{"id":12680,"date":"2020-12-14T00:15:42","date_gmt":"2020-12-13T21:15:42","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12680"},"modified":"2020-12-14T00:15:42","modified_gmt":"2020-12-13T21:15:42","slug":"literadura-nr-18-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12680","title":{"rendered":"Literadura nr. 18 (2)"},"content":{"rendered":"

Yigru ZELTIL<\/strong>
\n\"\"

asem\u0103n\u0103ri moleculare \u0219i molare<\/strong><\/p>\n

nu a\u0219a de multe
\ndespart un trup sexuat
\nde un altul<\/p>\n

s-ar zice
\na\u0219a cum \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im
\ngene cu cimpanzeii \u0219i cu bananele<\/p>\n

dar m\u00e2ine \u00een ziare
\nvei citi despre transplantul de uter
\n\u0219i vei decreta infrac\u021bionalitatea omenirii
\ncu hackerii care editeaz\u0103 programul
\nlui Dumnezeu<\/p>\n

unde s-a ajuns
\n\u0219i unde am pornit?
\ncircumcizia \u0219i circumscrierea
\nmaximizarea reproducerii neamului
\n\u0219i eficientizarea agriculturii<\/p>\n

nimic natural
\nverdele n-a fost dintotdeauna
\ndec\u00e2t o urm\u0103 \u0219i un brand
\n\u0219i o fantasm\u0103 ca liniile perfect drepte<\/p>\n

a\u0219a s-au netezit
\ndiferen\u021bele moleculare \u0219i molare
\ncu c\u00e2te un mic genocid
\ncare n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 am\u00e2ne
\nsupurarea suprimatelor<\/p>\n

\u00eens\u0103 azi \u00een ziare
\nnu vei vedea dec\u00e2t acela\u0219i basm
\ndespre r\u0103sturnarea (ordinii?) lumii
\n\u0219i a iluzoriei concordan\u021be
\ndintre aparen\u021b\u0103 \u0219i esen\u021b\u0103<\/p>\n


\no unitate pentru care dau cu virgul\u0103<\/strong><\/p>\n

am pierdut niscaiva vitalitate
\npentru ce?
\no unitate pentru care dau cu virgul\u0103
\no unitate prea bleag\u0103
\nca s\u0103 nu se simt\u0103 amenin\u021bat\u0103
\nde cei \u0219i cele ca mine
\n\u021bi-e fric\u0103 de r\u0103zbunarea informului
\ncitind texte f\u0103r\u0103 rim\u0103?
\nla cutremur c\u0103r\u021bile \u00ee\u021bi vor c\u0103dea pe jos
\n\u0219i nu-\u021bi vor da cu spiral\u0103 de aur
\ndec\u00e2t dac\u0103 ar g\u0103si unghiul potrivit
\nfotograful de dup\u0103<\/p>\n

dar fotograful e de neg\u0103sit
\ne dat \u00een urm\u0103rire general\u0103
\namenin\u021bat s\u0103 fie aruncat \u00een aceea\u0219i groap\u0103 cu
\nDuchamp
\npentru c\u0103 a \u00eendr\u0103znit s\u0103 descentreze conven\u021biile
\nlumii
\nlinia de nisip care desparte tribul de jungl\u0103
\nsemnalul de zgomot
\n\u0219i aparatul de fotografiat st\u0103 pe o muchie
\nse zice c\u0103 desparte imaginea de ceea ce con\u021bine
\nc\u0103 oamenii au ajuns s\u0103 se \u00eenchine la propriile
\nlor imagini
\nproduc\u00e2ndu-le chiar \u0219i f\u0103r\u0103 vreo utilitate
\nimediat\u0103
\nnumai pentru a vedea ce se poate face
\naccident devenit disciplin\u0103 \u00een luxur\u0103
\ntot a\u0219a s-au desp\u0103r\u021bit culorile de alb
\ncu o trecere care s\u0103 treac\u0103 drept permanent\u0103
\npoate un pod devenit locomotiv\u0103
\npe la \u00eencheietura h\u0103r\u021bii
\n\u00een sine motiv ca unii oameni s\u0103 se viseze peste
\nnoapte
\no zeitate mai necru\u021b\u0103toare ca selec\u021bia natural\u0103<\/p>\n


