{"id":12504,"date":"2020-12-03T11:25:03","date_gmt":"2020-12-03T08:25:03","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12504"},"modified":"2020-12-03T13:11:00","modified_gmt":"2020-12-03T10:11:00","slug":"de-ai-nostri-pompiliu-dimitriu-inceput-de-viata-noua-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12504","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! &#8211; Pompiliu Dimitriu &#8211; \u00cenceput de via\u021b\u0103 nou\u0103 (2)"},"content":{"rendered":"<p><strong>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 decembrie<\/strong><\/p>\n<p>Pe tabela din cls. a VIII-a era scris mare, cu creta: Sosesc cu primul tren. Stop. Vacan\u021ba.<br \/>\nB\u0103ie\u021bii erau \u00een timpul orelor mai plictisi\u021bi \u0219i mai distra\u021bi ca oric\u00e2nd. \u00een schimb, pauzele erau g\u0103l\u0103gioase, iar \u00eensufle\u021birea din timpul lor le compensa monotonia celor 50 de minute care p\u0103reau, acum \u00een preajma vacan\u021bei, interminabile.<br \/>\nCei mai mul\u021bi \u00ee\u0219i f\u0103ceau planul cum s\u0103-\u0219i petreac\u0103 zilele vacan\u021bei. Unii, mai boga\u021bi, plecau cu p\u0103rin\u021bii la Predeal sau Sinaia iar al\u021bii, \u00een satele lor \u00eendep\u0103rtate, ascunse prin v\u0103g\u0103uni de munte sau risipite prin c\u00e2mpiile b\u0103tute de criv\u0103\u021b.<br \/>\nPache era contrariat c\u0103 de data aceasta nu va mai pleca nic\u0103ieri \u0219i se g\u00e2ndea cu melancolie c\u0103 or\u0103\u0219elul s\u0103u natal, nu-i putea oferi distrac\u021bii imediate \u0219i c\u0103 pu\u0219tancele de acolo, nu s\u00e2nt dec\u00e2t ni\u0219te g\u00e2sculi\u021be cu mai multe prejudec\u0103\u021bi dec\u00e2t temperament.<br \/>\nTonel \u0219tia c\u0103 acas\u0103, \u00een satul s\u0103u pustiu, ascuns sub dealurile \u00eemp\u0103durite ce str\u0103juiesc mersul lene\u0219 al Prutului, nu-l a\u0219teapt\u0103 dec\u00e2t singur\u0103tatea \u0219i t\u0103cerea, iar Nerva, mai absent ca oric\u00e2nd, par\u0103 nici nu-\u0219i d\u0103dea seama c\u0103 peste 2 ore intr\u0103 \u00een vacan\u021b\u0103. Pe el nu-l a\u0219tepta nimeni \u0219i zilele ce urmau i se vor scurge intre zidurile republicii unde i se permise dup\u0103 multe rug\u0103minte, s\u0103-\u0219i petreac\u0103 vacan\u021ba.<br \/>\nNu-l preocupa faptul c\u0103 nu va avea ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce sau c\u0103 soba va fi redus\u0103 la o simpl\u0103 mobil\u0103, decorativ\u0103, ci se g\u00e2ndea c\u0103 acum, cu ultima z\u0103pad\u0103, i se apropie sf\u00e2r\u0219itul. St\u0103tea \u00een banc\u0103, cu capul rezemat pe o carte, auzind ca prin vis zumzetul clasei.<br \/>\nSunase pentru ultima or\u0103, care era de \u0218tiin\u021be Naturale.<br \/>\nProfesorul C\u00e2ndeanu, titularul catedrei, era proasp\u0103t venit ia acel liceu. Fiind str\u0103in de ora\u0219 pornise \u00eenc\u0103 din primele zile o goan\u0103 \u00eenfrigurat\u0103 dup\u0103 \u201erela\u021bii\u201d spre a p\u0103trunde \u00een \u201elumea bun\u0103&#8221; a ora\u0219ului.<br \/>\nElevilor le era antipatic pentru r\u0103utatea sa f\u0103r\u0103 seam\u0103n \u0219i pentru slug\u0103rnicia ce o afi\u0219a fa\u021b\u0103 de odraslele celor suspu\u0219i.<br \/>\nOra de Naturale era un co\u0219mar pentru cei ce din cauza originii lor obscene nu aveau \u0219anse s\u0103 fie agrea\u021bi de acest aristocratic domn profesor.<br \/>\n\u00cens\u0103 acum, \u00een ajunul vacan\u021bei, erau lini\u0219ti\u021bi deoarece tradi\u021bia liceului stabilise definitiv c\u0103 \u00een aceast\u0103 ultim\u0103 zi, s\u0103 nu se pun\u0103 note rele. Profesorii respectau conven\u021bia aceasta tacit\u0103, apropiindu-se astfel de elevi printr-o nevinovat\u0103 complicitate.<br \/>\nEra de presupus deci c\u0103 \u0219i C\u00e2ndeanu, va fi mai omenos \u00eentr-o asemenea zi.<br \/>\nCa de obicei \u00eens\u0103, intr\u0103 \u00een clas\u0103 imediat ce a sunat \u0219i privind cu r\u0103utate prin ochelarii \u201eprince-nez\u201d trecu absen\u021bele \u00een catalog \u0219i spre stupefac\u021bia tuturor, \u00eencepu s\u0103 examineze.<br \/>\nNenorocul c\u0103zu pe Munteanu Mihai, fiu de \u021b\u0103ran, un b\u0103iat simplu \u0219i muncitor care, \u00een lipsa mijloacelor de a-\u0219i procura o uniform\u0103 \u0219colar\u0103, purta frumosul costum na\u021bional al \u021b\u0103ranilor Bucovinei.<br \/>\nNenorocul f\u0103cu s\u0103-\u0219i aga\u021be c\u0103ma\u0219a de un cui \u0219i C\u00e2ndeanu, remarc\u00e2nd aceasta, \u00eel lu\u0103 \u00een primire:<br \/>\n&#8211;\tCe-mi vii \u00een c\u0103ma\u0219\u0103 de noapte \u0219i izmene, tic\u0103losule? Pentru elevi exist\u0103 uniforma!<br \/>\n&#8211;\t\u0218tiu, domnule profesor, dar sunt s\u0103rac \u0219i regulamentul liceului permite s\u0103 purt\u0103m costumul nostru na\u021bional.<br \/>\n&#8211;\tCe regulament? Ce-mi spui mie de regulament? Ce-i tat-tu?<br \/>\n&#8211;\tAgricultor!