{"id":12707,"date":"2020-12-15T14:00:24","date_gmt":"2020-12-15T11:00:24","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12707"},"modified":"2020-12-15T14:00:24","modified_gmt":"2020-12-15T11:00:24","slug":"spatii-culturale-nr-73-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12707","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 73 (9)"},"content":{"rendered":"

Literatur\u0103 str\u0103in\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Cristina \u0218TEFAN<\/strong>
\n\"\"

Minunata lume nou\u0103 – Aldous Huxley
\n1932 versus Lumea 2020<\/strong><\/p>\n

Distopie sau utopie… mare mirare de ce poate scorni mintea uman\u0103 ca viitor umanit\u0103\u021bii… De la Jocurile foamei la \u201e1984\u201d, de la glaciatiuni apocaliptice la Contagion, parc\u0103, parc\u0103 se \u00eentrevede nevoia stringent\u0103 de reorganizare, de reg\u00e2ndire a democra\u021biilor existente, de asigurare for\u021bat\u0103 a resurselor planetei. Libertatea, ne\u0219tiin\u021ba natalit\u0103\u021bii \u0219i a mortalit\u0103\u021bii, spiritualizarea prin educa\u021bie, pot fi cauze la defec\u021biuni posibil fatale. \u0218i atunci sistemul prev\u0103zut de Huxley automatizeaz\u0103 omenirea, pe caste de la A-E, pe niveluri de \u0219tiin\u021b\u0103 indus\u0103 hipnotic – \u0219coli nu mai exist\u0103 – func\u021bie de necesit\u0103\u021bile societ\u0103\u021bii… Epsilonii erau la munca de jos, cu creiere foarte pu\u021bin performante… Lumea se f\u0103ure\u0219te \u00een laboratoare… Groaznic? Poate, dar de ce nu ar fi o posibilitate, din moment ce a existat holocaustul, nu prea departe \u00een timp, at\u00e2tea r\u0103zboaie criminale, at\u00e2tea distrugeri ale unor \u00eentregi culturi \u0219i civiliza\u021bii…\u00cemi pare o posibilitate verosimil\u0103.
\n\u00cen wiki, laconic: \u201eBrave New World (\u00een rom\u00e2n\u0103 Minunata lume nou\u0103) este un roman publicat de Aldous Huxley \u00een anul 1932. Cartea, cu caracterul unei distopii, descrie societatea uman\u0103 din anul 2.540, c\u00e2nd \u201estabilitatea, pacea \u0219i libertatea\u201c par garantate.
\nTitlul romanului a fost asociat \u00een mod ironic cu entuziasta exclama\u021bie a Mirandei din piesa de teatru Furtuna scris\u0103 de William Shakespeare, \u201eO minunat\u0103 lume nou\u0103 \u00een care tr\u0103iesc astfel de oameni\u201d. Scopul romanului este de a prezenta o societate a viitorului structurat\u0103 \u0219i controlat\u0103 dup\u0103 principiile sistemului de cast\u0103 implementat \u0219tiin\u021bific. \u00cen aceast\u0103 societate, Henry Ford este profetul respectat, iar produc\u021bia \u00een serie e considerat\u0103 principala coordonat\u0103 a civiliza\u021biei. Oamenii sunt crea\u021bi \u00een eprubete. Sexul are loc \u00eempreun\u0103 cu un drog euforizant, SOMA, \u0219i are doar rolul de a men\u021bine stabilitatea social\u0103 printr-o senza\u021bie de pl\u0103cere \u0219i mul\u021bumire \u00eentr-o lume ajuns\u0103 la deplina sa stabilitate dar \u0219i la o total\u0103 despiritualizare. Evenimentele descrise \u00een Minunata lume nou\u0103 sunt situate \u00een anul 632 D.F. (dup\u0103 Ford).\u201d
\nMici actualiz\u0103ri dup\u0103 90 de ani de la publicare:
\n– \u00cen \u201eminunata lume nou\u0103\u201c, stabilitatea social\u0103 va fi asigurat\u0103 \u00een mari laboratoare de \u0219tiin\u021b\u0103 erotic\u0103 cu reproducere artificial\u0103 \u0219i doze zilnice de droguri calmante \u0219i halucinogene \u2013 oamenii vor fi gemeni \u00een serii mari, uniformiza\u021bi fizic \u0219i psihic.
\n– \u00cen 2020 \u2013 Clonarea este legiferat\u0103 din anii ’90. \u00cen 2001 Camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea care autorizeaz\u0103 clonarea embrionului uman \u00een scopuri terapeutice.
\n– \u00cen\u201e minunata lume nou\u0103\u201c nu vor mai exista p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, reproducerea natural\u0103 va fi \u0219tears\u0103 din istoria umanit\u0103\u021bii consider\u00e2ndu-se barbarie, primitivism. Oamenii vor fi liberi s\u0103-\u0219i aleag\u0103 partenerii de sex, indiferent de num\u0103r \u0219i gen, de la cele mai fragede v\u00e2rste. Sexul este joc \u0219i va fi indus asentimental.