\nparc industrial<\/strong><\/p>\n

zgomotul industriei s-a \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een doze mici
\nc\u00e2t pentru un c\u00e2ntec de leag\u0103n suportabil
\npentru fiecare utilizator de sta\u021bie de lucru<\/p>\n

din loc \u00een loc s-a \u00eempr\u0103\u0219tiat consumul
\na ceea ce nu mai vedem cum se produce
\ndoar uzufructe ce se disloc\u0103<\/p>\n

ma\u0219inile sunt tatuate ca animalele de
\n\u00eemperechere
\nsuprafe\u021bele irigate \u0219i col\u021burile netezite
\nmiturile \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre ac\u021bionari<\/p>\n

pare c\u0103 totul s-a schimbat
\n\u0219i invazia s-a produs deja
\ndoar c\u0103 extratere\u0219trii suntem dintotdeauna noi
\nsau o parte a noastr\u0103.<\/p>\n


\nautofriptur\u0103<\/strong><\/p>\n

corpora\u021biile \u0219tiu unde mi-a alunecat ochiul
\n\u00eemi ml\u0103diez fiin\u021ba
\n\u0219tiind c\u0103 orice fac va fi \u00eenregistrat
\n\u0219i ar putea fi folosit \u00eempotriva mea
\nla judecata de apoi a unei noi vechi ordini
\nmondiale
\nsistemul care caut\u0103 s\u0103 elimine \u00eencetul cu
\n\u00eencetul
\ntot ce i-ar \u0219ubrezi coeren\u021ba visat\u0103<\/p>\n

chiar \u0219i paranoia s-a privatizat
\ndar le fac tuturor cu ochiul
\n\u0219tiind c\u0103 oricine ar \u00eemparte spa\u021biul cu mine
\nar ar\u0103ta cum excluderea mea m\u0103 face mai
\natractiv\u0103
\nca margine de sistem numai bun\u0103 pentru
\ntaxidermie
\nceea ce m\u0103 flateaz\u0103 chiar peste m\u0103sura
\npe care visam benevol s-o \u00eentruchipez<\/p>\n

m-am fript \u0219i m\u0103 voi frige
\n\u00een acela\u0219i timp \u00een care suflu \u00een iaurt \u0219i-n orice
\n\u0219tiind c\u0103 oriunde \u00een lumea asta
\nvoi fi nuca din c\u0103r\u0103mid\u0103
\n\u0219i nicio mul\u021bime nu mi-ar disipa urma
\na\u0219a sunt zilele mele
\nlips\u0103 de putere ridicat\u0103 la o geometrie demn\u0103.<\/p>\n


\nin<\/strong><\/p>\n

sunt ceea ce sunt
\n\u00een urma unor interac\u021biuni ce m\u0103 dep\u0103\u0219esc<\/p>\n

g\u00e2nduri \u0219i umori
\nflor\u0103 \u0219i faun\u0103
\nparazi\u021bi benigni
\nconstruc\u021bii virale<\/p>\n

doar o reduc\u021bie de testosteron
\n\u0219i deja nu v\u0103 vei mai recunoa\u0219te
\npe strad\u0103 c\u00e2nd urlu ciclic
\nce nu mai pot \u00eenghite
\nce nu mai pot \u00eenghi\u021bi
\nnoaptea o s\u0103-mi creasc\u0103 \u00een\u0103l\u021bimea
\n\u0219i o s\u0103 m\u0103 lovesc de tavanul de vat\u0103
\nde fiecare proiectare
\nf\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 cap \u00een nori<\/p>\n