<br \/>\n&#8211;\tCum agricultor, Mariane? \u021ai-e ru\u0219ine s\u0103 spui c\u0103 e \u021b\u0103ran, m\u0103m\u0103ligarule? Vrei s\u0103 ajungi domn, hai? Nu-\u021bi mai plac coarnele plugului \u0219i baliga cailor? Treci la loc, ghior\u021bane! Pentru azi nu meri\u021bi mai mult de 3.<br \/>\n&#8211;\tDomnule profesor, dar nici nu m-a\u021bi examinat, protest\u0103 Munteanu.<br \/>\n&#8211; Ce? Faci rebeliuni? Am s\u0103 te elimin, m\u0103garule, s\u0103-\u021bi treac\u0103 pofta de a mai fi obraznic, zbier\u0103 C\u00e2ndeanu. \u0218i nervos \u00eentoarse c\u00e2teva foi din catalog:<br \/>\n&#8211; D\u0103sc\u0103lescu Romeo!<br \/>\nRomeo, era un b\u0103iat de bani gata, elegant \u0219i nlgur de sine, a\u0219a c\u0103 ie\u0219i la lec\u021bie f\u0103r\u0103 nicio team\u0103<br \/>\n&#8211;\tCe-i taic\u0103-tu, m\u0103? \u00eentreb\u0103 C\u00e2ndeanu.<br \/>\n&#8211;\tT\u0103ticul este deputat \u0219i proprietarul fabricii de tricotaje \u201eAsgo\u201d, r\u0103spunse cu modestie Romeo.<br \/>\n&#8211;\tEi vezi, zise C\u00e2ndeanu, schimb\u00e2ndu-\u0219i subit tonul \u0219i fizionomia, bravo, caut\u0103 s\u0103 ajungi \u0219i mata ca t\u0103ticul matale, s\u0103 ne faci cinste, nou\u0103 profesorilor \u0219i liceului \u00een care \u00ee\u021bi des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219ti cu con\u0219tiinciozitate lec\u021biile, a\u0219a c\u0103 spune mata, ce avem pentru azi?<br \/>\n&#8211;\tPentru azi avem lec\u021bia \u201emamiferele din era ter\u021biar\u0103\u201d.<br \/>\n&#8211;\tla spune, nu-i a\u0219a c\u0103 ai preg\u0103tit lec\u021bia?<br \/>\n&#8211;\tAh, evident domnule profesor. Am \u0219i preparator de altfel.<br \/>\n&#8211;\tPerfect. Ca atare, uite, s\u0103 nu ui\u021bi s\u0103-i spui lui t\u0103ticu c\u0103 azi \u021bi-am pus nota 9. Cu un z\u00e2mbet mieros, \u00eel invit\u0103 s\u0103 treac\u0103 la loc \u0219i apoi teribil se r\u0103sti furios spre cei din tagma lui Munteanu:<br \/>\n&#8211;\tB\u0103iat de familie cu nas sub\u021bire, nu ca voi opincarilor! Vou\u0103 carte v\u0103 trebuie? M\u0103m\u0103liga \u0219i ceapa nu v\u0103 mai place, hai? V-a\u021bi s\u0103turat s\u0103 munci\u021bi p\u0103m\u00e2ntul ce vi l-a dat statul de poman\u0103, hai? Puturo\u0219ilor! \u0218i cei din tagma interpelat\u0103, \u00ee\u0219i plecar\u0103 cu umilin\u021b\u0103 capetele, pentru c\u0103 nu merit\u0103 p\u00e2inea ce le-a dat-o statul \u00eentr-un acces de filotimie \u0219i nici nu merit\u0103 s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 ace\u0219ti domni\u0219ori cu nas sub\u021bire, ce vor conduce m\u00e2ine poim\u00e2ine, o biat\u0103 \u021bar\u0103 de \u021b\u0103rani puturo\u0219i.<br \/>\nMajoritatea elevilor r\u0103m\u0103sese profund sc\u00e2rbit\u0103 \u0219i revoltat\u0103 de atitudinea profesorului C\u00e2ndeanu.<br \/>\nCei mai mul\u021bi regretau c\u0103-l delegaser\u0103 pe Tonel, a\u0219a cum era obiceiul, s\u0103-i transmit\u0103 acestuia din partea clasei, ur\u0103ri de bine, cu ocazia vacan\u021bei \u0219i a s\u0103rb\u0103torilor Cr\u0103ciunului.<br \/>\n\u00cen urma celor petrecute \u00eens\u0103, erau siguri c\u0103 Tonel \u00ee\u0219i va da seama c\u0103 acest profesor nu merit\u0103 nicio manifesta\u021bie de simpatie totu\u0219i, spre stupefac\u021bia lor, la sf\u00e2r\u0219itul orei, Tonel se ridic\u0103 din banc\u0103 \u0219i se \u00eendreapt\u0103 hot\u0103r\u00e2t \u00een spre catedr\u0103:<br \/>\n&#8211; Domnule profesor, \u00eencepu el calm, la noi s-a creat o tradi\u021bie, aceea ca \u00een preajma vacan\u021belor ce marcheaz\u0103 o desp\u0103r\u021bire temporar\u0103 dintre profesori \u0219i elevi, unul dintre noi s\u0103 exprime \u00een numele \u00eentregii clase, sentimentele de simpatie pe care un profesor este datorat s\u0103 le c\u00e2\u0219tige \u0219i s\u0103 le cultive \u00een sufletul elevilor s\u0103i. Dac\u0103 aceast\u0103 simpatie este subminat\u0103 de unele \u00eemprejur\u0103ri ce ne-ar \u00eempiedica s-o declar\u0103m sincer \u0219i cu spontaneitate, o facem totu\u0219i, nu f\u0103r\u0103 oarecare ipocrizie, \u00een numele tradi\u021biei. \u00een cazul de fa\u021b\u0103 \u00eens\u0103, regret \u00een numele tuturor colegilor cinsti\u021bi c\u0103 nici m\u0103car tradi\u021bia nu ne poate determina, oric\u00e2t de ipocri\u021bi am vrea s\u0103 fim, a v\u0103 exprima altceva dec\u00e2t profunda decep\u021bie ce ne-a relevat-o practicarea definitiv \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een satirele lui Caragiale.<br \/>\n&#8211;\tToat\u0103 clasa, exclusiv cei cu \u201enas sub\u021bire&#8221; asculta cu aprobativ\u0103 \u00eenfrigurare vorbele lui Tonel care, dup\u0103 ce termin\u0103 ce avusese de spus, reveni lini\u0219tit la locul s\u0103u.<br \/>\nLuat pe nea\u0219teptate, C\u00e2ndeanu a r\u0103mas cu gura c\u0103scat\u0103, apoi explod\u00e2nd de m\u00e2nie, ie\u0219i tr\u00e2ntind u\u0219a \u0219i profer\u00e2nd amenin\u021b\u0103rii:<br \/>\n&#8211;\tHuo, clasa VIII-a, bol\u0219evici va s\u0103 zic\u0103, complot hai? Biiine! Mai vorbim noi dup\u0103 Cr\u0103ciun. \u00cen urma lui, elevii se str\u00e2mbau \u00een jurul lui Tonel, felicit\u00e2ndu-l pentru curajul de care a dat dovad\u0103.