{"id":12779,"date":"2020-12-21T13:43:54","date_gmt":"2020-12-21T10:43:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12779"},"modified":"2020-12-21T13:43:54","modified_gmt":"2020-12-21T10:43:54","slug":"de-ai-nostri-teodor-g-baciu-o-viata-aleasa-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12779","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Teodor G. Baciu – O via\u021b\u0103 aleas\u0103 (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"

PREFA\u021a\u0102<\/strong><\/p>\n

,,O via\u021b\u0103 aleas\u0103\u201d, iat\u0103 titlul c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103. Pe acest om ales \u0219i eu am avut prilejul s\u0103-l cunosc \u00een felurite \u00eemprejur\u0103ri.
\nPrima dat\u0103, pe c\u0103ile bejeniei din timpul marelui nostru r\u0103zboi de \u00eentregire na\u021bional\u0103. \u00ce\u0219i purta resemnat povara pribegiei \u00een Moldova \u0219i la Odesa, \u00eentre bl\u00e2nda lui so\u021bie \u0219i cei 3 copii. Dup\u0103 r\u0103zboi, cu prilejul centenarului de apoteoz\u0103 a lui Tudor Vladimirescu la serbarea de la Teatrul Na\u021bional din Bucure\u0219ti, c\u00e2nd ,,b\u0103tr\u00e2nul\u201d, mai verde ca to\u021bi tinerii, uimea lumea \u0219i familia Regal\u0103 cu jocurile na\u021bionale executate de societatea ,,Chindia\u201d, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de el \u0219i dus\u0103 la faima pe care i-o \u0219tim.
\nA treia oar\u0103, cu prilejul unei conferin\u021be ce am \u021binut-o la R\u00e2mnicu-S\u0103rat despre ,,Sufletul nostru rom\u00e2nesc\u201d. Seara, la \u0219ez\u0103toarea ,,Chindiei\u201d din saloanele Prefecturii, ,,b\u0103tr\u00e2nul\u201d, tot a\u0219a de t\u00e2n\u0103r fermeca ochii tuturor prin sprinteneala \u0219i frumuse\u021bea jocului s\u0103u.
\n\u0218i-apoi, l-am reg\u0103sit mai t\u00e2rziu pe jil\u021bul suferin\u021bei, a\u0219tept\u00e2nd pe cur\u00e2nd, suprema odihn\u0103 dup\u0103 o via\u021b\u0103 de munc\u0103, zbucium \u0219i jertfelnic\u0103 d\u0103ruire celor mul\u021bi \u0219i neamului s\u0103u. C\u0103ci, boierul Menela\u0219 Chircu, d\u0103ruit cu numele ilustrului s\u0103u na\u0219 Menelas Ghermani, fost de mai multe ori ministru de finan\u021be sub Regele Carol I, era \u00een micul s\u0103u voievodat al R\u00e2mnicului S\u0103rat un Domn!
\nIscusitul \u0219i devotatul biograf al vie\u021bii lui. D-l Teodor Baciu, l\u0103mure\u0219te documentat larga via\u021b\u0103 plin\u0103 de fapte \u0219i marele prestigiu de care s-a bucurat acest ciudat boier \u00eentre boieri \u0219i autentic \u021b\u0103ran \u00eentre \u021b\u0103rani!
\nDac\u0103 \u00een casa lui de om avut \u0219i cu mare popularitate, intrau oameni politici ca un Petre Carp, Alex. Marghiloman, Menelas Ghermani, \u0219.a., tot a\u0219a \u00eel cercetau \u0219i oameni de litere sau mari arti\u0219ti, ca un Alex. Vlahu\u021b\u0103, Delavrancea, pictorul Grigorescu, George Ranetti, Nichifor Crainic \u0219i mul\u021bi al\u021bii care se cinsteau s\u0103 stea de vorb\u0103 cu boierul acesta, mare iubitor de literatur\u0103, dar mai ales s\u0103 ia parte la un cules de vie \u00een podgoriile lui, unde g\u0103seau din plin cea mai cald\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103 ospitalitate, \u00eenflorit\u0103 de splendorile tradi\u021bionale \u0219i recreatoare ale str\u0103vechiului cult al podgoriei pe p\u0103m\u00e2ntul nostru dacic din vremea lui Boirebista \u0219i Deceneu!… Ce must! ce oameni de gust! \u0219i ce pitore\u0219ti \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri de jocuri na\u021bionale cu c\u00e2ntece \u0219i porturi str\u0103mo\u0219e\u0219ti.
