{"id":12732,"date":"2020-12-17T16:10:16","date_gmt":"2020-12-17T13:10:16","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12732"},"modified":"2020-12-17T16:10:16","modified_gmt":"2020-12-17T13:10:16","slug":"spatii-culturale-nr-73-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12732","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 73 (11)"},"content":{"rendered":"

Valentin POPA<\/strong><\/p>\n

Virgil Andronescu, Semne \u0219i cuie<\/strong>
\n\"\"

\tPrintre direc\u021biile marcante ale lirismului rom\u00e2nesc s-a remarcat cea a poeziei triste, sumbre, melancolice. Av\u00e2nd pe Eminescu port-drapel, \u0219i pe Bacovia \u201ev\u00e2rf de lance\u201d aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 a fost urmat\u0103 de genera\u021bii \u00eentregi de poe\u021bi, unii mai melancolici dec\u00e2t al\u021bii. Poezia optimist\u0103, cultivat\u0103 de poe\u021bii vitali\u0219ti, este o floare rar\u0103 \u00een literatura noastr\u0103. Poate Blaga cu acel \u201eDa\u021bi-mi un trup, voi mun\u021bilor\u201d s\u0103 fie una dintre excep\u021bii. Sau Top\u00e2rceanu cu nest\u0103vilitul s\u0103u har ludic, urmat masiv \u0219i conving\u0103tor de Arghezi, cel ce f\u0103cea un soi de \u201eprestidigita\u021bie\u201d cu vorbele \u0219i, mai nou, \u201eGenera\u021bia \u201980\u201d, a textuali\u0219tilor deda\u021bi desfr\u00e2ului ludic \u0219i excesiv de ironic.
\n\tVirgil Andronescu, cioranian p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful unghiilor, urmeaz\u0103 prima direc\u021bie. El nu \u0219tie s\u0103 se bucure. Toate volumele de p\u00e2n\u0103 acum au ca surs\u0103 de inspira\u021bie, triste\u021bea, deprimarea chiar. La sf\u00e2r\u0219itul c\u00e2torva dintre ele ni se dau detalii biografice cutremur\u0103toare, de natur\u0103 medical\u0103, ce ar putea fi sursele de inspira\u021bie. Sentimentul c\u0103 este h\u0103cuit de bisturie nu \u0219i-ar putea avea justificarea dec\u00e2t \u00een aceste detalii. La fel, sentimentul de revolt\u0103 contra celui ce a decis ca el s\u0103 treac\u0103 prin aceste chinuri. Dumnezeu este atotprezent \u00een lirica sa. Dou\u0103 dintre volume \u00eel poart\u0103 chiar \u00een titlu: Dup\u0103 Dumnezeu, potopul (2011) \u0219i Cronica potopului de dup\u0103 Dumnezeu. Iar ipostazele \u00een care este prezentat nu sunt deloc onorabile. Iat\u0103, bun\u0103oar\u0103, \u00een volumul pe care \u00eel avem sub lup\u0103 aici (Semne \u0219i cuie, Editura Infoest, 2019, 68 de pagini, volum ilustrat cu desene apar\u021bin\u00e2nd pictorului Hugo M\u0103r\u0103cineanu, ilustra\u021bia copertei Walter M\u0103r\u0103cineanu), poetul ne spune: \u201eDumnezeu s-a \u00eempiedicat \/ De credin\u021ba mea \/ \u0218i s-a pr\u0103bu\u0219it \u00een mine. \/\/ \u0218i-a julit genunchii \/ A s\u00e2ngerat mai mult de o eternitate \/ Murd\u0103rindu-mi plasturele bucuriei\u2026 \/ De aici a \u00eenceput pr\u0103bu\u0219irea mea \/ \u00cen Apocalips\u0103\u201d (\u201ePr\u0103bu\u0219irea \u00een apocalips\u0103\u201d, p. 17). Poetul nu dovede\u0219te prea mult\u0103 sfial\u0103 c\u00e2nd vorbe\u0219te despre Dumnezeu, abia dac\u0103 folose\u0219te majuscula c\u00e2nd \u00eei pomene\u0219te numele. \u00cen schimb c\u00e2nd se refer\u0103 la filozof, \u0219i-l are \u00een vedere, desigur pe Emil Cioran, ca \u0219i \u00een precedentul volum, cel de aforisme (Nuclee aforistice, 2009) \u00eel plaseaz\u0103 cumva deasupra lui Dumnezeu \u0219i-i adreseaz\u0103 toate reveren\u021bele ce se pot exprima prin majuscul\u0103. \u201eAcolo unde L-am \u00eent\u00e2lnit\u2026 \/ Pentru prima dat\u0103 pe filozof, \/ Care tocmai \u00ee\u0219i tr\u0103ia ultimele culmi.\u201d (Idem) Tot \u00een acest poem, ni se mai spune c\u0103 un prieten l-a \u201e\u00eenjurat frumos de Cioran\u201d, asta, poate, ca s\u0103 nu avem nici un dubiu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu filozoful pe care \u00eel are \u00een vedere.
\n\tMoartea fratelui, probabil n\u0103scut s\u0103n\u0103tos, s-a dovedit imposibil de eliminat din memorie. Episodul este prezent \u00een, probabil, toate c\u0103r\u021bile pe care le-a tip\u0103rit dup\u0103 acest trist eveniment. \u00cen noul volum motivul apare \u00een \u201eBlestematele iubiri\u201d: \u201emai \u00eent\u00e2i fratele a plecat \/ s\u0103-mi preg\u0103teasc\u0103 deschiderea Por\u021bii \/ Numai eu r\u0103mas-am cu hoitul\/ s\u0103 cer\u0219esc la \u00eenchisele Por\u021bi ale vie\u021bii\u201d (p. 18). Surprinde aici folosirea majusculei la cuv\u00e2ntul \u201epoart\u0103\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 transmite ideea de valoare suprem\u0103 pentru poet. E vorba, probabil, de Poarta Vie\u021bii \u0219i a Mor\u021bii. \u00cen poezia \u201eDrogul iubirii\u201d, poetul chiar se \u00eendoie\u0219te de existen\u021ba lui Dumnezeu, c\u00e2nd strecoar\u0103 \u00eentre paranteze particula \u201ene\u201d \u00eenaintea cuv\u00e2ntului existen\u021b\u0103. \u00cen poemul \u201eCu P mare\u201d, orgoliul Poetului \u00eencepe s\u0103 de-a pe-afar\u0103. \u201eSunt poetul \/ cu P mare\u201d ne comunic\u0103 el, identific\u00e2ndu-se cu Fiin\u021ba suprem\u0103. \u201eEu sunt Cel ce sunt \/ aici pe p\u0103m\u00e2nt!\u201d mai adaug\u0103, spre cititor, poetul, ca spre un nou Moise. (p. 21) Alteori, poetul e dispus s\u0103 amestece mitologiile: pe cea cre\u0219tin\u0103 cu cele p\u0103g\u00e2ne, ca \u00een \u201eAmor cu Bachus\u201d (p. 35): \u201eSubjugat sunt \/ De crucea ce mi-a fost d\u0103ruit\u0103: \/ \u00cencifrat\u0103\u2026 \/ \u00cen cuie \u0219i semne! Oooo, Bachus! \/ Oooo, Isuse Christoase\u2026!) \/\/ Amin:
\nMotivul fratelui este reluat \u00een \u201eP\u0103m\u00e2ntul din trupul fratelui meu\u201d (p. 30) \u0219i \u201eA\u0219tept\u00e2ndu-l pe fratele\u201d (p. 31), acest din urm\u0103 poem \u00eencheindu-se cu o urare ce ar putea fi a\u0219ezat\u0103 pe un monument funerar: \u201eb\u0103t\u0103torit\u0103 fie-i calea cu lumini \/ aprinse fie-i luminile culese de prin stele \/ tr\u0103it-a ne\u00eenvins \/ nu-i stins definitiv \/ c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00eentre vise \/ r\u0103t\u0103citor prin ele!\u201d
\n\tAtitudinea fa\u021b\u0103 de femeie nu difer\u0103 prea mult de cea exprimat\u0103 \u00een volumul de aforisme sau \u00een cele de poezie. \u00cen Semne \u0219i cuie, se simte o oarecare team\u0103 \u00een prezen\u021ba misterului feminin. \u00cen \u201eLep\u0103darea de sine\u201d poetul \u00eei jur\u0103 femeii c\u0103 nu se va \u00eendr\u0103gosti de ea \u0219i c\u0103 n-o va iubi niciodat\u0103. Acest blestem \u00eel are din copil\u0103rie, de pe vremea c\u00e2nd petrecea ore \u00een \u0219ir, \u00een cimitir, privind o cruce a unei femei c\u00e2ndva frumoase. Episodul acesta a cristalizat \u00een sufletul viitorului poet imaginea femeii (\u201eatunci s-a zidit \u00een mine femeia\u201d, p. 11), dar a unei femei moarte, ce nu poate fi iubit\u0103. Transformarea acestei imagini \u00een prototip pentru tot ce \u00eenseamn\u0103 feminitate \u00eel face neputincios \u00een rela\u021bia cu orice are leg\u0103tur\u0103 cu Eva. \u00cen alt poem, \u201eJocul cu via\u021ba\u201d, femeia este asociat\u0103 cu diavolul. Poemul \u201eOmul care b\u0103tea luna cu lopata\u201d (p. 33) vizeaz\u0103 rela\u021bia cu o partener\u0103 ciudat\u0103, care merge pe jos f\u0103r\u0103 picioare (s\u0103 fie \u0219arpele biblic?), dar care \u00eel fere\u0219te de toate pericolele: \u201ealteori \u00eemi spunea s\u0103 feresc capul \/ s\u0103 nu m\u0103 striveasc\u0103 frunza desprins\u0103 \u0219i anii \/ din copacul vie\u021bii cu fructul oprit\u201d (p. 33)<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong><\/p>\n

