{"id":12521,"date":"2020-12-05T16:24:00","date_gmt":"2020-12-05T13:24:00","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12521"},"modified":"2020-12-05T16:24:23","modified_gmt":"2020-12-05T13:24:23","slug":"de-ai-nostri-pompiliu-dimitriu-inceput-de-viata-noua-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12521","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! &#8211; Pompiliu Dimitriu &#8211; \u00cenceput de via\u021b\u0103 nou\u0103 (4)"},"content":{"rendered":"<p>Se apropia sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar.<br \/>\nElevii erau mai harnici, \u00eencerc\u00e2nd ca \u00een aceste ultime luni, s\u0103 umple golurile \u00eentregului an.<br \/>\nProfesorii erau mai gravi \u0219i mai distan\u021bi.<br \/>\nStr\u0103zile erau mai pu\u021bin frecventate de liceeni iar parcurile erau aproape goale.<br \/>\nIci-colo, vedeai silueta \u00eenchiriat\u0103 a vreunui \u201etocilar\u201d ce ingurgita pe ner\u0103suflate, manuale \u00eentregi spre a v\u00e2na un biet premiu. Ace\u0219ti \u0219colari ai notelor bune, sunt abona\u021bii constan\u021bi ai felicit\u0103rilor oficiale \u0219i permanente exemple, citate cu m\u0103iestrie pedagogic\u0103 la serb\u0103rile de sf\u00e2r\u0219it de an.<br \/>\nSunt frico\u0219i, p\u00e2r\u00e2tori \u0219i la\u0219i.<br \/>\nEi nu fumeaz\u0103, nu beau, nu ies clandestin \u00een ora\u0219 \u0219i surplusul de energie sexual\u0103 \u0219i-l descarc\u0103 \u00een closet. Pe m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 poart\u0103 un num\u0103r enorm, c\u00e2t o firm\u0103 \u0219i pe cap sunt tun\u0219i reglementar cu N.O.<br \/>\nNu au absen\u021be nemotivate, nu citesc c\u0103r\u021bi nepermise, nu au opinii \u0219i nu \u0219tiu ce e acela cinematograf dec\u00e2t sub aspectul fenomenului optic, ce-l \u00eenva\u021b\u0103 la fizic\u0103. Cazierul lor este imaculat \u0219i \u00een \u0219coli ei reprezint\u0103 concretizarea notei 10 la putere.<br \/>\nDup\u0103 terminarea studiilor, \u00eei a\u0219tept\u0103 \u201eviitorul str\u0103lucit\u201d \u0219i dintre ei se recruteaz\u0103 elementele de valoare, ce vor dirija de pe soclul marilor demnit\u0103\u021bi,    destinele scumpei lor patrii \u0219i a scumpilor lor compatrio\u021bi.<br \/>\nLa republic\u0103 nu existau \u201etocilari\u201d. Ultimul, faimosul Br\u00e2nzaru, fusese expulzat \u00eenc\u0103 din iarn\u0103.<br \/>\n\u0218i cu toate c\u0103 republicanii nu se omorau prea mult cu \u00eenv\u0103\u021batul, se v\u0103zur\u0103 str\u00e2n\u0219i cu u\u0219a de examenele ce se apropiau \u0219i asta \u00eei determin\u0103 s\u0103 mai renun\u021be la activit\u0103\u021bile lor extra\u0219colare \u0219i s\u0103 se apuce de \u00eenv\u0103\u021bat.<br \/>\nTonel era \u00een pericol de a r\u0103m\u00e2ne corigent \u0219i din cauza aceasta \u00eencepu s\u0103 consulte mai des manualele materiilor periclitate, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a renun\u021ba definitiv la hoin\u0103relile sale prin parcuri.<br \/>\n\u00centr-o dup\u0103 mas\u0103, pe la \u00eenceputul lunii mai c\u00e2nd se \u00eendrept\u0103 spre gr\u0103dina public\u0103, \u00eel \u00eent\u00e2lni pe Vania care era \u00eentov\u0103r\u0103\u0219it de o fat\u0103 dr\u0103gu\u021b\u0103, ce purta cu mult\u0103 elegan\u021b\u0103, uniforma liceului Ortodox de fete.<br \/>\n&#8211;\t\u00cencotro Tonele, la ora asta? \u00eel \u00eent\u00e2mpin\u0103 Vania. Stai un moment, s\u0103 te prezint unei fete dr\u0103gu\u021be, mare amatoare de pictur\u0103. Apoi adres\u00e2ndu-se fetei ce-l \u00eenso\u021bea \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211;\tUite Liuba, \u00ee\u021bi recomand un prieten, pe Anton Stamatovici, cu care sper s\u0103 te \u00eemprietene\u0219ti.<br \/>\n&#8211;\tAa, domnul Stamatovici, care a expus acum de cur\u00e2nd? \u00eentreb\u0103 ea z\u00e2mbind. \u00cencurcat, Tonel nu reu\u0219i dec\u00e2t s\u0103-i \u00eentind\u0103 m\u00e2na \u0219i s\u0103-\u0219i pronun\u021be nedeslu\u0219it numele, privind-o pe furi\u0219.<br \/>\nEa, \u00eei surprinse privirea \u0219i ro\u0219i.                                                                                              <\/p>\n<p>                                                                                                                     Vania sur\u00e2se. Apoi \u00eencepu s\u0103 utilizeze toat\u0103 vorba de care dispunea, spre a \u00eentre\u021bine agreabil, discu\u021bia ce l\u00e2ncezea.<br \/>\nLa un moment dat, pe nea\u0219teptate, Vania se adres\u0103 Liubei:<br \/>\n&#8211;\tCe-ai spune Liuba, dac\u0103 prietenul meu, Tonel despre al c\u0103rui talent nu ne putem \u00eendoi, te-ar ruga s\u0103-i pozezi pentru un portret?<br \/>\nLiuba r\u0103spune, ro\u0219ind:<br \/>\n&#8211;\tDesigur, a\u0219i fi \u00eenc\u00e2ntat\u0103, \u00eens\u0103 a\u0219 fi preferat ca aceast\u0103 propunere s\u0103 porneasc\u0103 de la domnul Stamatovici.<br \/>\n&#8211;\tNu-i a\u0219a Tonele, c\u0103 tocmai la asta te g\u00e2ndeai? \u00eei spuse Vania f\u0103c\u00e2ndu-i cu ochiul<br \/>\n&#8211;\tDa, Vania, parc\u0103 mi-ai fi ghicit g\u00e2ndurile, min\u021bi Tonel, uluit, \u00eens\u0103, vezi, de teama unei refuz, nu \u00eendr\u0103zneam s\u0103 spun&#8230;<br \/>\n&#8211;\tVai, dar cum a\u0219 fi putut refuza, interveni Liuba.<br \/>\n&#8211;\tA\u0219a ceva nu se refuz\u0103 niciodat\u0103, mai ales c\u00e2nd solicitatul e un reprezentant al \u201esexului frumos\u201d \u00eent\u0103ri Vania. Apoi, pretext\u00e2nd un motiv oarecare, \u00eei l\u0103s\u0103 singuri, iar la plecare, dup\u0103 ce \u00ee\u0219i lu\u0103 r\u0103mas bun, le recomand\u0103 \u0219\u0103galnic:<br \/>\n&#8211;\tB\u0103ga\u021bi de seam\u0103, s\u0103 fi\u021bi cumin\u021bi!<br \/>\nDup\u0103 plecarea sa, Tonel \u0219i Liuba merser\u0103 c\u00e2tva timp \u00een t\u0103cere.<br \/>\nC\u00e2nd lini\u0219tea ce se prelungea \u00eentre ei, devenise penibil\u0103<br \/>\n                                                                                                                            , Tonel lu\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de a vorbi, cu riscul de<br \/>\n102<\/p>\n<p>a debita orice banalitate. \u0218i nu g\u0103si altceva mai interesant s\u0103 spun\u0103 dec\u00e2t:<br \/>\n&#8211;\tE frumos Cern\u0103u\u021biul, domni\u0219oar\u0103, nu?<br \/>\n&#8211;\tOh, da!<br \/>\n\u0218i apoi iar t\u0103cere.<br \/>\nPa\u0219ii lor treceau pe str\u0103zi, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 umbre mari, proiectate de razele soarelui ce amurgea.<br \/>\nPluteau am\u00e2ndoi \u00een lumea g\u00e2ndurilor, \u0219i nu aveau curajul s\u0103 coboare de acolo spre a se \u00eent\u00e2lni \u00een real.