\nDin str\u00e2nsul contact cu p\u0103m\u00e2ntul \u0219i oamenii brazdei sau podgoriilor rom\u00e2ne\u0219ti, boierul Chircu, fericit Anteu modern, a c\u0103p\u0103tat uimitoarea lui vigoare trupeasc\u0103 \u0219i sufleteasc\u0103.
\nIubind p\u00e2n\u0103 la fanatism tot ce era rom\u00e2nesc, el a fost printre cei dint\u00e2i rede\u0219tept\u0103tori ai obiceiurilor noastre str\u0103mo\u0219e\u0219ti, portul, c\u00e2ntecul \u0219i jocul na\u021bional, un Tudor Vladimirescu al \u00eensu\u0219irilor artistice de etnicitate na\u021bional\u0103. El a cutreierat \u021bara \u00eentreag\u0103 ca s\u0103 descopere \u0219i s\u0103 culeag\u0103, la ob\u00e2r\u0219ie, adev\u0103ratele porturi, c\u00e2ntece \u0219i jocuri rom\u00e2ne\u0219ti. Nu numai Bucure\u0219tii \u0219i R. S\u0103rat cuno\u0219teau pe boier Chircit \u0219i oastea lui de Fe\u021bi-Frumo\u0219i \u0219i Ilene Cos\u00e2nzene, din elita R. S\u0103rat \u0219i a altor ora\u0219e muntene, dar \u00eentreg cuprinsul Rom\u00e2niei Mari l-a putut admira, c\u00e2nd \u00een fruntea ,,Chindiei\u201d poposea undeva \u0219i fermeca sufletele cu \u0219ez\u0103torile, porturile, c\u00e2ntecele \u0219i jocurile na\u021bionale ca din pove\u0219ti.
\nCum ,,Pre\u021bioasele\u201d… noastre \u00een loc s\u0103 dispar\u0103, se \u00eenmul\u021biser\u0103 \u0219i mai r\u0103u dup\u0103 r\u0103zboiul cel mare, dispre\u021buind \u2014 portul, limba \u0219i jocurile na\u021bionale pentru modele apusului jargonul interna\u021bional \u0219i tam-tamul s\u0103lbaticilor de peste ocean, boierul Chircit fire sim\u021bitoare cu r\u0103d\u0103cinile sufletului ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een brazda gliei \u0219i podgoriei rom\u00e2ne\u0219ti a sunat buciumul rede\u0219tept\u0103rii.
\nEl n-a \u021binut conferin\u021be \u0219i n-a scris c\u0103r\u021bi despre na\u021bionalismul teoretic, ci a dat pilde \u0219i a pornit la fapte!
\nEl sim\u021bea ad\u00e2nc c\u0103 fapta, exemplul viu pre\u021buiesc mai mult dec\u00e2t vorb\u0103ria.
\nBoier f\u0103r\u0103 ifose, gospodar ne\u00eentrecut, \u00eembog\u0103\u021bit prin munc\u0103 harnic\u0103 \u0219i st\u0103ruitoare, om evlavios \u0219i darnic, filantrop f\u0103r\u0103 pa\u00acrad\u0103, so\u021b ideal, p\u0103rinte model, prieten de n\u0103dejde \u0219i rom\u00e2n p\u00e2n\u0103 \u00een toate fibrele lui, a prilejuit t\u00e2n\u0103rului s\u0103u biograf, D-l Teodor Baciu, concet\u0103\u021bean \u0219i prieten, bucuria \u0219i cinstea de a \u00eentocmi aceast\u0103 carte \u00eenchinat\u0103 cu adev\u0103rat unui ,,om ales\u201d.
\nPaginile acestei c\u0103r\u021bi sistematic alc\u0103tuit, documentate, ilustrate \u0219i limpede scris\u0103, se citesc cu interes c\u0103ci sporesc avu\u021bia na\u021bional\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti!<\/p>\n