\n– \u00cen 2020 \u2013 LGBD – Utilizarea modern\u0103 a termenului trimite la diversitatea IDENTIT\u0102\u021aII SEXUALE, fiind folosit pentru oricine care este non-heterosexual \u0219i nu exclusiv pentru cei care sunt lesbiene, gay, bisexuali sau transsexuali. LGBT este at\u00e2t de prezent \u00eenc\u00e2t a fost adoptat de majoritatea centrelor comunitare LGBT \u0219i de c\u0103tre mass-media. Mi\u0219carea LGBT a fost subiectul numeroaselor conflicte care graviteaz\u0103 \u00een jurul institu\u021biilor sociale, \u0219i anume familia, c\u0103s\u0103toria, adop\u021bia de copii, munca. Campaniile multidimensionale de natur\u0103 legal\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 reflect\u0103 dezbaterile complexe privind rela\u021bia dintre lege \u0219i schimbarea social\u0103 care azi este acceptat\u0103 \u0219i legiferat\u0103 f\u0103r\u0103 obstacole. Trendul este global ascendent, \u00eenc\u0103 sunt controverse de natur\u0103 religioas\u0103, dar deja, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2011, numeroase \u021b\u0103ri dezvoltate din Vest au luat \u00een considerare sau au pus \u00een aplicare legi care limiteaz\u0103 sau interzic sprijinul financiar c\u0103tre \u021b\u0103ri care \u00eengr\u0103desc drepturile homosexualilor.
\n– Societatea din \u201eminunata lume nou\u0103\u201c va fi stratificat\u0103 pe mai multe niveluri de intelect \u0219i de putere fizic\u0103. Primii, de nivel A vor avea cele mai multe capacit\u0103\u021bi cerebrale, destina\u021bi posturilor de lideri pe anumite domenii ale civiliza\u021biei supreme iar ultimii, Epsilonii vor fi pu\u0219i la munca de jos, salubritate, transport, agricultur\u0103…
\n– \u00cen 2020: Este o utopie foarte greu de pus \u00een aplicare, de\u0219i de secole s\u0103r\u0103cia versus bog\u0103\u021bie stratific\u0103 oamenii \u00een toate domeniile: \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103, medicin\u0103, turism, hran\u0103, educa\u021bie, \u00eembr\u0103c\u0103minte, spa\u021bii de locuit etc. Distan\u021barea este enorm\u0103, extremele fiind de necuprins \u00een orice evaluare. Poate c\u00e2nd guvernul mondial se va \u00eenfiin\u021ba, noua ordine va lucra \u0219i acest indicator.
\n– \u00cen anul 632 DF, nu vor mai exista no\u021biunile inven\u021bie, creativitate, imagina\u021bie, art\u0103, c\u0103r\u021bile nu vor mai exista, doar vor fi disp\u0103rut de secole. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul se va induce hipnotic, \u00een timpul somnului, la subiec\u021bii gata destina\u021bi de la stadiul de embrioni nivelurilor de la A la E. Fiecare program\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt va con\u021bine no\u021biunile necesare nivelului programat. Ei vor ie\u0219i gata profesionaliza\u021bi la v\u00e2rste fragede \u0219i nu vor exista examene, atestate, diplome. Nu vor mai exista profesori ci doar programele informatice educative. Ele vor ac\u021biona prin sugestie cerebral\u0103 form\u00e2nd \u0219i judecata \u0219i g\u00e2ndirea viitorului adult.
\n– \u00cen 2020: Pandemia de coronavirus a adus primele m\u0103suri de ordin exterminator \u0219colii cu prezen\u021b\u0103 fizic\u0103… \u0219i necesitatea schimb\u0103rii radicale a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului. Efectele sunt la \u00eenceput \u0219i produc mari nemul\u021bumiri, proteste. Nu-i nimic! Suntem la \u00eenceputul aplic\u0103rii utopiei.
\n– \u00cen \u201eminunata lume nou\u0103\u201c, oamenii vor ac\u021biona la comand\u0103 f\u0103r\u0103 a avea op\u021biuni individuale. \u00cen eventualitatea unor accidente genetice, indivizii care vor g\u00e2ndi altfel dec\u00e2t normele civiliza\u021biei supreme vor fi elimina\u021bi sau vor fi sili\u021bi la sinucidere.
\n– Este finalul c\u0103r\u021bii lui Aldoux Huxley… John fusese crescut \u00eentr-o rezerva\u021bie, \u0219tia s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103, \u00eel lecturase pe Shakespeare dintr-o carte ferfeni\u021bit\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021base cuvinte \u0219i no\u021biuni din acele vremuri. Privit ca fiind un S\u0103lbatic, a\u0219a \u0219i numit de mass-media prezentului, i s-a impus izolarea…John era o ciud\u0103\u021benie, o fantom\u0103 a trecutului numai pentru c\u0103 avusese o mam\u0103, pe care o iubise \u0219i se \u00eendr\u0103gostise de o fat\u0103 (ce nume?! Lenina) \u0219i \u0219i-ar fi dorit c\u0103s\u0103toria cu ea. Venea dintr-un trecut barbar, era considerat un accident genetic, trebuia eliminat. S-a sinucis.
\n– Dac\u0103 Huxley a scris o utopie, despre o posibil\u0103 societate viitoare, unele aplic\u0103ri sunt vizibile la nici 100 de ani de la vorbire. Vom vedea, f\u0103r\u0103 conspira\u021bii, f\u0103r\u0103 extinderi, cu resemnarea celor mul\u021bi.<\/p>\n