<br \/>\n&#8211;\tPentru r\u0103utatea lui, merit\u0103 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, r\u0103spunse simplu Tonel.<br \/>\n\u00cen febra plec\u0103rii, incidentul acesta se pierdu u\u0219or printre desp\u0103r\u021birile zgomotoase \u0219i ur\u0103rile reciproce de (bun amuzament) \u0219i petrecere frumoas\u0103 a vacan\u021bei.<br \/>\nLa un sfert de or\u0103 dup\u0103 ce a sunat de ie\u0219ire, liceul r\u0103m\u0103sese aproape gol. Ultimii profesori, ce au mai \u00eent\u00e2rziat prin cancelarie, se \u00eendreptau gr\u0103bi\u021bi spre ie\u0219ire, unde Iohan, servitorul liceului, a\u0219tepta s\u0103 \u00eencuie u\u0219a.<br \/>\nDup\u0103 ce plec\u0103 \u0219i ultimul dintre \u00eent\u00e2rzia\u021bi, r\u0103suci \u00een broasc\u0103 cheia enorm\u0103 \u0219i se \u00eendrept\u0103 t\u00e2r\u00e2ndu-\u0219i picioarele beteag-spre c\u0103m\u0103ru\u021ba sa de mo\u0219neag v\u0103duv, unde \u00eel a\u0219tepta o lai\u021b\u0103, un scaun \u0219chiop \u0219i o mas\u0103 pe care era o gamel\u0103 ce-i servea de crati\u021b\u0103 \u0219i de farfurie \u0219i un pahar \u0219tirb cu care bea ap\u0103 \u0219i care prim\u0103vara, c\u00e2nd ap\u0103reau primii topora\u0219i, era transformat \u00een vaz\u0103 de flori.<br \/>\nAjuns \u00een camer\u0103, \u00eencepu s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 pr\u00e2nzul ce se compunea din m\u0103m\u0103lig\u0103 rece, o ceap\u0103 \u0219i c\u00e2teva fire de br\u00e2nz\u0103 muced\u0103.<br \/>\n\u00cen momentul acela, auzi o b\u0103taie anemic\u0103 \u00een u\u0219\u0103. Se duse \u0219i deschid\u0103 \u0219i \u00een cadrul ei, ap\u0103ru Nerva, mai palid ca oric\u00e2nd.<br \/>\nVizibil mirat, lohan \u00eel pofte\u0219te \u00een\u0103untru, oferindu-i singurul scaun, (s\u0103 stea).<br \/>\n&#8211; Mul\u021bumesc, mo\u0219 lohan, dar nu am venit ca s\u0103 stau. Vreau doar s\u0103-\u021bi dau ceva. Nu, n-o lua \u00een nume de r\u0103u, dar \u0219tiu c\u00e2t e\u0219ti de s\u0103rac, \u0219i apoi mie nu-mi mai fac nicio trebuin\u021b\u0103, zise Nerva \u00eentinz\u00e2ndu-i un pache\u021bel cu c\u00e2teva rufe, ce le scoase din servieta de c\u0103r\u021bi. S\u0103 nu-\u021bi fie nicio grij\u0103, adaug\u0103 el, s\u00e2nt curate \u0219i le-am dezinfectat.<br \/>\nPlec\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai asculte mul\u021bumirile lui mo\u0219 lohan.<br \/>\nTrec\u00e2nd de-a lungul coridorului, se \u00eent\u00e2lni prin dreptul lojei pedelului, cu domnul director care locuia \u00een liceu. Cum \u00eel v\u0103zu, directorul se repezi spre el \u00eentreb\u00e2ndu-l.<br \/>\n&#8211;\tCe e cu tine? De ce nu ai plecat \u00eenc\u0103? Sau vrei s\u0103 m\u0103 faci s\u0103 cred c\u0103-\u021bi este prea drag\u0103 \u0219coala?<br \/>\nVorbindu-i, observ\u0103 c\u0103 Nerva nu are cusut pe m\u00e2neca st\u00e2ng\u0103, num\u0103rul reglementar.<br \/>\n\u00cenfuriat de descoperirea acestui grav delict, \u00eencepu s\u0103 zbiere:<br \/>\n&#8211;\tTic\u0103losule, unde \u021bi-e num\u0103rul? Firma ta de elev, care te deosebe\u0219te de ceilal\u021bi derbedei? R\u0103spunde!<br \/>\nCum Nerva se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na s\u0103 tac\u0103, privind \u00een gol cu ochi sticlo\u0219i, directorul se enerv\u0103 peste m\u0103sur\u0103 \u0219i \u00eei c\u00e2rpi dou\u0103 perechi de palme. Nerva se cutremur\u0103. Pierz\u00e2ndu-\u0219i echilibrul, c\u0103zu. Apoi sprijinindu-se de zid, se ridic\u0103 cu greu. P\u0103m\u00e2ntiu la fa\u021b\u0103, av\u00e2nd \u00eentip\u0103rit pe obraji urmele la aste de palmele primite, nu putea articula niciun cuv\u00e2nt. Mi\u0219ca doar f\u0103r\u0103 noim\u0103 buzele vinete \u0219i uscate ce ar fi vrut s\u0103 rosteasc\u0103 o scuz\u0103 sau poate o acuzare.<br \/>\nDirectorul nu-l mai lu\u0103 \u00een seam\u0103, ci cu pa\u0219i de zmeu, ce d\u0103deau un aspect hilar f\u0103pturii sale minuscule \u0219i rotofeie, porni spre cancelarie unde \u00eenscrise \u00een condica de observa\u021bii a clasei a VIII-a, sentin\u021ba de eliminare a elevului Comneanu I. Nerva, pe timpul de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pentru abatere grav\u0103 de la disciplina \u0219colar\u0103. Sprijinindu-se de zid, Nerva porni cu pa\u0219i grei spre ie\u0219ire. Ajuns la u\u0219\u0103, r\u0103suci cheia cu mari sfor\u021b\u0103ri \u0219i ie\u0219ind \u00een frigul de afar\u0103, porni \u00eencet de-a lungul zidurilor g\u0103lbui \u0219i \u00eenghe\u021bate.<br \/>\nBroboane mari de sudoare i se prelingeau pe frunte \u0219i obrajii \u00eei ardeau.<br \/>\n\u00cen fa\u021ba ochilor nu vedea dec\u00e2t o precipitare galben-vine\u021bie care \u00eel obosea.<br \/>\nAjuns cu greu la internat, b\u0103ie\u021bii mai veseli ca oric\u00e2nd, se \u00eendreptau gr\u0103bi\u021bi cu bagajele spre poart\u0103, unde \u00eei a\u0219tepta s\u0103niile ce-i vor duce la gar\u0103.