Un roman rural al durerilor \u00een\u0103bu\u0219ite<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 trei volume de proz\u0103 scurt\u0103, Petre Rotaru-Col\u021bi (un povestitor \u201ede sear\u0103\u201d la marginea celor tr\u0103ite \u0219i v\u0103zute pe spirala vie\u021bii), se prezint\u0103 cititorilor s\u0103i cu un roman rural al durerilor \u00een\u0103bu\u0219ite a unor oameni tr\u0103itori \u00een v\u00e2lv\u0103taia himerelor \u0219i a viselor, undeva \u00eentr-un sat de munte (Muscelu-C\u0103r\u0103m\u0103ne\u0219ti), scris cu credin\u021ba c\u0103 \u00eei va scoate din matca unei \u201enep\u0103s\u0103toare uit\u0103ri\u201d. Romanul lui Petre Rotaru-Col\u021bi, Grea\u021ba (ap\u0103rut la ed. \u0218tefi Ia\u0219i, 2020), \u00ee\u0219i cucere\u0219te cititorul at\u00e2t prin nararea propriilor ispr\u0103vi din anii copil\u0103riei (prin gura personajului Toader), c\u00e2t \u0219i prin evocarea atmosferei misterioase \u0219i pitore\u0219ti a celor ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een acel col\u021b de lume. \u201eDe ce titlul Grea\u021ba? Pentru c\u0103 sentimentul \u00eenstr\u0103in\u0103rii este rezultatul ei, adic\u0103 pleci pentru c\u0103 \u021bi-e sc\u00e2rb\u0103 de traiul greu \u0219i f\u0103r\u0103 orizont.\u201d, ne m\u0103rturise\u0219te autorul romanului \u00een \u201enotele\u201d sale. Pentru a \u00een\u021belege ce \u00eenseamn\u0103 demonul scrisului \u0219i a intui cu adev\u0103rat travaliul sisific al scriitorului participant la desf\u0103\u0219urarea vie\u021bii satului de dinainte \u0219i dup\u0103 \u201efocul pustiitor\u201d al colectiviz\u0103rii, autorul \u00ee\u0219i \u00eencepe romanul introduc\u00e2ndu-l pe cititor \u00eentr-o atmosfer\u0103 de basm a satului de munte, mai exact \u00een familia unor \u021b\u0103rani nevoia\u0219i (a angrosistului de animale Ilie Moise zis \u201eSiminoc\u201d \u0219i a femeii lui, Aneta), o familie cu patru copii, taman pe vremea venirii pe lume a \u00eenc\u0103 unei fete, Sofia. Tot cam pe atunci, \u00een casa lui Sterie \u021aambr\u0103 \u0219i a Fili\u021bei vine pe lume \u0219i copilul (povestitor a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor desf\u0103\u0219urate \u00een roman), Toader. Neput\u00e2nd trasa o grani\u021b\u0103 ac\u021biunii din via\u021ba eroilor s\u0103i, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 unde autorul lucreaz\u0103 cu desf\u0103\u0219urarea evenimentelor, ori anecdota sau comentariile cu t\u00e2lc asupra vie\u021bii personajelor narate (care \u00ee\u0219i cer dreptul la ascultare c\u00e2t \u0219i la o judecat\u0103 dreapt\u0103), romanul are arhitectura unor povestiri asamblate unele \u00eentr-altele \u0219i configureaz\u0103 prin pluralitatea punctelor de vedere a personajelor intrate \u00een scen\u0103, circularitatea criptic\u0103 a celor r\u0103mase \u00een memoria eroului narator. O carte de suflet, greu de povestit, \u00eens\u0103, menit\u0103 s\u0103 capteze cititorul prin triste\u021bea \u0219i morala destinelor, a oamenilor simpli, n\u0103scu\u021bi \u0219i tr\u0103itori \u00eentr-un anumit loc conturat de spa\u021biu \u0219i timp arhaic, peste care ochii lui Dumnezeu pare a nu fi poposit dup\u0103 colectivizarea for\u021bat\u0103 din anii 1962.
\n Pe firul memoriei celui care nareaz\u0103 apare \u0219i momentul pe\u021bitului Sofiei. Radu Anton e sf\u0103tuit de baba Mari\u021ba s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Aglaia, \u00een pe\u021bit, la Sofia de pe L\u0103c\u0219or. Aglaia se \u00eenvoie\u0219te cu condi\u021bia s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i pentru Toader a lui \u021aambr\u0103 la Maria lui Ciuc\u0103, pentru fata lor Ileana. Scena pe\u021bitului e deosebit\u0103. Pres\u0103rate cu \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nostalgice din via\u021ba satului, autorul d\u0103 un plus de farmec pove\u0219tii, intr\u00e2nd \u00een detalii ale tradi\u021biilor \u0219i obiceiurilor din acel col\u021b lume. Via\u021ba oamenilor de la sat, cu bune \u0219i rele, se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub ochii cititorului (netr\u0103itor la munte), dar care poate fi \u00eenc\u00e2ntat de fresca unei vie\u021bi f\u0103r\u0103 griji \u0219i f\u0103r\u0103 momente tensionate (descris\u0103 prin ochii copilului Toader). Numai c\u0103 via\u021ba nu e \u00eentotdeauna numai trai \u0219i veselie (cum i se arat\u0103 copilului via\u021ba la \u021bar\u0103), ci odat\u0103 cu zorii colectiviz\u0103rii vine \u0219i vremea scaden\u021bei pentru mul\u021bi dintre eroii romanului. \u0218i via\u021ba nu-l ocole\u0219te nici pe Radu, cel c\u0103s\u0103torit cu Sofia. La \u00eenceput, fiind la munc\u0103 pe \u0219antier, i se bag\u0103 \u00een cap c\u0103 \u00een lipsa b\u0103rbatului de acas\u0103, femeile lor \u00ee\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba cu al\u021bii; \u0219i mai \u00eent\u00e2i din gelozie, mai apoi ajuns \u0219i pe la S\u0103poca (din cauza viciului \u00een jocul de c\u0103r\u021bi), Radu devine paranoic \u0219i de aici nu-i dec\u00e2t un pas p\u00e2n\u0103 la desp\u0103r\u021bire.
\n Bun portretist, autorul dovede\u0219te o preocupare central\u0103 pentru pasiunile \u0219i \u00eencerc\u0103rile omului, cu anumite excep\u021bii nesemnificative \u00een ansamblul acestui roman. \u00cen mod evident, interesat de procedeele povestirii psihanalitice \u0219i caracterul personajelor (\u201ec\u0103rora \u0219tie s\u0103 le citeasc\u0103 \u00eentortocherile sufletelor \u0219i le tr\u0103ie\u0219te dramele\u201d \u2013 dup\u0103 criticul Titi Damian), autorul pare s\u0103-\u0219i concentreze proza \u00een termeni uimitor de populari, iar sensul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor provocate de acestea se finalizeaz\u0103 sub form\u0103 anecdotic\u0103 \u0219i cu ceva tent\u0103 umoristic\u0103. Iat\u0103 cum se desf\u0103\u0219oar\u0103 o discu\u021bie \u00eentre \u021b\u0103rani despre colectivizarea care tocmai le b\u0103tea la u\u0219\u0103: \u201eM-am s\u0103turat de comuni\u0219tii \u0103\u0219tia p\u00e2n\u0103 \u00een g\u00e2t, sunt gre\u021bo\u0219i m\u0103, ai dracului sunt to\u021bi ni\u0219te s\u0103r\u0103cituri, vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul nostru!