\nMarian MIHAI<\/strong><\/p>\n

suntem bine
\ncel mai adesea \u00eemi amintesc
\nun ora\u0219 cu str\u0103zile \u00een \u00eentregime colorate
\ncu cret\u0103
\nfetele sale cu firele perfuziilor \u00eempletite \u00een
\ncozi
\npe ab\u0103lu\u021b\u0103 \u00eentreb\u00e2nd dac\u0103 se poate da mai
\n\u00eencet aerul condi\u021bionat
\ndup\u0103 care \u00eenchide fermoarul gecii
\n\u00ee\u0219i cere scuze \u0219i scoate din geant\u0103 o e\u0219arf\u0103<\/p>\n

suntem cu to\u021bii bine acum<\/p>\n

\u00ee\u021bi place s\u0103 fii ultimul m\u0103 \u00eentrebase un poet
\nmai devreme la intrarea \u00een sal\u0103
\nam r\u0103spuns cu un z\u00e2mbet
\n\u0219i un gest larg
\nTOT AT\u00ceT DE LIBER
\nPLANOR
\nMIC MANUAL DE T\u0102CERE<\/p>\n

suntem bine cu to\u021bii acum<\/p>\n

poeziile sunt tip\u0103rite pe h\u00e2rtie de \u00eempachetat
\nsuntem c\u00e2\u021bi trebuie s\u0103 fim
\nnimeni nu observ\u0103 c\u0103 Dumnezeu e \u0219i el acolo
\npurt\u00e2nd ca \u00eentotdeauna acela\u0219i tricou ro\u0219u
\n\u0219i dintre to\u021bi singurul care \u00ee\u0219i
\nva aminti fiecare poem recitat
\neste copilul din p\u00e2ntecele unei mame<\/p>\n


\nPe gaura cheii<\/strong><\/em><\/p>\n

A scrie \u015fi a tr\u0103i sunt verbe complementare<\/strong><\/p>\n

Interviu cu poetul Lucian Vasilescu<\/strong><\/p>\n

\"\"

Poetul Lucian Vasilescu a hot\u0103r\u00e2t, \u00een anul
\n2014, s\u0103 publice ultima sa carte. Ne-a
\n\u00eentristat pe to\u021bi, pentru c\u0103, arareori
\n\u00eent\u00e2lne\u0219ti \u00eempreun\u0103 versul cald, t\u0103ietura
\nexact\u0103, surpriza, claritatea, viziunea; acel
\nscris pe care ai sentimentul c\u0103 \u021bi-l dore\u0219ti
\ntoat\u0103 via\u021ba. Poetul Lucian Vasilescu s-a
\n\u021binut de promisiune, spre regretul tuturor,
\nretr\u0103g\u00e2ndu-se at\u00e2t din publicistic\u0103, pe care
\na practicat-o cu brio, c\u00e2t \u0219i din poezie. \u0218i
\ntotu\u0219i…<\/strong>
\n
\nSingura \u00eentrebare obsesiv\u0103 este de ce?<\/strong><\/p>\n

Primul \u201ecapitol\u201d al ultimei mele c\u0103r\u0163i \u2013 \u201e\u0162ara
\nmea, via\u0163a mea, dragostea mea \u2013 despre
\nmodesta mea ratare personal\u0103\u201d ap\u0103rut\u0103 la
\nEditura RENTROP & STRATON \u2013 se
\nnume\u015fte \u201eCircuitul manelei \u00een natur\u0103 \u2013
\nexerci\u0163iu de adecvare\u201d. Am schi\u0163at acolo
\nc\u00e2teva dintre motivele care m-au dus la
\nhot\u0103r\u00e2rea de a nu mai publica. Motivele cu
\npricina pot fi g\u0103site \u00een \u201elume\u201d. \u00cen lumea
\nnoastr\u0103, de ast\u0103zi \u015fi de aici, inclusiv \u00een lumea
\nliterar\u0103. Ambele \u00eemi par mie a fi betege (ca s\u0103
\nm\u0103 exprim frumos…). Desigur, a\u015f putea detalia
\nafirma\u0163ia de mai \u00eenainte, dar n-am niciun chef
\ns\u0103-mi transform ultima mea c\u0103rticic\u0103 \u00eentr-un
\npretext polemic. Din respect fa\u0163\u0103 de ea, nu fa\u0163\u0103
\nde subiectul\/ subiec\u0163ii polemicii.
\nEste prea trist, s\u0103 fie adev\u0103rat.
\nUna peste alta e o hot\u0103r\u00e2re personal\u0103 \u015fi n-am a
\nda nim\u0103nui seam\u0103 pentru ea. Puteam s\u0103 nu
\nscriu \u00een deschiderea c\u0103r\u0163ii c\u0103 este chiar ultima?
\nPuteam, desigur. Atunci de ce-am scris? Am
\nscris pentru c\u0103 am vrut s\u0103 spun ce g\u00e2ndesc \u015fi
\npentru a m\u0103 obliga pe mine \u00eensumi s\u0103-mi \u0163in
\npromisiunea, s\u0103 nu cedez trufiei de a mai
\nosteni vreo tiparni\u0163\u0103.<\/p>\n