\nStan BREBENEL<\/strong><\/p>\n

Ghidu\u0219iile unui baron<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s\u0103 m\u0103 \u00eensor, am aflat c\u0103 voi avea, dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, dou\u0103 rude cu rang nobiliar. Era vorba despre una dintre surorile soacrei mele \u0219i so\u021bul acesteia, c\u0103rora toate rudele le spuneau baroana \u0219i baronul, inclusiv so\u021bia mea \u0219i fra\u021bii ei. A\u0219a c\u0103 tot la fel le-am spus \u0219i eu. Aveam s\u0103 aflu, din pove\u0219tile baronului, c\u0103 \u00een tinere\u021bea sa, \u00eenainte de a deveni baron, a f\u0103cut multe ghidu\u0219ii sau n\u0103zb\u00e2tii, cum le mai spunem noi ast\u0103zi. Viitorul baron provenea dintr-o familie s\u0103rac\u0103 \u0219i cu mai mul\u021bi copii. La vremea copil\u0103riei, se \u00eent\u00e2mpla nu cu mult timp \u00eenaintea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, el \u0219i \u00eenc\u0103 vreo doi adolescen\u021bi erau tocmi\u021bi de cel mai avut om din sat la diferite corvezi. Erau r\u0103spl\u0103ti\u021bi foarte prost, ca orice om avut \u0219i ace\u0219tia erau foarte zg\u00e2rci\u021bi, \u00eens\u0103 p\u0103rin\u021bii lor erau mul\u021bumi\u021bi cu pu\u021binul ce-l c\u0103p\u0103tau. \u00cens\u0103 n\u0103zdr\u0103vanii nu se puteau \u00eemp\u0103ca cu ideea c\u0103 erau munci\u021bi p\u00e2n\u0103 la istovire \u0219i, de cele mai multe ori, se culcau mor\u021bi de foame. Bog\u0103tanii aveau de toate \u0219i nu se \u00eenduplecau s\u0103 le ostoiasc\u0103 foamea \u0219i acestor adolescen\u021bi afla\u021bi \u00een perioada de cre\u0219tere. Ce nu le d\u0103deau, ei luau f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 voie, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fure. De imagina\u021bie nu duceau lips\u0103. Le mai trebuia \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u0219i curaj. \u0218i foamea era cel mai bun profesor. \u00centr-una dintre zile au ochit un curcan frumos, numai bun de pus \u00een oale. L-au crestat u\u0219or la g\u00e2t cu o lam\u0103, la beregat\u0103, \u0219i dup\u0103 ce a c\u0103zut lat s-a dus la propriet\u0103reas\u0103.
\n– S\u0103rut-m\u00e2na, coan\u0103! Am venit s\u0103 v\u0103 spunem c\u0103 pe un curcan, \u0103l mai gigea, l-am g\u0103sit mort. Nu \u0219tim ce avea c\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 moar\u0103 era destul de vioi. Ce s\u0103 facem cu el?
\n– Du-l la dig, Grigore, c\u0103 poate s\u0103 aib\u0103 vreo boal\u0103 \u0219i ar exista pericolul s\u0103 le \u00eemboln\u0103veasc\u0103 \u0219i pe celelalte p\u0103s\u0103ri.
\n– A\u0219a vom face. \u0218i l-au dus la dig, \u00eentr-un loc preg\u0103tit din vreme, ascuns, ca apoi s\u0103-l duc\u0103 acas\u0103.
\nO alt\u0103 ghidu\u0219ie f\u0103cut\u0103 era tot despre m\u00e2ncare, c\u0103 asta \u00eei chinuia. Ochiser\u0103 ei \u00een c\u0103mar\u0103 un borcan, \u00eentre multe altele, de vreo 10 kg. plin cu br\u00e2nz\u0103 fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 \u0219i presat\u0103. Mult timp le-a r\u0103mas g\u00e2ndul la acel borcan pe care \u00eel vedeau ca pe o prad\u0103 destul de bun\u0103. Uneori \u0219i \u00een vise \u00eei ap\u0103rea baronului. Dar cum s\u0103 fac\u0103? N\u0103zdr\u0103vanilor nu le trebuie mult timp pentru idei atunci c\u00e2nd foamea d\u0103dea pe de-a dreptul, a\u0219a cum spunea \u0219i Ion Creang\u0103. S-au chinuit s\u0103 prind\u0103 un \u0219oarece, erau destui prin ograd\u0103 \u0219i, dup\u0103 ce l-au omor\u00e2t, l-au a\u0219ezat frumos \u00een borcanul cu br\u00e2nz\u0103. Din nou a mers baronul la cucoan\u0103 spun\u00e2ndu-i n\u0103cazul. Aceasta i-a spus la fel:
\n– Du-l la dig, Grigore!
\n\u0218i de c\u00e2te ori puneau ochii pe c\u00e2te ceva de-ale gurii propriet\u0103reasa \u00eei spunea invariabil:
\n– Du-l la dig, Grigore!
\nO alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare s-a petrecut, cu aceia\u0219i tovar\u0103\u0219i de ghidu\u0219ii, cu cel mai avut cioban din sat. \u0218i \u0103stuia aveau s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103 o poli\u021b\u0103. A\u0219a c\u0103 au p\u00e2ndit momentul c\u00e2nd acesta s-a dus cu c\u0103ru\u021ba \u0219i nevasta s\u0103-\u0219i ia r\u00e2ndul de la oi, dup\u0103 regula stabilit\u0103 de el. Pe drumul de \u00eentoarcere de la st\u00e2n\u0103 spre sat, l-au a\u0219teptat \u00eentr-un loc anume, mai ferit de ochii lumii \u0219i care presupunea rapiditate \u00een ac\u021biune. Omul \u00ee\u0219i pusese \u00een c\u0103ru\u021b\u0103 putinele cu br\u00e2nz\u0103, iar ca\u0219ul \u00een z\u0103g\u00e2rn\u0103, mai \u00een spate. Nevasta, obosit\u0103, mai mult a mo\u021b\u0103it. N\u0103zdr\u0103vanii at\u00e2t au a\u0219teptat. Cu mare iu\u021beal\u0103, au \u00een\u0219f\u0103cat z\u0103g\u00e2rna cu ca\u0219 din c\u0103ru\u021b\u0103 \u0219i pe-aici \u021bi-e drumul. Pentru ei nu a mai contat scandalul de la casa ciobanului c\u00e2nd au constatat lipsa z\u0103g\u00e2rnei, ci satisfac\u021bia reu\u0219itei. Iar aveau de m\u00e2ncare pentru o vreme. Poate c\u0103 au mai f\u0103cut \u0219i alte n\u0103zdr\u0103v\u0103nii, el \u0219i prietenii s\u0103i, dar de acestea \u00eemi aduc cel mai bine aminte. \u0218i oare ce copil nu a f\u0103cut m\u0103car c\u00e2teva? Altfel, nu mai era copil.<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Tatuatorul de la Auschwitz <\/strong>
\n\"\"