<br \/>\n\u00cen fine, Tonel g\u0103si sursa salvatoare, pentru alimentarea convorbirii. Se crampon\u0103 de propunerea sugerat\u0103 de Vania:<br \/>\n&#8211;\tReferindu-ne la acel portret, zise el, admi\u021b\u00e2nd c\u0103 de data aceasta, eu sunt cel ce v\u0103 face propunerea, ce-mi r\u0103spunde\u021bi?<br \/>\nLiuba, z\u00e2mbi fugar \u0219i \u00eei r\u0103spunse cu vocea ei dulce, catifelat\u0103:<br \/>\n&#8211;\tNimic altceva dec\u00e2t ceea ce am spus \u0219i prima oar\u0103: c\u0103 a\u0219 fi \u00eenc\u00e2ntat\u0103.<br \/>\n&#8211;\tNu exagera\u021bi?<br \/>\n&#8211;\tDeloc. \u0218i iat\u0103 de ce: \u00een lumea noastr\u0103, \u0219colar\u0103, sunte\u021bi bine cunoscut, mai ales de c\u00e2nd cu expozi\u021bia, deci orice fat\u0103 s-ar sim\u021bi \u00eenc\u00e2ntat\u0103 s\u0103 i se propun\u0103 a v\u0103 poza. \u00cen afar\u0103 de aceasta, noi \u0219tim c\u0103 un artist se orienteaz\u0103 \u00een alegerea subiectului, dup\u0103 criterii pur estetice. Deci un motiv \u00een plus s\u0103 fiu \u00eenc\u00e2ntat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai adaug c\u0103 voi avea pl\u0103cerea, cu aceast\u0103 ocazie, s\u0103-mi atrag invidia \u0219i poate gelozia colegelor mele, lat\u0103 deci de ce nu exagerez. \u021ain \u00eens\u0103 s\u0103 te \u00eentreb si eu ceva: de ce m-ai ales tocmai pe mine s\u0103-\u021bi pozez?<br \/>\nTonel ar fi putut s\u0103-i r\u0103spund\u0103 c\u0103 nu s-a g\u00e2ndit deloc la a\u0219a ceva, \u0219i c\u0103 totul a survenit datorit\u0103 lui Vania, \u00eens\u0103 d\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 \u00een felul acesta ar r\u0103spunde dorin\u021bei ei de a fi m\u0103gulit\u0103, printr-o jignire, min\u021bi din nou, nu f\u0103r\u0103 oarecare ironie, spun\u00e2ndu-i evaziv:<br \/>\n&#8211;\tNu \u0219tiu! A\u0219a ceva vine de la sine, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u021bi po\u021bi explica de ce. \u0218i apoi, pentru un pictor, ce se orienteaz\u0103 dup\u0103 criterii pur estetice, a\u0219a cum sus\u021bineai adineauri, sublinie el, e\u0219ti un model ideal.<br \/>\nF\u0103r\u0103 a sesiza ironia, ea r\u0103mase pl\u0103cut impresionat\u0103 de r\u0103spunsul primit \u0219i cu o not\u0103 de intimitate \u00een glas, \u00eel \u00eentreb\u0103:<br \/>\n&#8211;\tC\u00e2nd \u00eencepem?<br \/>\n&#8211;\tC\u00e2nd vrei!<br \/>\n&#8211;\tAzi e vineri, zise ea. Deci putem \u00eencepe s\u0103pt\u0103m\u00e2na viitoare. Vii la mine, da?<br \/>\nTonel d\u0103du aprobativ din cap, v\u0103dit f\u0103r\u0103 entuziasm.<br \/>\n&#8211;\tNe-am \u00een\u021beles dar. Te a\u0219tept de luni, \u00eencep\u00e2nd de la ora 4.<br \/>\nSe desp\u0103r\u021bir\u0103 \u00een fa\u021ba casei \u00een care locuia ea. Dup\u0103 ce plec\u0103 Tonel, Liuba r\u0103mase mult timp \u00eenc\u0103, la porti\u021b\u0103, privind \u00een urma lui.<br \/>\n\u00cen vederea bacalaureatului, cursurile clasei a VIII-a \u00ee\u0219i \u00eencheiau activitatea, cu mult \u00eenaintea celorlalte clase, spre a permite candida\u021bilor o perioad\u0103 de timp necesar\u0103 pentru repetarea materiilor.<br \/>\nExamenele de sf\u00e2r\u0219it de an, \u00eencepeau imediat dup\u0103 \u00eenchiderea cursurilor \u0219i primul fusese programat la fizic\u0103, obiect ce nu intra \u00een materiile de bacalaureat, pentru cei ce urmaser\u0103 sec\u021bia literar\u0103. Nefiind un obiect principal de studiu, cum era considerat la sec\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103, examenul de sf\u00e2r\u0219it de an la fizic\u0103, consta doar dintr-o tez\u0103 de sintez\u0103, f\u0103r\u0103 examinare oral\u0103.<br \/>\nTeza era fixat\u0103 pentru ora 9, \u00eens\u0103 elevii \u00eencepur\u0103 s\u0103 se adune de pe la 8.<br \/>\nDup\u0103 ce sosir\u0103 aproape to\u021bi, s-au sf\u0103tuit s\u0103 fac\u0103 o colect\u0103 spre a cump\u0103ra un buchet de flori, ce s\u0103-l ofere profesorului Danieleanu, titularul catedrei de fizic\u0103.<br \/>\nBine\u00een\u021beles, florile trebuiau \u00eenso\u021bite de c\u00e2teva cuvinte de r\u0103mas bun, cu rostirea c\u0103rora fusese \u00eens\u0103rcinat Pache.<br \/>\nDup\u0103 ce sun\u0103 pentru \u00eenceputul orei, profesorul intr\u0103 grav, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i ceremonios chelia printr-o aplecare profund\u0103 a craniului ceea ce \u00eensemna un salut adresat \u00eentregii clase.<br \/>\nDup\u0103 ce f\u0103cu apelul, se apropie de tabl\u0103 \u0219i scrise subiectul tezei: Legea lui Ohm. Un oftat de u\u0219urare sc\u0103p\u0103 din piepturile tuturor c\u0103ci fiecare se a\u0219tepta Iu ceva mai greu.<br \/>\n\u00cen timp ce peni\u021bele sc\u00e2r\u021b\u00e2iau febrile, umpl\u00e2nd foile cu demonstra\u021bii, scheme \u0219i formule, Tonel se agita nervos \u00een banc\u0103, privind jalnic foaia pe care erau scrise doar numele s\u0103u, data \u0219i subiectul tezei.<br \/>\nNu \u0219tia o boab\u0103 din legile acestea ale lui Ohm, pe care-l blestema \u00een g\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi cei ce au creat fizica \u0219i nu vedea nicio sc\u0103pare, g\u00e2ndindu-se cu groaz\u0103 c\u0103 ar fi un dezastru s\u0103 predea foaia alb\u0103.<br \/>\nColegul s\u0103u de banc\u0103, scria de zor, cu ochii \u021bint\u0103 \u00een caiet. \u00een z\u0103dar \u00eel ghiontea Tonel, doar, doar \u00eei va sufla ceva. Nimic! Era ca o stan\u0103 de piatr\u0103. Acoperindu-\u0219i cele scrise cu sugativa, se pref\u0103cea c\u0103 nu-i aude S.O.S-urile disperate.<br \/>\nUltima \u0219ans\u0103, era aceea de a scoate cartea \u0219i a copia. Nu ezit\u0103 mult. Profit\u00e2nd de un moment de neaten\u021bie a profesorului, \u00ee\u0219i a\u0219ez\u0103 manualul de fizic\u0103 pe genunchi, \u0219i r\u0103sfoind fil\u0103 cu fil\u0103, \u00eencepu s\u0103 caute subiectul dat.<br \/>\nAbia g\u0103si ce c\u0103uta, \u0219i dup\u0103 ce ceti doar o formul\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, cartea c\u0103zu pe du\u0219umea, cu zgomot, din cauza unei mi\u0219c\u0103ri nedibace.<br \/>\nPrivirile profesorului, se \u00eendreptar\u0103 severe, spre el:<br \/>\n&#8211;\tCe s-a \u00eent\u00e2mplat Stamatovici?<br \/>\n&#8211;\tNimic, domnule profesor, r\u0103spunse Tonel ro\u0219u la fa\u021b\u0103. Mi-a c\u0103zut servieta.<br \/>\nNe\u00eencrez\u0103tor, profesorul \u00eel supraveghe tot restul orei, f\u0103c\u00e2ndu-i imposibil\u0103 orice tentativ\u0103 de a mai copia.<br \/>\nCei mai mul\u021bi, terminar\u0103 de scris \u0219i predaser\u0103 tezele. Mai erau un sfert de or\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 sune, \u0219i foia lui Tonel \u00ee\u0219i p\u0103stra \u00eenc\u0103 albea\u021ba imaculat\u0103.<br \/>\nC\u00e2nd mai r\u0103m\u0103seser\u0103 10 minute, Tonel \u00eencepu s\u0103 scrie cu repeziciune, spre deplina mirare a celor ce p\u00e2n\u0103 atunci \u00eel priveau cu pref\u0103cut\u0103 comp\u0103timire.