. Maria 57
\nBucure\u0219ti
\n1928, Dec. 15<\/em><\/p>\n

Pentru pl\u0103cerea ce-o avea c\u00e2nd citea poeziile lui Top\u00eerceanu, pentru frumuse\u021bea lor a c\u0103utat s\u0103 cunoasc\u0103 personal pe autor. Atunci i-a trimis o scrisoare prin care-l invita la culesul viei. Top\u00eerceanu \u00eei d\u0103 urm\u0103torul r\u0103spuns:
\nIa\u0219i 20 Sept. 1924
\nIubite Domnule Chircu,
\nV\u0103 mul\u021bumesc din toat\u0103 inima pentru amabila invita\u021bie. \u00cen mijlocul necazurilor fantastice \u00een care m\u0103 sbat de ani de zile \u0219i-al r\u0103ut\u0103\u021bii omene\u0219ti, invita\u021bia Dvs. e un gest aproape neverosimil, care m-ar fi \u00eemp\u0103cat poate pe c\u00e2teva zile cu lumea \u0219i cu via\u021ba. Dar \u00een loc s\u0103 viu, am regretul s\u0103 v\u0103 r\u0103spund c\u0103 mi-i cu neputin\u021b\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103sesc Ia\u0219ul acuma, pentru c\u00e2t de scurt\u0103 vreme. Cauzele sunt prea multe, prea banale \u0219i de natur\u0103 prea intim\u0103 ca s\u0103 vi le mai \u00een\u0219ir aici. Iar dac\u0103 nu viu, s\u0103 nu crede\u021bi c-a\u021bi pr\u0103p\u0103dit mare lucru.
\nPe c\u00e2t \u00ees de ,,vesel\u201d \u0219i de ,,spiritual\u201d \u00een versuri, pe at\u00e2ta-s de ursuz, de nesociabil \u0219i de ne-amuzant \u00een persoan\u0103. Dar fiindc\u0103 v\u0103 place cum scriu \u0219i fiindc\u0103 inten\u021bia Dvs. a fost at\u00e2t de binevoitoare, a\u0219 vrea la r\u00e2ndul meu s\u0103 v\u0103 mul\u021bumesc \u00een vreun fel mai expresiv: s\u0103 v\u0103 trimit un volum de ,,Balade\u201d cu dedica\u021bie sau vreo poezie inedit\u0103, \u00een manuscris (chiar ieri am terminat una pentru… ,,Arhiva C.F.R.\u201d, cu subiect ceferist, c\u0103 de-asta-mi ardea mie!). Pentru a le trimite \u00eens\u0103 mi-ar trebui o adres\u0103 mai precis\u0103 (numele \u0219i ora\u0219ul numai, e prea vag), \u2014 ca s\u0103 nu se piard\u0103 Sper c\u0103 adresa Dvs. e mai stabil\u0103 dec\u00e2t a mea, care se \u021bine mereu numai \u00eentr-un fir de a\u021b\u0103.
\nAfectuoase salut\u0103ri, G. Top\u00eerceanu<\/em><\/p>\n

La aceast\u0103 scrisoare – boierul Menela\u0219 Chircu socotind c\u0103 Top\u00eerceanu n-ar avea bani s\u0103 poat\u0103 veni – i-a r\u0103spuns:
\n23 Sept. 1924
\nZ\u0103plazi
\nIubite Domnule Top\u00eerceanu,
\nPl\u0103cerea de a te avea musafirul meu este a\u0219a de mare, \u00eenc\u00e2t te rog s\u0103 la\u0219i orice la o parte \u0219i s\u0103 vii. Transportul D-tale cu tre\u00acnul \u2014 venit \u0219i dus \u2014 \u00eel suport eu, rug\u00e2ndu-te s\u0103 nu te sim\u021bi deloc jignit.
\nLas\u0103 pentru o clip\u0103 necazurile. Via\u021ba e prea scurt\u0103 ca s\u0103 nu profit\u0103m \u0219i de frumuse\u021bile ce ni le ofer\u0103.
\nTe a\u0219tept.
\nToat\u0103 dragostea
\nMenela\u0219 Chircu<\/em><\/p>\n