Marele succes al literaturii australiene a anului 2018 a fost romanul Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris. Romanul s-a n\u0103scut dup\u0103 spusele autoarei, din discu\u021bia purtat\u0103 timp de trei ani cu un supravie\u021buitor al celebrelor lag\u0103re germane de la Auschwitz \u0219i Birkenau. Aceast\u0103 persoan\u0103 real\u0103, Ludwig Eisenberg zis Lale, originar din Slovacia, ajunge \u00een lag\u0103r 23 aprilie 1942 unde prime\u0219te num\u0103rul 32407 \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 scape \u00een 1945. Cunosc\u0103tor al mai multor limbi printre care \u0219i franceza este remarcat de tatuatorul lag\u0103rului care \u00eel ia sub aripa lui devenindu-i ajutor. Printr-o \u00eent\u00e2mplare care nu este complet dezv\u0103luit\u0103 Lale ajunge tatuatorul principal al lag\u0103rului aleg\u00e2nd la r\u00e2ndul s\u0103u un ucenic.
\nPovestea c\u0103r\u021bii este povestea lui Lale, a c\u0103ut\u0103rii \u0219i g\u0103sirii dragostei adev\u0103rate pe fondul unei lupte crunte pentru supravie\u021buire. Sunt descrise zilele de lag\u0103r, activit\u0103\u021bile, rutina c\u0103l\u0103ilor \u0219i conturate unele personaje pe care le cunoa\u0219tem din alte scrieri \u0219i din documentele istorice. Avem mai multe \u00eent\u00e2lniri ale eroului nostru cu celebrul \u0219i sinistrul doctor Mengele, cu \u0218tefan Baretski un alt gardian cunoscut pentru cruzimea lui \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd cu celebrul Jakub, unealta de tortur\u0103 perfect\u0103 din Strafkompanie \u2013 Unitatea Penal\u0103 a lag\u0103rului de la Auschwitz de unde pu\u021bini au mai ie\u0219it vii.
\nPe l\u00e2ng\u0103 personajele a\u0219a zis istorice sunt \u0219i personaje de coloratur\u0103, precum \u021biganca Nadia, \u00eentruchiparea bun\u0103t\u0103\u021bii materne.
\nCartea este un roman de fic\u021biune ne anun\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputuri autoarea dar sunt \u00een el prea multe date corecte, prea multe personaje vii, prea multe fapte \u0219i prea bine descrise tr\u0103irile pentru al considera 100% un roman de istorie contrafactual\u0103. Este un roman care porne\u0219te de la un miez de adev\u0103r \u0219i \u00een jurul acestuia sunt puse doar c\u00e2teva lucruri de coloratur\u0103. De aceea nu m\u0103 sfiesc s\u0103 \u00eel numesc un roman istoric, \u00een mare parte memorial.
\nLumina c\u0103r\u021bii o constituie dragostea dintre Lale \u0219i Gita. Ea apare \u00een lag\u0103r, \u00een momentele cele mai de jos ale condi\u021biei umane. \u00cenflore\u0219te \u0219i cre\u0219te puternic\u0103 pentru a fi \u00eemplinit\u0103 \u00een libertate \u00een Slovacia \u0219i mai apoi departe, peste ape, tocmai \u00een Australia. Ultima parte o afl\u0103m doar din postfa\u021ba romanului scris\u0103 de fiul Gitei \u0219i a lui Lale la cererea autoarei pentru a da un epilog pove\u0219tii.
\nDe multe ori citind cartea g\u00e2ndul m-a dus la Lista lui Schindler de Thomas Keneally nu numai prin localizarea ac\u021biunii, structura comun\u0103 a unor personaje c\u00e2t mai ales prin empatia pe care \u0219i acolo ca \u0219i aici personajul principal o degaj\u0103 fa\u021b\u0103 de cei oropsi\u021bi. Acolo Oskar Schindler salveaz\u0103 vie\u021bi, schimb\u0103 destine \u00een ciuda propriei ruine economice \u00een timp ce aici Lale face acela\u0219i lucru \u00eemp\u0103r\u021bind m\u00e2ncare, modific\u00e2nd sentin\u021be precum episodul condamn\u0103rii la moarte a evreului Mendel Bauer, \u00eentrem\u00e2nd suflete cu riscul propriei vie\u021bi. Ambii eroi sunt purt\u0103torii speran\u021bei, sunt vis\u0103tori \u0219i mai ales r\u0103m\u00e2n umani \u00een tot ceea ce fac, \u00een tot ceea ce simt \u00een ciuda tuturor condi\u021biilor potrivnice din jurul lor.
\nTatuatorul de la Auschwitz este o carte bine scris\u0103, care convinge prin fiecare fraz\u0103. Avem o cursivitate simpl\u0103 \u0219i t\u0103ioas\u0103 a pove\u0219tii asemenea unui drum care trebuie musai parcurs. Nu m\u0103 mir\u0103 distinc\u021biile literare primite \u0219i nici succesul de public. Chiar \u0219i \u00een Rom\u00e2nia volumul a avut numai \u00een anul apari\u021bie dou\u0103 edi\u021bii ceea ce pentru pia\u021ba de carte de la noi este extrem de onorant.
\nPentru a supravie\u021bui Ludwig Eisenberg se dezice de propria religie, de nume \u0219i chiar de pozi\u021biile sale anterioare lag\u0103rului. Nu se dezice \u00eens\u0103 de iubire \u0219i de umanitate. Pe ace\u0219ti doi piloni \u00ee\u0219i construie\u0219te salvarea \u0219i izb\u0103virea. C\u0103 \u00eel cheam\u0103 Eisenberg sau Sokolov are mai pu\u021bin\u0103 importan\u021b\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t poate spune c\u0103 a r\u0103mas om \u00een mijlocul infernului. Nu a fost \u00eens\u0103 sc\u0103pat de \u00eendoieli, angoase \u0219i dileme.
\nTatuatorul de la Auschwitz este un volum pe care v\u0103 recomand s\u0103 nu \u00eel rata\u021bi pentru c\u0103 doar citind astfel de c\u0103r\u021bi putem s\u0103 \u00een\u021belegem infernul \u0219i s\u0103 avem grij\u0103 a nu-l repeta.<\/p>\n