<br \/>\nDup\u0103 ce fu predat\u0103 \u0219i ultima tez\u0103, Pache veni la catedr\u0103 cu buchetul de flori \u0219i \u00eencepu s\u0103 improvizeze pe tema obi\u0219nuit\u0103: c\u0103 fiind ultimul an de \u0219coal\u0103 \u0219i ultima or\u0103 de fizic\u0103, exprim\u0103 \u00een numele colegilor regretul de a se desp\u0103r\u021bi de bunul lor profesor ce cu at\u00e2ta c\u0103ldur\u0103 \u0219i dragoste le-a luminat min\u021bile, f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 obiectul ce l-a predat cu at\u00e2ta m\u0103iestrie pedagogic\u0103.<br \/>\nPrimind florile, Danieleanu care era o fire sentimental\u0103, r\u0103mase impresionat de gestul elevilor s\u0103i. R\u0103spunz\u00e2ndu-le \u00een cuvinte pe care le alese cu grij\u0103, \u00eei asigur\u0103 c\u0103 e foarte mul\u021bumit de a fi putut stimula \u00een sufletele lor tinere dorin\u021ba de a cunoa\u0219te \u0219i uit\u00e2nd c\u0103 are de a face cu elevi din sec\u021bia literar\u0103, le recomand\u0103 \u00een \u00eencheiere o singur\u0103 pasiune, un singur viciu: \u0219tiin\u021ba.<br \/>\nLe spuse apoi c\u0103 dup\u0103 o mic\u0103 pauz\u0103, va \u00eencepe corectarea \u0219i analiza tezelor, \u0219i totodat\u0103 le va comunica rezultatele. Corectarea tezelor, \u00eencepu sub influen\u021ba miraculosului buchet de flori, ce-i impuse profesorului Danieleanu o v\u0103dit\u0103 indulgen\u021b\u0103.<br \/>\nAjung\u00e2nd la teza lui Tonel, \u00eencepu s-o citeasc\u0103 tare, a\u0219a cum f\u0103cuse \u0219i cu cele precedente:<br \/>\n&#8211; Legea lui Ohm.<br \/>\nLegea lui Ohm e urm\u0103toarea:<br \/>\nl=U\/R sau U=lxR<br \/>\nSau U\/I=R<br \/>\nAcum urmeaz\u0103 \u00eencheierea, anun\u021b\u0103 el, continu\u00e2nd s\u0103 citeasc\u0103:<br \/>\n&#8211; \u00cenv\u0103\u021batul Ohm, prin legile ce le-a elaborat dup\u0103 multe \u0219i minu\u021bioase cercet\u0103ri, consacr\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreaga activitate pe t\u0103r\u00e2mul \u0219tiin\u021bei o important\u0103 capital\u0103, \u00eentr-o epoc\u0103 cu mult binemeritatul nume de pionier al progresului \u0219i civiliza\u021biei.<br \/>\nToat\u0103 clasa r\u0103mase tablou. Singur Tonel, era foarte calm.<br \/>\n&#8211;\tStamatovici, i se adresa Danieleanu, teza dumitale, cu excep\u021bia relativelor \u00eensu\u0219iri literare, este cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire nul\u0103.<br \/>\n&#8211;\t\u0218tiu, domnule profesor!<br \/>\n&#8211;\tAtunci, dac\u0103 \u0219tii, ce not\u0103 crezi c\u0103 meri\u021bi? \u00eemi place sinceritatea dumitale \u0219i mai ales \u00eemi place c\u0103 nu apelezi la indulgen\u021ba mea, dar spune-mi, ce te-a f\u0103cut s\u0103 prezin\u021bi o asemenea tez\u0103? Sper c\u0103 nu ai vrut s\u0103-\u021bi ba\u021bi joc de mine?<br \/>\n&#8211;\tNicidecum, domnule profesor, \u00eel \u00eencredin\u021ba Ionel, \u00eens\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor nu cunosc subiectul acesta \u0219i mi-ar fi fost penibil s\u0103 prezint foaia alb\u0103!<br \/>\n&#8211;\tCe medie anual\u0103 ai la fizic\u0103?<br \/>\n&#8211;\tAm media \u0219ase!<br \/>\n&#8211;\tM\u0103 surprinde c\u0103 ai putut ob\u021bine asemenea not\u0103, \u00eens\u0103 aceasta este salvarea dumitale. Dac\u0103 \u00eemi promi\u021bi c\u0103 nu te vei face fizician, \u00een loc s\u0103-\u021bi pun nota 3 la tez\u0103, ceea ce te-ar declara corigent din oficiu, \u00ee\u021bi voi pune patru, spre a \u00eentruni media de trecere. \u00een felul acesta, cred c\u0103 fac \u0219i fizicii un serviciu&#8230;<br \/>\nBuchetul de flori \u00ee\u0219i f\u0103cuse pe deplin datoria: \u00een anul acela, nici un elev nu a r\u0103mas corijent la fizic\u0103.<br \/>\nTonel uit\u0103, sau \u00ee\u0219i impusese s\u0103 uite de a mai merge la Liuba, a\u0219a cum \u00eei promise. Totu\u0219i, de c\u00e2te ori \u00ee\u0219i amintea de ea, \u00eel cuprindea un sim\u021b\u0103m\u00e2nt ciudat, necunoscut p\u00e2n\u0103 atunci, pe care zadarnic ar fi voit s\u0103-l \u00een\u0103bu\u0219e.<br \/>\n\u00cen una din zile, trec\u00e2nd pe str. Flondor, z\u0103ri \u00een fa\u021ba cinematografului \u201eCarso\u201d, o siluet\u0103 elegant\u0103, ce studia cu aten\u021bie, afi\u0219ele ultimului film.<br \/>\nTres\u0103ri puternic, recunosc\u00e2nd-o pe Liuba, \u0219i \u00een ciuda voin\u021bei sale, se apropie de ea, spun\u00e2ndu-i timid bun\u0103 ziua.<br \/>\n&#8211;\tMata erai? Zise ea surprins\u0103. Mi se pare c\u0103 \u021bi-ai uitat promisiunea! \u0218i eu care te a\u0219teptam&#8230;<br \/>\n&#8211;\tNu, n-am uitat, zise Tonel \u00eencurcat. Tocmai voiam s\u0103 vin zilele acestea&#8230; dar nu \u0219tiam c\u00e2nd ar fi mai nimerit, \u0219i apoi credeam c\u0103., poate dumneavoastr\u0103 a\u021bi uitat&#8230;<br \/>\n&#8211;\tNu prea e\u0219ti me\u0219ter \u00een scuze, \u201emaestre&#8221;, \u00eei zise ea ironic. Doar stabilisem cu precizie la ce or\u0103 po\u021bi veni zilnic. Apoi schimb\u00e2nd tonul \u00eei spuse mustr\u0103tor:<br \/>\n&#8211;\t\u0218i cum puteai crede c\u0103 am uitat&#8230; r\u0103ut\u0103ciosule?<br \/>\n&#8211;\tE \u00eentr-adev\u0103r gre\u0219eala mea, r\u0103spunse el p\u0103c\u0103lit, dar v\u0103 promit c\u0103 o voi repara c\u00e2t mai cur\u00e2nd. Apoi se oferi s-o \u00eentov\u0103r\u0103\u0219easc\u0103.<br \/>\n&#8211;\tTocmai mergeam spre \u0219coal\u0103. Am la ora 5 tez\u0103 la rom\u00e2n\u0103. Dar tu, gre\u0219i inten\u021bionat, adic\u0103 dumneavoastr\u0103, nu ave\u021bi niciun examen?<br \/>\n&#8211;\t\u00cen primul r\u00e2nd, te rog s\u0103-mi spui pe nume. Mi-ar face pl\u0103cere s\u0103 ne \u0219tim mai apropia\u021bi, prin dispari\u021bia acestui conven\u021bionalism protocolar. \u00cen ceea ce prive\u0219te examenele, nu am zilele acestea nici unul.<br \/>\nLiuba, \u00eembujorat\u0103 la fa\u021b\u0103, \u00eel privi lung, spun\u00e2ndu-i:<br \/>\n&#8211;\tE adev\u0103rat, aceste conven\u021bionalisme, cum le spui tu, ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 oarecum, dar \u00eemi va fi at\u00e2t de greu p\u00e2n\u0103 s\u0103 m\u0103 obi\u0219nuiesc&#8230;<br \/>\n&#8211;\tNe vom obi\u0219nui \u00eempreun\u0103, \u00eei r\u0103spunse Tonel, str\u00e2ng\u00e2nd-o u\u0219or de bra\u021b.<br \/>\nDincolo de Pia\u021ba Unirii, se desp\u0103r\u021bir\u0103, spre a nu fi v\u0103zu\u021bi de vreun profesor.<br \/>\nLa desp\u0103r\u021bire, Tonel o \u00eentreb\u0103:<br \/>\n&#8211;\t\u00cemi dai voie s\u0103 te a\u0219tept?<br \/>\n&#8211;\tVai, ce bine \u00eemi pare! O s\u0103 m\u0103 faci s\u0103 scriu teza \u00eentr-un timp record, a\u0219a c\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u0219ase, voi putea s\u0103 m\u0103 \u00eentorc. Ne vom \u00eent\u00e2lni tot aci, l\u00e2ng\u0103 chio\u0219c \u0219i s\u0103 \u0219tii: cine \u00eent\u00e2rzie, e a\u0219teptat.<br \/>\n&#8211;\tFoarte bine, te voi a\u0219tepta!