Cum ai luat hot\u0103r\u00e2rea aceasta?<\/strong><\/p>\n

Mi-am propus s\u0103 fie ultima carte \u00eenc\u0103 \u00eenainte de
\na m\u0103 apuca s-o scriu. Tocmai de aceea am
\n\u201etras de timp\u201d cam patru ani p\u00e2n\u0103 s-o termin \u2013
\ns\u0103 dureze c\u00e2t mai mult, s\u0103 m\u0103 bucur c\u00e2t mai
\nmult. C\u00e2nd am \u00eencheiat-o nu m-am bucurat
\ndeloc, am fost chiar trist. Am mai \u0163inut-o l\u00e2ng\u0103
\nmine, \u00een cas\u0103, \u00eenc\u0103 vreo jum\u0103tate de an, apoi
\nam predat-o editurii. Pentru mine este ultima
\ncarte, pentru editura RENTROP & STRATON
\n(specializat\u0103 \u00een publicarea de lucr\u0103ri
\neconomice, financiare, legisla\u0163ie, afaceri) este
\nprima carte de poezie.<\/p>\n

Lucian Vasilescu, ai o defini\u021bie a
\nscriitorului, a scrisului, a vie\u021bii?<\/strong><\/p>\n

Din punctul meu de vedere, a scrie \u015fi a tr\u0103i
\nsunt verbe complementare. M\u0103 voi str\u0103dui, de
\nacum \u00eenainte, s\u0103 tr\u0103iesc\/s\u0103 scriu la fel. Doar c\u0103
\nn-am s\u0103 mai public. C\u00e2t\u0103 va mai fi, a\u015fadar, \u00een
\nvia\u0163a mea nu se va schimba nimic.<\/p>\n

\u00cenceputul? Cine te-a influen\u021bat, determinat,
\ndescoperit?<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 to\u0163i suntem, \u00een mai mic\u0103 sau mai mare
\nm\u0103sur\u0103, \u015fi produsul generozit\u0103\u0163ii unor oameni
\nproviden\u0163iali. Am avut \u015fi eu \u015fansa de a fi
\n\u00eencurajat, sus\u0163inut, \u00eendrumat, am fost \u015fi eu
\n\u201evictima\u201d generozit\u0103\u0163ii unor oameni.
\nPrincipalul \u201evinovat\u201d, \u00een cazul meu, este
\ndomnul Lauren\u0163iu Ulici. \u00cen anul 2000, c\u00e2nd s-a
\npr\u0103p\u0103dit, mi-a ap\u0103rut o carte (\u201eSpirt. Muzeul
\n\u00eent\u00e2mpl\u0103rilor de cear\u0103\u201d, ed. Nemira) pe care
\ni-am oferit-o la Sighetul Marma\u0163iei, la un
\nfestival literar pe care-l p\u0103storea acolo de
\nfoarte mul\u0163i ani. Dedica\u0163ia a fost aceasta: \u201eLui
\nLauren\u0163iu Ulici, f\u0103r\u0103 de care tot ce-am visat
\nn-ar fi r\u0103mas dec\u00e2t visare.\u201d M\u0103 bucur c\u0103 am
\napucat s\u0103 m\u0103 m\u0103rturisesc domniei-sale fa\u0163\u0103
\nc\u0103tre fa\u0163\u0103. Peste doar o lun\u0103 de la momentul la
\ncare i-am dat cartea, domnul Ulici a plecat.<\/p>\n