RADU COSMIN<\/em><\/p>\n


\nO SCRISOARE<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 ce scrie domnul D. Mazilu, fost profesor \u0219i avocat, care a tr\u0103it \u00een apropierea lui Menela\u0219 Chircu peste 30 ani. M-am adresat D-sale ca unul care a cunoscut \u00eendeaproape pe bunul sau prieten.<\/p>\n

Iubite Domnule Baciu,
\nNu \u0219tiu cum te-a\u0219 putea felicita mai c\u0103lduros pentru g\u00e2ndul frumos de a cinsti cum se cuvine memoria dragului nostru Menela\u0219 Chircu. \u00ce\u021bi mul\u021bumesc c\u0103 te-ai g\u00e2ndit \u0219i la mine. Dragostea ce \u0219tii c\u0103 ne-a legat timp de mai bine de trei decenii de acest b\u0103rbat, \u00ee\u021bi va fi fost desigur un \u00eendemn s\u0103 te adresezi \u0219i mie.
\nSunt numai ad\u00e2nc m\u00e2hnit c\u0103 vitregiile sf\u00e2\u0219ietoare prin care trecem nu-mi dau acum r\u0103gazul sufletesc s\u0103 spun nici at\u00e2ta c\u00e2t \u0219i nici a\u0219a cum sta mai de mult \u00een g\u00e2ndurile mele s\u0103 spun c\u00e2ndva despre Menela\u0219 Chircu.
\n\u2605
\nDespre Chircu pot spune c\u0103… \u00eel \u0219tiam pe c\u00e2nd nu-l cunoscusem \u00eenc\u0103.
\nPrintre r\u0103ze\u0219ii mei de pe Calea Milcovului numele lui se auzea foarte des \u00een copil\u0103ria mea. Un unchi care \u00ee\u0219i f\u0103cuse odat\u0103 cu Chircu serviciul militar \u00een escadronul de C\u0103l\u0103ra\u0219i din R\u00e2mnic ne povestea adesea, cu un haz nespus, ispr\u0103vi de ale vredniciilor lor tinere\u0219ti din acele vremuri curat patriarhale. Iar mai \u00een urm\u0103, p\u0103rintele meu, junimist \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile seminarului din Ia\u0219i \u0219i cititor zilnic al ,,Epocei\u201d lui Nicu Filipescu. \u00eenc\u0103 de la apari\u021bia ei, obi\u0219nuia adesea s\u0103 spun\u0103:
\n\u2014 La R\u00e2mnic, doi oameni ac\u0103t\u0103rii: D-rul Blazianu \u0219i Chircu.
\nExact cuvintele pe care – semnificativ\u0103 coinciden\u021b\u0103 – era s\u0103 le aud mai t\u00e2rziu \u00een pragul maturit\u0103\u021bii din gura lui Nicu Filipescu, la cercul de studii de la Clubul Conservator din Capital\u0103. Termin\u00e2ndu-mi studiile universitare, \u00eei comunicasem lui Filipescu c\u0103 m\u0103 voi stabili la R\u00e2mnic:
\n– Avem doi oameni acolo: pe D-rul Blazianu \u0219i pe Chircu… Ai s\u0103 te \u00een\u021belegi cu ei…
\n\u00ce\u021bi po\u021bi deci lesne \u00eenchipui graba \u0219i pl\u0103cerea cu care am c\u0103utat s\u0103-l cunosc pe Chircu, odat\u0103 sosit Ia R\u00e2mnic \u00een 1909.
\nDe atunci familia Chircu a fost a doua familie a mea. \u0218i nimic nu-mi \u00eenc\u0103lze\u0219te azi mai mult sufletul dec\u00e2t amintirea anilor c\u00e2nd rosturile vie\u021bii \u00eemi \u00eeng\u0103duiau frecventarea aproape zilnic\u0103 a acestei familii de adev\u0103rat\u0103 aristocra\u021bie rural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.
\nLa R\u00e2mnic ori la Z\u0103plazi, la Buda ori la Jitia, la Dragosloveni ori la V\u00e2lcele, \u00een excursii prin mun\u021bi – de la Penteleu p\u00e2n\u0103-n Ceahl\u0103u -, la petreceri familiare ori serb\u0103ri c\u00e2mpene\u0219ti; \u00een vizitarea expozi\u021biilor de pictur\u0103 ori a curselor de cai, – pe care, toate, ani de zile le-am b\u0103tut \u00een tov\u0103r\u0103\u0219ia lui Chircu, sufletul acesta de elit\u0103, mi-a dezv\u0103luit zi cu zi \u00eentruchiparea vie a unui des\u0103v\u00e2r\u0219it \u0219i ultim exemplar a cea ce am putea numi ,,l\u2019ancienne noblesse\u201d a vie\u021bii neamului nostru.
\nSpirit cump\u0103nit, dar larg cuprinz\u0103tor, ceea ce impresiona la Chircu, cunoscut de aproape, era o admirabil\u0103 armonizare natural\u0103 a tuturor \u00eensu\u0219irilor de c\u0103petenie ale unui adev\u0103rat om de isprav\u0103, \u00een cea mai nobil\u0103 accep\u021biune a cuv\u00e2ntului. Bun \u0219i \u00eendatoritor cu toat\u0103 lumea, nepre\u021buit ca prieten, dotat cu o surprinz\u0103toare receptivitate instinctiv\u0103 pentru toate nuan\u021bele frumosului, sub orice form\u0103, sufletul lui delicat de adev\u0103rat artist al vie\u021bii punea at\u00e2ta aristocratic\u0103 discre\u021biune \u00een toate manifest\u0103rile lui, \u00eenc\u00e2t cu greu putea fi pre\u021buit la adev\u0103rata lui valoare, de c\u0103tre cei ce nu-l cuno\u0219teau de aproape.
\nSpunea cineva, \u00een momentul c\u00e2nd o groap\u0103 proasp\u0103t deschis\u0103 primea, pe o vreme cumplit\u0103, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale lui Menela\u0219 Chircu:
\n– S-a dus \u0219i ultimul boier al R\u00e2mnicului!
\nDa, cu adev\u0103rat. Acela pe care tot plaiul R\u00e2mnicului nu l-a numit niciodat\u0103 altfel dec\u00e2t: ,,boierul\u201d ne p\u0103r\u0103sea pentru totdeauna. Amintirea lui va trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu ca o pild\u0103 vie pentru urma\u0219i. \u0218i sper c\u0103 nu va \u00eent\u00e2rzia prea mult vremea c\u00e2nd r\u0103gazul necesar \u00eemi va \u00eeng\u0103dui – cum g\u00e2ndesc de mult – s\u0103 cristalizez \u00eentr-o form\u0103 mai durabil\u0103 pentru genera\u021biile mai noi \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area complet\u0103 a acestui cu adev\u0103rat ,,ultim boier al R\u00e2mnicului\u201d.
\nP\u00e2n\u0103 atunci prime\u0219te…<\/em><\/p>\n