<br \/>\n&#8211;\tUr\u00eeciosule! Se alint\u0103 ea, \u0219i \u00een ochi ei z\u00e2mbeau z\u0103rile parfumate ale prim\u0103verii.<br \/>\n\u00cen timpul orei ce urm\u0103, Tonel \u00eencerc\u0103 s\u0103-\u0219i verifice sentimentele fa\u021b\u0103 de Liuba.<br \/>\nI se p\u0103rea ciudat c\u0103 toat\u0103 vraja, tot dorul cu care o c\u0103utau, timide, visele sale atunci c\u00e2nd acele necunoscute sim\u021b\u0103minte \u00eel \u00eempingeau spre ea, \u00ee\u0219i pierdeau intensitatea, se destr\u0103mau parc\u0103, c\u00e2nd erau \u00eempreun\u0103.<br \/>\nOare a\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd substitui viselor realitatea? Se \u00eentreba el.<br \/>\n\u00cenvolburat de g\u00e2nduri, nici nu sim\u021bi c\u00e2nd a trecut timpul. R\u0103mase uimit c\u00e2nd se pomeni cu Liuba \u00een fa\u021ba sa.<br \/>\n&#8211;\tVezi ce repede am venit ? am scris o tez\u0103 \u201eblitz\u201d, numai ca s\u0103 nu te las s\u0103 m\u0103 a\u0219tep\u021bi, ce bine \u00eemi pare c\u0103 e soare afar\u0103! N-ai vrea s\u0103 ne plimb\u0103m pu\u021bin? Azi sunt a\u0219a de fericit\u0103&#8230; ea sur\u00e2dea tuturor:<br \/>\nlui, prim\u0103verii, trec\u0103torilor. Pa\u0219ii \u00eei duser\u0103 spre parcul Dominic, unde se a\u0219ezar\u0103 pe o banc\u0103.<br \/>\n&#8211;\tDe ce e\u0219ti trist? \u00eel \u00eentreb\u0103 ea.<br \/>\n&#8211;\tNu sunt trist Liuba, dar nu pot fi nici vesel. \u0218i dac\u0103 sunt vreodat\u0103, veselia mea e ca o melodie, c\u00e2ntat\u0103 de coardele unui violoncel: e prea bizar\u0103, ca s-o pot \u00een\u021belege \u0219i prea grav\u0103, ca s\u0103 m\u0103 pot descurca de ea.<br \/>\n     Liuba se \u00centrist\u0103 deodat\u0103. Sur\u00e2sul \u00eei pierise de pe buze, c\u00e2nd \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211;\tCe e cu tine Tonel? Spune-mi. Deschide-\u021bi sufletul, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een el soarele, lumina, prim\u0103vara! A\u0219 fi at\u00e2t de fericit\u0103 s\u0103 te v\u0103d z\u00e2mbind, s\u0103 v\u0103d c\u0103 arunci masca aceasta de ursuz\u0103 melancolie&#8230; hai s\u0103 fim veseli, s\u0103 r\u00e2dem, s\u0103 nu ne pese de nimic. Nu vezi c\u00e2t de frumos e totul?<br \/>\n&#8211;\tS\u0103 fiu vesel \u0219i s\u0103 r\u00e2dem, c\u00e2nd triste\u021bea se ascunde \u00een trilurile mincinoase ale visului? Asta g\u0103se\u0219ti tu frumos Liuba, un trandafir ce ascunde sub petalele sale un vierme sc\u00e2rbos? Oare acesta e frumosul t\u0103u?<br \/>\n&#8211;\tTonel, tu ai ceva. Tu suferi \u0219i suferin\u021ba se \u00eentinde tot mai mult, ca o plag\u0103 peste suflet.<br \/>\n&#8211;\tAi dreptate. Mi-ai relatat un adev\u0103r: \u00een sufletul meu, s-a \u00eengr\u0103m\u0103dit ca \u00eentr-o oglind\u0103, tot putregaiul lumii. \u0218i nu-l pot \u00eendep\u0103rta. Sunt prea mic \u0219i prea singur ca s-o pot face&#8230;<br \/>\n&#8211;\tNu am vrut s\u0103 spun asta!<br \/>\n&#8211;\tNu mi-ai spus-o tu, mi-o spune propria mea con\u0219tiin\u021b\u0103, mi-o spune adev\u0103rul, pe care-l simt, dar nu-l pot dezgropa sub mormanul de murd\u0103rii. Dar poate tu nu \u00een\u021belegi asta. Tu \u00een via\u021b\u0103 vezi frumosul, a\u0219a cum apare deformat de cei ce falsific\u0103 via\u021ba. Eu \u00eens\u0103 am tr\u0103it. \u0218i tr\u0103ind, am \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 frumosul acesta al t\u0103u, pare str\u0103lucitor datorit\u0103 incandescen\u021bei putregaiului ce-l \u00eenconjoar\u0103&#8230;<br \/>\nDa, Liuba, sub petalele trandafirului, se afl\u0103 un vierme sc\u00e2rbos. Strivind viermele, \u00ee\u021bi murd\u0103re\u0219ti m\u00e2inile, murd\u0103re\u0219ti trandafirul \u0219i e greu p\u00e2n\u0103 ce va mai \u00eenflori alta&#8230; \u0218i afar\u0103 e prim\u0103var\u0103, e soare, soare ce poleie\u0219te cu razele sale de aur, viermele. Iar eu sunt trist, pentru c\u0103 nu pot fi orb ca s\u0103 nu-l v\u0103d, \u0219i c\u0103 nu sunt tare ca s\u0103-l pot strivi&#8230; Dar s\u0103 l\u0103s\u0103m asta. Suntem \u00eempreun\u0103 \u0219i dac\u0103 acum nu putem g\u0103si frumosul \u00een via\u021b\u0103, s\u0103-l c\u0103ut\u0103m \u00een noi. Spune-mi, tu ai iubit vreodat\u0103?<br \/>\n&#8211;\tDe ce m\u0103 \u00eentrebi?<br \/>\n&#8211;\tNu \u0219tiu nici eu de ce \u00eentreb, dar cred c\u0103 e at\u00e2t de frumos s\u0103 iube\u0219ti, r\u0103spunse Tonel. Poate singur\u0103 dragostea ne scuz\u0103 \u0219i ne justific\u0103 ac\u021biunile noastre.<br \/>\n&#8211;\tDac\u0103 am uitat&#8230; e greu de spus, dar \u0219tim c\u0103 dragostea mi-a r\u0103v\u0103\u0219it sufletul&#8230;<br \/>\n&#8211;\tPoveste\u0219te-mi!<br \/>\n&#8211;\tNu m\u0103 vei dispre\u021bul?<br \/>\n&#8211;\tCu ce drept?<br \/>\n&#8211; Bine. \u00ce\u021bi voi spune. Dar s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u021belegi gre\u0219it. Eram copil\u0103, \u00eencepu ea. Abia \u00eemplinisem 15 ani, c\u00e2nd a venit pentru prima oar\u0103 la noi \u00een cas\u0103, o rud\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 de a tatei. Era impun\u0103tor, frumos, \u0219i felul s\u0103u de a fi m\u0103 f\u0103cu, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu cum \u0219i c\u00e2nd, s\u0103-mi pierd capul. \u00eentotdeauna se purta frumos cu mine, a\u0219 putea spune chiar prea frumos, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 nu omitea s\u0103 distribuie un variat repertoriu de amabilit\u0103\u021bi \u0219i mamei care \u00eel primea cu o v\u0103dit\u0103 pl\u0103cere.<br \/>\nEram prea copil\u0103 ca s\u0103 pot \u00een\u021belege ceva, \u0219i \u00een clipa c\u00e2nd mi-a spus c\u0103 m\u0103 iube\u0219te, c\u0103 ar face orice pentru mine, eu care eram foarte \u00eendr\u0103gostit\u0103 de el, I- am crezut \u0219i fascinat\u0103 de vorbele lui, cred c\u0103 nu m-a\u0219 fi putut \u00eempotrivi niciunei dorin\u021be de a lui?<br \/>\n\u00centr-o sear\u0103, pe care n-am s-o uit niciodat\u0103, el a r\u0103mas mai mult la noi. Tata a plecat la mo\u0219ie. La ora 9, eu m-am retras, l\u0103s\u00e2ndu-l cu mama. Nu \u0219tiu de ce, nu puteam dormi \u00een seara aceea. M-am chinuit mult timp \u00een pat dar fiindc\u0103 somnul nu voia s\u0103 vin\u0103 \u0219i fiind prea cald am deschis geamul. Rezemat\u0103 de pervaz, priveam luna, c\u00e2nd am auzit ni\u0219te \u0219oapte ce mi s-au p\u0103rut suspecte. Camera mamei era al\u0103turi de a mea. Avea \u0219i ea gemul deschis. Nu voiam s\u0103 fiu indiscret\u0103, dar c\u00e2nd mi-am dat seama c\u0103 \u0219oaptele vin de la camera mamei mele, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu de ce, am ie\u0219it \u00een coridor \u0219i am ascultat la u\u0219a ei. \u0218i atunci s-a \u00eent\u00e2mplat groz\u0103via: el era \u00een camera ei.<br \/>\nTocmai \u00ee\u0219i luau r\u0103mas bun printr-o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are p\u0103tima\u0219\u0103.