La aceast\u0103 scrisoare Top\u00eerceanu \u00eei r\u0103spunde:
\nIa\u0219i 28 Sept. 1924
\nStimate Domnule Chircu,
\nMi-a spus fratele meu (Mateescu, sculptorul, fost profesor \u00een urbea D-voastr\u0103) c\u0103 domnul Chircu este Primarul ora\u0219ului R. S\u0103rat. V\u0103 cer iertare pentru st\u0103ruin\u021ba mea \u00een privin\u021ba adresei. Credeam c\u0103 sunte\u021bi vreun avocat sau profesor, str\u0103in de ora\u0219, \u0219i aveam mare grij\u0103 ca volumul meu (juvaerul!) s\u0103 nu se piard\u0103. Grozav m\u0103 ispite\u0219te o odihn\u0103 de c\u00e2teva zile la podgoria D-voastr\u0103, pe care o presimt minunat\u0103 \u00een atmosfera de toamn\u0103. Dar necazurile mele nu sunt de natur\u0103 b\u0103neasc\u0103. Am proces cu proprietarul, sunt certat cu Via\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103, mi-a murit mama, am o sor\u0103 bolnav\u0103, starea civil\u0103 mi-i foarte \u00eencurcat\u0103, amica mea \u00eemi face scene de gelozie, eu ei la fel, etc., etc.<\/em>
\nScuza\u021bi c\u0103 v\u0103 fac aceste m\u0103rturisiri, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne cunoa\u0219tem, dar le fac ca s\u0103 \u00eenl\u0103tur un echivoc \u0219i fiindc\u0103 eram plin p\u00e2n\u0103’n g\u00e2t \u0219i fiindc\u0103\u2019\u021bi plac versurile mele – deci suflete\u0219te suntem rud\u0103. V\u0103 mul\u021bumesc pentru inten\u021bia filantropic\u0103 de anii trimite bani de drum. Dac\u0103 cu to\u021bi musafirii D-voastr\u0103 proceda\u021bi at\u00e2t de larg, apoi… se duce podgoria pe g\u00e2rl\u0103! Dar eu voi avea frai c\u00e2nd mi-a fi de venit. Volumul de balade vi-l trimit \u00een cur\u00e2nd. Ceti\u021bi acolo ,,Rapsodii de toamn\u0103\u201d, unde e vorba de vie \u0219i sunt sigur c\u0103 o s\u0103 v\u0103 fac\u0103 mare pl\u0103cere. Dac\u0103 prin \u00eemprejurimi ave\u021bi p\u0103duri cu v\u00e2nat \u0219i dac\u0103 la iarn\u0103 organiza\u021bi vreo goan\u0103 (v\u00e2n\u0103toare), a\u0219 veni \u0219i eu \u00eempreun\u0103 cu Sadoveanu, c\u0103 am\u00e2ndoi avem patima vulpilor \u0219i lupilor.
\nV\u0103 rog s\u0103 m\u0103 ierta\u021bi de at\u00e2ta polologhie.
\nCu cele mai distinse salut\u0103ri.<\/em>
\n\"\"

\u00cen general toate operele din care se desprindea gustul frumosului al\u0103turi de tot ce era crea\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, \u00eel pasionau.
\nToate scrierile \u00een care autorul se inspira din via\u021ba de la \u021bar\u0103, ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au specificul vie\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, pitorescul priveli\u0219tilor \u021b\u0103rii, poezia datinilor \u0219i farmecul tradi\u021biilor poporului nostru. \u00cel atr\u0103geau, \u00eel pasionau \u00een cel mai \u00eenalt \u00een\u021beles al cuv\u00e2ntului.
\n\u00cen excursiile pe care le face \u00een mun\u021bii R\u00e2mnicului (Fum, Monteoru, Zboina) \u00een mun\u021bii Vrancei sau ai Buz\u0103ului, tr\u0103ia clipe, hr\u0103nea senza\u021bii \u0219i sentimente pe care pu\u021bini din cei ce-l \u00eentov\u0103r\u0103\u0219eau le sim\u021beau. \u00cen acele priveli\u0219ti minunate ale naturii noastre (Ceahl\u0103ul, Cheile Bicazului, Valea Cernei, V\u00e2lcov, etc.) retr\u0103ia desigur emo\u021biile adunate din operele lui Vlahu\u021b\u0103, Odobescu, Sadoveanu, Alecsandri, Co\u0219buc \u0219i al\u021bii. Minunat\u0103 confruntare a idealului cu realul, a artei cu via\u021ba!
\nDesigur c\u0103 situa\u021bia sa material\u0103, i-a \u00eenlesnit aceasta. Dar c\u00e2\u021bi \u00een aceea\u0219i situa\u021bie \u0219i poate cu mai mult\u0103 avere, au n\u0103zuit cel pu\u021bin spre aceast\u0103 tr\u0103ire? A fost, \u00een acest fel, primul \u0219i chiar singurul care a \u00eencurajat drume\u021bia \u00een jude\u021bul nostru. A fost \u0219i \u00een aceast\u0103 direc\u021bie un mare propagandist, \u00eentruc\u00e2t \u00ee\u0219i crease \u0219i pentru drume\u021bie un grup de prieteni, de care se bucura, era fericit, v\u0103z\u00e2ndu-i c\u0103 apreciaz\u0103 \u00een mod sincer frumuse\u021bile care pe el \u00eel emo\u021bionau ad\u00e2nc \u0219i durabil. C\u00e2t relief va fi dat el citind, paginilor lui Vl\u0103hu\u021b\u0103 despre Meledic, G\u0103vanul Bisoca, Jitia, Necule! C\u00e2t de colorat \u0219i ad\u00e2nc \u00eei vor fi gr\u0103it pastelurile lui V. Alecsandri: Vara, Cosa\u0219ii, Plugurile, Sania!
\nAccesibil celor mai variate atitudini temperamentale fa\u021b\u0103 de natur\u0103, aprecia \u0219i sim\u021bea taina \u0219i farmecul, acel duh al locurilor \u0219i vremurilor care se desprind din operele lui Sadoveanu, ca \u0219i humorul abundent din sugestivele ,,Rapsodii\u201d ale lui Top\u00eerceanu. \u0218i poate, cine \u0219tie, unele din subiectele celebrelor p\u00e2nze ale lui Grigorescu, \u00eei vor fi fost sugerate de acest boier cu suflet de poet. S\u0103 ne g\u00e2ndim numai la celebra ,,Bisoceanc\u0103\u201d, capodopera care se afl\u0103 \u00een colec\u021bia sa. Cine \u0219tie dac\u0103 ponoarele, muscelele acelea dulci, tipuri de ciobani \u0219i mocance nu-s prinse de prin plaiurile r\u00e2mnicene, pe unde boierul Menela\u0219 \u00eel va fi purtat pe celebrul pictor?<\/p>\n