DUMITRU P. MAZILU
\nPeri\u0219-Ilfov
\n15.III.1941<\/em><\/p>\n


\nMENELA\u0218 T. CHIRCU
\nDATE BIOGRAFICE<\/strong><\/p>\n

CAP. I<\/strong><\/p>\n

,,Faptele mari nu dispar odat\u0103 cu oamenii. Ele r\u0103m\u00e2n de-a pururea \u00een sufletele altora. Cinstea este haina care trebuie s-o \u00eembrace omul c\u00e2nd se na\u0219te \u0219i cu ea trebuie s\u0103 moar\u0103.\u201d
\nMenela\u0219 T. Chircu<\/strong><\/p>\n

A\u0219a-mi spunea deseori \u00een convorbirile cu el boierul Menela\u0219 Chircu.
\nMulte lucruri frumoase am \u00eenv\u0103\u021bat de la acest boier, nu numai eu, ci to\u021bi care l-au cunoscut.
\nPentru alesele calit\u0103\u021bi cu care a fost \u00eenzestrat \u0219i pentru c\u0103 via\u021ba lui a fost un exemplu demn de urmat, o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ez tuturor \u00een paginile urm\u0103toare.
\nMenela\u0219 Chircu s-a n\u0103scut \u00een ora\u0219ul R. S\u0103rat la 8 Sept. 1864. P\u0103rin\u021bii s\u0103i se numeau Maria \u0219i Toma Chircu. Dup\u0103 mam\u0103, se tr\u0103gea dintr-o veche familie din R. S\u0103rat ce se numeau Iercule\u0219ti, adic\u0103 mama sa fusese n\u0103scut\u0103 Iarca. Tat\u0103l s\u0103u s-a n\u0103scut \u00een Albania \u0219i din fraged\u0103 copil\u0103rie a venit \u00een Rom\u00e2nia. Prin munc\u0103 cinstit\u0103, a ajuns s\u0103-\u0219i fac\u0103 o frumoas\u0103 avere \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu Maria Iarca. Fructul acestei c\u0103snicii a fost unicul copil de la 1864, c\u0103ruia boierul Menela\u0219 Ghermani, i-a dat numele s\u0103u.
\nToma Chircu, de\u0219i venit aci \u00een ora\u0219ul R. S\u0103rat, pentru felul s\u0103u de a fi, s-a afirmat ca un vrednic cet\u0103\u021bean, ajung\u00e2nd astfel printre oamenii de seam\u0103 din ora\u0219. A fost ales Senator \u0219i apoi Primar \u00een R. S\u0103rat.
\nToat\u0103 grija lui era s\u0103 dea o c\u00e2t se poate de frumoas\u0103 cre\u0219tere fiului s\u0103u Menela\u0219.
\nDin primii ani i-a insuflat dragostea de Patrie \u0219i Neam. Frageda copil\u0103rie \u0219i-a petrecut-o (Menela\u0219 Chircu) \u00een ora\u0219ul s\u0103u natal.
\n\u0218coala primar\u0103 \u0219i o parte din studiile secundare le-a f\u0103cut tot la R. S\u0103rat, continu\u00e2nd apoi la Bucure\u0219ti. De la v\u00e2rsta de 17 ani, Menela\u0219 Chircu, din dorin\u021ba vie de a cunoa\u0219te lumea \u0219i centrele mari de cultur\u0103 apusean\u0103, din al c\u0103ror pahar vrea s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103, a plecat la Paris, Roma, Milano, Viena, \u00eentregindu-\u0219i astfel p\u00e2n\u0103 la majorat, o frumoas\u0103 \u0219i trainic\u0103 educa\u021bie, asupra c\u0103reia relele moravuri n-au mai putut influen\u021ba. V\u00e2rsta de 21 ani \u00eel aduce \u00een \u021bar\u0103, pentru serviciul militar. Dup\u0103 \u00eendeplinirea acestuia – pe care l-a f\u0103cut ca ,,schimba\u0219\u201d -, Menelas Chircu se dedic\u0103 agriculturii ra\u021bionale, al\u0103turi de tat\u0103l s\u0103u, \u00een casa c\u0103ruia a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 36 ani, c\u00e2nd \u00een urma mor\u021bii mamei sale se c\u0103s\u0103tore\u0219te. De\u0219i se ocupa \u00eendeaproape de agricultur\u0103 \u0219i cu cre\u0219terea vitelor alese, totu\u0219i, nu neglijeaz\u0103 s\u0103 continue a fi la curent cu via\u021ba artistic\u0103, literar\u0103 \u0219i politic\u0103 din acea vreme.
