{"id":12801,"date":"2020-12-21T15:43:39","date_gmt":"2020-12-21T12:43:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12801"},"modified":"2020-12-21T15:43:39","modified_gmt":"2020-12-21T12:43:39","slug":"spatii-culturale-nr-64-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12801","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 64 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Poe\u021bii \u0219i (i)realitarea postdecembrist\u0103<\/strong><\/p>\n

C\u0103 avem poe\u021bi \u2013 \u0219i mul\u021bi dintre ei buni \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului \u2013 este o realitate. O spun volumele publicate la puzderia de edituri ivite pe tot cuprinsul \u021b\u0103rii, \u0219i la sat, \u0219i la ora\u0219, o spun premiile la at\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea festivaluri de poezie (\u0219i mai cu \u0219taif, \u0219i mai de conjunctur\u0103), o spun ierarhiile pre liste \u00eentocmite \u0219i aspru criticate din motive de absen\u021b\u0103, inutilitate, parti pris sau invidie pur \u0219i simplu, o spun r\u00e2ul, ramul, \u0219i \u00een ultimul r\u00e2nd (dar \u0219i \u00een neglijabil\u0103 m\u0103sur\u0103) \u2013 cititorii. Care cititori, dup\u0103 ce c\u0103 sunt pu\u021bini \u0219i f\u0103r\u0103 voca\u021bie de fani autentici, se mai \u0219i consider\u0103, la r\u00e2ndu-le, poe\u021bi sau m\u0103car epigoni prin copy paste, dup\u0103 cum s-a tot ar\u0103tat, f\u0103r\u0103 nici un efect penal sau de carier\u0103 (s\u0103 ne amintim de \u201econfratele\u201d care i-a plagiat Lumini\u021bei Zaharia un volum de poeme, intr\u00e2nd apoi, f\u0103r\u0103 jen\u0103, \u00een r\u00e2ndul membrilor USR, fiindc\u0103 a\u0219a-i la noi, dreptul de autor nici nu se pl\u0103te\u0219te, nici nu se recunoa\u0219te).
\nDeci avem poe\u021bi. \u00centrebarea este: ce facem cu ei? Clasa politic\u0103 nu le duce dorul, fiindc\u0103 sunt ni\u0219te vis\u0103tori\/ contemplativi, acolo, desprin\u0219i de contingent, una, nu mai umplu stadioane electorale, doi, \u0219i nici nu-i mai bag\u0103 lumea \u00een seam\u0103 ca pe vremuri, trei. \u00cenainte de evenimentele din decembrie, pentru c\u0103r\u021bile a\u0219a-zis subversive, cu \u0219op\u00e2rlici strecurate abil la adresa \u00eempu\u0219catului \u0219i a sinistrei sale so\u021bii, lumea \u00ee\u0219i smulgea p\u0103rul, \u00ee\u0219i rupea hainele \u0219i se c\u0103lca \u00een picioare \u00een fa\u021ba libr\u0103riilor (cam cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 azi c\u00e2nd se anun\u021b\u0103 promo\u021bii la vreun supermarket), \u00een cazul \u00een care nu alegea metoda str\u0103mo\u0219esc-balcanic\u0103 a \u0219p\u0103gii bine plasate pe la v\u00e2nz\u0103toarele de c\u0103r\u021bi. Situa\u021bia s-a schimbat din mai multe motive. \u00cent\u00e2i, pentru c\u0103, odat\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 libertatea de exprimare, poe\u021bii pot s\u0103 spun\u0103 ce vor, s\u0103 dema\u0219te condi\u021bia precar\u0103 de tr\u0103itor \u00een Rom\u00e2nia, corup\u021bia la nivel \u00eenalt, derapajele penale de care se fac vinova\u021bi cei ce ne conduc, imoralitatea, falsitatea etc. (aici intr\u00e2nd \u0219i \u00eenc\u0103lcarea celor \u0219apte porunci, blasfemia, \u0219perjurul \u0219i alte chestii care \u021bin \u0219i de biseric\u0103, \u0219i de tribunal). De spus, pot s\u0103 spun\u0103 ce le trece prin cap \u0219i ce le vine la gur\u0103, c\u0103ci efectul este nul: nimeni nu-i cite\u0219te, nimeni nu-i ascult\u0103, vorba unui baron local, \u201elatr\u0103 ei \u00eentre ei \u0219i se bag\u0103 singuri \u00een seam\u0103\u201d. Sensibilitatea la critic\u0103 a fo\u0219tilor politicieni, gata s\u0103 cenzureze \u0219i s\u0103 sanc\u021bioneze p\u00e2n\u0103 \u0219i un zbor de pas\u0103re care nu respecta linia partidului, a l\u0103sat locul unui obraz gros, rezultat al