\n-\u0218i nu te treci?
\n-Am s\u0103 m\u0103 trec c\u0103 nu pot s\u0103 m\u0103 pi\u0219 \u00eempotriva v\u00e2ntului dar n-am s\u0103 muncesc la ei, eu sunt lemnar \u0219i cu meseria asta m\u0103 descurc cu \u0103\u0219tia doi copii pe care-i am. Vrea muierea s\u0103 se ,treac\u0103, ea fiind buc\u0103t\u0103reas\u0103, munca ei e mai u\u0219oar\u0103.\u201d. Dar \u0219i c\u00e2teva vorbe spuse la o \u201e\u00eent\u00e2lnire\u201d \u00eentre un \u021b\u0103ran mai \u201efilozof\u201d \u0219i popa din sat:
\n\u201e-Bine! Ce facem cu grea\u021ba?
\n -Care grea\u021b\u0103?
\n -Aceea care vine c\u00e2nd te saturi de necazuri, ca de mere p\u0103dure\u021be! Atunci c\u00e2nd e\u0219ti satul de belele, \u00eel chemi pe Dumnezeu, \u0219i el, nu mai vine s\u0103 te scoat\u0103 din mocirla \u00een care te-au b\u0103gat al\u021bii!
\n-\u00ce\u021bi accep\u021bi soarta \u0219i te rogi \u00een continuare, rug\u0103ciunea calmeaz\u0103, te scoate din starea proast\u0103 \u00een care te afli, uit\u00e2nd pe moment de necazuri!\u201d. Nararea curge fluent, ca \u0219i cum secven\u021bele de via\u021b\u0103 se petrec sub ochii cititorului, fie \u00eent\u00e2mpl\u0103ri relev\u00e2nd credin\u021ba omului de la \u021bar\u0103, fie coresponden\u021ba \u00eentre vise \u0219i tot felul de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din via\u021ba omului \u0219i care, cred oamenii, stau sub semnul ursitelor rele, de se poate spune c\u0103 nu-i de glum\u0103 ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 omului otr\u0103vit cu tot felul de clevetiri \u0219i g\u00e2nduri negre, venite la gr\u0103mad\u0103, odat\u0103 cu \u201evremurile noi\u201d ce cad peste sat \u0219i care vin \u0219i cu schimb\u0103ri \u00een tradi\u021bia satului: \u201eA venit Colectiva \u0219i femeile de pe R\u0103zoare, nu se mai adunau \u00een \u0219ez\u0103tori, ne mai av\u00e2nd ce lucra, totul se mutase la Colectiv\u0103. Tineretul era cuprins \u00een activit\u0103\u021bi culturale, la sediu, cor, brigad\u0103 artistic\u0103, femeile n-aveau ce lucra. O perioad\u0103 au crescut viermi de m\u0103tase.\u201d Odat\u0103 cu colectivizarea apar schimb\u0103ri de opinii \u0219i mentalit\u0103\u021bi \u0219i \u00een via\u021ba oamenilor: \u201ePe m\u0103sur\u0103 ce avansezi \u00een v\u00e2rst\u0103 \u021bi se face grea\u021b\u0103 de hoitul \u00een care \u00ee\u021bi cari sufletul, aproape c\u0103 \u021bi-ai dori s\u0103 se termine odat\u0103 calvarul, pentru ce ar mai dori s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 un om cu sufletul \u00eentr-o scorbur\u0103?\u201d (e notat undeva), \u0219i \u00een cele din urm\u0103 dezn\u0103dejdea intr\u0103 \u00een oameni: \u201e\u2026Ar fi cum ar fi, dar mi-e sc\u00e2rb\u0103 de timpurile \u00een care tr\u0103im! (\u00eei zice un enoria\u0219, p\u0103rintelui de la biseric\u0103). \u201e-Hmm! Ai nimerit-o cu asta, la to\u021bi le este grea\u021b\u0103, de politic\u0103, de munc\u0103, de biseric\u0103, de toate \u00een general!\u201d (e de p\u0103rere \u0219i popa).
\n Dar, \u0219i pare evident, \u00een toate aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, ale personajelor, stau \u00eengropate \u00eenfr\u00e2ngerile unor destine dintr-un col\u021b de lume p\u0103r\u0103sit\u0103 uneori de Dumnezeu, alteori, chiar sub privirea Celui-de-Sus, \u0219i cam ceea ce se petrece pe p\u0103m\u00e2nt. \u00centre oamenii satului de munte, atunci c\u00e2nd mai au ceva r\u0103gaz \u0219i se \u00eent\u00e2lnesc prin sat, st\u0103 tot felul de provoc\u0103ri, multe sub semnul unor glume. Ele sunt \u0219arje ironice pe care oamenii simpli \u0219i le fac \u00eentre ei din dorin\u021ba de a uita de grijile \u0219i nevoile ap\u0103s\u0103toare ale realit\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103iesc. Iat\u0103 ce spune un alt cons\u0103tean despre \u201egrea\u021b\u0103\u201d: \u201eMi-am adus aminte c\u0103 mama \u00eemi spunea, dac\u0103 ai grea\u021b\u0103 s\u0103 bei o\u021bet, \u0219i dac\u0103 e\u0219ti otr\u0103vit o\u021betul e mai bun ca laptele, laptele \u00eempr\u0103\u0219tie, o\u021betul, str\u00e2nge \u0219i nu-i mai sim\u021bi efectul!\u201d Iar cum via\u021ba merge \u00eenainte, cine s\u0103 mai asculte de necazul lui Anton al lui Siminoc?: \u201e- Domnule doctor, c\u00e2nd v\u0103d poli\u021bai m\u0103 ia cu tremurat, mi se pune un nod \u00een g\u00e2t \u0219i nu mai pot vorbi. Poli\u021baiul care m-a adus mi-a promis c\u0103 m\u0103 ajut\u0103 \u0219i a\u0219a am sc\u0103pat de nodul din g\u00e2t. Am f\u0103cut pu\u0219c\u0103rie nevinovat, acum ajuns acas\u0103 f\u0103r\u0103 nicio ocupa\u021bie, mi-e grea\u021b\u0103 de tot. De justi\u021bia din \u021bar\u0103 asta, de poli\u021bia din \u021bara asta, de via\u021ba nenorocit\u0103 pe care am avut-o \u0219i o am, de un tat\u0103 nebun. Din grea\u021ba asta tare mi-e fric\u0103 s\u0103 nu \u00eennebunesc.\u201d
\n Nara\u021biunea romanului lui Petre Rotaru-Col\u021bi are acea adresare direct\u0103 unui cititor virtual, precis\u0103 \u0219i fireasc\u0103 pentru un orator care \u00eencepe s\u0103 depene o istorisire mai veche \u0219i demn\u0103 de aten\u021bie \u0219i la via\u021ba de dup\u0103 revolu\u021bie a \u021b\u0103ranului de la munte, c\u00e2nd s-au \u0219i returnat propriet\u0103\u021bile: \u201eA fost o perioad\u0103 de patru-cinci ani \u00een care totul era de-a valma: fiecare f\u0103cea ce \u00eel t\u0103ia capul. Era democra\u021bie. O democra\u021bie prost \u00een\u021beleas\u0103, bazat\u0103 pe japc\u0103.\u201d- \u0219i cam asta era atmosfera satului. Iar la vremuri noi, c\u00e2nd vin alegerile \u00een democra\u021bia nou\u0103 de dup\u0103 revolu\u021bie, str\u00e2n\u0219i la poarta unuia dintre ei (ca \u00een poiana lui Iocan), s\u0103 auzim ce cred \u021b\u0103ranii: \u201e-M\u0103i Sterie, tu crezi c\u0103 se schimb\u0103 ceva? \u00ce\u021bi imaginezi c\u0103 vor veni al\u021bii la putere \u0219i le va pl\u0103ti cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat \u0103stora de acum? zice Nicu Iliescu.