\nToate acestea s-au petrecut p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1899. Pentru calit\u0103\u021bile alese, Dumnezeu i-a or\u00e2nduit s\u0103-\u0219i petreac\u0103 via\u021ba al\u0103turi de o so\u021bie devotat\u0103, de o so\u021bie care nu i-a f\u0103cut dec\u00e2t cinste, de o so\u021bie cu cele mai alese \u00eensu\u0219iri ce pot exista. D-na Elena Chircu, n\u0103scut\u0103 Negulescu, fiica lui Istrate Negulescu, o distins\u0103 figur\u0103 a ora\u0219ului Ploie\u0219ti.
\nDeseori \u00eemi spunea: ,,c\u0103snicia ideal\u0103 \u0219tie s-o fac\u0103 femeia. S\u0103 dea Dumnezeu copiilor mei \u0219i tuturor prietenilor mei o so\u021bie ca a mea\u201d.
\nPrin c\u0103s\u0103torie face ultimul pas spre a ajunge la locul de unde putea deveni de folos societ\u0103\u021bii, dar mai ales \u021a\u0103rii. Acest act are loc \u00een anul 1899.
\nDe acum \u00eencepem s\u0103 vorbim despre personalitatea lui Menela\u0219 Chircu \u0219i rolul ce l-a \u00eendeplinit \u00een societate.
\n\u00cen persoana lui se poate studia omul de \u00eenalt\u0103 cinste, omul muncitor, omul modest, omul chibzuit, omul prev\u0103z\u0103tor, omul cu suflet nobil, artistul, intelectualul, prietenul cel mai bun \u0219i bunul Rom\u00e2n.
\n\u00cen toat\u0103 via\u021ba sa este c\u0103l\u0103uzit de cea mai \u00eenalt\u0103 virtute, de ceea ce lipse\u0219te multora, de ceea ce st\u0103 la baza oric\u0103rei ac\u021biuni, ce duce omul pe c\u0103ile adev\u0103rului, de ceea ce \u00eei trebuie fiec\u0103rui bun Rom\u00e2n, pentru ca \u021aara \u0219i Neamul nostru s\u0103 mearg\u0103 pe f\u0103ga\u0219ele c\u0103tre care Dumnezeu a h\u0103r\u0103zit-o, de tot ceea ce te \u00eenal\u021b\u0103: de Cinste. Aceasta a fost prima hain\u0103 ce-a \u00eembr\u0103cat-o Menela\u0219 Chircu, transmis\u0103 \u0219i mo\u0219tenit\u0103 de la p\u0103rin\u021bii s\u0103i.
\n\u00centr-un album \u00een care semnau to\u021bi musafirii ce-i avea, un distins magistrat, dup\u0103 ce i-a cunoscut via\u021ba, gospod\u0103ria \u0219i felul de via\u021b\u0103, a scris:
\n,,Cucoane Menela\u0219, dac\u0103 ar fi existat multe exemplare ca D-ta \u00een aceast\u0103 \u021aar\u0103, legea conversiunii n-ar fi mai avut loc.\u201d
\nDeviza sa era munca, munca cinstit\u0103.
\nA respectat \u00eentotdeauna pe omul muncitor l-a dat exemplu altora, a respectat munca \u0219i avutul altuia.
\nDe o modestie rar\u0103 \u0219i de un spirit de prevedere cum nu se poate mai clar, a fost singurul dintre marii proprietari din ora\u0219ul \u0219i jude\u021bul R. S\u0103rat care nu \u0219i-a \u00eenstr\u0103inat nimic din avere \u0219i care nu \u0219i-a grevat-o cu un leu.
\nNiciodat\u0103 \u00een via\u021ba lui n-a dep\u0103\u0219it limitele bugetare. Aplica \u00een totul proverbul: \u00centinde-te c\u00e2t \u021bi-e plapuma. Nu-i pl\u0103cea nimic exagerat. \u00cen toate avea o m\u0103sur\u0103. Iubea pe aproapele, animalele, iubea p\u0103s\u0103rile cerului, iubea natura. Iubea glia str\u0103mo\u0219easc\u0103, iubea pe \u021b\u0103rani – f\u0103r\u0103 s\u0103 fie demagog -, \u00een special pe cei de la munte, pentru care f\u0103cea – neprecupe\u021bit – tot ce-i sta \u00een putin\u021b\u0103.
\nMocanii din satele Jitia \u0219i Neculele \u00een el g\u0103seau sprijinul la nevoie. Lui Menela\u0219 Chircu \u00eei datoreaz\u0103 existen\u021ba lor pe la gospod\u0103riile ce le au. \u00cen cuprinsul c\u0103r\u021bii vom vedea tot ce a f\u0103cut pentru muntenii din satele de mai sus, de care l-a legat toat\u0103 via\u021ba lui.
\nIubitor al trecutului, datinilor \u0219i al artei specific rom\u00e2ne\u0219ti, a \u0219tiut s\u0103-\u0219i fac\u0103 o via\u021b\u0103 care poate fi luat\u0103 ca model de via\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n