lipsei de cultur\u0103 \u0219i de educa\u021bie. Noii politicieni nu sunt impresiona\u021bi de subtilit\u0103\u021bi poetice, pe ei trebuie s\u0103-i amenin\u021bi cu b\u00e2ta, nu cu alexandrinul, pentru ei, dac\u0103 un text nu este m\u0103car juridic, n-are nicio relevan\u021b\u0103, iar discursul poetic pare un moft pe l\u00e2ng\u0103 abramburitele texte de \u00eembrobodit mul\u021bimile, pe care le confec\u021bioneaz\u0103 pentru ei consilieri bine pl\u0103ti\u021bi, recruta\u021bi din afar\u0103 ori din\u0103untru, de pe la servicii, niciodat\u0103 din r\u00e2ndul membrilor USR.
\nCondi\u021bia poetului s-a schimbat nu numai prin raportare la clasa politic\u0103, ci \u0219i din cauza tranzi\u021biei la democra\u021bie \u0219i la economia de pia\u021b\u0103. Faptul c\u0103 au ap\u0103rut edituri peste tot, c\u0103 oricine, dac\u0103 are banii necesari, \u00ee\u0219i poate tip\u0103ri operele complete, autointitul\u00e2ndu-se, apoi, cu emfaz\u0103, \u201epoet \u0219i scriitor\u201d, nu \u00eenseamn\u0103 mare lucru nici pentru cititorii r\u0103ma\u0219i \u00een patrie, nici pentru cultura rom\u00e2n\u0103. C\u00e2nd produc\u021bia la hectar a poe\u021bilor o dep\u0103\u0219e\u0219te pe cea a cartofilor (ca s\u0103 fim \u00een ton cu \u0219lag\u0103rul zilei, putem \u00eenlocui cartofii cu ro\u0219iile), e foarte greu s\u0103 alegi bob cu bob. Editurile nu au redactori de carte \u0219i corectori dec\u00e2t, poate, \u00een caseta tehnic\u0103, fiindc\u0103, \u00een realitate, lucr\u0103rile se public\u0103 exact \u00een varianta autorului, cu gre\u0219elile gramaticale care i-au sc\u0103pat, cu t\u00e2mpeniile proprii sau copiate de pe internet (\u201eintertextualitatea\u201d a devenit o scuz\u0103 \u2013 jalnic\u0103, dar scuz\u0103! \u2013 pentru plagiat). Nu mai exist\u0103 cenzur\u0103 \u2013 \u0219i e foarte bine c\u0103 nu mai exist\u0103. Dar cineva care s\u0103 gireze publicarea volumelor, atest\u00e2ndu-le valoarea sau nonvaloarea ar trebui s\u0103 existe totu\u0219i prin cele nenum\u0103rate edituri, altminteri e p\u0103cat de p\u0103durile t\u0103iate \u0219i transformate \u00een h\u00e2rtie\/ maculatur\u0103 literar\u0103. Unii spun c\u0103 valoarea unei opere este semnalat\u0103 de criticii literari, chema\u021bi s\u0103 formeze gustul pentru frumos, s\u0103-i educe pe consumatorii de literatur\u0103 \u0219.a.m.d. Serios?! C\u00e2te edituri \u00ee\u0219i permit s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 \u2013 pe statul de plat\u0103, nu la negru \u2013 pe Alex \u0218tef\u0103nescu, ori pe Daniel Cristea Enache, ori pe Al. Cistelecan, ori pe Paul Cernat (ca s\u0103 d\u0103m doar c\u00e2teva nume mai cunoscute), c\u00e2nd avem at\u00e2t de mul\u021bi \u201ecritici\u201d de cas\u0103 \u0219i de ocazie, to\u021bi, cititori \u00eent\u00e2mpl\u0103tori ai volumul scris de vecinul de scar\u0103 la bloc, despre care nu numai c\u0103 scriu rapid o cronicu\u021b\u0103, dar o \u0219i trimit la \u0219apte-opt reviste odat\u0103? Culmea este c\u0103 \u201erecenziile\u201d se \u0219i public\u0103 \u0219i, dup\u0103 dou\u0103-trei opera\u021bii similare, f\u0103c\u0103torii de laude din bloc se autointituleaz\u0103 \u201ecritici literari\u201d, aduc\u00e2nd \u00een aten\u021bia publicului, oricum derutat, tot felul de mizerii care n-au nicio leg\u0103tur\u0103 cu literatura. Se poate lupta poetul adev\u0103rat cu o astfel de realitate? Poate ie\u0219i din ea? Sigur: \u00eentre patru sc\u00e2nduri \u0219i cu un convoi de l\u0103ud\u0103tori postmortem (asta dac\u0103 nu e vreun alt eveniment \u00een ziua respectiv\u0103: o nunt\u0103 ori botez la interlopi, un divor\u021b, o b\u0103taie \u00eentre clanuri, o descindere la mafio\u021bi sau m\u0103car o b\u0103taie din picior \u0219i-un pumn \u00een masa parlamentului).
\nPoezie \u2013 s\u0103r\u0103cie. \u0218i cui \u00eei pas\u0103 de s\u0103raci?<\/p>\n