\n-\u2026 Am spus s\u0103-\u021bi imaginezi, pentru c\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla mai nimic, niciodat\u0103, corb la corb nu-\u0219i scoate ochii. Copiii no\u0219tri vor tr\u0103i cu blestema\u021bii pe cap, iar c\u00e2nd se vor de\u0219tepta va fi prea t\u00e2rziu!\u201d \u0218i concluzia vine de la unul dintre \u021b\u0103rani: \u201e-S\u0103 v\u0103 spun drept, mi s-a f\u0103cut sc\u00e2rb\u0103 de felul asta de politic\u0103. Politic\u0103 d\u00e2mbovi\u021bean\u0103, unde to\u021bi sunt cumetri \u0219i neamuri, spune Gheorghe \u021aambr\u0103. To\u021bi blameaz\u0103 comunismul dar mai comunism e acum, e un fel de comunism de cumetrie!\u201d
\n Alteori, grea\u021ba poate avea \u0219i alte cauze. Iar \u201egrea\u021ba\u201d Agripinei, fata lui Ilisei R\u0103zoreanu, \u00ee\u0219i are povestea ei. O poveste de via\u021b\u0103 \u0219i amor. Ca \u0219i p\u0103\u021bania lui Anton, cel care f\u0103cuse pu\u0219c\u0103rie nevinovat \u0219i mai apoi ajuns pe la u\u0219i de spitale de nebuni. Dar mai toate, \u00een exclusivitate aproape, sunt scrise pe seama emo\u021biei, f\u0103r\u0103 ca autorul romanului s\u0103 speculeze tipologia caracterelor, ori a se pierde \u00een teorii. Aten\u021bia sa este \u00eendreptat\u0103 asupra argumentului estetic din r\u00e2ndurile scrise, literar vorbind, este pecetluit\u0103 de o elegan\u021b\u0103 acaparant\u0103 asupra cititorului \u0219i doar morala e totdeauna una \u00eenalt\u0103, superioar\u0103 conven\u021biei sociale. Iar Petre Rotaru-Col\u021bi m\u00e2nuie\u0219te, subtil, v\u00e2ltoarea sufletelor \u00eencondeiate, trecute prin malaxoarele caznelor. A\u0219a \u0219i cu satul de munte, dup\u0103 colectivizarea for\u021bat\u0103 \u0219i, \u00een special, dup\u0103 revolu\u021bie: \u201eAu plecat to\u021bi muscelenii buni de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, de au r\u0103mas p\u0103m\u00e2nturile nelucrate, \u00eencet-\u00eencet s-a \u00eentins p\u00e2rloaga p\u00e2n\u0103 la ferestrele caselor. Venea ursul sau mistre\u021bul p\u00e2n\u0103 la geam. Mo\u0219 Ion Damian spunea: – Nu mai este de tr\u0103it aici, m\u0103i nene, casele se d\u0103r\u00e2m\u0103, animale domestice nu mai sunt, nici nu mai \u0219tim ce s\u0103 facem!\u201d Ca \u00een final, s\u0103 g\u0103sim \u0219i atmosfera lugubr\u0103 a satului: \u201eBaba Maria Greaca, merge la t\u0103m\u00e2iat \u201ecu noaptea-n cap\u201d la morm\u00e2ntul sorei sale Ileana. Copii Ilenei, fiind \u00een \u021b\u0103ri str\u0103ine. Ici \u0219i colo se aud u\u0219ile cote\u021belor de g\u0103ini tr\u00e2ntite de pere\u021bi, deschise de s\u0103tenii care mai sunt, restul sunt printre str\u0103ini sau la cimitir \u00een Coast\u0103.\u201d
\n S\u0103 mai amintim c\u0103 multe dintre aceste povestiri (narate de eroul Toader) vin \u0219i din memoria colectiv\u0103 a satului, o lume de oameni nec\u0103ji\u021bi \u0219i ei, cu greut\u0103\u021bi de tot felul, dar o lume care a fost, cu mirajul ei, iar dup\u0103 asta, acum \u00een zilele noastre, pentru cititorul care nu a tr\u0103it a\u0219a ceva pare c\u0103 a apar\u021binut de lumea pove\u0219tilor. \u0218i conchide trist, autorul, \u00eentr-un final al romanului care e apocaliptic: \u201e\u00cencepe v\u00e2nzoleala, lumea pleac\u0103 la munc\u0103 cu animalele t\u00e2r\u00e2\u0219 dup\u0103 ei c\u00e2\u021bi mai sunt, pentru c\u0103 boii au disp\u0103rut, mai e unul singur, \u021binut de Ion al lui Dache cu fratele lui Nae. Cu el, cei care au mai r\u0103mas, duc mortul la cimitir. Peste zi, se vede de la o po\u0219t\u0103 c\u0103 moare satul, ici colo c\u00e2te o v\u0103dan\u0103 sau v\u0103duv, \u00een rest lini\u0219te, suspect de mult\u0103 lini\u0219te. \u00cen \u021aarn\u0103 se aud motocositorile. Copiii, care alt\u0103dat\u0103 umpleau Drumul \u0103l mare, au disp\u0103rut.\u201d
\n Stilul direct al nar\u0103rii pune \u00een continu\u0103 priz\u0103 cititorul. Monologul interiorizat al autorului (\u00een persoana eroului Toader), coparticipant la dramele eroilor s\u0103i, salveaz\u0103 cu adev\u0103rat sufletul acestor oameni r\u0103ma\u0219i \u00een durerile lor \u00een\u0103bu\u0219ite, pe care numai o anume realitate a vie\u021bii, clam\u00e2ndu-l \u00eencontinuu, \u00eel uit\u0103 de fapt.<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

Viorel Savin \u2013 O zi din via\u021ba lui Teofil Avram, roman<\/strong><\/p>\n

Cu un demers narativ dificil ne surprinde acum scriitorul Viorel Savin \u00een romanul recent tip\u0103rit la Editura Paralela 45. Dificil, pentru c\u0103 \u00een povestirea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor unei singure zi, vom afla cine a fost Teofil Avram, cine este el \u0219i cine va fi, ca pronostic karmic. O zi din via\u021ba cuiva poate coordona \u00eentregul viitor al unui om, dar poate foarte bine s\u0103 ilustreze perfect trecutul s\u0103u… Timpul nu exist\u0103, este doar o iluzie \u0219i de la Einstein \u00eencoace, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 ne demonstreaz\u0103 iluzoria trecere a vremii (Julian Barbour spunea c\u0103 ,,timpul, \u00een ansamblu, exist\u0103 \u00een ,,felii\u201d de spa\u021biu. Trecutul nostru este o alt\u0103 lume sau o alt\u0103 configura\u021bie posibil\u0103 a Universului. Este un alt \u201eacum\u201d. Nu avem alt\u0103 dovad\u0103 a trecutului, afirma Barbour, dec\u00e2t memoria noastr\u0103. Iar viitorul este doar \u00een m\u0103sura \u00een care g\u00e2ndim la el. Clipa nu este timp, timpul este \u00een clip\u0103.\u201d).
\nDe aceea, o singur\u0103 zi din via\u021ba acestui complex personaj poate \u00eensemna trecut, prezent \u0219i viitor concentrate \u00een 24 de ore. Aceasta a fost \u0219i impresia mea general\u0103 de lectur\u0103 a romanului. O biografie a c\u0103rei sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri \u00eencap \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103rile zilei, ca semnifica\u021bie, ca r\u0103spuns la dileme existen\u021biale, ca justificare auctorial\u0103 a artistului pictor notoriu. Teofil Avram a fost \u0219i \u00eenainte de revolu\u021bie un pictor de mare talent, recunoscut prin numeroase premii na\u021bionale, un om important \u00een cultura urbei, astfel c\u0103 la revolu\u021bie a avut func\u021bia de Vicepre\u0219edinte al Consiliului Jude\u021bean, func\u021bie de mare r\u0103spundere care \u00eei asigur\u0103 \u0219i azi, dup\u0103 30 de ani, anumite rela\u021bii \u0219i privilegii. Dar c\u00e2t sunt de suspuse rela\u021biile sale, la fel sunt \u0219i du\u0219m\u0103niile. Sever, uneori recalcitrant, cu un sim\u021b moralizator ie\u0219it din comun, Teofil Avram nu accept\u0103 compromisuri, echivocuri, confuzii. El nu amestec\u0103 politica \u00een treburile artistice \u0219i de aici generarea unor conflicte, iat\u0103 intriga romanului!, \u00eentre el \u0219i so\u021bia actualului Pre\u0219edinte CJ. Prima doamn\u0103 a jude\u021bului a falsificat un contract cu artistul, av\u00e2nd drept urmare o diminuare cras\u0103 a drepturilor sale de autor. De aici se intr\u0103 \u00eentr-un v\u00e2rtej de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri demne de filmul \u201eGhinionistul\u201d.