\nACTIVITATEA ECONOMIC\u0102
\n\u0218I SOCIAL\u0102<\/strong><\/p>\n

CAP. II<\/strong><\/p>\n

ACTIVITATEA ECONOMIC\u0102 \u0218I SOCIAL\u0102<\/strong><\/p>\n

Ca distins cet\u0103\u021bean al ora\u0219ului \u0219i jud. R. S\u0103rat, Menela\u0219 Chircu a condus cu mult\u0103 pricepere \u0219i deosebit tact urm\u0103toarele institu\u021bii:
\n1) A fost vicepre\u0219edinte al B\u0103ncii ,,Creditul R\u00e2mnicean\u201d din 1919 p\u00e2n\u0103 \u00een 1922, c\u00e2nd dup\u0103 moartea fostului pre\u0219edinte al b\u0103ncii – Alecu T\u0103t\u0103ranu – a fost ales pre\u0219edinte al Consiliului de administra\u021bie al aceleia\u0219i b\u0103nci. Menela\u0219 Chircu a condus aceast\u0103 institu\u021bie economic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1935, c\u00e2nd din cauza bolii s-a retras.
\nS-a ocupat \u00eendeaproape de banc\u0103, consacr\u00e2nd o bun\u0103 parte din timpul liber acestor preocup\u0103ri. \u00cen timpul s\u0103u banca \u00ee\u0219i m\u0103rise \u00een mod considerabil capitalul \u0219i a f\u0103cut \u00eemprumuturi lesnicioase multor \u021b\u0103rani care numai a\u0219a au putut s\u0103-\u0219i cumpere loturi \u00eentregi de p\u0103m\u00e2nt, case, vite de trac\u021biune, iar unii proprietari mo\u0219ii. Astfel, sub directa sa conducere, Banca ,,Creditul R\u00e2mnicean\u201d a ajuns la o stare \u00eenfloritoare p\u00e2n\u0103 la legea conversiunii.
\n2) Menela\u0219 Chircu a fost pre\u0219edinte al Comitetului \u0219colar jude\u021bean dup\u0103 D-l Georges Plainos de la 1925-1932, ocup\u00e2ndu-se \u00eendeaproape de bunul mers al \u0219colii. Aceast\u0103 munc\u0103 o f\u0103cea onorific.
\n3) A fost membru la ,,Casa de \u00eemprumut pe gaj a agricultorilor\u201d de la \u00eenfiin\u021bare 1916 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1932. \u00cen aceast\u0103 calitate a activat intens.
\n4) A fost pre\u0219edinte al ,,Sindicatului agricol \u0219i viticol\u201d care func\u021biona \u00een localul b\u0103ncii Creditul R\u00e2mnicean. A adus pe aceast\u0103 cale multe \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri plug\u0103riei \u0219i podgoriei r\u00e2mnicene.
\n5) \u00cen repetate r\u00e2nduri a fost delegatul contribuabililor \u00een Comisia de judecarea apelurilor de pe l\u00e2ng\u0103 Administra\u021bia Financiar\u0103, cu care ocaziune a ap\u0103rat pe mul\u021bi cet\u0103\u021beni de excesivele impuneri fiscale, c\u0103ut\u00e2nd astfel ca d\u0103rile s\u0103 fie f\u0103cute c\u00e2t mai echitabil.
\n6) A fost delegatul proprietarilor \u00een comisia jude\u021bean\u0103 de expropriere, de la \u00eenfiin\u021bare, 1919, p\u00e2n\u0103 \u00een 1934, c\u00e2nd printr-o lege au fost desfiin\u021bate aceste comisii, d\u00e2ndu-se judecarea proceselor \u00een competin\u021ba Tribunalelor. \u00cen aceast\u0103 calitate, de\u0219i reprezentant al marilor proprietari, de\u0219i pierdea prin expropriere mo\u0219ia, totdeauna lua ap\u0103rarea \u021b\u0103ranilor c\u00e2nd erau amenin\u021ba\u021bi a fi nedrept\u0103\u021bi\u021bi.
\nDe multe ori a avut discu\u021bii tari cu pre\u0219edintele comisiei, care prin interpretarea legilor agrare, n\u0103p\u0103stuia pe \u021b\u0103ranii din regiunile de munte ale jude\u021bului nostru. Menela\u0219 Chircu, care tr\u0103ise mul\u021bi ani \u00een mijlocul mocanilor cuno\u0219tea cel mai bine starea mizer\u0103 a acestor munteni \u0219i mijloacele reduse ce le aveau pentru a-\u0219i face un trai lesnicios.