\nMagda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

\u201eUn p\u0103m\u00e2nt numit Aiud\u201d<\/strong><\/p>\n

Un proiect r\u0103mas nerealizat de Petru Ursache se intitula Un p\u0103m\u00e2nt numit Aiud. Se putea numi Un infern numit Aiud, dar \u015fi Un p\u0103m\u00e2nt numit Gherla, Un p\u0103m\u00e2nt numit Sighet, Un p\u0103m\u00e2nt numit Mislea, Un p\u0103m\u00e2nt numit V\u0103c\u0103re\u015fti, Un p\u0103m\u00e2nt numit T\u00eerg\u015for… C\u00e2te nume nu are p\u0103m\u00e2ntul temni\u0163elor, al casimcilor, al zarcilor… Cartea lui Petru, Istorie, genocid, etnocid, edi\u0163ie integral\u0103, sub tipar la Eikon, \u00een 2019, e o scar\u0103 la cer pentru martiri, pentru p\u0103timitori ai \u00eenchisorilor. Despre Calvarul Na\u0163iunii Rom\u00e2ne Cre\u015ftine, ca s\u0103-l scrie, Petru a citit sute de m\u0103rturii ale suferin\u0163ei de neimaginat, iar f\u0103ptuitorii ar trebui judeca\u0163i nu de vreun \u201etribunal al poporului\u201d, ci de Biserica Poporului. Acolo, la Gherla (construit\u0103 de Maria Tereza), Valeriu Anania a fost b\u0103tut predilect la t\u0103lpi cu v\u00e2n\u0103 de bou (b\u0103taie cumplit\u0103) de comandantul Enoiu, a\u015fa cum m\u0103rturise\u015fte \u00een Memorii, Ia\u015fi, Polirom, 2008.
\nMartiriul lung \u015fi constant al Bisericii cre\u015ftine l-a preocupat intens pe Petru Ursache. Preo\u0163ilor \u00eentemni\u0163a\u0163i, b\u0103tu\u0163i, schingiui\u0163i li s-a oferit moarte martiric\u0103 prin baterea de cuie-n frunte, pe viu, prin \u00eenghe\u0163are \u00een apa Canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, moarte f\u0103r\u0103 morm\u00e2nt \u015fi f\u0103r\u0103 cruce. Ioan Ianolide scrie, \u00een \u00centoarcerea lui Hristos, Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2006, p. 145, c\u0103 inspectorul pu\u015fc\u0103riei de la Tg. Ocna i-a spus lui Valeriu Gafencu, \u201esf\u00e2ntul \u00eenchisorilor\u201d: \u201eAici s-a terminat cu Hristos\u201d. Terifiantele \u201emetode\u201d din pu\u015fc\u0103riile crimei, groazei, calvarului sunt receptate cu indiferen\u0163\u0103 cel pu\u0163in suspect\u0103. Domnul Alexandru Florian eticheteaz\u0103 negativ altruismul p\u00e2n\u0103-n moarte al lui Valeriu Gafencu. Reapar agen\u0163ii regimului ateo-bol\u015fevic, ca s\u0103 nege \u0163elul \u201eexperimentului Pite\u015fti\u201d, declarat de Mihai Buracu \u201emurd\u0103rirea a to\u0163i \u015fi a toate\u201d (T\u0103bli\u0163ele de s\u0103pun de la It\u015fep-It). Tartorul Nicolschi afirma, \u00eentr-un interviu, luat \u00een 1992 de Lucia Hossu-Longin pentru Memorialul durerii, c\u0103 \u201eexperimentul Pite\u015fti\u201d nici n-a existat, c\u0103-i \u201escorneala\u201d lui Ierunca \u015fi Goma. Au p\u0103\u0163it ceva Pantiu\u015fa Bodnarenko ori Mi\u015fu Dulgheru-Dulbergher?
\n\u201eCei mai mul\u0163i au fost bravi\u201d, scrie Ioan Ianolide despre generalii, ofi\u0163erii, intelectualii \u00eenchi\u015fi la Aiud. Vizat era \u00eendeosebi tineretul cre\u015ftin-ortodox. \u015ei tot Ianolide: \u201eSe adunaser\u0103 acolo c\u00e2teva mii de tineri studen\u0163i (…). Din punct de vedere politic, to\u0163i erau anticomuni\u015fti.\u201d
\nBlestemul lui Radu Gyr, \u015ftiut pe de rost de Grigore Caraza \u015fi pe patul mor\u0163ii, sun\u0103:
\n\u201eAiudule, Aiudule,\/ temni\u0163\u0103 crunt\u0103,\/ F\u0103-te, z\u0103ludule, piatr\u0103 m\u0103runt\u0103\/ Focul m\u0103n\u00e2nce-te,\/ c\u0103 nu te mai saturi\/ mereu vrei sc\u00e2ncete\/ \u015fi bei oftaturi\/\/ V\u00e2ntul destrame-te, c\u0103 nu-\u0163i ajunge!\/ \u00cen marea-\u0163i foamete,\/ mereu vrei s\u00e2nge.\/\/ Grindina \u00eendoaie-te\/ spele-te ploaie\/ lan\u0163uri \u015fi vaiete\/ s\u0103 \u0163i le-nmoaie (…) Aiudule, Aiudule\/ fiar\u0103 n\u0103uc\u0103\/ face-te-ai, crudule,\/ fum \u015fi n\u0103luc\u0103\u201d.