\n\u00cen ziua cu pricina, Avram, cum-necum, trebuia s\u0103 rezolve aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i s\u0103 intre \u00een audien\u021b\u0103 la Pre\u0219edintele CJ, Dihorean. Anterior acestei \u00eent\u00e2lniri, ziua s-a anun\u021bat de diminea\u021b\u0103 a fi una potrivnic\u0103 intereselor artistului. De diminea\u021b\u0103 a primit acas\u0103 vizita Poli\u021biei care nici mai mult, nici mai pu\u021bin voia s\u0103 pun\u0103 \u00een execu\u021bie un mandat de aducere, pe motiv c\u0103 preopinentul Avram nu r\u0103spunsese cita\u021biilor care-l convocau la subinspectorul Oliniuc.
\nCita\u021biile nu se primiser\u0103, dar acesta era circuitul h\u0103r\u021buirii unui om inocent \u00een trecutul ro\u0219u, dar \u0219i ast\u0103zi. Se \u00eentocmea un dosar pentru o vin\u0103 imaginar\u0103 sau una inventat\u0103 de un turn\u0103tor – a se citi volumul \u201eCa viermele \u00een hrean\u201d, \u00een care Viorel Savin devoaleaz\u0103 propriul dosar de la securitate cu nume \u0219i declara\u021bii, cu acte \u00een facsimile, din perioada comunist\u0103). Propriul avocat denot\u0103 dualitate din conversa\u021biile avute cu Avram, c\u0103ci reclama\u021bia f\u0103cut\u0103 de Miruna Dihorean, prima doamn\u0103, era, de fapt, un contraatac la memoriul \u00eenaintat Pre\u0219edintelui de c\u0103tre Avram, \u00een care o acuza de fals \u00een acte \u00eempotriva sa: \u201edoamna directoare Dihorean mi-a \u00eenc\u0103lcat drepturile, refuz\u00e2nd s\u0103-mi \u00eentocmeasc\u0103 un contract legal de prest\u0103ri servicii, iar \u00een loc de plata drepturilor legale, mi-a dat \u00eentr-un plic f\u0103r\u0103 nicio semn\u0103tur\u0103 de predare-primire, suma de 3000 de lei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi cumpere t\u0103cerea cu privire la modul \u00een care a gestionat bugetul Proiectului\u201d. Avocatul \u00eel avertizeaz\u0103 pe Avram c\u0103 memoriul poate avea urm\u0103ri nea\u0219teptate, este \u00eempotriva familiei conduc\u0103toare din Ora\u0219, rezultatul unei confrunt\u0103ri \u00een justi\u021bie fiind imprevizibil.
\nTeofil oferea \u201eadev\u0103rul, buna-credin\u021b\u0103 \u0219i cinstea\u201d \u2013 no\u021biuni complet perimate \u00een prezentul social-politic al Ora\u0219ului.
\nLa Poli\u021bie, lucrurile se complic\u0103, subinspectorul anchetator era o veche cuno\u0219tin\u021b\u0103 a lui Avram, el mi\u0219c\u00e2ndu-se printre poli\u021bi\u0219ti \u201eca acas\u0103\u201d, c\u0103ci la \u201eEvolu\u021bie\u201d (a\u0219a numea el \u201erevolu\u021bia\u201d din ’89, pe c\u00e2nd era vicepre\u0219edintele FSN pe jude\u021b) chiar Avram \u00eel numise pe \u00eensu\u0219i \u0219eful Poli\u021biei care acum se succeda la func\u021bie prin fiul s\u0103u, ba chiar \u0219i prin nepoata sa Leti\u021bia, \u00eentr-un monarhic sistem neoficial, dar propagat cu dezinvoltura cinic\u0103 specific\u0103.
\nNara\u021biunea decurge de aici sinuos, pe mai multe planuri, spa\u021bii \u0219i segmente temporale, ca \u00eentr-un roman de aventuri, unele tratate cu sarcasm, altele dramatic, unele kafkiene. M\u0103 opresc cu povestirea, nu voi divulga \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u0219i nici deznod\u0103m\u00e2ntul povestirii pentru a nu stopa entuziasmul lectur\u0103rii romanului. Talentul prozatorului \u021bine cititorul cu aten\u021bia treaz\u0103, \u00eel face curios la urm\u0103rile imprevizibile ale ac\u021biunii, \u00eel surprinde prin nea\u0219teptate confesiuni sau intr\u0103ri impetuoase \u00een scen\u0103.
\nRomanul este \u00een alura scrierilor anterioare (romanele Impostorul, Ca viermele \u00een hrean) ivind multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri adev\u0103rate din realitate, fie ea a obsedantului deceniu, fie contemporan\u0103 nou\u0103. Teofil Avram \u0219i celelalte personaje sunt oameni ai zilelor noastre, activ\u00e2nd, muncind, cre\u00e2nd \u00een sisteme diferite, \u00een sisteme judiciare diferite, dar diviz\u00e2ndu-se \u00een acelea\u0219i dou\u0103 categorii: intelectuali \u0219i activi\u0219ti. Delimitarea este de cele mai multe ori subiectiv perceput\u0103, istoria literar\u0103 demonstr\u00e2nd at\u00e2ta diversitate \u00een portretizarea unor personaje. \u00cent\u00e2lnirea celor dou\u0103 componente, alternan\u021ba pozitiv-negativ \u00een chiar comportamentul unui singur personaj men\u021bin tensiunea romanesc\u0103. Viorel Savin adaug\u0103 spre o lecturare dinamic\u0103 medita\u021bii artistice, lirice uneori, un spirit critic, un dialog demn de dramaturgul consacrat. B\u0103tr\u00e2nul artist, r\u0103mas demn \u0219i cinstit, se lupt\u0103 cu sistemele corupte, dar situ\u00e2ndu-se \u00een afara ideologiz\u0103rii. Teofil Avram reprezint\u0103 corectitudinea, adev\u0103rul mai presus de interese personale, onestitatea, \u0219i finalul romanului (fabulos) aduce \u0219i solu\u021bionarea acestei cr\u00e2ncene lupte. Mai ales finalul m-a frapat.
\nUn roman care, odat\u0103 citit, ive\u0219te multe \u00eentreb\u0103ri existen\u021biale genera\u021biilor care \u00eenc\u0103 str\u0103batem activ tranzi\u021bia sau \u00eei gust\u0103m devenirile\u2026<\/p>\n


\nNina-Elena PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

Cornel Galben \u0219i Convorbiri f\u0103r\u0103 adi\u021bionale<\/strong><\/p>\n

\tPersonalit\u0103\u021bile b\u0103c\u0103uane, \u0219i nu numai, au un temerar exeget \u00een jurnalistul, scriitorul \u0219i criticul literar Cornel Galben Simion. Convorbiri f\u0103r\u0103 adi\u021bionale, volumul II, a ap\u0103rut \u00een anul 2019 la Editura Studion Bac\u0103u. De acela\u0219i autor amintim: Convorbiri f\u0103r\u0103 adi\u021bionale, Editura Pim, 2010, Personalit\u0103\u021bile Bac\u0103ului, Editura Corgal Press,2008, Personalit\u0103\u021bi b\u0103c\u0103uane, vol. I-VII, Editura Corgal Press, 2000- 2014, Poe\u021bii Bac\u0103ului la sf\u00e2r\u0219it de mileniu, Editura Corgal Press,2005, Scriitori b\u0103c\u0103uani, Editura Corgal Press, 2012, Poe\u021bii Bac\u0103ului la \u00eenceput de mileniu: debuturi 2000-2010, Editura Pallas Athena, 2015.