<br \/>\nPromi\u021b\u00e2ndu-i c\u0103 va veni \u0219i \u00een noaptea urm\u0103toare, mama \u00eei recomand\u0103 s\u0103 nu uite a juca mica comedie cu mine, spre a nu da loc de b\u0103nuieli. Nu am mai putut rezista. Cu sufletul r\u0103v\u0103\u0219it de spectrul acestei m\u00e2r\u0219\u0103vii, am fugit. Voiam s\u0103 fug oriunde, numai spre a uita durerosul adev\u0103r.<br \/>\nEl ie\u0219ind, m-a v\u0103zut fugind pe coridor. B\u0103nuind c\u0103 am aflat totul, se lu\u0103 dup\u0103 mine. M-a g\u0103sit \u00een gr\u0103din\u0103. Se apleca asupra mea, jur\u00e2ndu-mi c\u0103 pe mine m\u0103 iube\u0219te, dar a fost nevoit s\u0103 procedeze astfel cu mama pentru a-\u0219i asigura accesul \u00een casa noastr\u0103. E o justificare?<br \/>\nEu pl\u00e2ngeam. \u00eenecam \u00een lacrimi durerea perversului vis de dragoste. Omul acela mi-a denaturat sufletul, m-a f\u0103cut s\u0103 ur\u0103sc iubirea de care era avid\u0103 toata fiin\u021ba mea. M-a f\u0103cut s\u0103 nu mai cred \u00een nimic.<br \/>\nL-am alungat de l\u00e2ng\u0103 mine. El nu voia s\u0103 plece. \u0218i atunci, l-am lovit cu pumnii \u00een fa\u021b\u0103, l-am zg\u00e2riat F\u0103r\u0103 s\u0103-i pese de loviturile mele, s-a aruncat ca o brut\u0103 asupra mea, sf\u00e2\u0219iindu-mi hainele. Am \u00eenceput s\u0103 \u021bip, dar nu m\u0103 auzea dec\u00e2t mama care atras\u0103 de zgomot, ie\u0219ise la geam \u0219i privea impasibil\u0103. Atunci, cu puterea disper\u0103rii, l-am mu\u0219cat, l-am lovit cu pumnii, cu picioarele, \u0219i nu \u0219tiu nici eu cum am reu\u0219it s\u0103 scap de el. \u00cenfuriat c\u0103 a fost \u00eenfr\u00e2nt de o copil\u0103, umilit c\u0103 nu \u0219i-a atins scopul, a plecat amenin\u021b\u00e2nd.<br \/>\nNu l-am mai v\u0103zut de atunci \u0219i tot de atunci, eu nu mai consider c\u0103 am mam\u0103.<br \/>\nVezi tu, a fost de ajuns un singur b\u0103rbat, care s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103-l ur\u0103sc \u0219i s\u0103 nu mai am \u00eencredere \u00een ceilal\u021bi.<br \/>\nAcum m\u0103 tem de dragoste&#8230; M\u0103 tem c\u0103 m\u0103 va \u00een\u0219ela iar&#8230; \u0218i de-ai \u0219ti c\u00e2t o doresc, c\u00e2t de fericit\u0103 m- ar face&#8230; Simt \u00een mine o chemare puternic\u0103, ce m\u0103 \u00eendeamn\u0103 spre iubire \u0219i a\u0219 da totul celui ce mi-ar merita dragostea: corp, suflet, via\u021b\u0103. A\u0219 da totul \u0219i n-a\u0219 dori nimic \u00een schimb dec\u00e2t \u00een\u021belegere \u0219i bun\u0103tate.<br \/>\nTonel privea g\u00e2nditor. \u0218i ea sufer\u0103 \u00een felul ei, \u00ee\u0219i zicea el. \u00eens\u0103 suferin\u021ba ei este subiectiv\u0103, cu nimic legat de marile suferin\u021be ale oamenilor, provocat\u0103 de un accident meschin care, jignindu-i orgoliul, i-a \u00eentunecat pentru o clip\u0103 credin\u021ba \u00een str\u0103lucirile de\u0219arte ale vie\u021bii. \u0218i cu toate astea, sufer\u0103 \u0219i sper\u0103 c\u0103 reg\u0103sindu-se \u00een dragoste, \u00ee\u0219i va fortifica sufletul spre a putea uita fantomele trecutului. Oare ne-a fost sortit s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim spre a ne vindeca durerile cu balsamul dragostei?&#8230;<br \/>\nEl nu putea s\u0103 \u0219tie \u00een clipele acelea, c\u00e2t de fatal\u0103, c\u00e2t de amenin\u021b\u0103toare plana asupra lor minciuna, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een voalul unei dragoste fictive. Cuprins de un imbold de mil\u0103, de duio\u0219ie, sau poate de dragoste, Tonel \u00eei lu\u0103 m\u00e2na mic\u0103, fin\u0103 \u0219i alb\u0103, \u0219i m\u00e2ng\u00e2ind-o u\u0219or \u00eei spune:<br \/>\n&#8211; \u00cen goana vie\u021bii, Liuba, de multe ori treceam pe l\u00e2ng\u0103 dragoste, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim c\u0103 ea e aproape, c\u0103 ea ne cheam\u0103. S\u0103 n-o mai ocolim acum, \u0219i de nu vom g\u0103si-o, s-o c\u0103ut\u0103m noi.<br \/>\nEa \u00ee\u0219i plec\u0103 capul pe pieptul s\u0103u, tremur\u00e2nd mic\u0103, ca un pui orfan \u0219i f\u0103r\u0103 cuib. \u00cei c\u0103ut\u0103 m\u00e2inile \u0219i i le str\u00e2nse, vr\u00e2nd parc\u0103 s\u0103-i transmit\u0103 astfel tot ce sufletul ei ar fi vrut s\u0103-i spun\u0103.<br \/>\n\u00cen ochii lui se oglindea o duio\u0219ie mare, f\u0103r\u0103 margini, aproape de lacrimi. \u0218i au r\u0103mas a\u0219a t\u0103cu\u021bi, unul l\u00e2ng\u0103 altul. \u00eencet, \u00eencet, amurgul \u00ee\u0219i pres\u0103ra peste lume fire de aur \u0219i argint, \u021bes\u00e2nd din lini\u0219ti si singur\u0103t\u0103\u021bi p\u00e2nza cernit\u0103 \u0219i tainic\u0103 a serii.<br \/>\nSe desp\u0103r\u021bi t\u00e2rziu Tonel o conduse p\u00e2n\u0103 acas\u0103. Apoi se \u00eentoarse la internat, unde luminile erau demult stinse \u0219i to\u021bi dormeau.<br \/>\nDin patul s\u0103u de l\u00e2ng\u0103 geam urm\u0103ri \u0219i un timp luna, ce plutea majestuoas\u0103 pe bolta \u00eenstelat\u0103.<br \/>\nSe g\u00e2ndea la el \u0219i la Liuba, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i disece sim\u021b\u0103mintele. Dar nu putu. Sufletul s\u0103u era prea br\u0103zdat de at\u00e2tea lucruri noi, apele prea \u00eenvolburate, ca \u00een oglinda lor s\u0103 mai poate distinge imaginea clar\u0103 a vreunui g\u00e2nd.<br \/>\n\u0218i adormi, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i poat\u0103 descifra tainele din suflet. <\/p>\n<p>***<br \/>\nEra o diminea\u021b\u0103 frumoas\u0103 c\u00e2nd elevii clasei a VIII-a a\u0219teptau cu \u00eenfrigurare, \u00eenceputul examenului de sf\u00e2r\u0219it de an, la limba latin\u0103. \u00ce\u0219i preg\u0103teau cu febrilitate dic\u021bionarele \u0219i aruncau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd priviri disperate \u00een gramatica latin\u0103 a lui Sbiera. Nagud, intr\u0103 \u00een clas\u0103 cu acela\u0219i pas \u0219ov\u0103itor. Acum p\u0103rea mai b\u0103tr\u00e2n \u0219i mai trist ca \u00een alte d\u0103\u021bi.<br \/>\nDup\u0103 ce dicta textul latin ce trebuia tradus, un text greoi \u0219i \u00eenc\u00e2lcit, se a\u0219ez\u0103 obosit pe scaunul de la catedr\u0103. Era ultimul examen din cariera sa de profesor. Primise, \u00een fine, ordinul de a-\u0219i preg\u0103ti actele pentru pensionare. Elevi se munceau s\u0103 descifreze totul, utiliz\u00e2nd dic\u021bionarul \u0219i reminiscen\u021bele vagi din gramatica latin\u0103, \u00eens\u0103 oric\u00e2t s-ar fi str\u0103duit, cei mai mul\u021bi nu ar fi putut-o scoate la cap\u0103t, dac\u0103 Nagud, cu un z\u00e2mbet bun pe buzele-i \u00eencre\u021bite \u0219i arse de tutun, nu i-ar fi ajutat s\u0103 fac\u0103 traducerea.<br \/>\nLa sf\u00e2r\u0219itul orei s-au str\u00e2ns tezele. B\u0103ie\u021bii \u00eel priveau recunosc\u0103tori. Au avut bunul sim\u021b s\u0103 nu-l cumpere, ca pe al\u021bii, cu un buchet de flori \u0219i nici s\u0103-i spun\u0103 vorbe fade de r\u0103mas bun.