\"\"

Menela\u0219 Chircu era dotat cu gustul frumosului \u00een cel mai \u00eenalt grad. Ceea ce \u00eei pl\u0103cea acestui boier, pl\u0103cea oricui. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim \u00eendeaproape la operele literare cu care-\u0219i hr\u0103nea sufletul, vedem imediat c\u0103 \u00een adev\u0103r era dotat cu acest gust. Cine a citit f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u00e2ntat ,,Rom\u00e2nia Pitoreasc\u0103\u201d de Vlahu\u021b\u0103, ,,Apus de soare\u201d de Delavrancea, Schi\u021bele \u0219i Teatrul lui Caragiale, Pastelurile \u0219i Teatrul lui Alecsandri, poeziile lui Eminescu. Descrierile lui Odobescu, Baladele \u0219i Idilele lui Co\u0219buc, Rapsodiile lui Top\u00eerceanu, \u00eentreaga oper\u0103 a lui Br\u0103tescu-Voine\u0219ti, Sadoveanu? \u0218i c\u00e2nd spunem c\u0103 era dotat cu acest gust al frumosului nu ne m\u0103rginim – ca s\u0103 dovedim – numai la pasiunea ce-o avea pentru literatur\u0103.
\nBoierului Menela\u0219 Chircu \u00eei pl\u0103cea o pictur\u0103 frumoas\u0103, \u00eei pl\u0103cea muzica frumoas\u0103, \u00eei pl\u0103ceau cus\u0103turile \u0219i \u021bes\u0103turile frumoase cu motive specific rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eei pl\u0103cea c\u00e2mpia, \u00eei pl\u0103cea muntele, \u00eei pl\u0103cea \u00eentr-un cuv\u00e2nt natura sub toate aspectele ei.<\/p>\n

\"\"