\n\tVolumul al II-lea din Convorbiri f\u0103r\u0103 adi\u021bionale cuprinde interviuri realizate de autor \u00eentre anii 1978-2019 \u0219i publicate \u00een diverse reviste precum: Ateneu, Bac\u0103u Press, Boema, Cadran Cultural, De\u0219teptarea, Flac\u0103ra, Plumb, Sinteze, Steagul Ro\u0219u. Au fost intervievate 28 de personalit\u0103\u021bi din diverse domenii culturale: literatur\u0103, art\u0103, muzic\u0103 etc. Dintre ace\u0219tia 10 sunt scriitori, poe\u021bi, esei\u0219ti, critici literari traduc\u0103tori (Mihaela B\u0103bu\u0219anu, Radu C\u00e2rneci, Ion Cozmei, Mircea Dinutz, Ion Fercu, Vasile Ghica, Constantin Oanc\u0103, Viorel Savin, Valentin Silvestru, Octavian Voicu), un filosof (\u0218tefan Munteanu), un istoric (Ilderim Rebreanu), doi sunt ziari\u0219ti (Mihai Buznea, Armando Sobral Rollemberg), patru sunt muzicieni (o pianist\u0103 – Oxana Corjos, un violonist (Florin Ionescu-Gala\u021bi), un dirijor( Ioan Precup) \u0219i o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 (Loredana Groza), doi actori \u0219i un regizor (Dinu Apetrei, Eliza Noemi Judeu, Melania Ghica), o balerin\u0103 (Elena P\u0103duraru), \u0219i un coregraf (Petre Vlase), un pictor naiv (Catinca Popescu) etc. Cornel Galben poart\u0103 dialoguri de suflet cu oameni cu o sensibilitate aparte, unii foarte bine cunoscu\u021bi, al\u021bii aproape anonimi, care, de\u0219i au propria lume, nu fug de realitate ci caut\u0103 s-o modeleze conform modului propriu de g\u00e2ndire \u0219i experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. Ceea ce surprinde \u00een volumul amintit este \u0219i faptul c\u0103, de\u0219i unele personalit\u0103\u021bi au tr\u0103it \u0219i au creat \u00een regimul comunist, nu fug de trecutul lor \u0219i caut\u0103 s\u0103-l revalorizeze, s\u0103 cearn\u0103 gr\u00e2ul de neghin\u0103 \u0219i s\u0103 nu arunce pruncul din balie odat\u0103 cu apa murdar\u0103. Printre ace\u0219tia se num\u0103r\u0103 \u0219i poetul Radu C\u00e2rneci, care \u0219i-a petrecut o mare parte din tinere\u021be la Bac\u0103u, unde \u00een anii `60 a fost pre\u0219edinte al Comitetului Regional de Cultur\u0103 \u0219i Art\u0103. A\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te \u00een dialogul pe care \u00eel poart\u0103 cu autorul, a avut \u201edestule ini\u021biative \u00een ceea ce prive\u0219te organizarea \u0219i reorganizarea teatrului din Bac\u0103u \u0219i a celui din Piatra Neam\u021b, mai apoi a teatrului de P\u0103pu\u0219i, a Filarmonicii, a \u0218colii Populare de Art\u0103, func\u021bionarea la o treapt\u0103 superioar\u0103 a fostei Case Regionale a Crea\u021biei Populare, care la vremea respectiv\u0103 a cunoscut o \u00eemprosp\u0103tare a activit\u0103\u021bii\u2026..S-au afirmat, la acea dat\u0103, \u0219i tineri scriitori, s-au ivit cenacluri \u00een multe \u0219coli, \u00een institu\u021bii, \u00een mari \u00eentreprinderi\u201d. La cererea autorului, poetul Radu C\u00e2rneci rememoreaz\u0103 momente legate de apari\u021bia revistei Ateneu. Afl\u0103m c\u0103 lupta pentru \u00eenfiin\u021barea revistei a durat 2-3 ani \u0219i ea a implicat \u0219i al\u021bi scriitori cunoscu\u021bi precum B\u0103l\u0103i\u021b\u0103, Genaru, Viorel Savin, Mihai Sabin sau Vlad Sorianu. \u201eEra o epoc\u0103 \u00een care drumurile erau destul de \u00eenguste \u0219i \u00eenchise \u00een aceast\u0103 direc\u021bie\u201d, m\u0103rturise\u0219te Radu C\u00e2rneci \u0219i continu\u0103 \u201evreau s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 a fost o adev\u0103rat\u0103 biruin\u021b\u0103 faptul c\u0103, \u00een 1964, pe la \u00eenceputul anului, la insisten\u021bele noastre, Leonte R\u0103utu \u0219i cei din preajma lor au fost de acord s\u0103 \u00eenfiin\u021b\u0103m aceast\u0103 revist\u0103 la Bac\u0103u. Eu consider c\u0103 aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re a fost o izb\u00e2nd\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp un a\u0219 zice chiar un act de disiden\u021b\u0103, cum le place unora s\u0103 spun\u0103\u201d. Se simte m\u00e2ndria poetului care a pus um\u0103rul la apari\u021bia unei reviste de referin\u021b\u0103 \u00een presa cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la acea vreme, \u0219i care, \u00een scurt timp, va ajunge o revist\u0103 de prestigiu. \u201eSe mutase \u00eentr-un fel la Bac\u0103u centrul cultural al Moldovei\u201d\u2026.Pentru asta am aceast\u0103 satisfac\u021bie, aceast\u0103 bucurie \u0219i m\u00e2ndrie la modul tineresc \u0219i vulcanic, a\u0219a cum am fost noi atunci, am f\u0103cut ceva\u201d. S\u0103 nu uit\u0103m faptul c\u0103, poate nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, s-a permis \u00eenfiin\u021barea unor astfel de reviste culturale \u0219i \u00een alte ora\u0219e ale \u021b\u0103rii, anul 1964 marcheaz\u0103 o schimbare de viziune \u0219i atitudine \u00een politica lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Este anul \u00een care se produce o distan\u021bare de Moscova, \u00een condi\u021biile conflictului ideologic dintre URSS \u0219i China. Dup\u0103 retragerea din Rom\u00e2nia a trupelor sovietice \u00een 1958, apoi plecarea treptat\u0103 a consilierilor negociat\u0103 de Gheorghe Gheorghiu Dej cu Hru\u0219ciov \u0219i respingerea planului Valev, a urmat Declara\u021bia PMR din 1864 (considerat\u0103 testamentul politic al lui Dej), care sus\u021binea dreptul fiec\u0103rui stat comunist de a-\u0219i elabora propria politic\u0103 intern\u0103 \u0219i extern\u0103, marc\u00e2nd o liberalizare \u0219i un na\u021bionalism perpetuat p\u00e2n\u0103 \u00een anii `70.
\n\tC\u00e2nd Cornel Galben \u00eel provoac\u0103 pe poet s\u0103 vorbeasc\u0103 despre activitatea sa de traduc\u0103tor, Radu C\u00e2rneci m\u0103rturise\u0219te c\u0103, dup\u0103 plecarea la Bucure\u0219ti a dorit s\u0103 devin\u0103 scriitor profesionist \u0219i \u00een acest sens a f\u0103cut studii filologice \u0219i psihologice, care i-au \u00eembog\u0103\u021bit via\u021ba sufleteasc\u0103 \u0219i spiritual\u0103. \u00cen opinia poetului cultura unui popor se compune din dou\u0103 p\u0103r\u021bi: din crea\u021bia na\u021bional\u0103 \u0219i pe ceea ce cultura na\u021bional\u0103 \u00eemprumut\u0103 din cea universal\u0103. Din traducerile publicate \u00een volume amintim: Leopold Sedar Senghor, Jertfe Negre; Khalil Gibran, Profetul \u0219i Gr\u0103dina Profetului; Mousse Boulanger, Inim\u0103 de Aur; Delmira Augustini, Dulci Elegii; Integrala liric\u0103 Baudelaire. La vremea c\u00e2nd st\u0103tea de vorb\u0103 cu scriitorul Cornel Galben, Radu C\u00e2rneci preg\u0103tea antologia Mari poe\u021bi ai iubirii \u00een literatura universal\u0103 de la Solomon \u0219i Sappho, la Rilke \u0219i Eminescu. Provocat s\u0103 fac\u0103 \u0219i un bilan\u021b al celor 50 de ani de scris, Radu C\u00e2rneci r\u0103spunde: \u201e De la un cap\u0103t la altul exist\u0103 \u00een crea\u021bia mea poetic\u0103 un fir str\u0103lucitor care se cheam\u0103 iubirea\u2026 A\u0219 zice c\u0103 iubirea mea de iubire ca ideal uman, ca putere a destinului, a for\u021belor care sunt deasupra sau \u00eemprejurul nostru, iubirea este instrumentul ceresc prin care omul \u0219i nu numai omul, tot ce este \u00een cosmos, iubirea constituie aceast\u0103 putere extraordinar\u0103 a \u021binerii \u00een echilibru a acestui univers\u201d.