\nPreo\u0163ii cre\u015ftini au \u00eembog\u0103\u0163it sinaxarul sau ar trebui s\u0103-l \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103. Episcopul Vasile Aftenie, dup\u0103 traseul impus de la Dragoslavele la M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani (lag\u0103r-\u00eenchisoare), a murit la V\u0103c\u0103re\u015fti, \u00een mai 1950. Episcopul greco-catolic Ioan Suciu a murit la Sighet, f\u0103r\u0103 judecat\u0103, f\u0103r\u0103 condamnare. Morm\u00e2nt necunoscut. Episcopul de Lugoj, Valeriu Traian Fren\u0163iu, a murit la Sighet, \u00een 11 iulie \u201952 \u015fi a fost zv\u00e2rlit la groap\u0103 comun\u0103. Leit-motiv: f\u0103r\u0103 judecat\u0103, f\u0103r\u0103 condamnare. Episcopul Alexandru Russu a murit f\u0103r\u0103 slujb\u0103, la Gherla,\u00een \u201863. Episcopul Ioan B\u0103lan a murit \u00een \u201959, \u00een DO, f\u0103r\u0103 judecat\u0103, f\u0103r\u0103 condamnare. Episcopul Tit Liviu Chinezu a murit \u00eenghe\u0163at la Sighet, \u00een 15 ianuarie 1955; f\u0103r\u0103 sicriu, l-au aruncat \u00een Cimitirul S\u0103racilor. Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, \u00een 1969 cardinal in pectore, a spus \u00een \u201970, \u00een spitalul Colentina, ultimele cuvinte: \u201eLupta mea s-a sf\u00e2r\u015fit, a voastr\u0103 continu\u0103.\u201d Iar noi am a\u015fteptat c\u0103in\u0163a tor\u0163ionarilor.
\n\u00cen RPR penitenciar\u0103, pe certificatele de deces, securi\u015ftii scriau, la motivul decesului: tensiune arterial\u0103, insuficien\u0163\u0103 circulatorie, miocardit\u0103 cronic\u0103, TBC. Ce provocase aceste boli, pe \u00een\u0163elesul tuturor, tortura, nu intra \u00een discu\u0163ie.
\n\u00cen 1951, c\u00e2nd veneau de\u0163inu\u0163ii, directorul \u00eenchisorii, ceferistul din Tecuci, Gheorghiu, le striga \u201ebandi\u0163ilor\u201d c\u0103 ei, tor\u0163ionarii, au fost prea binevoitori, c\u0103 ar fi trebuit uci\u015fi chiar la arestare (Octavian Voinea, Masacrarea studen\u0163imii rom\u00e2ne, Ed. Majadahonda, Bucure\u015fti, 1996). Dup\u0103 CIA, scrie Oct. Voinea, \u00een 1956, \u00een Bucure\u015fti, erau 17.000 de agen\u0163i ai Securit\u0103\u0163ii; \u00een restul Rom\u00e2niei, 70.000. M\u00e2na b\u0103t\u0103u\u015f\u0103 a lui Gheorghiu era Niki Marcu. Sugruma, b\u0103tea cu capul de perete, \u201ea\u015fa cum ba\u0163i un m\u0103r ca s\u0103-l putreze\u015fti\u201d (Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtat\u0103, Ed. Antim, 2002). \u015ei tot Maxim scrie cum a fost torturat unul dintre capii rezisten\u0163ei din Vrancea, Mihai Timaru, jerf\u0103 neconcludent\u0103 pentru senatorul PSD \u015eerban Nicolae. \u015ei contestat\u0103. De acela\u015fi senator. Scrie Vasile Scut\u0103reanu c\u0103, dup\u0103 o r\u0103zvr\u0103tire contra regimului inuman de temni\u0163\u0103, grupul lui Agapi a fost b\u0103gat \u00een zarc\u0103; pe to\u0163i i-a ucis gerul; s-au str\u00e2ns unul \u00een altul \u015fi a\u015fa, \u00eenghe\u0163a\u0163i, suda\u0163i de ger, i-au dus \u00eentr-o c\u0103ru\u0163\u0103 la groapa comun\u0103 din R\u00e2pa Robilor.
\n\u00cen Casimca, talpa iadului din Reduitul Jilavei, se aflau, \u00een \u201958, Costache Opri\u015fan, Marcel Petri\u015for, P\u0103rintele Calciu, Iosif V. Iosif. Erau \u00eenchisori speciale \u015fi specializate. Aiud: corec\u0163ie-recluzie-munc\u0103 silnic\u0103; Bra\u015fov-recluzie; Caransebe\u015f, Satu Mare, V\u0103c\u0103re\u015fti, Craiova, Constan\u0163a, Ia\u015fi, Oradea-corec\u0163ie; Cluj: toate categoriile de pedepse; Suceava: arest, carcer\u0103, carcer\u0103 grea; Doftana: recidivi\u015fti, pedepse disciplinare; Ocnele Mari: munc\u0103 silnic\u0103; Gherla: institut corec\u0163ional; Mislea: femei, toate categoriile de pedepse; tot pentru femei, M\u0103rgineni, Miercurea Ciuc, Dumbr\u0103veni, Arad (exclusiv femei), Lag\u0103rul \u201eAnghel Saligny\u201d din Dobrogea. Aspazia O\u0163el Petrescu, una dintre studentele preferate de Lucian Blaga, a fost arestat\u0103 \u00een \u201948, a stat la Mislea, Dumbr\u0103veni, Miercurea-Ciuc zece ani \u015fi \u00eenc\u0103 patru, dup\u0103 executarea pedepsei, tot la Mislea, ca \u201eirecuperabil\u0103\u201d.
\nCercet\u0103torii IICCEMER (institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc) au trecut \u00een dic\u0163ionar: 3.802 de femei \u00eenchise, 1.454 mame, multe f\u0103r\u0103 apartenen\u0163\u0103 politic\u0103; de-a valma, so\u0163ii, surori, fiice. Minore, ca Maria Ioana Cantacuzino, fiica lui B\u00e2zu \u015fi a Anc\u0103i Diamandi, nepoat\u0103 a lui George Enescu; a fost arestat\u0103 ca \u201esubversiv\u0103\u201d la 16 ani, \u00een 1952 \u015fi dus\u0103 la Rahova. Mama n-a \u015ftiut nimic de fiica ei. Trei ani de V\u0103c\u0103re\u015fti, Jilava, Ghencea, Pipera, T\u00eerg\u015for, Mislea. Ie\u015fit\u0103, a lucrat ca ajutor de sudor, ca taxatoare IRTA, ca \u015famponier\u0103 la un coafor, p\u00e2n\u0103 a plecat \u00een Fran\u0163a, \u00een \u201980. Fiica