<br \/>\nNerva intr\u0103 \u00een dormitorul \u00eenghe\u021bat al republicii. Privind o clip\u0103 geamurile ce deveniser\u0103 mate prin suprapunerea cristalelor de ghea\u021b\u0103, \u0219i apoi \u00een\u0103bu\u0219indu-\u0219i cu greu tu\u0219ea, se culc\u0103 acoperindu-se cu p\u0103tura roas\u0103 \u0219i rupt\u0103.<br \/>\nDup\u0103 ce \u00ee\u0219i lu\u0103 r\u0103mas bun de la to\u021bi Tonel plec\u0103 la sta\u021bia de ma\u0219ini spre a lua autobuzul p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un or\u0103\u0219el din nordul Moldovei, unde trebuia s\u0103-l a\u0219tepte o sanie cu care s\u0103 ajung\u0103 acas\u0103.<br \/>\nSpre sear\u0103, autobuzul cu lan\u021buri mari la ro\u021bi \u00eel depuse \u00een or\u0103\u0219elul pierdut cu totul sub troienele de z\u0103pad\u0103. \u00cen sta\u021bie, \u00eel a\u0219tepta Nicolae, un b\u0103iat t\u00e2n\u0103r \u0219i dezghe\u021bat, care-i ur\u0103 bun sosit \u0219i-l ajut\u0103 s\u0103-\u0219i transporte bagajele.<br \/>\n\u00cen timp ce, Tonel se instala \u00een sanie, \u00eenvelindu-se cu o \u0219ub\u0103, Nicolae care potrivise hamurile pe cai \u0219i le puse c\u0103pi\u021bele, zise:<br \/>\n&#8211;\tO s\u0103 avem de furc\u0103 cu caii i\u0219tia! Se sperie de orice urm\u0103. \u0218i s\u0103 fereasc\u0103 dumnezeu s\u0103 ne amu\u0219ineze o hait\u0103, c\u0103 e vai de noi!<br \/>\n&#8211;\tAu \u00eenceput s\u0103 umble haitele? \u00eentreb\u0103 Tonel.<br \/>\n&#8211;\tEhei, s\u00ee fii matale s\u0103n\u0103tos, c\u0103 d\u0103un\u0103zi, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam de la z\u0103voare, nu m-o fug\u0103rit doi lupchi de la s\u021badoala de l\u00e2ng\u0103 crucia de lemn? Roibu siream, c\u0103 dac\u0103 mai tr\u0103esc azi e c\u0103 m-o sc\u0103pat el. C\u00e2nd \u0219-o pus capu-n chept \u0219-o smucit din ham, credeam c\u0103 zboar\u0103 sania cu mine. Nici n-am sim\u021bit c\u00e2nd am ajuns acas\u0103.<br \/>\nRoibu frem\u0103ta nervos \u00een ham, indignat parc\u0103 de pasivitatea \u0219argului, cel\u0103lalt cal, mai mic \u0219i mai molcu\u021b.<br \/>\nC\u00e2nd fur\u0103 gata de plecare, Nicolae se urc\u0103 \u00een sanie l\u00e2ng\u0103 Tonel, \u00ee\u0219i f\u0103cu 3 cruci mari \u0219i strunind h\u0103\u021burile, d\u0103du bici cailor.<br \/>\nCaii pornir\u0103 \u00een trap nervos, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 str\u0103zile ora\u0219ului, \u00eentunecate \u0219i \u00eenfundate \u00een n\u0103me\u021bi.<br \/>\nSania zbura pe drumul alb, \u00eenfrunt\u00e2nd v\u00e2ntul ce izbea \u00een fa\u021ba cailor \u0219i c\u0103l\u0103torilor valuri de z\u0103pad\u0103 viscolit\u0103. Dup\u0103 vreo or\u0103 \u00eencepu s\u0103 se z\u0103reasc\u0103 luminile satului.<br \/>\n&#8211;\tIaca, amu\u0219 ajungem, anun\u021b\u0103 Nicolae. \u0218i peste pu\u021bin, sania \u00eentr\u0103 \u00een curte.<br \/>\nTonel cobor\u00ee, \u00eempiedic\u00e2ndu-se \u00een bl\u0103nurile \u0219i pledurile ce-l \u00eenf\u0103\u0219urau. Descotorosindu-se de ele, intr\u0103 \u00een cas\u0103, unde ai s\u0103i \u00eel a\u0219teptau cu ner\u0103bdare.<br \/>\nL\u0103s\u00e2ndu-\u0219i ochelarii peste zarul ce-l rotea, bunicul \u00eel \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103, ur\u00e2ndu-i bun venit.<br \/>\nMama, \u00eel s\u0103rut\u0103 cu voio\u0219ie, \u0219i privindu-l lung, \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211;\tAi mai sl\u0103bit Tonele! Trebuie s\u0103 te odihne\u0219ti ca s\u0103 te refaci.<br \/>\n\u00eens\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde ceva, bunicul intervenii:<br \/>\n&#8211;\tCum ai c\u0103l\u0103torit?<br \/>\n&#8211;\tBine!<br \/>\n&#8211;\tNu \u021bi-a fost frig?<br \/>\n&#8211;\tBa, parc\u0103 oleac\u0103, c\u0103 b\u0103tea v\u00e2ntul r\u0103u de tot. Sco\u021b\u00e2nd farfuriile, mama le curm\u0103 vorba:<br \/>\n&#8211;\tLas\u0103 b\u0103iatul, tat\u0103, i-o fi foame acum.<br \/>\n&#8211;\tEi, atunci d\u0103-i ceva s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i dac\u0103 e obosit f\u0103-i patul, c\u0103 de vorbit, mai avem timp \u0219i m\u00e2ine.<br \/>\nArcadie Androinic, bunicul lui Tonel, era \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor la \u021bar\u0103. Fiu de \u021b\u0103ran, de prin \u00eemprejur\u0103rile Vijni\u021bei, a pornit cu d\u00e2rzenie \u00een via\u021b\u0103, \u00eenfrunt\u00e2nd opreli\u0219tile \u0219i greut\u0103\u021bile pe care clasele dominante din imperiul habsburgic le opuneau celor porni\u021bi de jos.<br \/>\nLupt\u00e2nd din greu, izbuti s\u0103 termine \u0219coala normal\u0103, fiind \u00een to\u021bi anii, \u00een ciuda persecu\u021biilor, un elev eminent.<br \/>\nDe o bun\u0103tate ne\u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i de o cinste exemplar\u0103, nu-\u0219i dezmin\u021bi calit\u0103\u021bile nici ca dasc\u0103l, \u00eendrum\u00e2nd cu grij\u0103 \u0219i cu dragoste, tinerele vl\u0103stare c\u0103rora le transmitea setea de cunoa\u0219tere.