\nA\u0219a \u00een timp ce \u021b\u0103ranilor de la c\u00e2mp li se d\u0103dea un lot tip de 10 pogoane p\u0103m\u00e2nt de fiecare, celor de la munte pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103 nu-i \u00eempropriet\u0103rea, dar li se lua \u0219i pu\u021binul petec de p\u0103m\u00e2nt ce-1 mo\u0219tenea din mo\u0219i str\u0103mo\u0219i.
\nA\u0219a urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu to\u021bi muntenii embaticari, dac\u0103 n-aveau norocul s\u0103 aib\u0103 \u00een comisie pe ,,tat\u0103l lor\u201d, Menela\u0219 Chircu.
\nFac o mic\u0103 digresiune c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 explic ce \u00eensemneaz\u0103 embatic.
\nIat\u0103 cum \u00eel define\u0219te dreptul civil:
\nEmbaticul sau emfiteoza este un drept real de folosin\u021b\u0103 asupra imobilului altuia, rezult\u00e2nd dintr-o loca\u021biune perpetu\u0103 sau de lung\u0103 durat\u0103. Aceast\u0103 crea\u021bie juridic\u0103 a existat \u00een vechile noastre legiuiri: Codul Calimachi \u0219i Codul Caragea.
\nEmbaticul confer\u0103 embaticarului folosin\u021ba complet\u0103 a lucrului, put\u00e2nd face asupra fondului lucr\u0103ri sau construc\u021bii, iar \u00een schimbul folosin\u021bei sale, embaticarul trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, fie \u00een natur\u0103, fie sub form\u0103 de presta\u021bii personale, fie \u00een bani, o redeven\u021b\u0103 fixat\u0103, numit\u0103 canon sau besman.
\nAceast\u0103 redeven\u021b\u0103 se pl\u0103tea la termenele hot\u0103r\u00e2te sau la sf\u00e2r\u0219itul anului.
\nEmbaticul nu se stinge prin moartea embaticarului dac\u0103 acesta are mo\u0219tenitori legitimi, el transmi\u021b\u00e2ndu-se lor. \u00cen situa\u021bia aceasta se g\u0103seau majoritatea \u021b\u0103ranilor din comunele Jitia, Necule, Bisoca \u0219i Andreia\u0219.
\nLegea agrar\u0103 din 1921 a desfiin\u021bat embaticul dispun\u00e2nd c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul folosit prin embatic se expropriaz\u0103 \u00een folosul embaticarilor, dac\u0103 ace\u0219tia au f\u0103cut construc\u021biuni sau planta\u021biuni pe locurile folosite de ei.
\nTocmai aici boierul Menela\u0219 Chircu a ap\u0103rut ca cel mai iubitor \u0219i binef\u0103c\u0103tor al mocanilor. A \u00eendemnat pe to\u021bi embaticarii s\u0103 fac\u0103 acte de folosin\u021b\u0103, care nu se pot contesta, adic\u0103 s\u0103 fac\u0103 planta\u021biuni de pomi \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eengr\u0103deasc\u0103 locurile st\u0103p\u00e2nite.
\nMenela\u0219 Chircu era convins c\u0103 se f\u0103cea un act de dreptate social\u0103 embaticarilor, care puteau s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 dreptul lor de folosin\u021b\u0103, fiindc\u0103 deveneau proprietarii locului st\u0103p\u00e2nit ca embatic. Acei care nu puteau s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 embaticul erau expulza\u021bi de pe locurile pe care le st\u0103p\u00e2neau din mo\u0219i-str\u0103mo\u0219i \u0219i nici nu-i \u00eempropriet\u0103reau din lips\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u00een regiunile de munte. A\u0219a puteau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe drumuri foarte mul\u021bi mocani, dac\u0103 n-aveau un sf\u0103tuitor, dac\u0103 n-aveau pe cel care le cuno\u0219tea necazurile \u0219i nevoile. Ra\u021bionamentul boierului Menela\u0219 Chircu era logic \u0219i uman.