lui Petre Roman, vorbind vrute \u015fi nevrute la televizor, poveste\u015fte cum era s\u0103-\u015fi piard\u0103 via\u0163a, dup\u0103 \u201989, \u015fi c\u0103 tata-premier a trimis-o \u00een Fran\u0163a, tocmai la Paris, ca s-o salveze. Era amenin\u0163at\u0103 de cine? De minerii care loveau la cap studen\u0163ii pe str\u0103zile capitalei (pe liderul manifesta\u0163iei din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, Marian Munteanu, aproape c\u0103 l-au ucis) sau se luptau cu cele 15 ma\u015fini de scris, la sediul PN\u0162 din Bucure\u015fti? Frumosul, chiparosul premier ne-a \u00eempobobit fondul principal de cuvinte cu vocabula rom, ca s\u0103 se iveasc\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103 o confuzie dorit\u0103 \u00eentre rom \u015fi rom\u00e2n, \u00eentre rominc\u0103 \u015fi rom\u00e2nc\u0103, \u00eentre limba cea rom\u00e2n\u0103 \u015fi cea rom\u0103. Iar Roman \u015fi fosta-i so\u0163ie orientalista nu prididesc s\u0103 laude eroismul tat\u0103lui, respectiv socrului Valter Roman, lupt\u0103tor \u00een Spania pentru cauz\u0103, agent NKVD, politruc la Radio Moscova, \u015fef abil peste ma\u015fin\u0103ria propagandistic\u0103 a Editurii Politice…
\nDorina Pot\u00e2rc\u0103 a trecut prin lag\u0103re (Ghencea, Pope\u015fti-Leordeni, Pipera, Dumbr\u0103veni), numai pentru c\u0103 era so\u0163ia lui Virgil Pot\u00e2rc\u0103, ministru al Justi\u0163iei, al Agriculturii \u015fi al Lucr\u0103rilor Publice, din partea PN\u0162. Dup\u0103 ce lucra la dig, adormea merg\u00e2nd. Dup\u0103 eliberare, \u00een \u201954, n-a putut fi dec\u00e2t muncitoare, v\u00e2nz\u0103toare… Greu, foarte greu, a ob\u0163inut un post de profesoar\u0103 suplinitoare, navetist\u0103. Iar Ecaterina Madgearu, de\u015fi so\u0163ul fusese ucis de legionari \u00een \u201940, a stat \u00eenchis\u0103 \u00eentre \u201953-\u201954, ca so\u0163ie de fost demnitar. Mihaela Vulc\u0103nescu a fost \u00eenchis\u0103 doar ca sor\u0103 a lui Mircea Vulc\u0103nescu; M\u0103riuca, doar ca fiic\u0103.
\nSo\u0163ia lui Gh. I. Br\u0103tianu, Elena Sturza, a fost \u015fi ea arestat\u0103 \u00een \u201951. Cei trei copii, trimi\u015fi afar\u0103, nu \u015fi-au mai v\u0103zut tat\u0103l, mort la 55 de ani, \u00een \u201953, \u00een celula 73 Sighet. Elena a murit \u00een exil, \u00een \u201970. O familie distrus\u0103. Mara Laz\u0103r, so\u0163ia lui Ilie Laz\u0103r, nu \u015fi-a tr\u0103dat so\u0163ul dup\u0103 \u00eenscenarea de la T\u0103m\u0103d\u0103u. Ca membr\u0103 PN\u0162, c\u00e2\u015ftigase alegerile contra lui I.C. Parhon \u015fi a fost pedepsit\u0103 crunt pentru asta. Ilie Laz\u0103r a recunoscut dang\u0103tul de clopot al bisericii din localitate, d\u0103ruit de familia sa \u00een urm\u0103 cu 150 de ani \u015fi doar a\u015fa a \u015ftiut c\u0103 se afla \u00een \u00eenchisoarea din Sighet. Niculina Mihalache nu \u015fi-a denun\u0163at so\u0163ul, pe Ion Mihalache, arestat tot la T\u0103m\u0103d\u0103u. N-a \u015ftiut c\u00e2nd a murit, \u00eenchis la R\u00e2mnic. Ea a f\u0103cut \u00eenchisoare grea, a avut DO \u00een B\u0103r\u0103gan, casa i-a fost luat\u0103 \u015fi a sf\u00e2r\u015fit \u00eentr-un c\u0103min de b\u0103tr\u00e2ni din Bucure\u015fti, \u00een \u201973, dup\u0103 zece ani de trai mizer. A murit de \u00cen\u0103l\u0163are.
\nArlette Coposu a disp\u0103rut 14 ani; \u00eenchis\u0103, f\u0103r\u0103 drept de vizite, medicamente, pachet de acas\u0103. Condamnat\u0103 la 20 de ani de munc\u0103 silnic\u0103 (spionaj pentru Fran\u0163a), \u00een fapt, pentru c\u0103 frecventa Biblioteca Francez\u0103 din Bucure\u015fti. Temni\u0163e: Malmaison, Jilava, V\u0103c\u0103re\u015fti, Mislea, Miercurea Ciuc, Oradea. Ana Pauker, unealta Sovietelor, declarase Institutul Francez \u201eoficin\u0103 de spionaj\u201d, \u00een \u015fedin\u0163a CC din 20 0ct. 1948. Serge-Henri Parisot a fost expulzat. Corneliu Coposu fusesese \u015fi el arestat la T\u0103m\u0103d\u0103u, \u00een \u201950. A rev\u0103zut-o pe Arlette dup\u0103 14 ani. Bolnav\u0103 de cancer, s-a stins repede. Nu \u015fi Ana Pauker, subalterna lui Valter Roman, traduc\u0103toare la Editura Politic\u0103, cu domiciliu la vil\u0103.