E\u0219ti ploie\u0219tean, Lucian Vasilescu, poet
\ncunoscut, apreciat, de referin\u021b\u0103, nu prea s-a
\nauzit prin urbea natal\u0103 de tine. E o mare
\nmirare, nu e a\u0219a? Nu te-am v\u0103zut la
\nfestivaluri, a\u0219a cum s-ar fi cuvenit. Cum, de
\nce?<\/strong><\/p>\n

\u00cen c\u00e2teva cuvinte, povestea cu Ploie\u015ftiul e
\nurm\u0103toarea: eu \u00eel consider \u015fi-l simt ca fiind \u201eal
\nmeu\u201d, \u00een vreme ce el nu m\u0103 consider\u0103 printre
\n\u201eai lui\u201d. M-am n\u0103scut la Ploie\u015fti, am copil\u0103rit
\nacolo, mi-am traversat tot acolo adolescen\u0163a
\nconfuz\u0103 \u015fi mirat\u0103, i-am l\u0103sat tot lui,
\nPloie\u015ftiului, \u015fi tinere\u0163ea. Am plecat la 31 de
\nani \u00eemplini\u0163i, \u00een 1990. Am plecat nu pentru c\u0103
\nam vrut s\u0103 plec, ci pentru c\u0103 nimeni nu p\u0103rea
\ns\u0103 aib\u0103 nevoie de mine. Visam, de ani buni, s\u0103
\npot tr\u0103i \u00een\u0103untrul unui binom ideal (credeam
\neu): pres\u0103 \u015fi poezie. Poezie puteam scrie \u015fi la
\nPloie\u015fti, pres\u0103, dup\u0103 1989, a\u015f fi putut face \u015fi la
\nPloie\u015fti. Doar c\u0103 nu m-a vrut nimeni \u00een dragul
\nde ora\u015f al meu. A\u015fa c\u0103 am plecat la Bucure\u015fti.
\nPe 31 martie 1990 m-am dus la redac\u0163ia noii
\nserii a revistei Luceaf\u0103rul, condus\u0103 de
\nLauren\u0163iu Ulici, \u015fi l-am rugat s\u0103 m\u0103 primeasc\u0103
\n\u015fi pe mine \u00een echipa lui. A doua zi, la 1 aprilie,
\neram deja angajat, cu acte \u00een regul\u0103, la
\nLuceaf\u0103rul, ca secretar de redac\u0163ie. \u00cen formula
\nde atunci lucrau la pomenita revist\u0103 Eugen
\nUricaru, Nicolae Prelipceanu, S\u00e2nziana Pop,
\n\u015etefan Agopian, Eugen Suciu, Petre Stoica,
\nViorel \u015etirbu, Cristian Popescu (redactori),
\nDaniel B\u0103nulescu \u015fi Ioan Es. Pop (corectori).<\/p>\n

\u0218i poezia? Are, ca pentru fiecare, r\u0103d\u0103cinile
\n\u00een emo\u021biile tinere\u021bii, ale inocen\u021bei. Sigur,
\ncre\u0219tem, devenim. La tine cum a fost? C\u00e2nd
\na \u00eenceput povestea scrisului?<\/strong><\/p>\n

Am debutat editorial \u00een 1995, cu volumul
\n\u201eEvenimentul Zilei \u2013 un poem v\u0103zut de Lucian
\nVasilescu\u201d, la editura Nemira. M\u0103 mai
\ng\u00e2ndeam \u00eenc\u0103 la Ploie\u015fti. Mai \u015fi treceam prin
\nora\u015f c\u00e2teodat\u0103 \u015fi m\u0103 opream pe o str\u0103du\u0163\u0103
\nanume, \u00een fa\u0163a casei \u00een care am copil\u0103rit. Casa
\nera una na\u0163ionalizat\u0103. Imediat dup\u0103 1989 a fost
\nrevendicat\u0103 \u015fi, peste c\u00e2\u0163iva ani, a fost
\nretrocedat\u0103. Chiria\u015fii au fost nevoi\u0163i s\u0103 se
\nmute, iar noul proprietar a scos casa la
\nv\u00e2nzare. N-a cump\u0103rat-o nimeni. \u00cen al\u0163i c\u00e2\u0163iva
\nani crescuse iedera pe u\u015file masive, din metal
\n\u015fi sticl\u0103, de la intrare. \u00cen curte era un tei pe
\ncare-l plantaser\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei cu mult\u0103 vreme
\n\u00een urm\u0103, pe c\u00e2nd eu \u00eenc\u0103 nu umblam la \u015fcoal\u0103.
\nCrescuse mult mai \u00eenalt dec\u00e2t casa. M\u00e2ndru,
\nfrumos \u015fi r\u0103muros.<\/p>\n