Heather Morris<\/strong>, Tatuatorul de la Auschwitz, Bucure\u0219ti, editura Humanitas Fiction, 2018, 312 pagini.<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Dup\u0103 circ <\/strong><\/p>\n

Motto: \u201eCircul singur\u0103t\u0103\u021bii. Desperarea irit\u0103 prin \u00eentemeierea ei solid\u0103, prin eviden\u0163a ei, prin\u2026 \u00abdocumentare\u00bb: e reportaj. Dimpotriv\u0103, dac\u0103 examina\u0163i speran\u0163a, ve\u0163i constata generozitatea ei \u00een neadev\u0103r, mania de a fabula, refuzul evenimentului: e o abera\u0163ie, o fic\u0163iune. \u015ei tocmai \u00een aceast\u0103 abera\u0163ie s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte via\u0163a, care se nutre\u015fte din aceast\u0103 fic\u0163iune\u201d (Emil Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii)<\/em><\/p>\n

Titlul poate avea dou\u0103 explica\u021bii care nu se exclud. Cea dint\u00e2i subliniaz\u0103 verbul, adic\u0103 ac\u021biunea de a urma circul. A doua se refer\u0103 la ce urmeaz\u0103 momentului de final al spectacolului de circ. De ce am spus c\u0103 aceste dou\u0103 explica\u021bii nu se exclud? Pentru c\u0103, dup\u0103 ce caravana circului p\u0103trunde \u00een a\u0219ezare, organiz\u00e2nd o parad\u0103 de autopromovare, cei curio\u0219i \u0219i bucuro\u0219i de prezen\u021ba spectacolului se \u021bin \u00eentr-o a doua parad\u0103 dup\u0103 circ. Sf\u00e2r\u0219indu-se zilele de spectacol, circul plec\u00e2nd mai departe, r\u0103m\u00e2ne ecoul dup\u0103 circ, ecoul celor petrecute, mai mult\u0103 sau mai pu\u021bin\u0103 vreme, \u00een func\u021bie de modul \u00een care spectatorii au fost sau nu impresiona\u021bi de cele prezentate. De multe ori s-a f\u0103cut coresponden\u021ba \u00eentre circ \u0219i politic\u0103. Sunt suficient de multe exemple de al\u0103turare a imaginii circului de imaginea politicii, nu numai la noi, ci \u0219i pe alte meleaguri. Dar \u00een cazul nostru, al lumii rom\u00e2ne\u0219ti postcomuniste, circul pare s\u0103-\u0219i fi transferat contextul existen\u021bial cu totul \u00een lumea politicii. Iar aici nu m\u0103 refer la \u201ecirc\u0103riile\u201d la \u201ecomic\u0103riile\u201d pe care politicienii le fac, ci la manifest\u0103ri mult mai serioase care mi-au re\u021binut aten\u021bia citind unul dintre silogismele lui Cioran aflat \u00een capitolul Circul singur\u0103t\u0103\u021bii din cartea sa. Am \u00een\u021beles c\u0103 oricare dintre aceste \u201esilogisme\u201d st\u0103 sub semnul acestui circ, de aceea am \u00eendr\u0103znit s\u0103-l folosesc pe cel pus \u00een capul paginii ca motto, pentru a argumenta ceea ce doresc s\u0103 scot \u00een eviden\u021b\u0103, raport\u00e2ndu-m\u0103, bine\u00een\u021beles, la autoritatea mereu actual\u0103 a g\u00e2nditorului rom\u00e2no-francez. Cioran vorbe\u0219te despre \u201eDesperare\u201d \u0219i \u201esperan\u021b\u0103\u201d subordon\u00e2ndu-le titlului ales: Circul singur\u0103t\u0103\u021bii. Poate c\u0103 nu a vizat politica, poate c\u0103 a avut \u00een vedere tribula\u021biile generale ale individului, dar \u021bin\u00e2nd seama c\u0103 de la Habeas Corpus Act (1679), continuat cu rezultatele activit\u0103\u021bii ilumini\u0219tilor francezi, individul \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 prezen\u021ba biologic\u0103 \u00een lume cu prezen\u021ba sa social\u0103, civic\u0103, politic\u0103 etc., iar drepturile sale sunt afirmate cu t\u0103rie, orice g\u00e2nd despre individ devine, \u00een anumite desf\u0103\u0219ur\u0103ri ale sale, act politic. De aceea am convingerea c\u0103 \u0219i discu\u021bia despre disperare \u0219i speran\u021b\u0103 \u00ee\u0219i are locul \u00eentr-o abordare a politicii actuale \u00een Rom\u00e2nia. De fapt consider c\u0103 politica rom\u00e2neasc\u0103 exist\u0103 sub semnul disper\u0103rii \u0219i al speran\u021bei, c\u0103 ea \u00eenc\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 se desprind\u0103 de aceste r\u0103d\u0103cini \u0219i c\u0103, \u00een mod sigur, arborele politicii de pe aceste meleaguri \u00ee\u0219i va trage \u00eenc\u0103 mul\u021bi ani seva din cele dou\u0103 sentimente-combustibile. Desigur, este necesar\u0103 o dihotomie: disperarea este a celor mul\u021bi, care aleg, speran\u021ba este fabricat\u0103 de cei pu\u021bini care se doresc ale\u0219i \u0219i care o livreaz\u0103 la pachet asezonat cu mult ambalaj str\u0103lucitor \u0219i multe neadev\u0103ruri care vor ad\u00e2nci, la al n-lea ceas de trezire (pentru c\u0103 la noi rom\u00e2nii tot se trezesc, dar sunt adormi\u021bi la loc de sirenele politicii) pr\u0103pastia dintre aleg\u0103tori \u0219i ale\u0219i. Ce spune Cioran despre disperare: \u201eDesperarea irit\u0103 prin \u00eentemeierea ei solid\u0103, prin eviden\u0163a ei, prin\u2026 \u00abdocumentare\u00bb: e reportaj\u201d. Disperarea, spune Cioran, are o \u00eentemeiere solid\u0103 ceea ce-i confer\u0103 eviden\u021b\u0103 intrinsec\u0103, iar notele ei reale, de nerespins \u00eei dau calitatea unui reportaj. Reportajul, prin excelen\u021b\u0103, prezint\u0103 datele seci, clare, la zi, obiective, care nu pot fi respinse. \u201eDocumentarea\u201d este apanajul \u0219tiin\u021bei, iar prin aceasta reportajul se apropie de obiectivitatea acesteia. Nu m\u0103 pot \u00eempiedica s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la scenele de disperare pe care mass-media le aduce zilnic \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri, disperare cu o infinitate de cauze, dar toate datorate incapacit\u0103\u021bii politicienilor de a rezolva problemelor din societate \u00een ciuda fabric\u0103rii unor speran\u021be. Ce spune Cioran despre speran\u021b\u0103: \u201eDimpotriv\u0103, dac\u0103 examina\u0163i speran\u0163a, ve\u0163i constata generozitatea ei \u00een neadev\u0103r, mania de a fabula, refuzul evenimentului: e o abera\u0163ie, o fic\u0163iune .