<br \/>\n\u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, ca ofi\u021ber \u00een armata austro-ungar\u0103, a refuzat s\u0103 ridice armele \u00eempotriva fra\u021bilor s\u0103i din Rom\u00e2nia \u0219i izbuti s\u0103 treac\u0103 peste linii \u0219i s\u0103 se predea unit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne.<br \/>\nMai \u00eent\u00e2i fu suspectat de spionaj \u0219i apoi l\u0103sat s\u0103 l\u00e2ncezeasc\u0103 la aprovizionarea unui batalion, \u00een timp ce el nutrea dorin\u021ba sincer\u0103 de a lupta cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, al\u0103turi de ai s\u0103i, \u00eempotriva du\u0219manilor patriei. Dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, c\u00e2nd Bucovina de nord \u0219i Basarabia fur\u0103 r\u0103pite t\u00e2n\u0103rului stat sovietic, el ar fi vrut s\u0103-\u0219i continue activitatea didactic\u0103 \u00een satul s\u0103u natal, unde \u00ee\u0219i \u00eencepuse primii ani de apostolat.<br \/>\nDar autorit\u0103\u021bile au g\u0103sit c\u0103 e mai prudent s\u0103 \u00eenl\u0103ture de l\u00e2ng\u0103 grani\u021b\u0103, elementele \u201esuspecte\u201d \u0219i astfel, a fost numit \u00een contra voin\u021bei sale, \u00eentr-un sat din jude\u021bul Dorohoi. M\u0103rit\u00e2ndu-\u0219i fata, \u00eendur\u0103 cu stoicism nedreptatea ce o suferi aceasta 10 ani mai t\u00e2rziu, pierz\u00e2ndu-\u0219i so\u021bul \u0219i r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe drumuri. \u021ain\u00e2nd s\u0103-i dea o educa\u021bie aleas\u0103 nepotului s\u0103u, lui Tonel, n-a precupe\u021bit nimic pentru aceasta, concentr\u00e2ndu-\u0219i toat\u0103 iscusin\u021ba lui de dasc\u0103l.<br \/>\nDe\u0219i \u00eel iubea, nu-\u0219i dezv\u0103luia sentimentele, ci c\u0103uta s\u0103 se poarte c\u00e2t mai sever, priv\u00e2ndu-l de multe ori de la micile libert\u0103\u021bi \u0219i de la farmecul propriei ini\u021biative, cenzur\u00e2ndu-i prietenii \u0219i program\u00e2ndu-i activitatea, \u00een\u021beleg\u00e2nd \u00een felul acesta s\u0103-l deprind\u0103 a fi ordonat \u0219i ascult\u0103tor, pentru a-l da c\u00e2t mai preg\u0103tit vie\u021bii. Nesesiz\u00e2nd \u00eenclin\u0103rile fire\u0219ti ale copilului \u0219i unele \u00eensu\u0219iri ce dep\u0103\u0219eau (tarele obi\u0219nuite), i-a creat o copil\u0103rie monoton\u0103, trist\u0103, compartimentat\u0103 \u00een lucruri permise \u0219i lucruri nepermise.<br \/>\nDup\u0103 terminarea cursurilor primare, l-a \u00eenscris la liceu, intern, cu speran\u021ba \u0219i \u00eencrederea c\u0103 internatul \u00eei va continua opera pedagogic\u0103.<br \/>\nImpun\u00e2ndu-i prin teroare s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 program cu ore de dormit, de \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i de joac\u0103, internatul a imprimat copil\u0103riei sale un ritm de cazarm\u0103 \u00een care Tonel t\u00e2njea dup\u0103 libertate.<br \/>\n\u00cen timpul anilor ce urmar\u0103, bunicul \u00eei controla cu stricte\u021be notele \u0219i conduita \u0219colar\u0103, mustr\u00e2ndu-l aspru pentru orice gre\u0219eal\u0103 comis\u0103.<br \/>\nTonel \u00ee\u0219i iubea p\u0103rin\u021bii, \u00eens\u0103 consecin\u021bele acestei educa\u021bii nu \u00eent\u00e2rziar\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 efectul, prin faptul c\u0103 deveni ascuns fa\u021b\u0103 de ei. Teama de a nu fi mereu certat a\u0219ez\u0103 \u00eentre el \u0219i ei, ceva distant, rigid, care-l \u00eempiedica s\u0103 se poarte \u0219i s\u0103 se manifeste fa\u021b\u0103 de ei, altfel dec\u00e2t cu o prudent\u0103 rezerv\u0103, ce paraliza orice spontaneitate \u0219i ve\u0219tejea tendin\u021ba oric\u0103rei comunic\u0103ri suflete\u0219ti.<br \/>\nNici bunicul, nici mama, nu-i \u00een\u021belegeau rezerva \u0219i adesea, \u00eendurera\u021bi, o puneau pe seama ingratitudine! \u0219i lipsei lui de dragoste filial\u0103, \u00een timp ce Tonel, con\u0219tient de rigiditatea ce-i deforma aparent sentimentele, nu putea g\u0103si mijlocul de a sparge ghea\u021ba ce-i separa.<br \/>\n\u00cen prima sear\u0103 de vacan\u021b\u0103, Tonel se duse la culcare, g\u00e2ndindu-se cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 zilele ce vor urma, nu-i vor oferi bucurii prea mari.<br \/>\nSe b\u0103g\u0103 imediat \u00een pat, acoperindu-se cu plapuma peste ochi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 adoarm\u0103.<br \/>\nAuzea \u00een buc\u0103t\u0103rie sporov\u0103ial\u0103 monoton\u0103 a p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, \u00een care se perindau acelea\u0219i m\u0103runte discu\u021bii de ani de zile.<br \/>\nV\u00e2ntul de afar\u0103, \u00eei strecura \u00een urechi simfonia viforoas\u0103 a iernii, iar c\u0103ldura prea mare din camer\u0103 \u00eei stimula insomnia.<br \/>\nMii de g\u00e2nduri \u00eei treceau prin minte, \u0219i el c\u0103uta s\u0103 le alunge spre a l\u0103sa loc somnului ce s\u0103-l cuprind\u0103 \u00een mrejele sale \u0219i s\u0103-l poarte \u00een lumea fermecat\u0103 a viselor.