\"\"

Comun pentru postdecembrism. \u0218i? Ce ai
\nf\u0103cut?<\/strong><\/p>\n

Ultima oar\u0103 c\u00e2nd am trecut pe str\u0103du\u0163a mea nu
\nmai erau nici casa, nici teiul. Era doar un teren
\nviran, n\u0103p\u0103dit de b\u0103l\u0103rii, cu o pancart\u0103 b\u0103tut\u0103
\n\u00een v\u00e2rful unui b\u0103\u0163 pe care se decolorau dou\u0103
\ncuvinte: \u201eDe v\u00e2nzare\u201d. \u00cen to\u0163i anii \u0103\u015ftia, c\u00e2t \u00eemi
\nvizitam casa copil\u0103riei, v\u0103z\u00e2nd, an dup\u0103 an,
\ncum o n\u0103p\u0103de\u015fte iedera, am mai publicat
\nc\u00e2teva c\u0103r\u0163i (nu multe, dar nici pu\u0163ine) \u015fi m\u0103
\ng\u00e2ndeam, de fapt \u00eemi doream, s\u0103 m\u0103 invite \u015fi
\npe mine cineva la Ploie\u015fti, s\u0103 citim poezie, s\u0103
\nvorbim despre d\u00e2nsa, s\u0103 ne bucur\u0103m \u00eempreun\u0103
\nde mult-pu\u0163inul lucr\u0103rii mele. Nu m-a invitat
\nnimeni, niciodat\u0103. \u00cen ziua c\u00e2nd nu mi-am mai
\ng\u0103sit nici casa, nici teiul, am \u00eenchis definitiv
\nu\u015fa acestei nostalgii. Am \u00eencuiat-o \u015fi am
\naruncat cheia. \u015ei gata. Punct.<\/p>\n

\u0218i acum? Locul t\u0103u de tain\u0103 unde este?<\/strong><\/p>\n

Vara plec la Ciupa, un sat situat la c\u00e2\u0163iva
\nkilometri de Horezu, unde ne-am ridicat o
\nc\u0103su\u0163\u0103. Stau pe terasa din spate \u015fi m\u0103 uit cum
\ncre\u015fte iarba. Noaptea, tot de acolo, privesc
\nzigzagurile de lumin\u0103 ale licuricilor. \u0218i m\u0103
\nsimt viu \u015fi mi-e bine. Uneori m\u0103 retrag \u00een
\nmagazie, acolo unde, printre tot felul de scule,
\nmi-am \u00eencropit o mas\u0103 de scris \u015fi mai scriu. Cu
\npu\u0163in timp \u00een urm\u0103, \u00eentr-o noapte, m-am trezit
\n\u015fi mi-am notat dou\u0103 versuri. Le-am recitit \u00een
\ndiminea\u0163a urm\u0103toare \u015fi mi-au pl\u0103cut. Ce nu
\n\u015ftiu \u00eenc\u0103 este dac\u0103 ele vor \u201edeschide\u201d o nou\u0103
\ncarte sau o vor \u201e\u00eenchide\u201d. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 aflu…<\/p>\n

\"\"