\nCAP. IV
\nCHINDIA<\/strong><\/p>\n

Chindia!… Un nume frumos! Numele unui joc rom\u00e2nesc. Numele unei societ\u0103\u021bi de jocuri, porturi \u0219i muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nDac\u0103 toate cele scrise aci \u2014 \u00eenainte \u0219i dup\u0103 \u2014 privitor la via\u021ba lui Menela\u0219 Chircu, se mai \u00eent\u00e2lnesc \u0219i la al\u021bii, vedem mai jos c\u0103 el s\u2019a deosebit de to\u021bi aceia prin dragostea ne\u021b\u0103rmurit\u0103 ce-a avut-o pentru portul, jocul \u0219i muzica rom\u00e2neasc\u0103.
\nNimeni altul \u2014 p\u00e2n\u0103 la el \u2014 n\u2019a cultivat \u0219i n a c\u0103utat sa ridice la \u00een\u0103l\u021bimea lor portul, jocul \u0219i muzica rom\u00e2neasc\u0103. Erau isvoare de bog\u0103\u021bie care se iroseau. Erau crea\u021biile Neamului nostru peste care au trecut vitregiile vremurilor \u0219i tot n\u2019au putut fi uitate. C\u0103ci Rom\u00e2nul nostru \u00eenarmat cu r\u0103bdare \u0219i-a alinat durerile sufletului c\u00e2nt\u00e2nd frumoase doine \u0219i s\u0103lt\u00e2nd un br\u00e2u.
\n\u0218i atunci \u2014 \u0219i-a zis Menela\u0219 Chircu \u2014 de ce aceste comori ale Neamului Rom\u00e2nesc s\u0103 se iroseasc\u0103 s\u0103 stea \u00een amor\u021bire?
\nCu mult \u00eenainte de 1900 a str\u00e2ns \u00een jurul s\u0103u to\u021bi amatorii cutreier\u00e2nd satele din regiunile de munte, unde \u00eencuraja \u0219i d\u0103dea suflet prin prezen\u021ba lui horelor ce se f\u0103ceau acolo.
\nErau sate \u2014 de\u0219i \u00een acela\u0219i jude\u021b \u2014 unde nu se cuno\u0219teau toate jocurile. El ducea jocul dintr\u2019un sat \u00een altul. El purta pe buze numele juc\u0103torului la care l-a v\u0103zut \u0219i de la care l-a \u00eenv\u0103\u021bat.
\nMenela\u0219 Chircu are cel dint\u00e2i marele merit de a fi f\u0103cut aceasta.
\nMeritul este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t a f\u0103cut-o cu totul dezinteresat.
\nA f\u0103cut-o dezinteresat pentru c\u0103 a sim\u021bit jocul, a iubit costumul pe care l-a purtat cu drag \u0219i a apreciat \u00een gradul cel mai \u00eenalt muzica rom\u00e2neasc\u0103.
\nCu alte cuvinte, dragostea pentru acestea era \u00eenn\u0103scut\u0103, o avea \u00een s\u00e2nge. \u00cen vremea c\u00e2nd Menela\u0219 Chircu se ocupa serios de portul, jocul \u0219i muzica rom\u00e2neasc\u0103 nu se \u00eentrez\u0103rea nimic pentru viitor.
\nBa uneori era luat \u00een r\u00e2s de prietenii s\u0103i din acele vremuri.
\nAst\u0103zi \u0219i chiar cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 jocurile, portul \u0219i muzica noastr\u0103, au luat un av\u00e2nt considerabil.
\nPrima \u00eenjghebare, primul corn al rede\u0219tept\u0103rii l-a sunat Menela\u0219 Chircu \u00een anul 1898, c\u00e2nd cu un cerc de 5-6 prieteni a pus bazele societ\u0103\u021bii de azi ,,Chindia\u201d.
\nRed\u0103m \u00eemprejur\u0103rile \u0219i ocaziile pe care le-a folosit.
\nMul\u021bi cunosc Chindia \u0219i petrecerile ce le oferea publicului.
\nNu mul\u021bi cunosc str\u0103duin\u021ba \u0219i sufletul ce l-a depus Menela\u0219 Chircu pentru \u00eenf\u0103ptuirea acestei opere f\u0103r\u0103 pereche.
\nBoierul Menela\u0219 Chircu, a petrecut o parte din via\u021b\u0103 la munte \u00een fundul jude\u021bului nostru. De munte \u00eel legau propriet\u0103\u021bile ce le avea. Aci a cunoscut din tinere\u021be sub toate aspectele via\u021ba mocanului. Aci s\u2019a exercitat o puternic\u0103 influen\u021b\u0103 asupra sufletului s\u0103u. Aci i-a intrat \u0219i mai mult \u00een s\u00e2nge dragostea pentru port, joc \u0219i c\u00e2ntec rom\u00e2nesc. \u00cen cel mai scurt timp a devenit pasionat de aceste comori nesecate ale Neamului Rom\u00e2nesc, socotindu-le singurele mijloace prin care s-ar putea p\u0103stra specificul nostru, f\u0103cea leg\u0103tura astfel \u00eentre via\u021ba de petrecere la ora\u0219 \u0219i cea de la munte.
\nDintru \u00eenceput, a propus unor prieteni s\u0103 mearg\u0103 vara \u00een excursii la munte unde sunt at\u00e2tea frumuse\u021bi. \u00cen zilele de s\u0103rb\u0103toare erau re\u021binu\u021bi \u00een satele Jitia, Neculele unde se f\u0103ceau horite \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Aici vedea or\u0103\u0219eanul stric\u0103toarea, ia \u0219i opinca. Aci auzea un c\u00e2ntec rom\u00e2nesc, aci vedea un br\u00e2u, o hor\u0103, aci auzea o strig\u0103tur\u0103 care \u00eenveselea hora.
\nA\u0219a au mers lucrurile c\u00e2\u021biva ani. Cei du\u0219i odat\u0103 acolo cereau s\u0103 mai mearg\u0103.
\nMenela\u0219 Chircu devenise ,,maestru\u201d \u00een ale jocului.
\nB\u0103tea opinca mai bine, mai frumos \u0219i mai elegant ca un mocan autentic. Atunci a str\u00e2ns \u00een jurul s\u0103u pe to\u021bi cei anima\u021bi de acelea\u0219i frumoase sentimente \u0219i a \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1898 Societatea de joc, port \u0219i c\u00e2ntec rom\u00e2nesc ,,Chindia\u201d.
\nNumele societ\u0103\u021bii e numele jocului bine cunoscut Chindia.
\nC\u00e2nd a zis cineva Chindia, nu s\u2019a putut g\u00e2ndi dec\u00e2t la boierul Menela\u0219 Chircu.
\nScopul acestei societ\u0103\u021bi era s\u0103 p\u0103streze ne\u0219tirbit jocul, portul \u0219i muzica noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Cum jude\u021bul nostru a fost destul de bogat \u00een aceste comori ale Neamului, se punea problema extinderii \u00een \u021bar\u0103 a tuturor acestora. La \u00eenceput avea un caracter local din cauz\u0103 c\u0103 nu erau cadrele bine formate. Totu\u0219i, la unele mari serate din Bucure\u0219ti, la care boierul Menela\u0219 Chircu lua parte ca invitat ale \u00eenaltelor sale cuno\u0219tin\u021be, a fost descoperit ca maestru al jocului.
\nAtunci doamnele din \u00eenalta societate bucure\u0219tean\u0103 au organizat \u00een capital\u0103 o societate la reprezenta\u021biile c\u0103reia boierul Menela\u0219 Chircu era nelipsit. Aducea cu el nota specific\u0103 a jocului \u0219i portului rom\u00e2nesc. \u00cen jude\u021b \u0219i ora\u0219 a pus st\u0103p\u00e2nire pe acestea \u0219i f\u0103r\u0103 preget a muncit zi de zi la p\u0103strarea lor. A venit r\u0103zboiul cel mare (1916-1918). Au venit vremurile de pribegie. Totul a fost paralizat.<\/p>\n

\"\"