\nScrie Virgil Maxim: \u201ecu lan\u0163uri la picioare, am fost trimi\u015fi \u00een \u00eenchisoarea T\u00eerg\u015for. Trupul \u00eemi era legat, duhul \u00eens\u0103 nu.\u201d Asta \u00een vremea c\u00e2nd patria trebuia s\u0103 fie URSS. Dar postdecembrist, c\u00e2nd patria vrea s\u0103 fie \u00een constructul UE, de ce tor\u0163ionari ca Pauker, Nicolschi, Dr\u0103ghici, Ple\u015fi\u0163\u0103 sunt absolvi\u0163i de p\u0103cate? O tor\u0163ionar\u0103 ca s\u00e2rboaica Vidosava Nedici, \u201esadica Vida\u201d, a sc\u0103pat nepedepsit\u0103. Vidma asta s-a dat, dup\u0103 revolu\u0163ie, spioan\u0103 \u00een favoarea lui Broz Tito \u015fi a fost sc\u0103pat\u0103 peste grani\u0163\u0103, \u00eent\u00e2i la Viena, apoi la Belgrad.
\n\u00cen S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare a lui 1952, 53 de rude ale demnitarilor (lotul: \u201efamiliile demnitarilor\u201d; motivare: \u201eelemente dubioase\u201d) au fost arestate. Chinurile de care au avut parte copiii \u00een temni\u0163a T\u00e2rg\u015for sunt inimaginabile. Sistemul concentra\u0163ionar a b\u0103gat \u00een pu\u015fc\u0103rii copii de politicieni, care, apoi, n-au putut face \u015fcoal\u0103. Iar nou\u0103 ni se cere ca nu cumva s\u0103 discrimin\u0103m rubedeniile Voss,Tism\u0103neanu, Florian, Mizil… \u00cel vede\u0163i venind pe domnul Alexandru Florian \u00een 14 mai, \u00een Pia\u0163a Revolu\u0163iei, la Ziua na\u0163ional\u0103 de cinstire a martirilor din temni\u0163ele comuniste, ca s\u0103-i onoreze pe Valeriu Gafencu, pe Iustin P\u00e2rvu, pe Mircea Vulc\u0103nescu, pe Petre \u0162u\u0163ea, pe Radu Gyr, al\u0103turi de Ion Coja, Lucia Hossu Longin, Dan Puric?
\n\u00cen S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, 2019, Octav Bjoza e din ce \u00een ce mai singur. Martorii \u015fi p\u0103timitorii gulagului rom\u00e2nesc dispar. Nici fiul s\u0103u n-a putut urma facultatea pe care \u015fi-a dorit-o. Iar din 2014 p\u00e2n\u0103 azi, pre\u015fedintele a decorat doar 55 (pe ce criterii?) din cei 100 propu\u015fi de Asocia\u0163ia De\u0163inu\u0163ilor Politici.
\nDosariada (care ucide) contra actan\u0163ilor politici opozan\u0163i continu\u0103. Cercet\u0103torii CNSAS se descalific\u0103 atunci c\u00e2nd scot, pe s\u0103rite, dosare, c\u00e2nd din dosare dispar anume pagini, anume nume, de unde \u015fi tupeul celor devoala\u0163i. Ca boier Stolnici, denun\u0163iant, ca s\u0103 zic a\u015fa, al Ieruncilor, ca Lucian Boia, \u201eagent anti-emigra\u0163ie\u201d, tocmit de Ple\u015fi\u0163\u0103 \u015fi de Mihai Caraman. Cercet\u0103torul M\u0103d\u0103lin Hodor a \u015fi aflat c\u0103 Iancu Marin era informatorul \u201eC\u0103lin F.\u201d, recrutat la Aiud de Direc\u0163ia a IV-a. Fiica sa \u2013 scrie presa \u2013 a murit pe 21 decembrie \u201989. Avea 27 de ani, era \u00eenc\u0103 student\u0103, pentru c\u0103 au eliminat-o din facultate dup\u0103 ce tat\u0103l fusese arestat \u015fi trimis la Aiud.
\nTehnica dezinform\u0103rii e adus\u0103 la zi, ca \u015fi metoda \u015ftirii false, sem\u0103n\u00e2nd fric\u0103. E mai rentabil s\u0103 n-ai opinie, ca s\u0103 nu intri \u00een grila g\u00e2ndirii incorect politice. Europarlamentarul Cristian Preda a \u00eenchis telefonul Sorinei Matei, care, \u00een emisiunea din 12 aprilie 2019, de pe B1, i-a cerut p\u0103rerea privind premierea de c\u0103tre GDS a procurorului Laz\u0103r. Pe cale de consecin\u0163\u0103, Augustul \u015fi-a dat tupeul pe fa\u0163\u0103, propun\u00e2ndu-\u015fi, culant, s\u0103 dea premiul s\u0103u disidentului Iulian Filip, de\u015fi \u00eei prelungise condamnarea la temni\u0163\u0103 grea.
\nDin sumarul creionat pentru Istorie, genocid, etnocid, lui Petru Ursache \u00eei r\u0103m\u0103sese de scris \u201eR\u0103zboiul nev\u0103zut\u201d, I \u015fi II. \u201eR\u0103zboiul contra crucii continu\u0103\u201d, notase pe o fi\u015f\u0103 de lucru, trimi\u0163\u00e2nd la o carte ap\u0103rut\u0103 la Ed. Carpathica, pe care n-am reu\u015fit s-o g\u0103sesc \u00een biblioteci \u015fi \u00een libr\u0103rii. Cenzura moare, dar nu se pred\u0103. Petru n-a mai apucat s\u0103 afle c\u0103 micul Macron vrea s\u0103 dea catedralei gotice o alur\u0103 nou\u0103, de \u201eart\u0103 contemporan\u0103\u201d. \u015ei proiectele curg. Ce, mai avem nevoie de civiliza\u0163ie medieval\u0103, de cult cre\u015ftin, c\u00e2nd e \u00een trend cultul ecologist? Ia s\u0103-i punem, pe acoperi\u015f, catedralei Notre Dame o ferm\u0103 ecologic\u0103 \u00eentr-un cub de sticl\u0103!
\nCe mai avem de f\u0103cut? S\u0103 a\u015ftept\u0103m ca prezentul s\u0103 devin\u0103 trecut?<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