<br \/>\nDoar somnul nu voia s\u0103 vin\u0103. Afar\u0103, v\u00e2ntul gemea ca un uria\u0219 \u00eenl\u0103n\u021buit \u0219i-n sob\u0103 focul se stingea, arunc\u00e2nd reflexe ar\u0103mii \u00een camera \u00eentunecat\u0103.<\/p>\n<p>***<br \/>\nCern\u0103u\u021bi. Un ajun optimist, cu trec\u0103tori veseli, cu zurg\u0103l\u0103ii s\u0103niilor mai cristalini ca-n alte d\u0103\u021bi, cu fulgi de z\u0103pad\u0103 mai albi \u0219i fete mai frumoase \u00een rumeneala gerului aspru.<br \/>\nVitrinele erau \u00eempodobite cu Mo\u0219i Cr\u0103ciun decorativi, ce-\u0219i purtau joviali tolba cu juc\u0103rii.<br \/>\nSeara se l\u0103s\u0103 lin peste albul str\u0103lucitor al ora\u0219ului.<br \/>\nFelinarele \u00ee\u0219i aprindeau luminile,(ce pl\u00e2ngeau), luna argintie, rece \u0219i majestuoas\u0103<br \/>\n\u00cen fa\u021ba internatului, era un singur bec care suplinea si pe colegul din fa\u021ba c\u00e2rciumii lui Wagner, scos din circula\u021bie din cauza unui diferend cu un chefliu ar\u021b\u0103gos.<br \/>\nDomnul portar se afla \u00een sala de medita\u021bie unde tocmai terminase cur\u0103\u021benia. Mul\u021bumit de mirosul puternic de gazolin\u0103 ce-l exalau du\u0219umelele, ca o confirmare a datoriei \u00eendeplinite la cel mai \u00eenalt nivel profesional, \u00ee\u0219i acordase o clip\u0103 de r\u0103gaz, privind pe geam becul ce se balansa, parc\u0103 \u00eenfuriat pe st\u0103p\u00e2nirea ce nu se \u00eengrije\u0219te de catedra vacant\u0103 a colegului invalid de al\u0103turi.<br \/>\nPlictisit de oscila\u021biile becului, domnul portar \u00eencepu s\u0103-\u0219i admire must\u0103\u021bile. Neav\u00e2nd oglind\u0103, le privea v\u00e2rfurile cruci\u0219, sau pe fiecare \u00een parte, \u00eenchiz\u00e2nd c\u00e2te un ochi, p\u00e2n\u0103 \u00eei trecu prin minte c\u0103 eschibi\u021biile acestea i-ar putea d\u0103una vederii. Renun\u021b\u00e2nd s\u0103-\u0219i mai admire podoabele b\u0103rb\u0103te\u0219ti cu veleit\u0103\u021bi de prestigiu subnazal, \u00ee\u0219i lu\u0103 m\u0103tura, f\u0103ra\u0219ul \u0219i bidonul pe care le depuse \u00eentr-un dulap din antreul WC.-ului, unde \u00ee\u0219i avea locul. Se duse apoi la republic\u0103 s\u0103 vad\u0103 ce mai e pe acolo. Intr\u00e2nd \u00een dormitor, \u00eel izbi aerul greu, \u00eemb\u00e2csit cu fum de tutun, iar tu\u0219ea seac\u0103 a lui Nerva, \u00eei zg\u00e2rie nepl\u0103cut urechile. \u00eenaint\u0103 p\u00e2n\u0103 la soba rece ca ghea\u021ba. Nerva, \u00eel privea din pat, cu ochi m\u00e2\u021bi peste care parc\u0103 s-ar fi a\u0219ezat o pojghi\u021b\u0103 de nefiin\u021b\u0103.<br \/>\n&#8211; Dom\u2019 elev, zise portarul, eu nu fac foc c-a\u0219a mi-o poruncit dom\u2019 director. Zicea c\u0103 dac\u0103 vre\u021bi c\u0103ldur\u0103, s\u0103 v\u0103 cump\u0103ra\u021bi lemne. \u0218i nici m\u00e2ncare nu- i, c-a plecat buc\u0103tarul iar lumina e oprit\u0103 de la contoar. A\u0219a c\u0103 dac\u0103 e nevoie de ceva, s\u0103-mi da\u021bi bani s\u0103 cump\u0103r, c-apoi plec \u0219i eu acas\u0103 c\u0103 m\u00e2ine e Cr\u0103ciunul.<br \/>\nNeva tres\u0103ri. Nu \u0219tia c\u0103 a doua zi este Cr\u0103ciunul.<br \/>\nScotocind prin buzunarele hainei ce at\u00e2rna pe un scaun l\u00e2ng\u0103 pat, g\u0103si c\u00e2\u021biva lei ce-i d\u0103du portarului s\u0103-i cumpere o lum\u00e2nare spre a nu sta pe \u00eentuneric.<br \/>\nFoame nu-i era \u0219i \u021big\u0103ri nu-i trebuiau, c\u0103ci nu mai putea s\u0103 fumeze.<br \/>\nPortarul reveni cu lum\u00e2narea \u0219i ur\u00e2ndu-i noapte bun\u0103, p\u0103r\u0103si internatul \u00eencuind cu grij\u0103 poarta.<br \/>\nNerva r\u0103mase nemi\u0219cat, acoperit cu un morman de vechituri, ce-i curmau respira\u021bia din cauza greut\u0103\u021bii cu care \u00eei ap\u0103sau pieptul s\u0103u firav. P\u0103rul castaniu \u0219i lucios, contrasta cu paloarea cadaveric\u0103 a frun\u021bii, iar barba ce-\u0219i ascundea \u021bepii \u00een scof\u00e2lciturile f\u0103lcilor \u00eei da o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are macabr\u0103.<br \/>\nC\u0103ma\u0219a de c\u00e2nep\u0103, rupt\u0103 \u0219i murdar\u0103 era umed\u0103 de sudoare. Perna era p\u0103tat\u0103 de s\u00e2nge expectorat, iar \u00een jurul patului, (sputa amestecat\u0103 cu s\u00e2nge, p\u0103rea foi ve\u0219tede furate din aurul toamnei) \u0219i pres\u0103rate pe jos ca un covor funebru peste care va p\u0103\u0219i implacabil, moartea.<br \/>\nLa intervale tot mai mici, avea accese de tuse c\u0103rora le urma (rev\u0103rs\u0103ri) de s\u00e2nge.<br \/>\nCu ultimele puteri, se ridica \u00een capul oaselor \u0219i lu\u00e2nd din hain\u0103 un creion \u0219i o foaie de h\u00e2rtie mototolit\u0103 \u00eencepu s\u0103 scrie c\u00e2teva r\u00e2nduri adresate lui Tonel.<br \/>\nNu apuca s\u0103 termine \u0219i are nou acces de tuse \u00eei provoac\u0103 o hemoragie abundent\u0103.<br \/>\nCeasul de la catedr\u0103 b\u0103tu de 9 ori. Ca prin vis, auzi clinchetele de la clopo\u021bei \u0219i tremolo de sopran, trec\u00e2nd pe sub fereastra \u00eenghe\u021bat\u0103.