\u00cen epoca de dup\u0103 r\u0103zboi, c\u00e2nd se sim\u021bea nevoie mai mult\u0103 ca oric\u00e2nd de o vie propagand\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, boierul Menela\u0219 Chircu, de\u0219i \u00een jurul v\u00e2rstei de 63 ani – \u00eempins de acelea\u0219i frumoase sentimente, \u00ee\u0219i formeaz\u0103 din nou echipa de dansatori, iar ,,Chindia\u201d \u00eencepe s\u0103 ias\u0103 din amor\u021beal\u0103. Bine preg\u0103tit\u0103, Societatea ,,Chindia\u201d, \u00een frunte cu boierul Menela\u0219 Chircu, putea prezenta oricui \u0219i oriunde jocurile \u0219i portul specific al jude\u021bului nostru. Prima \u0219i marea manifesta\u021bie de acest fel s\u2019a dat \u00een Bucure\u0219ti la Teatrul Na\u021bional cu ocazia serb\u0103rilor ,,Centenarului lui Tudor Vladimirescu\u201d. Societatea ,,Chindia\u00bb\u201d s-a prezentat a\u0219a de str\u0103lucit \u00eenc\u00e2t prin costume, jocuri \u0219i muzica ce-i \u00eenso\u021bea a atras aten\u021biunea chiar Marilor Suverani de atunci, M. S. Reginei Maria \u0219i M. S. Regelui Ferdinand cel glorios, felicit\u00e2nd pe ,,Mo\u0219ul\u201d – boier Chircu \u2014 c\u0103ci a\u0219a i se striga \u00een sal\u0103.<\/p>\n

\"\"

\u00cen ora\u0219ul \u0219i jude\u021bul nostru, ,,Chindia\u201d a fost aceea care a \u00eentre\u021binut flac\u0103ra rom\u00e2nismului. Dac\u0103 \u00een acest jude\u021b, portul na\u021bional se prezint\u0103 a\u0219a cum \u0219tim, aceasta se datore\u0219te numai \u0219i numai boierului Menela\u0219 Chircu.
\n\u00cen excursiile ce le f\u0103cea de 2-3 ori pe an la munte, nu se putea s\u0103 nu fac\u0103 tradi\u021bionalele hore de la Jitia la care veneau fl\u0103c\u0103i \u0219i fete din 7-8 sate, unde se prezentau cu cele mai frumoase costume, cunosc\u00e2nd c\u0103 fata sau fl\u0103c\u0103ul care avea cel mai frumos costum, primea 500-1000 lei premiu.<\/p>\n

\"\"

Se crease astfel un stimulent \u00een sufletele lor \u0219i de fiecare dat\u0103 veneau costume \u0219i mai frumoase \u0219i mai autentice.
\nHore de acest fel mai f\u0103cea Menela\u0219 Chircu \u0219i la Buda (sat situat la 20 km. nord de R.-S.) unde costumul \u0219i jocul rom\u00e2nesc \u00eencepuser\u0103 s\u0103 piar\u0103. Cine nu cunoa\u0219te aspectul frumos ce-l oferea ochiului, hora mare ce se \u00eentindea pe paji\u0219tea frumoas\u0103 din fa\u021ba casei boierului Menela\u0219 din Buda?
\nLa aceste hori pe l\u00e2ng\u0103 membrii Soc. ,,Chindia\u201d, mai veneau \u0219i mul\u021bi al\u021bi diletan\u021bi sau admiratori ai jocurilor din ora\u0219.
\n\u00cen ora\u0219 ,,Chindia\u201d se manifesta prin serate de jocuri \u0219i costume care aveau loc din Decembrie p\u00e2n\u0103 \u00een Aprilie. Aveau loc c\u00e2te 7-8 serate pe iarn\u0103. Erau cele mai frumoase petreceri ce se f\u0103ceau la noi. Str\u0103inii care luau parte la asemenea serate invidiau ora\u0219ul nostru, care a avut norocul s\u0103 aib\u0103 pe boierul Menela\u0219 Chircu, pentru ca jocul \u0219i costumul s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u021bimea lor. Cine putea s\u0103 reziste c\u00e2nd auzea zumzetul cobzei \u0219i trilurile naiului? Aspectul s\u0103lii era indescriptibil. Ora\u0219ul cunoa\u0219te Chindii la care participau cunosc\u0103tori de jocuri din multe ora\u0219e din \u021bar\u0103.<\/p>\n

\"\"

Chindia nu s\u2019a oprit numai aci. Boierul Menela\u0219 Chircu a f\u0103cut ca jocurile \u0219i costumele noastre s\u0103 fie c\u00e2t mai bine cunoscute. A\u0219a a r\u0103spuns la invita\u021biile ce s au f\u0103cut \u0219i f\u0103r\u0103 preget, secundat de D-na Elena Chircu, cei doi ,,fl\u0103c\u0103i\u201d \u0219i mul\u021bi prieteni, au mers \u00een ora\u0219ele: Chi\u0219in\u0103u, Tecuci, Foc\u0219ani, Buz\u0103u, Br\u0103ila, Bucure\u0219ti (de nenum\u0103rate ori), Sibiu, Craiova. Peste tot a imprimat tuturora dragostea de joc \u0219i costum. Orice mari manifesta\u021bii de acest fel care ar fi avut loc, nu se f\u0103ceau f\u0103r\u0103 s\u0103 fie invitat boierul Menela\u0219 Chircu.
\nIat\u0103 o scrisoare a D-nei Maria Pillat:
\n30. V. 1928.
\nStimate Domnule Chircu,
\nLa 9 Iunie este \u00eenchiderea seratelor Horei. Dorind a da un av\u00e2nt mai mare acestei mici serb\u0103ri, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 lua\u021bi negre\u0219it parte. Prezen\u021ba Dvs. va fi pentru tot tineretul o mare bucurie \u0219i un puternic imbold, l\u0103s\u00e2nd \u00een inimile tuturora o prea frumoas\u0103 amintire.
\nMaria Pillat
\nReputa\u021bia ,,Chindiei\u201d era bine stabilit\u0103 \u00eenc\u00e2t o cerea s\u0103 se manifeste peste hotare.
\nA\u0219a \u00een Iunie 1919 c\u00e2nd vremurile \u00eenc\u0103 nu se limpezise o doamn\u0103 din \u00eenalta societate bucure\u0219tean\u0103 vrea s\u0103 duc\u0103 ,,Chindia\u201d la Paris.
\nDe\u0219i cuno\u0219tea bine pe boierul Chircu. totu\u0219i s\u2019a adresat prietenului s\u0103u Al. Vlahu\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n