\u201d Repet exprim\u0103rile cioraniene: generozitate \u00een neadev\u0103r, mania de a fabula, refuzul evenimentului, abera\u021bie, fic\u021biune. Acestea sunt tot at\u00e2tea defini\u021bii ale speran\u021bei nutrite de individ, care de cele mai multe ori nu este periculoas\u0103, dac\u0103 se men\u021bine acest nivel al individualului. Dac\u0103 speran\u021ba este expropriat\u0103, dac\u0103 nu mai r\u0103m\u00e2ne \u00een proprietatea individului, ci trece \u00een arsenalul instrumentelor prin care oamenii politici doresc s\u0103-i conving\u0103 pe aleg\u0103tori s\u0103-i voteze, atunci speran\u021ba poate provoca stric\u0103ciuni ireparabile \u00een societate: ale vie\u021bii oamenilor, ale institu\u021biilor, ale democra\u021biei \u00een sine. Oamenii politici fabric\u0103 speran\u021ba, folosesc speran\u021ba, v\u00e2nd speran\u021ba, adic\u0103 fabula\u021bia, fantasticul social lecuitor a toate relele din societate. Ei dep\u0103\u0219esc limitele realului, apeleaz\u0103 la un imaginar imposibil de transpus \u00een realitate, dar care are darul de a atrage min\u021bile \u0219i inimile disperate ale aleg\u0103torilor. Politicienii creeaz\u0103 abera\u021bii, trec \u00een domeniul oniricului, al nebuniei politice \u00een final, nedeosebindu-se dec\u00e2t prin incapacitatea de spori aceast\u0103 nebunie dincolo de orice limit\u0103, de marii nebuni ai secolului al XX-lea. Aleg\u0103torii sunt subiec\u021bii reportajelor crude despre via\u021ba de zi cu zi, iar politicienii sunt cei ce refuz\u0103 evenimentul acestei vie\u021bi sc\u0103ld\u00e2ndu-se, invers fa\u021b\u0103 de ce spunea Heraclit, \u00een apele aceleia\u0219i fic\u021biuni despre binele public. Deosebirea dintre cele dou\u0103 categorii const\u0103 \u00een modul \u00een care este perceput acest \u201ejoc de-a speran\u021ba\u201d: aleg\u0103torii dispera\u021bi accept\u0103 orice speran\u021b\u0103 li se arunc\u0103 de la tribuna fabula\u021biilor \u00eenalte, f\u0103r\u0103 a fi con\u0219tien\u021bi c\u0103 este doar un joc, c\u00e2\u0219tigat \u00een toate cazurile de c\u0103tre politicieni care \u0219tiu c\u0103 speran\u021bele fabricate \u0219i v\u00e2ndute de ei sunt palavre f\u0103r\u0103 valoare, abera\u021bii, fabula\u021bii, fic\u021biuni, dar care au darul de a-i face, \u00een cazul \u00een care sunt ale\u0219i, \u0219i mai boga\u021bi, \u0219i mai puternici, \u0219i mai buni manipulatori ai speran\u021bei pentru fo\u0219tii aleg\u0103tori deveni\u021bi \u0219i mai dispera\u021bi. Este uimitor \u00een acest context faptul g\u0103sirii de c\u0103tre Cioran a unor consecin\u021be pozitive ale acestor abera\u021bii, ale acestor fic\u021biuni: \u201e\u015ei tocmai \u00een aceast\u0103 abera\u0163ie s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte via\u0163a, care se nutre\u015fte din aceast\u0103 fic\u0163iune \u201d. M\u0103rturisesc, exprimarea m-a l\u0103sat perplex! M-am oprit o vreme din scris \u0219i m-am g\u00e2ndit la abera\u021biile \u0219i fic\u021biunile prin care am trecut \u00een via\u021ba mea, uneori f\u0103r\u0103 a-mi da seama de ele: comunismul, apartenen\u021ba la Partid, alinierea la politica acestuia etc. \u0219i atunci am descoperit ce a vrut s\u0103 spun\u0103 Cioran. Comunismul a c\u0103zut pentru c\u0103 oamenii c\u0103rora li se vindea speran\u021ba \u0219i fic\u021biunea Lumii Noi \u0219i a Omului Nou au experimentat acest sentiment \u00een toate formele sale, iar c\u00e2nd au ajuns la finalul experiment\u0103rii nu le-a r\u0103mas dec\u00e2t disperarea. Disperarea a dobor\u00e2t comunismul, iar speran\u021ba unei noi lumi a \u00eenflorit din nou. Politicienii din Rom\u00e2nia actual\u0103 nu fac altceva dec\u00e2t a f\u0103cut Ceau\u0219escu: fabric\u0103 speran\u021be, fic\u021biuni, abera\u021bii, desigur ambalate \u00een sclipici capitalist, dar nu mai pu\u021bin d\u0103un\u0103toare dec\u00e2t fic\u021biunea Epocii de aur. Se dovedesc a fi incapabili s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 stadiul acesta al folosirii speran\u021bei doar \u00een propriul lor avantaj \u0219i \u00een defavoarea imensei majorit\u0103\u021bi a aleg\u0103torilor. Nu \u0219tiu de c\u00e2t timp mai este nevoie ca disperarea rom\u00e2nilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singurul sentiment pe care \u00eel vor sim\u021bi. Nu \u0219tiu c\u00e2nd se vor epuiza toate formele \u0219i c\u0103ile de experimentare a speran\u021bei oferite de c\u0103tre politicieni. Cioran ne ofer\u0103 posibilitatea de a reordona cuvintele sale \u0219i sensurile frazelor sale \u00eentr-un silogism de forma urm\u0103toare: \u201eDisperarea irit\u0103\u201d \u201eSperan\u021ba\u2026 e o abera\u021bie\u201d Disperarea este via\u021b\u0103 Ascult \u0219tirile la radio, la TV, aud abera\u021biile politicienilor, m\u0103 \u00eenfior c\u00e2nd iau cuno\u0219tin\u021b\u0103 de groz\u0103viile care se petrec \u00een \u021bara mea, de nep\u0103sarea infatuat\u0103 a tuturor politicienilor, de arogan\u021ba mascat\u0103 cu care v\u00e2nd speran\u021ba, drog pentru aleg\u0103tori, a\u0219tept clipa \u00een care o sc\u00e2nteie se va transforma \u00een rugul care va schimba felul \u00een care vor fi folosite disperarea \u0219i speran\u021ba. Cred cu convingere \u00een re\u00eenvierea acestui popor\u2026 \u00eenc\u0103 disperat, f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 (\u00eenc\u0103), care nu a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 liber.<\/p>\n