<br \/>\nRegretul desp\u0103r\u021birii era \u00een suflete, nu \u00een vorbe: \u00een sufletul lui, \u00een sufletele lor. El i-a \u00een\u021beles. \u0218i, la sf\u00e2r\u0219itul examenului, privindu-i bl\u00e2nd, le-a spus cu glasul s\u0103u aspru, \u00eendulcit parc\u0103 de melancolia clipei:<br \/>\n&#8211; V\u0103 mul\u021bumesc b\u0103ie\u021bi. Prin tinere\u021bea voastr\u0103, mi-am regenerat sufletul. Acum ne desp\u0103r\u021bim. Pleca\u021bi \u0219i voi, plec \u0219i eu. Voi spre via\u021b\u0103, eu cobor spre trecut, spre amintiri&#8230; Poate am fost de multe ori aspru sau, cum zice\u021bi voi, r\u0103u. Am f\u0103cut-o din dragoste, spre a v\u0103 da c\u00e2t mai preg\u0103ti\u021bi vie\u021bii. Pe cei ce nu m-au \u00een\u021beles, \u00eei rog s\u0103 m\u0103 ierte. \u0218i dac\u0103 totu\u0219i m\u0103 vor ur\u00ee, nu le-o voi lua \u00een nume de r\u0103u, ci voi atribui gre\u0219eala lor tinere\u021bii, care de multe ori nu \u00een\u021belege \u0219i nu \u0219tie s\u0103 ierte. Acum trebuie s\u0103 plec. V\u0103 a\u0219teapt\u0103 vremuri grele. Fi\u021bi tari. Eu v\u0103 urez norocul ce vi l-a\u021bi dorit fiecare.<br \/>\nGlasul \u00eei tremura. \u0218i, cine ar fi crezut? Din ochi i se scurser\u0103 dou\u0103 lacrimi, ce l\u0103sar\u0103 dou\u0103 urme rotunde \u0219i umede pe cartonul p\u00e2nzat al catalogului.<br \/>\n\u00cen clas\u0103 se l\u0103sase o lini\u0219te morm\u00e2ntal\u0103. Nagud ie\u0219i cu ochii umezi, cu capul plecat, cu pa\u0219i \u0219ov\u0103ielnici.<br \/>\nLini\u0219tea se prelungi mult timp \u00een urma sa. P\u0103rea c\u0103 to\u021bi asist\u0103 la priveghiul unui mort. Apoi tinere\u021bea \u00eenvinse, izbucnind \u00een vacarmul zburdalnic al celor c\u00e2teva zeci de adolescen\u021bi, dornici de via\u021b\u0103 \u0219i veselie, c\u0103rora nu vrea s\u0103 le pese, c\u0103 un om b\u0103tr\u00e2n, presar\u0103 lacrimi \u0219i regrete, pe drumul ce-l duce spre sf\u00e2r\u0219it.<br \/>\n\u00centr-un grup \u201eselect\u201d, Geo Savinian comenta ustur\u0103tor:<br \/>\n&#8211;\tAuzi\u021bi, tr\u0103snaie! Dup\u0103 ce ani la r\u00e2nd a b\u0103gat groaz\u0103 \u00een noi, vine acum s\u0103 se boceasc\u0103 \u0219i s\u0103 se miorl\u0103ie c\u0103 a f\u0103cut-o din dragoste. S\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 s-a ramolit de tot mo\u0219ul! Iar Romeo D\u0103sc\u0103lescu, complet\u0103 cinic:<br \/>\n&#8211;\tFandoseli!&#8230;<br \/>\n\u00cen dup\u0103 amiaza acelei zile, Tonel se g\u00e2ndi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 promisiunea f\u0103cut\u0103 Liubei, \u0219i se preg\u0103ti s\u0103 mearg\u0103 la ea.<br \/>\nDe\u0219i se mai \u00eent\u00e2lniser\u0103 de multe ori, \u0219i de multe ori \u00eei surprinsese t\u00e2rziul, hoin\u0103rind pe str\u0103zi sau pe aleile discrete ale parcurilor \u00eembietoare la dragoste, totu\u0219i la ea \u00eenc\u0103 nu fusese niciodat\u0103.<br \/>\nTrecu prin gr\u0103dina public\u0103 \u0219i \u00een cur\u00e2nd se v\u0103zu ajuns \u00een fa\u021ba por\u021bii ei.<br \/>\nPrivind ceasul , v\u0103zu c\u0103 e abia 3 \u0219i jum\u0103tate \u0219i zic\u00e2ndu-\u0219i c\u0103 e prea devreme, se mai plimb\u0103 un timp prin \u00eemprejurimi. C\u00e2nd se decise \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 intre, un val de c\u0103ldur\u0103 \u00eei \u00eencinse obraji \u0219i un fior \u00eei trecu prin tot corpul.<br \/>\nLiuba locuia singur\u0103, ocup\u00e2nd un apartament la parterul blocului din str. Petru Rare\u0219 N-o 32. Auzind soneria \u0219i b\u0103nuind c\u0103 e Tonel nu se mai schimb\u0103, ci ie\u0219i repede s\u0103-i deschid\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een rochia de camer\u0103.<br \/>\n&#8211;\tTe rog s\u0103 m\u0103 ier\u021bi, \u00eei spuse ea, doar apar \u00een felul acesta, fiindc\u0103 nu am vrut s\u0103 te las s\u0103 a\u0219tep\u021bi prea mult p\u00e2n\u0103 m-a\u0219 fi schimbat.<br \/>\n&#8211;\tMi se pare c\u0103 scuze ar trebui s\u0103 invoc eu, nu tu, deoarece am venit la o or\u0103 nepotrivit\u0103.<br \/>\n&#8211;\tDe ce spui a\u0219a Tonel? Pentru tine nu exist\u0103 ore potrivite sau nepotrivite. E\u0219ti a\u0219teptat \u0219i bine venit oric\u00e2nd.<br \/>\nIntrat \u00een cas\u0103, Tonel remarc\u0103 elegan\u021ba \u0219i bunul gust cu care era aranjat\u0103 camera Liubei.<br \/>\n&#8211;\tCe frumos e la tine, zise el.<br \/>\n&#8211;\tAdic\u0103 la noi, \u00eel complet\u0103 ea, privindu-l cu dragoste.<br \/>\nF\u0103r\u0103 a-i r\u0103spunde, Tonel se a\u0219ez\u0103 \u00eentr-un fotoliu, l\u00e2ng\u0103 o m\u0103su\u021b\u0103 de mahon, aproape de fereastr\u0103.<br \/>\nLiuba \u00eei lu\u0103 \u00een primire servieta \u0219i cu o fermec\u0103toare curiozitate, \u00eei r\u0103sturn\u0103 con\u021binutul pe canapea, r\u0103sfoindu-i blocurile cu schi\u021be, cer\u00e2nd l\u0103muriri asupra pensulelor \u0219i creioanelor, r\u0103v\u0103\u0219ind totul \u00eentr-un hal f\u0103r\u0103 hal. Dup\u0103 ce repuse totul \u00een ordine, \u00eei spuse c\u0103 admir\u0103 cu anticipa\u021bie portretul ce i-l va face.<br \/>\n&#8211;\tUite, o s\u0103-l a\u0219ez aici, s\u0103-mi fie aproape \u0219i s\u0103 m\u0103 consoleze dup\u0103 ce m\u0103 voi privi \u00een oglind\u0103, c\u0103ci sunt sigur\u0103 c\u0103 m\u0103 vei face mai frumoas\u0103 dec\u00e2t sunt!<br \/>\n&#8211;\tMai frumoas\u0103? Dar e\u0219ti destul de frumoas\u0103 \u0219i e impropriu s\u0103 \u00eentrebuin\u021bezi comparativul, vorbind de frumuse\u021bea ta, c\u00e2nd pentru asta ar trebui s\u0103 apel\u0103m la superlativ!<br \/>\n&#8211;\tM\u0103 pui \u00een situa\u021bia s\u0103 devin \u00eencrezut\u0103, \u00eei spuse ea cu cochet\u0103rie. Prea m\u0103 lauzi!<br \/>\n&#8211;\tNu s\u00e2nt laude Liuba, ci vorbe-\u0219i \u00eenc\u0103 destul de fade, ce nu \u00eencearc\u0103 dec\u00e2t s\u0103 exprime adev\u0103rul. Ro\u0219ie la fa\u021b\u0103, ea veni l\u00e2ng\u0103 el \u0219i a\u0219ez\u00e2ndu-se pe bra\u021bul fotoliului, \u00eei m\u00e2ng\u00e2ie u\u0219or p\u0103rul.<br \/>\n&#8211;\tC\u00e2nd \u00eencep s\u0103-\u021bi pozez?<br \/>\n&#8211;\tChiar \u0219i imediat, dac\u0103 vrei!<br \/>\n&#8211;\tA! Nu a\u0219a repede, protest\u0103 ea. Nici nu mi-am f\u0103cut \u00eendatoririle de gazd\u0103. Trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 te servesc cu ceva. Ce preferi, ceai, cafea sau pr\u0103jituri?<br \/>\n&#8211;\tTe prefer pe tine, glumi el.<br \/>\n&#8211;\tNu a\u0219a, obraznicule, \u00een afar\u0103 de mine, ce preferi?<br \/>\n&#8211;\tDac\u0103 \u021bii neap\u0103rat, prefer ceea ce \u00ee\u021bi place \u0219i \u021bie!