Vlahu\u021b\u0103 a trimis scrisoarea \u00een original boierului Chircu – pe care n\u2019o de\u021bin – la care a mai scris:
\nBuc. 28 Iunie 1919
\nFrate Menela\u0219,
\nCite\u0219te al\u0103turata scrisoare de la Colica (,e vorba de D-na Cella Delavrancea) \u0219i dac\u0103 se poate pune la cale o mic\u0103 sucursal\u0103 a ,,Chindiei pentru export\u201d, scrie-mi ca s\u0103 anun\u021b la Paris s\u0103 trimit\u0103 cele de cuviin\u021b\u0103. M\u0103 veste\u0219ti \u00een grab\u0103 c\u00e2\u021bi \u0219i c\u00e2nd vor s\u0103 plece. Noi plec\u0103m m\u00e2ine diminea\u021b\u0103 la C\u00e2mpina. Acolo s\u0103-mi scrii la ,,Vila Pictorul Grigorescu\u201d.
\nS\u0103rut\u0103ri de m\u00e2ini D-nei, Cu dor \u0219i cu dragoste,
\nAl. Vlahu\u021b\u0103<\/em><\/p>\n

\u00cen ora\u0219ul Foc\u0219ani unde s-au g\u0103sit oameni de ini\u021biativ\u0103, boierul Menela\u0219 Chircu a st\u0103ruit \u0219i s\u2019a \u00eenfiin\u021bat Soc. ,,Hora Unirei\u201d
\nCine din societatea foc\u0219\u0103nean\u0103 nu \u0219i aminte\u0219te cu pl\u0103cere de seara anual\u0103 – 24 Ianuarie – c\u00e2nd se \u00eenfr\u0103\u021beau cele 2 societ\u0103\u021bi ,,Chindia\u201d \u0219i ,,Hora Unirei\u201d s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Unirea?
\n\"\"

Aceast\u0103 Soc. trecea printr\u2019o criz\u0103, din cauza lipsei de conduc\u0103tor. A f\u0103cut mari progrese sub conducerea D-nei \u0219i D-lui Doctor Georgia, pasiona\u021bi juc\u0103tori \u0219i p\u0103trun\u0219i de cele mai \u00eenalte sentimente pentru portul, jocul \u0219i muzica noastr\u0103.
\nPe m\u0103sur\u0103 ce jocurile luau av\u00e2nt, Menela\u0219 Chircu se bucura. C\u00e2nd vedea un nou juc\u0103tor sau juc\u0103toare, i se umplea inima de bucurie. C\u00e2nd \u00eent\u00e2lnea \u00een excursiile ce le f\u0103cea prin munte o mocanc\u0103 cu o c\u0103ma\u0219\u0103 specific\u0103 regiunii, o cump\u0103ra imediat. A\u0219a se explic\u0103 colec\u021bia de ii frumoase ce le are D-na Chircu.
\nAnii au adus sc\u0103derea for\u021belor. Boierul Menela\u0219 Chircu nu se mai poate deplasa. A dat locul ,,fl\u0103c\u0103ilor\u201d \u0219i prietenilor s\u0103 conduc\u0103 ,,Chindia\u201d.
\nTocmai acum \u00eencep s\u0103 se deschid\u0103 noi orizonturi ,,Chindiei\u201d. Na\u0219te \u00een Europa dorin\u021ba de a se cunoa\u0219te jocurile, costumele \u0219i muzica fiec\u0103rei \u021b\u0103ri Prima manifesta\u021bie are loc \u00een 1934 la Viena c\u00e2nd ,,Chindia\u201d a trimis reprezentan\u021bii ei de seam\u0103, 1935 Festivalul Balcanic de la Istanbul unde de asemenea ,,Chindia\u201d a trimis alesele \u0219i ale\u0219ii ei.
\n1936 Olimpiada de la Berlin \u0219i ,,Weltkongress f\u00fcr Freizheit und Erholung\u00b0 duce iar membrii ,,Chindiei\u201d pe acele meleaguri.
\n1937 duce opinca, ia \u0219i muzica rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Fiordurile Norvegiei \u00een anturajul ,,Soc. Kraft dutch Freude\u201d din Germania. \u00cen
\nla Roma \u0219i pe Coasta de Azur, \u00een 1939 pe Coasta de Azur.<\/p>\n

\"\"