<br \/>\nC\u00e2teva spasme, apoi se lini\u0219ti sub mormanul de \u00eenvelitori.<br \/>\nCa un preludiu al mor\u021bii, \u00eel fur\u0103 somnul.<br \/>\nC\u00e2nd se trezi, \u00ee\u0219i plimb\u0103 ochii prin camer\u0103: acela\u0219i decor. Pere\u021bii reci, pe care-\u0219i tremura umbrele lumina galben\u0103 a lum\u00e2n\u0103rii, geamurile sparte \u0219i peticite cu ziare, soba rece, perna murdar\u0103&#8230;<br \/>\nTusea l-a sl\u0103bit pu\u021bin. \u00ee\u0219i rec\u0103p\u0103tase luciditatea \u0219i se sim\u021bea mai \u00eenviorat.<br \/>\nO absurd\u0103 tres\u0103rire de speran\u021b\u0103 \u00eel zgudui. Se ridic\u0103 din pat \u0219i cu picioarele umflate, schi\u021b\u0103 grotesc c\u00e2\u021biva pa\u0219i.<br \/>\nDar zadarnic.<br \/>\nReveni \u00eempleticindu-se. Sim\u021bea o sf\u00e2r\u0219eal\u0103 \u00een tot corpul \u0219i \u00een priviri i se a\u0219eza o cea\u021b\u0103 dens\u0103 impenetrabil\u0103.<br \/>\nOchii i se rostogoleau \u00een orbitele vinete iar gura se deschise, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 curg\u0103 bale amestecate cu s\u00e2nge.<br \/>\nFa\u021ba \u00eei deveni p\u0103m\u00e2ntie.<br \/>\nNodul g\u00e2tului se mai urc\u0103 odat\u0103 \u00een sus, apoi surveni o surpare, o destindere total\u0103. Articula\u021biile, \u00eencordate p\u00e2n\u0103 atunci, se \u00eenmuiar\u0103. Capul se rostogoli de-a lungul pernei ca un dovleac rupt din vrej, sp\u00e2nzur\u00e2nd deasupra du\u0219umelei.<br \/>\nCl\u0103buci de spum\u0103 albicioas\u0103, amestecat\u0103 cu fire de s\u00e2nge, formau o substan\u021b\u0103, roz-murdar\u0103, v\u00e2scoas\u0103, ce se prelingea (elastic\u0103) din col\u021burile gurii, prin \u021bepii b\u0103rbii. Ochii \u0219i-au mai zv\u00e2rcuit o dat\u0103 albul de por\u021belan, apoi au r\u0103mas deschi\u0219i, privind \u00eengrozit spre imperiul tainic al lini\u0219tii \u0219i \u00eentunericului.<br \/>\nCadavrul lui Nerva I. Comneanu, a r\u0103mas \u021beap\u0103n, a piatr\u0103 lugubr\u0103, ce str\u0103juie\u0219te amenin\u021b\u0103tor, hotarul dintre dou\u0103 lumi.<br \/>\nLum\u00e2narea mai sf\u00e2r\u00e2ia pe sf\u00e2r\u0219ite, c\u00e2nd sub fereastr\u0103, s-au apropiat c\u00e2\u021biva copii, atra\u0219i de lumin\u0103 \u0219i \u00eencepur\u0103 s\u0103 c\u00e2nte cu voci cristaline o colind\u0103:<br \/>\nCerul \u0219i-a pornit soborul,<br \/>\nLeru-i Doamne Ler,<br \/>\n\u0218i-au pornit cu plugu\u0219orul<br \/>\n\u00cengerii din cer&#8230;<br \/>\nUltimele triluri ale colindului, se pierdur\u0103 \u00een zumzet de zurg\u0103l\u0103i, purt\u00e2nd melancolia clipei, departe, spre infinitul z\u0103rilor pustii. Iar bie\u021bii copii, f\u0103ceau priveghi la fereastr\u0103, a\u0219tept\u00e2nd zadarnic s\u0103 vin\u0103 cineva s\u0103 le dea banul lor.<br \/>\nEi nu \u0219tiau c\u0103 au c\u00e2ntat unui mort, colindul prohodului.<br \/>\nTrep\u0103d\u00e2nd \u00een z\u0103pada \u00eenghe\u021bat\u0103, v\u0103z\u00e2ndu-\u0219i speran\u021bele \u00een\u0219elate, au plecat nec\u0103ji\u021bi, spre alte case mai ospitaliere.<br \/>\n\u00cen urma lor, lum\u00e2narea mai agoniz\u0103 c\u00e2teva clipe, apoi se stinse.<br \/>\nCa o ultim\u0103 ironie, Nerva murise \u00een datinile unei credin\u021be \u00een care n-a crezut niciodat\u0103: cu lum\u00e2nare, prohod \u0219i priveghi.<br \/>\n\u00cen camera unde z\u0103cea un mort, \u00eentunericul se l\u0103sa tot mai greu.<br \/>\n\u00cen alte case, luminate feeric, oamenii petreceau, sc\u0103ld\u00e2nd clipele \u00een valuri de \u0219ampanie \u0219i \u00eenmiresm\u00e2nd templul volupt\u0103\u021bii cu parfumul tulbur\u0103tor, exaltat de corpurile \u00eembietoare \u0219i calde ale femeilor lor, iar muzici suave, aruncau discret voalul fragil al sunetelor aurii, \u00eempletit de simfonia mincinoas\u0103 a vie\u021bii.<br \/>\nDup\u0103 Cr\u0103ciun, portarul reveni la serviciu, mahmur \u00eenc\u0103 din cauza chefului prelungit \u00een timpul celor 3 zile de s\u0103rb\u0103tori.<br \/>\nNimeri cu greu gaura cheii \u0219i dup\u0103 ce reu\u0219i s\u0103 deschid\u0103 poarta, intr\u0103 \u00een c\u0103m\u0103ru\u021ba sa spre a face focul, apoi se duse s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 s-a \u00eentors directorul de la \u021bar\u0103 unde plecase s\u0103 petreac\u0103 Cr\u0103ciunul.<br \/>\nDirectorul nu venise \u00eenc\u0103 \u0219i portarul se plimba plictisit prin lungile coridoare, c\u00e2nd deodat\u0103 \u00ee\u0219i aminti de Nerva.<br \/>\nSe duse imediat s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 nu cumva a \u00eenghe\u021bat de frig sau dac\u0103 i-o fi foame.<br \/>\nIntr\u00e2nd \u00een republic\u0103, un presentiment ciudat \u00eei strecura o team\u0103 \u00een suflet.<br \/>\nCa s\u0103-\u0219i fac\u0103 curaj, c\u00e2nd ajunse la u\u0219a dormitorului, \u00eencepu s\u0103 strige cu voce r\u0103gu\u0219it\u0103:<br \/>\n&#8211; La multi ani, dormi Nerva! Hai, nu te scoli? Mai las-o dracului de boal\u0103!