Petrache PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

***
\nAm o coroan\u0103, ce cre\u015fte \u00een frunte
\nsecate izvoare curg\u00e2nd spre cascad\u0103,
\nunde sunt eu \u00een mersul lunii spre nad\u0103,
\ntu chiar te \u00eentrebi, de ce nu sunt munte?!
\nZadarnic e semnul f\u0103cut spre arcad\u0103,
\nzadarnic migreaz\u0103 limba mea spre vale,
\na fost un t\u0103r\u00e2m care-mi r\u0103spundea;
\nva veni Altaiul, apa s\u0103 mi-o vad\u0103?
\nNu mai am credin\u0163\u0103 c\u0103 voi mai avea
\nspinul din coroan\u0103
\nd\u0103ruit doar mie.
\n…Fie!
\n…Dar Tu Doamne-al meu, f\u0103-m\u0103 \u00eentr-o toan\u0103,
\no momeal\u0103 scump\u0103 pentru cei ce pierd;
\ndoar atunci voi \u015fti cum s\u0103 te dezmierd,
\ncum s\u0103 te alung dintre trestii scunde.
\nTu m\u0103-ntrebi: ast\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103,
\na venit…, de unde…?
\neu r\u0103spund, cu mila ce mi-ai dat-o Tu:
\nde vrei s\u0103 m\u0103 urci \u00eentr-un cer de smoal\u0103,
\nd\u0103-m\u0103 rostogol printr-un pat cu fulgi,
\ndar s\u0103 nu m-alungi…,
\niar\u0103\u015fi \u00eentr-un \u201eNu\u201d!
\nZi-i balada aspr\u0103 despre rumegu\u015f,
\nfloarea din spiral\u0103 umple-o cu tala\u015f,
\nnumai s\u0103 te-ndemni s\u0103 \u00eenscrii \u00een tu\u015f,
\nepopeea mor\u0163ii dus\u0103 \u00een ata\u015f.
\nCurcubeul sor\u0163ii o s\u0103 m\u0103 \u00eenving\u0103,
\nzeii, hora or s\u0103-ncing\u0103!!<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Octavian MIHALCEA<\/strong><\/p>\n