Acestea au fost roadele Chindiei, roade pe care nu le-a cules boierul Menela\u0219 Chircu, care cu 50 ani \u00eenainte se ocupa \u0219i r\u0103sp\u00e2ndea jocurile. Totu\u0219i satisfac\u021biile suflete\u0219ti cre\u0219teau.
\nEra mul\u021bumit p\u00e2n\u0103 la lacrimi c\u0103 acel costum pe care a \u0219tiut s\u0103 ni-1 aduc\u0103 nou\u0103, acea opinc\u0103 \u0219i acea muzic\u0103 a putut r\u0103suna \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i au putut fi purtate chiar prin palatele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti.
\n\u00cen ultimul timp, 1937, a luat fiin\u021b\u0103 \u00een Bucure\u0219ti Societatea de jocuri \u0219i costume rom\u00e2ne\u0219ti ,,Alunelul\u201d. Cine a \u00eenfiin\u021bat aceast\u0103 societate? Tot fiii ,,Chindiei\u201d. Tot aceea care au \u00eenv\u0103\u021bat jocul, care au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 poarte \u0219i s\u0103 iubeasc\u0103 costumul rom\u00e2nesc de la Menela\u0219 Chircu. Aceea sunt: D-l Alex. Dobrescu, profesor \u0219i mare me\u0219ter al jocurilor, D-na doctor Leontina Dobrescu aleas\u0103 juc\u0103toare \u0219i purt\u0103toare de costum. D-ra Elena-Mariela Lupescu, ne\u00eentrecuta juc\u0103toare care a pus \u0219i pune mult suflet la \u00eenjghebarea \u0219i existen\u021ba Societ\u0103\u021bii. Ing. Radu Chircu, fiul lui Menela\u0219 Chircu, des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een tehnica jocului. Ion David pictor \u0219i calificat juc\u0103tor, ne\u00eentrecut \u00een strig\u0103turi \u0219i \u00een darul de a \u00eenveseli hora, precum \u0219i mul\u021bi al\u021bi pasiona\u021bi ai acestor comori ale Neamului ca D-na \u0219i D-l Sachelarie, D-l Dr. Ilie Cojocaru, Farmacist Gh. \u021a\u00e2rulescu, care au \u0219tiut s\u0103 atrag\u0103 \u00een Cercul ,,Alunelului\u201d o mul\u021bime de admiratori ai jocului \u0219i portului rom\u00e2nesc.
\nNu trebuie s\u0103 uit\u0103m aci pe hazliul \u0219i perfectul juc\u0103tor Popescu-Jude\u021b, pe D-rele Goga, Cleo Mihalache, G. T\u0103nase. Hora\u021biu \u0219i al\u021bii.<\/p>\n

\"\"

Iat\u0103 ce scria ziarul ,,Cuv\u00e2ntul\u201d din 15 Ianuarie 1925:
\nCULTUL DATINEI<\/strong>
\nCu \u00eenvior\u0103rile vorbelor sale \u00een minte, mergeam peste dou\u0103 zile s\u0103 \u021bin o conferin\u021b\u0103 la R\u00e2mnicu-S\u0103rat. C\u00e2nd am intrat, sala era o feerie multicolor\u0103. Doamnele \u0219i domni\u0219oarele erau \u00een costum na\u021bional. Cele mai multe \u00een costumul \u021binutului r\u00e2mnicean. Ce m’a uimit e c\u0103 mul\u021bi dintre intelectuali, \u2014 avoca\u021bi, ofi\u021beri, studen\u021bi,\u2014 erau \u0219i ei \u00eembr\u0103ca\u021bi \u021b\u0103r\u0103ne\u0219te. Nu \u00een costume de contrafacere carnavalesc\u0103, ci in straie \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti adev\u0103rate. Minunea mi-a fost l\u0103murit\u0103 cu m\u00e2ndrie:
\n\u00cen localitate exist\u0103 o veche societate pentru cultivarea jocurilor na\u021bionale ,,Chindia\u201d, \u00eentemeiat\u0103 \u0219i condus\u0103 de un bog\u0103ta\u0219, d. Menela\u0219 Chircu, prietenul lui Vlahu\u021b\u0103 \u0219i colec\u021bionar de tablouri \u00eentre care locul \u00eent\u00e2ia \u00eel ocup\u0103 Grigorescu \u0219i Luchian. L-am v\u0103zut apoi pe acest simpatic b\u0103tr\u00e2n s\u0103lt\u00e2nd \u00een fruntea horelor cu o vioiciune, care \u00eentrecea pe a celor doi ,,FL\u0102C\u0102I\u201d ai s\u0103i ce d\u0103deau c\u0103ciula pe sprincean\u0103 \u0219i b\u0103teau parchetul cu opinca. Dar \u00een seara aceea \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 de culori \u0219i de ritmuri, am \u00een\u021beles un lucru: ce extraordinar\u0103 influen\u021b\u0103 educativ\u0103 exercit\u0103 acolo amintirea lui Grigorescu \u0219i prezen\u021ba tablourilor lui. O doamn\u0103 Paulina Gheorghescu. care purta cu maiestate costumul \u021b\u0103r\u0103ncilor lui, mi-a l\u0103murit cum \u00ee\u0219i alegea Grigorescu acest costum de pe plaiurile R\u00e2mnicului. R\u00e2mnicenii se recunosc \u00een opera marelui pictor \u0219i siluetele care se \u00eenturnau \u00een hor\u0103 p\u0103reau \u00een adev\u0103r desprinse din p\u00e2nzele vizionarului. Priveam s\u0103rb\u0103toarea de culori \u0219i \u00een\u021belegeam c\u0103 aceast\u0103 surprinz\u0103toare ,,Chindie\u201d \u00ee\u0219i are ob\u00e2r\u0219ia \u00een cele c\u00e2teva tablouri ale lui Grigorescu din casa primitoare a D-lui Chircu. Era opera lui postum\u0103 \u0219i vie.
\nClasa noastr\u0103 cult\u0103, \u00eenstr\u0103inat\u0103 p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboi, \u00ee\u0219i caut\u0103 r\u0103d\u0103cinile rom\u00e2ne\u0219ti, se romanizeaz\u0103. Fenomenul e mult mai \u00eentins dec\u00e2t aceste dou\u0103, trei constat\u0103ri de proces-verbal. \u0218i el nu vine f\u0103r\u0103 ad\u00e2nci satisfac\u021bii pentru noi care \u00eel vis\u0103m \u0219i propag\u0103m.
\nNichifor Crainic<\/em><\/p>\n