ocna<\/strong><\/p>\n

picurare \u00een sus
\npicurare \u00een jos
\nstalactite \u0219i stalagmite \u00eenchid drumul.
\n\u0219i a\u0219a nu mai aveai unde s\u0103 mergi.
\nminerul din tine a mai \u00eencercat o perioad\u0103
\ns\u0103parea \u00een ad\u00e2ncuri
\ndar s-a oprit, realiz\u00e2nd c\u0103 mergea
\n\u00een direc\u021bia gre\u0219it\u0103.
\nstrop cu strop \u0219i-a construit fortul
\n\u0219i s-a a\u0219ezat \u00eentru mirare
\nla poalele dorului.<\/p>\n


\ndevotament <\/strong><\/p>\n

azi m\u0103 dedic \u021bie
\nde sub umbra ochiului t\u0103u privesc ploaia.
\ncer gri oglindit \u00een b\u0103l\u021bi gri
\nsparte de picuri grei
\nne urm\u0103re\u0219te pe am\u00e2ndoi
\nunul \u00eentr-altul, aceea\u0219i privire, aceea\u0219i umbr\u0103.
\nbra\u021bul meu e bra\u021bul t\u0103u
\npasul meu e pasul t\u0103u
\ng\u00e2ndul meu e g\u00e2ndul t\u0103u
\nnici nu cred c\u0103 mai suntem doi
\n\u00een ploaie suntem unul
\nr\u0103t\u0103cit printre stropi
\norbit de faruri
\n\u00eenchid ochii \u0219i te v\u0103d pe tine
\n\u00een\u0103untrul meu.
\nsunt tu.<\/p>\n


\nlibertate de ghea\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00een cea\u021ba dimine\u021bii toate umbrele sunt negre
\nsub pa\u0219i \u00ee\u021bi sc\u00e2r\u021b\u00e2ie sufletul ei
\npe c\u0103r\u0103ri de alb sub crengi de alb
\nprin aburi
\nea strig\u0103 mut.
\nridic\u0103-\u021bi talpa \u0219i f\u0103 un pas \u00een spate
\ndesf\u0103 din lan\u021buri fiin\u021ba
\nlas-o s\u0103 zboare printre p\u0103s\u0103rile r\u0103s\u0103ritului
\n\u00een vesel\u0103 rotire
\npe deasupra copacilor \u00eenghe\u021ba\u021bi
\ndescle\u0219teaz\u0103-\u021bi z\u00e2mbetul
\ntransform\u0103 rictusul \u00een visare
\nspre z\u0103ri de gri, care vor fi albastre.
\n\u00eent\u00e2i, \u00eens\u0103, f\u0103 un pas \u00eenapoi.<\/p>\n


\nFapte culturale<\/strong>
\n\"\"

Joi, 23 mai, R\u00e2mnicul a s\u0103rb\u0103torit 125 de ani de la na\u0219terea c\u0103rturarului Octavian Mo\u0219escu, una dintre personalit\u0103\u021bile artistice de marc\u0103 ale urbei. Manifestarea prilejuit\u0103 de acest eveniment a avut loc \u00een gr\u0103dina casei boiere\u0219ti, organizatorul \u2013 Alexandru M\u0103ciuc\u0103, nepotul celui care a depus at\u00e2ta efort pentru prop\u0103\u0219irea cultural\u0103 a acestui spa\u021biu \u2013 av\u00e2nd ca invita\u021bi numero\u0219i membri marcan\u021bi ai comunit\u0103\u021bii locale, oameni politici, dar, desigur, \u0219i profesori, elevi \u0219i scriitori.<\/em><\/p>\n