DRAME TRANSFIGURATE<\/strong><\/p>\n

Observ\u0103m \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul ineditului roman al Aurei Dan, Str\u00e2mtori \u00eentre lacrimi (Editura Amanda Edit, Sinaia, 2018), ambientul particular propriu unui a\u0219ez\u0103m\u00e2nt medical de psihiatrie. Sunt redate, cu o veridicitate evident\u0103, diverse discursuri ce se \u00eenscriu \u00een complexul univers al ira\u021bionalului patologic. Astfel, putem eviden\u021bia pasaje care descind dintr-o interioritate unde realul nu se reg\u0103se\u0219te dec\u00e2t \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103. E un adev\u0103rat spectacol al disolu\u021biei contingen\u021bei, care las\u0103 a fi b\u0103nuite mari traume din trecut. Detaliile acestor profunde nefericiri sunt al\u0103turate, \u00eentr-o bizarerie clinic\u0103, unor lapsusuri, confuzii, distorsion\u0103ri ce contureaz\u0103 cu acuitate imaginea unei drame cople\u0219itoare. Romanul Str\u00e2mtori \u00eentre lacrimi se focalizeaz\u0103 asupra majorei simptomatologii induse de invazia ira\u021bionalului \u00een real. \u00centre registrul fabulatoriu \u0219i adev\u0103rul mundan exist\u0103 conexiuni neb\u0103nuite, paralele parc\u0103 desprinse dintr-o suprarealitate militant\u0103. Sunt reliefate frecvente episoade ale obnubil\u0103rii con\u0219tiin\u021bei. Iat\u0103 un pasaj edificator: ,,(…) Bolnava z\u00e2mbea \u0219i continua s\u0103 vorbeasc\u0103, iritat\u0103 v\u0103dit de \u00eentrebarea interlocutorului s\u0103u. \u2013 Mai \u00eencet, te rog! Nu vezi c\u0103 doarme Vl\u0103du\u021b? M\u00e2ng\u00e2ia, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, un prosop f\u0103cut sul. \u2013 Valentin, dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 \u00eentrebi prostii, mai bine ai aranja pere\u021bii. Radu nu mai vrea s\u0103 lucreze, de fapt, e mort, \u0219tii tu de c\u00e2nd… Eu am cas\u0103 frumoas\u0103, c-am muncit pentru asta, dar tu … parc\u0103 aveai luxul de pe lume, rafinat \u0219i elegant, nu pere\u021bii \u0103\u0219tia cu burt\u0103. Uit\u0103-te \u0219i tu ce denivel\u0103ri sunt pe ei. \u0218i dac\u0103 tot nu e\u0219ti \u00een stare de nimic, ca s\u0103 te mai pl\u0103tesc, ia ochii de pe mine! Sunt perechi care nu-mi dau pace, nu m\u0103 las\u0103, m\u0103 urm\u0103resc tot timpul. Nu pot s\u0103 fac un pas f\u0103r\u0103 ca el, Ion sau Radu sau…s\u0103 nu fie la post. Of, ochii lor!… Vlad, taci cu mama! (…)\u201d Cartea semnat\u0103 de Aura Dan abund\u0103 \u00een reliefarea oniric\u0103 a unor episoade provenite dintr-un abnorm estetizant care nu ne poate l\u0103sa indiferen\u021bi. Suntem amplasa\u021bi \u00een plin imprevizibil. Din acest areal provine \u0219i tu\u0219antul titlu al volumului: str\u00e2mtori \u00eentre lacrimi. Textul este pigmentat cu mai multe poezii \u0219i anumite pasaje ce ar putea fi asimilate poemului \u00een proz\u0103, totul constituind o sintez\u0103 consonant\u0103 cu specificul scrierii. S\u0103 contempl\u0103m estetic aceast\u0103 purificatoare cromatic\u0103 a sufletului \u00eendr\u0103gostit de poezie: ,,Eu roz, tu mov\/ am\u00e2ndoi, \u00eempletindu-ne, un curcubeu f\u0103r\u0103 taine -\/ eu oglind\u0103 cubic\u0103, tu imaginea din cub\/ am\u00e2ndoi, priviri r\u0103sturnate spre iubire -\/ eu galben, tu albastru\/ am\u00e2ndoi, albul florilor de crini -\/ eu viul culorii de soare, tu griul din gerul de iernat\/ am\u00e2ndoi, ro\u0219ul iubirilor de luni p\u00e2n\u0103-n sabat -\/ eu penajul p\u0103s\u0103rilor, tu coama roibului \u00een galop\/ am\u00e2ndoi, Nirvana cu a ei lini\u0219te prins\u0103-ntr-un joc -\/ eu negru, tu verde\/ am\u00e2ndoi, \u00eempreun\u0103, \u00eenainte!\/ Toate-s culori din via\u021ba lini\u0219tit\u0103, cuminte.\u201d (Culori). \u00cenc\u0103 din start ne atrag aten\u021bia muta\u021biile interioare ale personajului principal, Elena. Baza tuturor detalierilor din roman este constituit\u0103 de actul ignobil al flagel\u0103rii femeii. Drept consecin\u021b\u0103, un abis neiert\u0103tor cotrope\u0219te mintea Elenei, p\u00e2n\u0103 la purificarea ce va interveni la final. Scurtele capitole ale c\u0103r\u021bii sunt populate de personaje diverse, care, pe fond abisal, \u00ee\u0219i schimb\u0103 de multe ori locurile \u00eentre ele. Intervin situa\u021bii-limit\u0103, acte inavuabile expuse frust. Aici, loviturile vie\u021bii nu iart\u0103 \u0219i las\u0103 urme accentuate. Aura Dan dovede\u0219te certe aptitudini \u00een expunerea elocvent\u0103 a unor diverse ipostaze flagelante. Romanul Str\u00e2mtori \u00eentre lacrimi, \u00een afara etal\u0103rii unui deosebit filon imaginativ, se individualizeaz\u0103 \u0219i prin valorile morale pe care le presupune.<\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

surprize la o nou\u0103 lectur\u0103<\/strong><\/p>\n

dac\u0103 \u00een palm\u0103 \u021bi se cite\u0219te
\nlinia vie\u021bii, viitorul
\n\u00een talp\u0103 \u021bi se citesc
\ndrumurile pe care le-ai f\u0103cut
\nniciodat\u0103 cele pe care le vei face<\/p>\n

tocmai de aceea
\n\u0219i din modestie, poetul
\nnu-\u0219i face selfie cu
\ntalpa propriului picior
\nci o apas\u0103 \u00een nisipul umed
\n\u0219i recite\u0219te c\u0103r\u0103ri str\u0103b\u0103tute<\/p>\n

e liber \u0219i, surprinz\u0103tor
\ng\u0103se\u0219te, acum, ie\u0219irea
\ndin c\u0103ile \u00eenfundate, c\u00e2ndva
\np\u0103r\u0103site
\n\u0219i le str\u0103bate cu nesa\u021b
\nca \u0219i c\u00e2nd ar fi
\nla prima lectur\u0103<\/p>\n


\nvorbind despre moarte <\/strong><\/p>\n

la ceas de sear\u0103
\nam convenit cu poemul<\/p>\n

ca eu s\u0103 nu \u00eel termin niciodat\u0103
\niar el pe mine
\nnici at\u00e2t<\/p>\n

(c\u00e2teva g\u00e2ze\/ nu viermi
\nne c\u0103delni\u021bau \u0219oaptele)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Literatur\u0103 str\u0103in\u0103 Cristina \u0218TEFAN Minunata lume nou\u0103 – Aldous Huxley 1932 versus Lumea 2020 Distopie sau utopie… mare mirare de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12707"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12707"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12707\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12710,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12707\/revisions\/12710"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}