\n\t\u201eAm \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 citesc \u00een\u2026 urme\u201d \u0219i-a intitulat Cornel Galben convorbirea f\u0103r\u0103 adi\u021bionale cu profesorul Mircea Dinutz, care m\u0103rturise\u0219te c\u0103 \u201evia\u021ba de muzeograf i-a adus multe satisfac\u021bii profesionale deoarece l-a f\u0103cut s\u0103 priveasc\u0103 valorile trecutului cu mult respect. Am spus profesorul Mircea Dinutz deoarece am avut privilegiul de a-l cunoa\u0219te ca diriginte \u0219i ca profesor de Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 al fiicei mele, la unul dintre cele mai prestigioase colegii din Foc\u0219ani, Colegiul Na\u021bional Unirea. Ca o m\u0103mic\u0103, profesoar\u0103 la r\u00e2ndu-mi, con\u0219tiincioas\u0103, am participat la \u0219edin\u021bele cu p\u0103rin\u021bii \u0219i la toate celelalte activit\u0103\u021bi la care am fost solicitat\u0103. Am avut astfel prilejul s\u0103-l cunosc destul de bine pe Omul Mircea Dinutz, care de\u0219i suferind se bucura de multe aprecieri din partea colegilor de catedr\u0103, a elevilor \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd al p\u0103rin\u021bilor. Am putut s\u0103 constat c\u0103 era o persoan\u0103 atent\u0103 la detalii \u0219i cu mult sim\u021b de r\u0103spundere fa\u021b\u0103 de preg\u0103tirea celor pe care \u00eei p\u0103storea. Se pare, nu se pare ci sigur, l-a cunoscut foarte bine \u0219i jurnalistul \u0219i scriitorul Cornel Galben. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, din modul \u00een care i se adreseaz\u0103 putem s\u0103 observ\u0103m o apropiere prieteneasc\u0103 \u00eentre cei doi care, la urma urmei, fac parte din aceia\u0219i breasl\u0103. Autorul volumului Convorbiri f\u0103r\u0103 adi\u021bionale remarc\u0103 la interlocutorul s\u0103u un neast\u00e2mp\u0103r provenit probabil dintr-o perpetu\u0103 c\u0103utare. De altfel Mircea Dinutz \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i lini\u0219teasc\u0103 cititorii afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eProbabil c\u0103 se verific\u0103 \u0219i \u00een cazul meu adev\u0103rul potrivit c\u0103ruia ne roade o nemul\u021bumire de noi \u00een\u0219ine, sim\u021bim presiunea timpului \u0219i poate tocmai de aceea el ne scap\u0103 printre degete \u0219i ne risipe\u0219te\u201d. Ca \u0219i poetul Radu C\u00e2rneci, criticul Mircea Dinutz ne aduce o serie de m\u0103rturii din regimul comunist \u0219i ne demonstreaz\u0103 c\u0103 mul\u021bi sau unii dintre activi\u0219tii culturali au fost oameni de valoare, care au \u00eencercat s\u0103 demonstreze c\u0103 omul sfin\u021be\u0219te locul, dac\u0103 pune osul la treab\u0103.
\n\tPasionat de antichitate \u0219i de operele lui Tacit, Salustiu \u0219i Suetoniu \u00eenc\u0103 din , a debutat ca poet \u00een 1968 \u00een revista Ateneu. Critic\u0103 literar\u0103 a \u00eenceput s\u0103 scrie la \u00eendemnul lui Eugen Simion al c\u0103rui cerc de critic\u0103 literar\u0103 \u00eel frecventa, dar a\u0219a cum remarc\u0103 Cornel Galben, eseul a fost genul literar care l-a consacrat. \u00ce\u0219i exprim\u0103 preferin\u021ba pentru proz\u0103 deoarece \u201eproza d\u0103 mai pu\u021bin loc farsorilor dec\u00e2t poezia\u2026 Confuzia \u00een poezie e mai mare dec\u00e2t \u00een proz\u0103, discut\u00e2nd despre valori. Citind proz\u0103, descifrezi cu mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i separi mai net talentul de nontalent\u201d.
\n\tAfl\u0103m din acest dialog \u0219i faptul c\u0103 Mircea Dinutz a jucat teatru \u0219i a descoperit c\u0103 poate s\u0103 se mi\u0219te destul de lejer pe scen\u0103 \u00een ciuda unor defecte de dic\u021bie care ar fi trebuit s\u0103-i sporeasc\u0103 timiditatea \u0219i ne\u00eencrederea \u00een sine. Silit de \u00eemprejur\u0103ri, \u00een calitate de director al unui teatru popular, chiar a pus \u00een scen\u0103 spectacole cu Poveste de demult de Mihai Fream\u0103t, cu care a ob\u021binut la Foc\u0219ani un binemeritat premiu I. Se pare c\u0103 ora\u0219ul de pe Milcov i-a adus noroc leg\u00e2ndu-i numele de prestigioase institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Sunt desigur am\u0103nunte care p\u0103lesc \u00een fa\u021ba ipostazei de profesor \u0219i critic literar, dar care contureaz\u0103 o personalitate complex\u0103, surprinz\u0103toare, vertical\u0103 \u0219i obiectiv\u0103, care a pus mai presus de amici\u021bia ocazional\u0103 valoarea operei. De aceea, \u00eentr-un interviu dat dup\u0103 apari\u021bia lucr\u0103rii Scriitori vr\u00e2nceni de ieri \u0219i de azi, se considera un \u201ecritic printre scriitori\u201d
\nPrin cele dou\u0103 volume din Convorbiri f\u0103r\u0103 adi\u021bionale, jurnalistul, criticul literar \u0219i scriitorul Cornel Galben ne poart\u0103 prin lumea cultural\u0103 a ora\u0219ului lui Bacovia \u0219i ne \u00eembog\u0103\u021be\u0219te spiritual cu portrete ale unor creatori \u0219i iubitori de cultur\u0103 adev\u0103ra\u021bi. A\u0219tept\u0103m convorbirile adi\u021bionale pentru c\u0103 despre personalit\u0103\u021bile noastre niciodat\u0103 nu \u0219tim suficient.<\/p>\n


\nPaul SPIRESCU<\/strong><\/p>\n

Strig\u0103t clandestin<\/strong><\/p>\n

Un punct mai latr\u0103 aprig cutreier\u00e2nd prin sine
\nnel\u0103murit destinul ni-l torni \u00een ochi \u2013 desfr\u00e2u
\nse-adun\u0103 ap\u0103 mult\u0103 peste cuvinte Doamne
\ndin fiecare deget curg\u00e2nd c\u00e2te-un p\u00e2r\u00e2u
\nr\u0103sfr\u00e2nt \u00een tine \u00eensu\u0163i ca fulgeru-n oglind\u0103
\nm\u0103 na\u015fti \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nit Oedip
\ns\u0103-mi calcineze timpul lumina din retine
\n\u015fi lini\u015ftea s\u0103-mi cearn\u0103 \u00een m\u0103duv\u0103 nisip
\nmai las-m\u0103 o clip\u0103 cu trupul pe un talger
\nbalan\u0163a s\u0103 se-ncline \u00een ochiul t\u0103u celest
\nmi-e sufletul un crater prin care curge lav\u0103
\nbolnav\u0103 de-un imaginar incest
\ns\u0103 mai a\u015ftep\u0163i \u00ee\u0163i urlu s\u0103 mai a\u015ftep\u0163i s\u0103 mai…
\n\u015fi iat\u0103 zborul aprig \u00een coaste mi-l r\u0103sfr\u00e2ng
\nfantoma care-mi umple neantul \u00eentr-o clip\u0103
\nmai st\u0103ruie sub um\u0103rul meu st\u00e2ng
\nprive\u015fte-m\u0103 sunt numai auz \u015fi v\u0103z \u015fi tremur
\nsunt numai degete de pip\u0103it rebel
\nun strig\u0103t clandestin \u00eemi locuie\u015fte-n s\u00e2nge
\nplonjeaz\u0103 deci \u00eeneac\u0103-te \u00een el!<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Geometriile contradictorii ale singur\u0103t\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n

Rudy Roth scrie poeme de dragoste \u00een vers clasic f\u0103r\u0103 s\u0103 par\u0103 desuet, de mare ajutor \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 fiindu-i bagajul ideatic \u0219i emo\u021bional. \u00centreb\u0103rile retorice din primul ciclu, \u201eCioburi\u201d, sunt expresia nelini\u0219tii, a c\u0103ut\u0103rii unui drum spre sufletul pereche, a\u0219a cum, probabil, se va fi \u00eent\u00e2mplat de la \u00eenceputul lumii \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Autorul stabilit \u00een Palma de Mallorca d\u0103 cuvintelor sens \u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 afectiv\u0103, este sincer, direct \u0219i nea\u0219teptat de romantic pentru un poet din genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103: \u201e\u0218i ce semn din p\u00e2cla lunii\/ Vrei s\u0103 \u021bi-l a\u0219ez pe pleoape,\/ Ca pe drumul risipirii\/ S\u0103 \u00eemi fii, din nou, aproape?\u201d (\u201eCare\u201d). Desigur, genera\u021bia de poe\u021bi a mileniului trei nu este total lipsit\u0103 de romantism, doar c\u0103 prefer\u0103 discursivitatea de tip aluvionar, extins\u0103 holografic, ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul constructorului de \u201egeometrii contradictorii\u201d.