\"\"

Iat\u0103 ce scrie \u00een ziarul ,,Universul\u201d din 23 Martie 1911:
\nAPOSTOLATUL LUI MENELA\u0218 CHIRCU<\/strong>
\nSe \u00eemplinesc ast\u0103zi trei luni de la moartea lui Menela\u0219 Chircu. Dac\u0103 i-ar fi supravie\u021buit unul din prietenii lui scumpi, Delavrancea, pictorul Grigorescu sau Vlahu\u021b\u0103 i-ar fi f\u0103cut ei elogiul demn de sufletul lui mare.
\nLui i-a fost dat s\u0103 le supravie\u021buiasc\u0103 \u00eens\u0103, \u0219i chiar s\u0103-i imortalizeze \u00een bronzuri ca cele de la Dragosloveni \u0219i R. S\u0103rat.
\n\u00cen boierul acesta de str\u0103veche vi\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a clocotit o uria\u0219e iubire de neam. Lui i se datore\u0219te rena\u0219terea jocurilor noastre na\u021bionale, a\u0219a zisele ,,dansuri\u201d \u00een graiul \u00eenstr\u0103inat.
\nPentru re\u00eenvierea lor, \u00een caracterul cel mai curat, mai pitoresc \u0219i arhaic, a jertfit adev\u0103rate averi, dar mai ales cea mai aleas\u0103 risip\u0103 de sim\u021bire \u0219i de suflet.
\nAvea tocmite cu anul vestite tarafuri de l\u0103utari \u0219i mai ales toamnele, la viile sale din jud. R. S\u0103rat, se adunau \u00een mijlocul numero\u0219ilor oaspe\u021bi, ne\u00eentrecu\u021bi juc\u0103tori \u0219i din alte jude\u021be, pentru a se \u00eenv\u0103\u021ba unii pe al\u021bii jocurile ne\u0219tiute \u0219i uitate \u0219i a le r\u0103sp\u00e2ndi din nou.
\nCu d-na Chircu \u0219i cu alte doamne \u0219i domni\u0219oare, adeseori purt\u0103toarele unor nume istorice, colinda \u021bara, organiz\u00e2nd mai ales \u00een Basarabia, mari demonstra\u021biuni de jocuri \u0219i c\u00e2ntece na\u021bionale.
\nPurtau cu to\u021bii cu at\u00e2ta m\u00e2ndrie straiele \u0219i portul rom\u00e2nesc \u0219i jucau cu at\u00e2ta frumuse\u021be, pricepere \u0219i \u00eensufle\u021bire, \u00eenc\u00e2t st\u00e2rneau cea mai vie uimire \u0219i admira\u021bie chiar pentru str\u0103ini. Cu patru decenii \u00een urm\u0103, \u00eentemeind ,,Chindia\u201d, nu b\u0103nuia c\u0103-i va fi dat s\u0103 descopere p\u00e2n\u0103 \u0219i str\u0103vechile jocuri ,,dacice\u201d din \u021bara Oa\u0219ului \u0219i s\u0103 le redea tineretului ca pe un patrimoniu str\u0103vechi \u0219i sf\u00e2nt de ne\u00eentrecut\u0103 frumuse\u021be.
\nLa r\u00e2ndul lui tineretul c\u00e2\u0219tigat de el pentru idee, a \u00een\u021beles s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u021bimea jertfelor \u0219i iubirii lui Menela\u0219 Chircu. I-a dat duioasa \u0219i mi\u0219c\u0103toarea m\u00e2ng\u00e2iere, de a ob\u021bine cu jocurile rom\u00e2ne\u0219ti, laurii str\u0103luci\u021bi ai primelor clasific\u0103ri la concursurile etnografice interna\u021bionale. A \u00een\u021beles totodat\u0103 ce nepre\u021buit tezaur de frumuse\u021be \u0219i sim\u021bire a l\u0103sat neamului s\u0103u Menela\u0219 Chircu, care \u0219i-a jertfit nu numai timp \u0219i averi, dar chiar s\u0103n\u0103tatea \u0219i via\u021ba pentru triumful acestei idei, \u00een care el ca un vizionar, a \u00eentrev\u0103zut minunate triumfuri na\u021bionale.
\nFie ca jertfa \u0219i cultul lui pentru tradi\u021bie \u0219i neam, s\u0103 fie pild\u0103 celor mul\u021bi.
\nG. Lungulescu<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CAP. III OMUL DE CULTUR\u0102 Motto: ,,Prin mine \u00eensumi\u201d Menela\u0219 Chircu Boierul Menela\u0219 Chircu, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie un savant, a<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12780,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12820"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12820"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12820\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12832,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12820\/revisions\/12832"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12780"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}