<br \/>\n&#8211;\tAsta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 din toate, conchise ea. Apoi dup\u0103 ce aprinse samovarul, se apropie misterioas\u0103 de Tonel:<br \/>\n&#8211;\tO s\u0103 facem un \u201echef\u201d de pomin\u0103, cu ceai \u0219i ni\u0219te cornule\u021be delicioase.<br \/>\nTurn\u00e2nd ceaiul \u00een ce\u0219ti, \u00eel \u00eentreb\u0103 cu un ton solemn de amfitrioan\u0103, prevenitoare:<br \/>\n&#8211;\tObi\u0219nui\u021bi rom sau l\u0103m\u00e2ie?<br \/>\n&#8211;\tObi\u0219nuiesc \u0219i rom, \u0219i l\u0103m\u00e2ie!<br \/>\n&#8211;\tV\u0103 rog s\u0103 v\u0103 servi\u021bi! \u00eel invit\u0103 ea ceremonios. \u0218i pufnir\u0103 am\u00e2ndoi \u00een r\u00e2s.<br \/>\nCeaiul aburea \u00een ce\u0219ti, \u00eempr\u0103\u0219tiind \u00een camer\u0103 o arom\u0103 suav\u0103. Liuba deschise aparatul de radio \u0219i sunete subtile, voalate, \u00eempr\u0103\u0219tiau peste tot, ecoul armonios al unei vie\u021bi de undeva dintr-un t\u0103r\u00e2m feeric.<br \/>\n&#8211;\tParc\u0103 am tr\u0103it un basm, zise Tonel.<br \/>\n&#8211;\tCe mult a\u0219 vrea s\u0103-mi spui un basm. Hai, spune-mi-l ! se rug\u0103 ea.<br \/>\n&#8211;\tAi mai crede \u00een el?<br \/>\n&#8211;\tDac\u0103 e frumos, da!<br \/>\n&#8211;\tBasmele sunt frumoase, atunci c\u00e2nd le tr\u0103ie\u0219ti. Dar asta e at\u00e2t de greu&#8230;<br \/>\n&#8211;\tNu, Tonele, dragostea noastr\u0103 nu e un basm pe care nu-l tr\u0103im. Nu m\u0103 sim\u021bi vie l\u00e2ng\u0103 tine, frem\u0103t\u00e2nd dornic\u0103 de via\u021b\u0103, dornic\u0103 de bucuria volupt\u0103\u021bii ce s\u0103 imprime menirii mele sensul ei firesc?<br \/>\nF\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie cum, o pornise n\u0103valnic, \u00eel atrase spre ea, spre fluidul acela tainic ce emana din toat\u0103 fiin\u021ba ei.<br \/>\nEa \u00eel a\u0219tepta. \u00eel a\u0219tepta lini\u0219tit\u0103, privindu-l cu ochii ei mari, alba\u0219tri \u0219i nespus de frumo\u0219i. Tonel \u00eei lu\u0103 m\u00e2inile. Atingerea lor fu ca o desc\u0103rcare electric\u0103. O str\u00e2nse la piept, \u00eenfior\u00e2ndu-se de parfumul p\u0103rului ei.<br \/>\nLiuba \u00ee\u0219i l\u0103s\u0103 capul pe spate, privindu-l lung printre gene.<br \/>\nApoi buzele lor se contopir\u0103 \u00eentr-un s\u0103rut p\u0103tima\u0219. Rezem\u00e2ndu-\u0219i capul de um\u0103rul lui, \u0219opti:<br \/>\n&#8211;\tC\u00e2t te-am a\u0219teptat Tonele! Acum ai venit, ia&#8211;m\u0103! Poart\u0103-m\u0103 cu tine oriunde. Sunt a ta!<br \/>\n&#8211;\tLiuba, s\u0103 nu denatur\u0103m adev\u0103rata dragoste, s\u0103 nu sf\u00e2r\u0219im p\u0103ienjeni\u0219ul fin al viselor&#8230;<br \/>\n&#8211;\tNu, dragule, nu vorbi a\u0219a. Simt c\u0103 trebuie s\u0103 fiu a ta, s\u0103-\u021bi apar\u021bin \u00een \u00eentregime, s\u0103-\u021bi dau totul ce a\u0219 putea da, fiindc\u0103 te iubesc.<br \/>\nEu a\u0219a \u00een\u021beleg dragostea: las\u0103-m\u0103 s\u0103 te iubesc a\u0219a&#8230;<br \/>\nTonel se \u00eempotrivea. Credea \u00een dragostea psihic\u0103 \u0219i nu voia s-o sacrifice \u0219i s-o profaneze, transform\u00e2nd-o \u00eentr-un abject pretext pentru satisfacerea instinctelor.<br \/>\nDar Liuba \u00eel atrase spre ea. Capotul i se desf\u0103cu \u0219i s\u00e2nii mici, elastici, de o sfericitate perfect\u0103, izbucnir\u0103 de sub furoul de m\u0103tase. S\u00e2ngele i se r\u0103zvr\u0103ti \u00een bra\u021be \u0219i o duse spre pat. Voluptatea \u00eei \u00eenl\u0103n\u021bui, unindu-le corpurile \u00een ritmul p\u0103tima\u0219 al eternului simbol.<br \/>\nLiuba \u00ee\u0219i d\u0103ruise fecioria f\u0103r\u0103 lacrimi, f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri, ca o ofrand\u0103 sublim\u0103, adus\u0103 b\u0103rbatului iubit.<br \/>\nPoate f\u0103r\u0103 a o fi \u00een\u021beles deplin, Tonel primise totul ca o consecin\u021b\u0103 a legilor biologice, ca un omagiu adus masculului de c\u0103tre femela ce a luptat s\u0103-\u0219i cucereasc\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea. Obosit, \u00ee\u0219i l\u0103s\u0103 capul pe pern\u0103, g\u00e2ndindu-se cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 a t\u00e2r\u00e2t \u00een noroiul patimilor, trena imaculat\u0103 a tot ce ar fi putut fi dragoste.<br \/>\n&#8211;\tCe mult\u0103 fericire&#8230; ce intens\u0103 fericire simt de acum, \u0219opti Liuba, str\u00e2ng\u00e2ndu-se mai mult de pieptul s\u0103u. Ce-mi mai pas\u0103 de lume, de via\u021b\u0103, de oamenii buni sau r\u0103i? Dragostea m-a f\u0103cut fericit\u0103!<br \/>\n&#8211;\tDe ce s\u0103 vorbim de fericire Liuba? Exist\u0103, \u0219i totu\u0219i n-o g\u0103sim niciodat\u0103!<br \/>\nCu ochii str\u0103lucind, ea \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211;\tDar nu \u00een\u021belegi, Tonel, c\u0103 eu sunt fericit\u0103 pentru c\u0103 te iubesc, pentru c\u0103 te am l\u00e2ng\u0103 mine, pentru c\u0103 tu, iubitul, e\u0219ti st\u0103p\u00e2nul sufletului \u0219i corpului meu. Nu e destul\u0103 fericire asta? Oare tu nu \u0219tii c\u0103 dragostea ne face ferici\u021bi?<br \/>\n&#8211;\tPoate, r\u0103spunse mohor\u00e2t Tonel.<br \/>\n&#8211;\tTu nu m\u0103 iube\u0219ti Tonel. Eu \u0219tiu c\u0103 dragostea \u00eenseamn\u0103 fericire \u0219i simt c\u0103 e\u0219ti departe de a fi fericit. Tu suferi \u0219i dac\u0103 dragostea nu \u021bi-a destr\u0103mat suferin\u021ba de lumea aceea blestemat\u0103, sumbr\u0103, care te-a prins \u00een v\u00e2ltoarea ei de ur\u0103 \u0219i-\u021bi poart\u0103 sufletul spre o lupt\u0103 absurd\u0103, ce te va \u021bine departe de bucuria vie\u021bii \u0219i a dragostei. Las\u0103-i! Uit\u0103-i! Ce-\u021bi dau ei dec\u00e2t o revolt\u0103 surd\u0103, f\u0103r\u0103 sens \u0219i f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103? Vino, ne a\u0219teapt\u0103 via\u021ba, ne cheam\u0103 s\u0103 ne bucur\u0103m de frumuse\u021bile ei&#8230;<br \/>\n&#8211;\tAi dreptate Liuba. Via\u021ba ne cheam\u0103. Ne cheam\u0103 pe to\u021bi s\u0103 ne unim str\u0103daniile pentru a cuceri dreptul de a-i tr\u0103i frumuse\u021bile. Dar p\u00e2n\u0103 atunci, nu m\u0103 voi putea \u00eenc\u0103lzi la flac\u0103ra artificial\u0103 a frumosului vostru. \u0218i nici n-a\u0219 putea s\u0103 uit viermele ce str\u0103juie\u0219te petalele de trandafir&#8230; Tr\u0103d\u00e2ndu-mi idealul, bucuriile mi-ar fi fade, \u00een orice speran\u021b\u0103 ar agoniza o decep\u021bie \u0219i via\u021ba asta toat\u0103, impus\u0103 de o dragoste arid\u0103, ar fi fals\u0103, f\u0103r\u0103 sens.<br \/>\nDin ochii ei se prelingeau lacrimi. Printre suspine, \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211;\tPl\u00e2ng fiindc\u0103 nu m\u0103 po\u021bi iubi, a\u0219a cum am dorit \u0219i cum poate tu \u00eensu\u021bi ai fi vrut, \u0219i fiindc\u0103 m\u0103 doare c\u0103 e\u0219ti condamnat, s\u0103 suferi c\u0103 singur te-ai condamnat.