\nA trebuit s\u0103 se zbat\u0103 mult pentru ace\u0219ti embaticari \u0219i tot a mai r\u0103mas ici, colo c\u00e2te unul care n-a c\u00e2\u0219tigat \u00eenc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, pe care s-au n\u0103scut, au crescut \u0219i din folosin\u021ba c\u0103ruia tr\u0103iau. Astfel o parte din embaticarii de la Andreia\u0219 au pierdut p\u0103m\u00e2ntul la care aveau dreptul \u0219i au fost nevoi\u021bi s\u0103 cumpere cu pre\u021b de specul\u0103 de la al\u021bii. Acela\u0219i lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu o parte din bisoceni, care au fost sili\u021bi s\u0103 cumpere p\u0103m\u00e2nt din mo\u0219ia L\u0103sc\u0103ru\u0219 Catargi.
\nNeculenii \u0219i jitienii \u00een marea majoritate au c\u00e2\u0219tigat p\u0103m\u00e2nturile spre marea mul\u021bumire a boierului Chircu \u0219i a lor.
\nSunt \u00eens\u0103 \u0219i aci c\u00e2\u021biva care nici azi nu au aranjat situa\u021bia p\u0103m\u00e2ntului \u0219i umbl\u0103 s\u0103 cumpere de la stat a\u0219a numitele ,,bunuri mici\u201d (Simion Precup \u0219i al\u021bii).
\nA\u0219a a \u0219tiut Menela\u0219 Chircu s\u0103 ajute pe mocani.
\nCa agricultor \u0219i pasionat cresc\u0103tor de animale, boierul Menela\u0219 Chircu a adus vite de ras\u0103 din toate p\u0103r\u021bile \u021b\u0103rii \u00een special din Dobrogea \u0219i Moldova. Cu produ\u0219ii proprii la expozi\u021bia din 1906 a ob\u021binut medalia de aur. Dup\u0103 r\u0103zboi iar\u0103\u0219i vine la expozi\u021bia din 1923-1924 unde a ob\u021binut medalii pentru cre\u0219terea cailor \u0219i oilor. A v\u00e2ndut Camerei agricole c\u00e2\u021biva arm\u0103sari de reproduc\u021bie. Prin st\u0103ruin\u021ba lui s-a ob\u021binut de la Prefectura jude\u021bului nostru o por\u021biune de teren \u00een comuna Jitia unde a fost construit grajdul comunal at\u00e2t de necesare pentru ad\u0103postirea arm\u0103sarilor de reproduc\u021bie \u00een timpul montei.
\nTot prin st\u0103ruin\u021ba boierului Menela\u0219 Chircu care era p\u0103truns de spiritul de religiozitate \u0219i credin\u021b\u0103 \u00een Acel Atotputernic, s-a reparat \u00een anii 1926\u20141927 biserica de la Poiana M\u0103rului care amenin\u021ba s\u0103 se d\u0103r\u00e2me.
\nA\u0219adar, iat\u0103 o serie de servicii puse \u00een slujba intereselor ob\u0219te\u0219ti de c\u0103tre cel ce fost \u00een adev\u0103r boierul Menela\u0219 Chircu.<\/p>\n

\"\"

PREFA\u021a\u0102 ,,O via\u021b\u0103 aleas\u0103\u201d, iat\u0103 titlul c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103. Pe acest om ales \u0219i eu am avut prilejul s\u0103-l cunosc<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12780,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12779"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12779"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12779\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12786,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12779\/revisions\/12786"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12780"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}