Av\u00e2nd originea \u00eentr-un spa\u021biu cu \u00eenainta\u0219i
\nliterari ca Ion Luca Caragiale, Nichita
\nSt\u0103nescu \u0219i Ion Stratan, cum stai cu r\u00e2su-pl\u00e2nsu?<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 mai r\u00e2d, dac\u0103 mai pl\u00e2ng? Cred c\u0103 am
\nr\u0103spuns \u00eentr-un text din \u201e\u0162ara mea, via\u0163a mea,
\ndragostea mea…\u201d. Uite a\u015fa: \u201ecu susul \u00een jos,\/
\ndurerea s-a pref\u0103cut \u00een pl\u0103cere. pot vedea
\nr\u0103s\u0103ritul\/ doar la apus. au murit toate
\ncuvintele pe care le-am spus.\/ cele pe care le-am
\nscris au murit chiar mai \u00eenainte. pulberea
\nlor\/ o \u00eenvolbur\u0103 acum v\u00e2ntul, peste tot pustiul,
\nrotundul, p\u0103m\u00e2ntul.\/ \u015fi m\u0103 cutremur de r\u00e2s, \u00een loc s\u0103 pl\u00e2ng,\/
\nsub cerul mort \u015fi f\u0103r\u0103 stele \u015fi n\u0103t\u00e2ng.\u201d<\/p>\n

Cum vezi viitorul?<\/strong><\/p>\n

Cel de pe urm\u0103 segment al ultimei mele c\u0103r\u0163i
\nse nume\u015fte \u201eLife kills. Repere biografice \u2013
\ntabel cronologic\u201d. Am plecat de la ideea c\u0103 un
\nvolum e bine s\u0103 con\u0163in\u0103 \u015fi o not\u0103 biobibliografic\u0103
\na autorului. \u00cenainte de a-i ad\u0103uga
\no astfel de not\u0103 conven\u0163ional\u0103, am avut
\nrevela\u0163ia faptului c\u0103, de fapt, biografia mea nu
\neste altceva dec\u00e2t povestea timpului \u00een care am
\ntr\u0103it. M-am n\u0103scut, am crescut, tr\u0103iesc \u015fi
\n\u00eemb\u0103tr\u00e2nesc purtat, implacabil, de un vector al
\nr\u0103ului \u00eentrupat.<\/p>\n

\u00centrupat \u00een ce?<\/strong><\/p>\n

\u00centrupat \u00een ce? Am c\u0103utat \u015fi am g\u0103sit un
\nr\u0103spuns: \u00een tot ceea ce s-a scris \u00een ziarul
\nSc\u00e2nteia, \u00een cele trei edi\u0163ii ale Sc\u00e2nteii
\npoporului ap\u0103rute \u00een decembrie 1989 \u015fi \u00een
\ntoate textele publicate \u00een Adev\u0103rul din primii
\nani de dup\u0103 1990. Am ales, a\u015fadar, scurte
\ncitate din publica\u0163iile men\u0163ionate, care mi-au
\njalonat \u015fi murd\u0103rit via\u0163a. Am \u00eenceput cu o
\nedi\u0163ie a Sc\u00e2nteii din 23 octombrie 1958, ziua
\nc\u00e2nd m-am n\u0103scut, \u015fi-am \u00eencheiat cu celebrul
\n\u015fi abjectul articol \u201eFir-ai al naibii, Majestate!\u201d
\nAsta e adev\u0103rata mea biografie. \u015ei r\u0103ul \u0103sta
\n\u00eenc\u0103 nu s-a sf\u00e2r\u015fit \u015fi tot produce efecte. Ca o
\nbomb\u0103 nuclear\u0103, care omoar\u0103 mult mai mul\u0163i
\noameni \u00een urm\u0103torii zeci de ani dec\u00e2t la
\nmomentul impactului. \u00cenc\u0103 tr\u0103im sub efectul
\nradia\u0163iilor r\u0103ului detonat cu aproape 70 de ani
\n\u00een urm\u0103.<\/p>\n

Interviu realizat de Camelia Iuliana RADU<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Yigru ZELTIL asem\u0103n\u0103ri moleculare \u0219i molare nu a\u0219a de multe despart un trup sexuat de un altul s-ar zice a\u0219a<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":12671,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12680"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12680"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12680\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12685,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12680\/revisions\/12685"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12671"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}