<br \/>\n\u00cen clipele acelea, Tonel sim\u021bea o mil\u0103 mare, imens\u0103, pentru el, pentru ea care nu putea s\u0103-l \u00een\u021beleag\u0103, pentru toat\u0103 lumea.<br \/>\nLacrimile Liubei \u00eel chinuiau, \u00eei biciuiau sufletul. \u00eei p\u0103rea r\u0103u c\u0103 n-o poate face fericit\u0103, c\u0103 nu a putut evita destr\u0103marea iluziei lor de dragoste. Acum \u00eens\u0103 era prea t\u00e2rziu. \u0218i omul din el, a \u00eembinat mila cu la\u0219itatea, spun\u00e2ndu-i:<br \/>\n&#8211;\tNu mai pl\u00e2nge Liuba. Nu m-ai putut \u00een\u021belege: te iubesc \u00een ciuda faptului c\u0103 apar\u021binem de dou\u0103 lumi deosebite, iubindu-te, cred c\u0103 aceasta este esen\u021bial.<br \/>\nLacrimile Liubei se uscar\u0103, pe obrajii \u00eensenina\u021bi de noi speran\u021be:<br \/>\n&#8211;\tAdev\u0103rat Tonel?<br \/>\n&#8211;\tDa, r\u0103spunse el \u0219ov\u0103itor.<br \/>\n&#8211;\tAtunci s\u0103rut\u0103-m\u0103. Vreau ca buzele tale s\u0103-mi readuc\u0103 prim\u0103vara \u0219i s\u0103-mi alunge lacrimile.<br \/>\nTonel o s\u0103rut\u0103.<br \/>\nZ\u00e2mbindu-i, Liuba \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211;\tNu-i a\u0219a, Tonel, c\u0103 n-o s\u0103 mai fim tri\u0219ti? \u0218i c\u0103 nu vom mai \u00eentuneca cu vise ur\u00e2te, dragostea noastr\u0103?<br \/>\n&#8211;\tNu, Liuba.<br \/>\n\u00cencetul cu \u00eencetul, morfina minciunii \u00ee\u0219i f\u0103cu efectul.<br \/>\nC\u00e2nd se uit\u0103 la ceas, Liuba exclam\u0103 mirat\u0103:<br \/>\n&#8211;\tVai, ce t\u00e2rziu e. Suntem ni\u0219te lene\u0219i. E ora \u0219ase \u0219i noi nu am \u00eenceput \u00eenc\u0103 portretul. S\u0103rind sprinten\u0103 din pat se \u00eembr\u0103c\u0103 cu mi\u0219c\u0103ri repezi, f\u0103r\u0103 a arbora o fals\u0103 pudoare.<br \/>\nTermin\u00e2ndu-\u0219i toaleta, \u00eel \u00eentreb\u0103 pe Tonel unde ar fi mai bine s\u0103 se a\u0219eze, spre a fi \u00eentr-o lumin\u0103 favorabil\u0103.<br \/>\n&#8211;\tL\u00e2ng\u0103 geam, \u00eei indic\u0103 Tonel. Dar s\u0103 \u0219tii, o avertiz\u0103 el, c\u0103 \u00eenainte de a \u00eencepe portretul propriu zis, sunt necesare anumite studii preliminare, deci va trebui s\u0103 fac mai \u00eent\u00e2i c\u00e2teva schi\u021be.<br \/>\n&#8211;\tCum \u0219tii tu, r\u0103spunse ea.<br \/>\n&#8211;\tla-\u021bi o pozi\u021bie comod\u0103. Lumina e foarte bun\u0103, doar storul mai trebuie ridicat pu\u021bin. A\u0219a! \u00eencepur\u0103! E\u0219ti gata?<br \/>\n&#8211;\tDa!<br \/>\nCreionul \u00eencepu s\u0103 alerge febril, pe coala alb\u0103 de bloc, iar ochii lui Tonel, cercetau profesional chipul Liubei, stabilind propor\u021bii \u0219i valori, urm\u0103rind cu minu\u021biozitate unghiurile \u0219i planurile figurii.<br \/>\nDeodat\u0103, ea izbucni \u00een r\u00e2s. Se scuz\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 simte o senza\u021bie at\u00e2t de ciudat\u0103 \u0219tiindu-\u0219i chipul explorat de privirile lui, \u00eenc\u00e2t parc\u0103 ar fi g\u00e2dila-o ceva, \u0219i de asta a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103.<br \/>\nTonel, substituit de pictor, nu vedea \u00een model dec\u00e2t mijlocul de a crea o oper\u0103, \u0219i preocupat de aceasta, continu\u0103 s\u0103 lucreze, concentrat asupra lucrului s\u0103u, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, termin\u00e2nd schi\u021ba, i-o \u00eentinse spun\u00e2ndu-i:<br \/>\n&#8211;\tlat\u0103, e gata. Dar nu sunt prea mul\u021bumit!<br \/>\n&#8211;\tE splendid\u0103, exclam\u0103 Liuba, privind-o. Mi-o la\u0219i mie?<br \/>\n&#8211;\tDac\u0103-\u021bi place, \u021bi-o las, de\u0219i te-a\u0219 sf\u0103tui s\u0103 a\u0219tep\u021bi alta, mai bun\u0103.<br \/>\n&#8211;\tP\u00e2n\u0103 atunci, m\u0103 mul\u021bumesc cu aceasta \u0219i te rog s\u0103-mi spui c\u00e2t m\u0103 cost\u0103?<br \/>\n&#8211;\tPre\u021bul? Uite, vezi, la asta nu m-am g\u00e2ndit!<br \/>\n&#8211;\tDar m-am g\u00e2ndit eu, \u0219i nu vei avea nici un motiv s\u0103 spui c\u0103 nu sunt darnic\u0103, zise ea, apuc\u00e2ndu-i capul \u00een palme \u0219i s\u0103rut\u00e2ndu-l lung, tulbur\u0103tor.<br \/>\nTonel o primi la piept \u0219i nu se putu re\u021bine de a reflecta ce animal de ras\u0103, ce splendid animal de ras\u0103 este. Dar ru\u0219inat de cele ce g\u00e2ndea \u0219i tulburat de obsesia minciunii ce o l\u0103sase s\u0103 se extind\u0103 asupra lor, se smulse brusc de l\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsa, vorbindu-i cu inten\u021bia de a restabili adev\u0103rul:<br \/>\n&#8211;\tLiuba, mi-e team\u0103 c\u0103 ceea ce consider\u0103m c\u0103 e dragoste, e doar o poveste banal\u0103 iar sinceritatea cu care credem c\u0103 am \u00eembr\u0103cat-o, e doar un simplu pretext al legilor naturale. Eternitatea ce o invoc\u0103 cu speran\u021ba c\u0103 ar putea perpetua \u00een timp o dragoste neviabil\u0103, se va reduce la c\u00e2teva clipe ce vor r\u0103m\u00e2ne \u00een amintirile noastre, ca florile ve\u0219tede, uitate \u00een cutia cu relicve sentimentale&#8230;<br \/>\nLiuba se cutremur\u0103 toat\u0103. Cu fa\u021ba r\u0103v\u0103\u0219it\u0103, r\u0103spunse:<br \/>\n&#8211;\tC\u00e2t de gre\u0219it m-ai \u00een\u021beles, Tonel! Tu atribui jertfa mea instinctului \u0219i prin urmare o desconsideri. Eu o g\u0103sesc un complement firesc al dragostei, un punct de plecare \u0219i totodat\u0103 un sprijin pentru realizarea \u0219i, a\u0219a cum te \u00eendoiai tu, perpetuarea \u00een timp a unor sentimente, dac\u0103 bine\u00een\u021beles \u00een manifestarea lor, au ce baz\u0103, condi\u021bia primordial\u0103 a reciprocit\u0103\u021bii.<br \/>\n&#8211;\tTe rog s\u0103 m\u0103 ier\u021bi Liuba, nu am vrut s\u0103 te jignesc, \u00eens\u0103 totul s-a petrecut at\u00e2t de fulger\u0103tor de repede, \u00eenc\u00e2t aproape nu-mi vine s\u0103 cred. Nu \u0219tiu s\u0103 judec asemenea situa\u021bii \u0219i mai ales n-a\u0219 vrea s\u0103 le judec gre\u0219it. Ar fi odios. De aceea, iart\u0103-m\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 plec acum. Simt nevoia s\u0103 fiu singur, s\u0103 m\u0103 ad\u00e2ncesc \u00een mine spre a c\u0103uta adev\u0103rul. La revedere Liuba, \u0219i nu te \u00eendoi de sinceritatea mea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Se apropia sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar. Elevii erau mai harnici, \u00eencerc\u00e2nd ca \u00een aceste ultime luni, s\u0103 umple golurile \u00eentregului an.<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12470,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12521"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12521"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12522,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12521\/revisions\/12522"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12470"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}