\n Datele l\u0103untrice par mai importante dec\u00e2t detaliile exterioare, de aceea nu poate fi vorba de peisaje reconstruite pictural, ci de simboluri cu ajutorul c\u0103rora, \u00een jocuri de lumini \u0219i umbre, se scrie o nou\u0103 poveste de iubire, dincolo de timp \u0219i de \u201enontimp\u201d. De altfel, c\u00e2mpul semantic al timpului are o frecven\u021b\u0103 apropiat\u0103 de cel al apei, numitorul comun fiind trecerea\/ curgerea: \u201eOri\u0219ic\u00e2t coboar\u0103 timpul\/ Prin f\u00e2nt\u00e2nile neg\u0103rii,\/ Port pe buze dorul apei\/ \u0218i \u00een suflet dorul m\u0103rii\u201d (\u201eOri\u0219ic\u00e2nd\u201d). Dac\u0103 iubirea presupune dob\u00e2ndirea unui sens (\u201eAh, n-ai idee c\u00e2t a\u0219 vrea\/ Destinul nostru s\u0103-l \u00eenclin,\/ S\u0103 fiu din nou \u00een preajma ta\/ \u0218i-n sensul t\u0103u s\u0103 apar\u021bin\u201d (\u201eOare\u201d) sau, cu o trimitere livresc\u0103, o c\u0103utare a timpului pierdut, lipsa de r\u0103spuns \u00een cuplul de \u00eendr\u0103gosti\u021bi (care aminte\u0219te, prin tiparul atemporal al tr\u0103d\u0103rii \u0219i pierderii paradisului, de Eva \u0219i Adam) duce la sentimentul tragic al singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al mor\u021bii iminente: \u201eAdesea, r\u0103stignit \u00een prip\u0103\/ Prin ploi de sens diagonal,\/ De lacrimi am f\u0103cut risip\u0103\/ \u0218i am murit, atemporal.\/\/ Adesea \u00eengustat\u0103-n gesturi\/ De un blestem din alte timpuri\/ M-ai n\u0103scocit din cea\u021ba sor\u021bii\/ \u0218i m-ai tr\u0103it, cumva-n r\u0103stimpuri\u201d (\u201eAdesea\u201d).
\n Tonul de roman\u021b\u0103 dispare \u00een cel de-al doilea ciclu, \u201eAntimetafore\u201d, suger\u00e2nd trecerea de la etapa juvenil\u0103 a iubirii la profunzimea celei de-a doua, a deplinei maturit\u0103\u021bi, care presupune \u00eenlocuirea arderii spontane cu medita\u021bia asupra arderii. \u201eF\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu nici de ce \u0219i nici cum,\/ \u00centr-o zi m-am deschis doar \u00een tonuri de gri,\/ M-am cernut din culori peste-o lume de scrum,\/ A\u0219tept\u00e2nd s\u0103 m\u0103-nchid \u0219i vis\u00e2nd c\u0103 \u00eemi vii\u201e (\u201eF\u0103r\u0103\u201d). Fragmentarea\/ risipirea (v. motivul cioburilor, prezent \u00een primul ciclu) este, \u00een aceast\u0103 geometrie contradictorie\/ paradoxal\u0103 a singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i a iubirii, un liant poetic: \u201eC\u00e2teodat\u0103 vin \u00eens\u0103, mirosind a departe,\/ A migdali desfrunzi\u021bi \u0219i a doruri str\u0103ine\/ \u0218i atunci lumea toat\u0103 iar \u00een cioburi se-mparte,\/ A mea-n cioburi de lacrimi,\/ A ta-n cioburi din mine\u201d (\u201eC\u00e2teodat\u0103\u201d). \u201eDecor risipit \u00een ruine\u201d, \u201eGraal legitim\u201d sau ad\u0103post de tras \u201esoarta de col\u021buri\u201d (\u201eNumai\u201d), iubirea constituie principiul de unitate a fiin\u021bei: \u201ep\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o zi, mi-ai c\u0103zut peste umeri,\/ Ca o ploaie de var\u0103 despletit\u0103 de v\u00e2nt\/ \u0218i-ntr-o soart\u0103 de lut ne-am \u00eenchis \u00eempreun\u0103,\/ Tu femeie de lacrimi, eu b\u0103rbat de p\u0103m\u00e2nt\u201d (\u201eAlte\u201d).
\n Tragic, \u00een fond, cuplul Eva-Adam pare sortit destr\u0103m\u0103rii, \u00eenstr\u0103in\u0103rii, idee ilustrat\u0103 \u00een ciclul de poeme \u201eSaudade\u201d (\u201edisp\u0103rut\u201d, \u00een limba rom\u00e2n\u0103). Ce dispare mai \u00eent\u00e2i? Sensul. Apoi, sentimentul apartenen\u021bei: \u201eA\u0219a c\u0103 de vreodat\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla,\/ S\u0103 mai trecem unul pe l\u00e2ng\u0103 altul,\/ S\u0103 nu te mire\/ C\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u021bi mai port culorile\/ \u00cencarnate \u00een mine,\/ pentru c\u0103 acest nonsens cromatic\/ E unicul mod\/ Prin care s\u0103 pot z\u0103d\u0103rnici\/ Descompunerea lui noi,\/ \u00cen nefiin\u021ba lui m\u00e2ine\u201d (\u201eVreodat\u0103\u201d). C\u00e2nd poetul spune \u201eM\u0103 \u00eencearc\u0103 un sentiment de z\u0103pad\u0103\/ Ce-mi \u00eenghea\u021b\u0103 pe t\u00e2mple\/ Toate amintirile cu noi\u201d (\u201eAidoma\u201d) e semn clar c\u0103 se afl\u0103 \u00een ipostaza de artizan al unui univers personal supus acelor geometrii contradictorii ale singur\u0103t\u0103\u021bii: \u201e(\u2026) invariabil,\/ Arhitectura absen\u021bei tale\/ E g\u00e2ndit\u0103 pe unghiuri obtuze,\/ Care fac desp\u0103r\u021birile\/ S\u0103 par\u0103 mai dureroase\/ Dec\u00e2t sunt \u00een realitate\u201d (\u201eAidoma\u201d).
\n Conceptul poetic al lui Rudy Roth se fundamenteaz\u0103 pe unul arhitectural, \u00een baza unei viziuni de ansamblu, care permite etapizarea. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103, neap\u0103rat, c\u0103 sentimentele sunt cenzurate, at\u00e2ta doar c\u0103, dup\u0103 ce sunt l\u0103sate s\u0103 se consume \u00een mesaj, sunt ordonate gradual: de la lirismul debordant se ajunge, trec\u00e2nd prin medita\u021bie (v. motivul ghe\u021bii) \u0219i abandon, la \u201edelirio improvviso\u201d (o cufundare brusc\u0103 \u00een delir), pentru c\u0103 \u201e\u0219erpii ra\u021biunii\/ \u00ce\u0219i t\u00e2r\u0103sc \u0219ov\u0103ielile\/ Printre cutele nop\u021bii\/ \u0218i prin veridicitatea\/ S\u0103rii de noi\u201d (\u201e\u00cemprejur\u201d). C\u0103 acest volum propune cititorului un imaginar construit arhitectural, deci, cumva, reconfigurat cu premeditare, o demonstreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd titlurile: cu c\u00e2teva excep\u021bii (reprezentate de pronume relativ-interogative sau nehot\u0103r\u00e2te), doar adverbe de loc, de timp, de mod, de nega\u021bie, toate, spa\u021bializ\u00e2nd singur\u0103tatea pe o abscis\u0103 temporal\u0103: \u201eDeseori izbesc timpul de tavanele lumii\/ \u0218i-l \u00eempart asimetric \u00een f\u00e2\u0219ii de lumin\u0103\/ ca \u00een nop\u021bi fulgerate pe retina furtunii\/ Clipa ta s\u0103 te cheme, umbra ta s\u0103 \u00eemi vin\u0103\u201d (\u201eDeseori\u201d).<\/p>\n

*Rudy Roth<\/strong>: \u201eGeometriile contradictorii ale singur\u0103t\u0103\u021bii<\/em>\u201d, Ed. Ars longa, Ia\u0219i, 2019<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valentin POPA Virgil Andronescu, Semne \u0219i cuie Printre direc\u021biile marcante ale lirismului rom\u00e2nesc s-a remarcat cea a poeziei triste, sumbre,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12732"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12732"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12732\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12734,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12732\/revisions\/12734"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12732"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}