LOCUL COPIL\u0102RIEI<\/strong><\/p>\n

E\u015fti parfumul de nuferi c\u00e2nd bate dulce v\u00e2ntul
\n\u015ei e\u015fti p\u0103truns de tain\u0103 \u015fi str\u0103b\u0103tut de c\u00e2ntul
\nPrivighetorii bl\u00e2nde, \u015fi-al florii l\u00e2ng\u0103 floare;
\nO, satul meu acum, tu-mi e\u015fti \u00een s\u0103rb\u0103toare!…
\nAcum re\u00eentors la tine doresc s\u0103-\u0163i fiu de straj\u0103
\n\u00cen nop\u0163ile c\u00e2nd luna revars\u0103 mult\u0103 vraj\u0103.
\n\u015ei-n nor de parfumare, \u00een c\u00e2nt de turturele
\n\u00ce\u0163i voi str\u0103bate cr\u00e2ngul umplut de alb\u0103strele.
\n\u00ce\u0163i voi str\u0103bate cr\u00e2ngul s\u0103rb\u0103torit de corul
\nFrunzi\u015fului de arbori; \u00eemi va c\u00e2nta izvorul
\nCe aminte-mi va aduce de-a mea copil\u0103rie
\nCurat\u0103 ca seninul, ca floarea din c\u00e2mpie\u2026
\n\u00ce\u0163i voi c\u00e2nta din fluier a\u015fa pe \u00eenserate
\nC\u00e2nd raza amintirii trecute vremi str\u0103bate
\n\u015ei voi visa b\u0103t\u00e2ndu-\u0163i frumoasele poene,
\nPove\u015ftile str\u0103bune cu fe\u0163i \u015fi cos\u00e2nzene.
\nPe lacul calm din cr\u00e2ngu-\u0163i pluti-voi \u00eentr-o barc\u0103
\nO, simt cum parfumare de nuferi m\u0103 \u00eencarc\u0103 \u2013
\nPe c\u00e2nd \u00een jur de mine u\u015for lebede-noat\u0103
\n\u015ei-un imn de adorare-mi tresare frunza toat\u0103
\n\u00cen tine auzi-voi cum m\u00e2ndra-mi spune c\u00e2ntul
\nA\u015fa pe \u00eenserate c\u00e2nd moare p\u00e2n\u2019 \u015fi v\u00e2ntul
\nC\u00e2nd spre p\u0103duri de veacuri se duce-n zboruri cucul
\n\u015ei c\u00e2nd din frunza-i lat\u0103 arom\u0103 las\u0103 nucul\u2026
\nO, revenit la tine, nu m\u0103 mai simt pribeagul
\nAcel de-odinioar\u0103, ci mult p\u0103truns de dragul
\nT\u0103u dulce, las de-acum ca-n tine s\u0103 m\u0103-ngroape
\nC\u00e2nd v\u00e2ntul amor\u0163irii sufla-va-mi peste pleoape.<\/p>\n

(Poezia a fost scris\u0103 \u015fi publicat\u0103 pe c\u00e2nd Octavian Mo\u015fescu nu \u00eemplinise \u00eenc\u0103 19 ani \u2013 era elev \u00een clasa a VI-a la Liceul \u201eAnastasie Ba\u015fot\u0103\u201d, Pom\u00e2rla, Dorohoi; a fost publicat\u0103 \u00een \u201eRevista noastr\u0103<\/em>\u201d \u2013 anul I nr. 5, 15 ianuarie 1913)<\/p>\n


\nPAS\u0102RE AURIE<\/strong><\/p>\n

\u00cen amintirea c\u00e2nt\u0103re\u0163ei r\u00e2mnicene Florica Cristoforeanu<\/em><\/p>\n

Pas\u0103re aurie,
\nPlutind \u00een plin senin
\nLumin\u0103 de solie
\nUrc\u00e2nd tragic destin.<\/p>\n

Lin curge alb de crin
\n\u00cen rom\u00e2neasca glie
\nPas\u0103re aurie
\nPlutind \u00een plin senin.<\/p>\n

Pe un t\u0103r\u00e2m str\u0103in
\nTe-afunzi \u00een nostalgie;
\nIar doruri c\u00e2nd revin
\nMiraj natal te-mbie
\nPas\u0103re aurie.<\/p>\n


\nSERENADA<\/strong><\/p>\n

S\u0103 tragi perdelele desear\u0103
\n\u015ei s\u0103 deschizi fereastra-n larg
\nC\u0103ci azi e-at\u00e2ta prim\u0103var\u0103
\n\u015ei s-a ivit \u00eent\u00e2ia oar\u0103
\nPe-ntinsul m\u0103rii, un catarg.<\/p>\n

\u00cen p\u0103rul t\u0103u s\u0103 prinzi, st\u0103p\u00e2n\u0103,
\nO floare alb\u0103 de narcis
\n\u015ei s\u0103 cobori c\u00e2nd se \u00eeng\u00e2n\u0103
\nA florilor rug\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103,
\nStr\u0103lucitoare ca un vis.<\/p>\n

Am s\u0103 revin. E-at\u00e2ta vreme
\nDin seara c\u00e2nd ne-am desp\u0103r\u0163it,
\nC\u0103 azi trecutul nu se teme
\nPe-a lui c\u0103r\u0103ri s\u0103 ne recheme,
\nCu glasul dulce \u015fi vr\u0103jit\u2026<\/p>\n

Iar dac\u0103 doruri negr\u0103ite,
\nNe\u00een\u0163elese p\u00e2n-acum,
\n\u015ei patimi vagi, neb\u0103nuite,
\nVor tres\u0103ri \u00een\u0103bu\u015fite,
\nS\u0103 nu te-ntorci\u2026 pl\u00e2ng\u00e2nd, din drum.<\/p>\n

(Publicat\u0103 \u00een Vestala<\/em>, an I, nr. 4-5, februarie-martie 1916, p.82)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Poe\u021bii \u0219i (i)realitarea postdecembrist\u0103 C\u0103 avem poe\u021bi \u2013 \u0219i mul\u021bi dintre ei buni \u00een adev\u0103ratul sens<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12801"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12801"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12801\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12803,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12801\/revisions\/12803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}