<br \/>\nNeprimind niciun r\u0103spuns, b\u0103nui c\u0103 doarme. Intr\u0103 \u00een dormitor \u0219i apropiindu-se de patul lui Nerva, i se p\u0103ru cam nefireasc\u0103 pozi\u021bia corpului din pat. \u00eentinse m\u00e2na \u0219i scutur\u0103 cadavrul. Dar \u0219i-o retrase imediat, tres\u0103rind cu spaim\u0103 \u0219i sim\u021bind o senza\u021bie neobi\u0219nuit\u0103 ce i-o provocase contactul cu materia moart\u0103 \u0219i rece. Uit\u00e2ndu-se cu mai mult\u0103 aten\u021bie, \u00eencepu s\u0103 \u00eentrevad\u0103 adev\u0103rul. D\u00e2ndu-\u0219i, \u00een fine, seama c\u0103 are \u00een fa\u021ba sa un cadavru, \u00eencremenit \u00eentr-o pozi\u021bie caraghioas\u0103, cu privirile holbate, cu must\u0103\u021bile \u021bapene, electrizate parc\u0103 de teama ce i-o imprima mortul ce-l fixa cu ochi sticlo\u0219i reci \u0219i batjocoritori.<br \/>\nDup\u0103 ce \u00ee\u0219i reveni din prima spaim\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i aminti c\u0103 moartea e evident\u0103 atunci c\u00e2nd inima a \u00eencetat s\u0103 mai bat\u0103, cu toat\u0103 teama \u0219i sc\u00e2rba, portarul \u00eendr\u0103zni s\u0103 dea la o parte p\u0103turile ce \u00eenveleau cadavrul spre a asculta b\u0103t\u0103ile inimii. Interven\u021bia lui nea\u0219teptat\u0103, deranj\u0103 de la \u00eendeletnicirile lui un \u0219obolan care, izbucnind speriat, l\u0103s\u0103 ca pav\u0103z\u0103 \u00een retragerea-i subtil\u0103, o coad\u0103 lung\u0103 \u0219i inelat\u0103 ce disp\u0103ru cu repeziciune printre boarfele de pe pat. Portarul, om simplu \u0219i fricos, se sperie de moarte \u0219i o lu\u0103 la fug\u0103 prin dormitor, c\u0103ut\u00e2nd cu disperare u\u0219a, \u00eempiedic\u00e2ndu-se de p\u0103turi, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i cruci imense \u0219i bolborosind rug\u0103ciuni ne\u00een\u021belese.<br \/>\nAjung\u00e2nd \u00een curte, porni \u00een grab\u0103 spre locuin\u021ba doctorului internatului spre a-i povesti cele \u00eent\u00e2mplate.<br \/>\nSe \u00eentoarse \u00eempreun\u0103 cu doctorul, care cobor\u00ee grav din sania ce \u00eei aduse p\u00e2n\u0103 \u00een fa\u021ba por\u021bii.<br \/>\nDup\u0103 ce doctorul examin\u0103 cadavrul, cu un ton care nu prevestea nimic bun, \u00eei porunci s\u0103-l cheme pe director.<br \/>\n&#8211;\tDom\u2019 director n-o venit \u00eenc\u0103, zise sfios portarul.<br \/>\n&#8211;\tDu-te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 de vezi, se r\u0103sti doctorul. Portarul plec\u0103 \u0219i dup\u0103 pu\u021bin timp, se \u00eentoarse precedat de director care tocmai \u00een momentul acela sosise de la \u021bar\u0103.<br \/>\n&#8211;\tBine, domnule! \u00eel lu\u0103 doctorul \u00een primire se poate una ca asta? Suntem doar \u00een plin\u0103 civiliza\u021bie, ce dracu? L\u0103sa\u021bi nenorocitul \u0103sta aici, s\u0103 moar\u0103 ca un animal f\u0103r\u0103 s\u0103-l \u00eengriji\u021bi \u00een vreun fel? De ce nu l-a\u021bi internat \u00een spital sau m\u0103car \u0219a infirmeria internatului, c\u0103 tot st\u0103 degeaba \u0219i nu intr\u0103 nimeni \u00een ea?<br \/>\n&#8211;\tP\u0103i, domnule doctor, s\u0103 vede\u021bi, la spital nu l-a primit \u0219i aici nu s-a putut, \u0219ti\u021bi&#8230; bugetul&#8230; asta, aveam s\u0103 zic deficit&#8230;<br \/>\n&#8211;\tCe buget, domnule, ce deficit? D\u0103dea\u021bi faliment dac\u0103 \u00eei f\u0103cea\u021bi o leac\u0103 de foc \u0219i-i d\u0103dea\u021bi o strachin\u0103 de m\u00e2ncare? Nu vezi \u00een ce hal e? De nu murea de tuberculoz\u0103 murea precis de inani\u021bie! Dar nu-mi pot \u00eenchipui cum l-a\u021bi primit \u00een internat cu o astfel de boal\u0103 ce prezint\u0103 un adev\u0103rat focar de infec\u021bie?<br \/>\nDe data asta, \u00eei veni \u0219i directorului apa la moar\u0103:<br \/>\n&#8211;\tAve\u021bi perfect\u0103 dreptate c\u0103 nu trebuia primit, dar vede\u021bi, eu nu s\u00e2nt competent \u00een probleme profilactice \u0219i dac\u0103 v\u0103 aminti\u021bi, c\u00e2nd trebuia s\u0103 se fac\u0103 vizita medical\u0103 a elevilor la \u00eenceputul anului, D-le ne-a\u021bi trimis o dat\u0103 ce urma s\u0103 ne-o comunica\u021bi.<br \/>\n&#8211;\tHm, mda, mi-amintesc, r\u0103spunse doctorul \u00eencurcat, \u0219ti\u021bi, multiplele mele \u00eendatoriri m-au for\u021bat s\u0103 \u00eent\u00e2rzii pu\u021bin, dac\u0103 m-au pus \u00een imposibilitatea de a efectua contractul medical p\u00e2n\u0103 acum, dar, \u00een ori\u0219ice caz, individul acesta prezenta un caz pu\u021bin comun, \u0219i era datoria dumneavoastr\u0103 domnule, s\u0103 m\u0103 sesiza\u021bi!<br \/>\n&#8211;\tN-am vrut s\u0103 v\u0103 deranjez, mai ales c\u0103 a\u0219teptau din zi \u00een zi s\u0103 ne anun\u021ba\u021bi c\u00e2nd ve\u021bi binevoi s\u0103 face\u021bi vizita elevilor.<br \/>\n&#8211;\tMda, v\u0103 mul\u021bumesc, a\u021bi fost foarte dr\u0103gu\u021b, dar s\u0103-l fi internat barem la infirmerie!<br \/>\n&#8211;\tP\u0103i s\u0103 vede\u021bi, din cauza deficitului din trecut, am fost for\u021ba\u021bi s\u0103 facem postul de infirmier, astfel situa\u021bia ne-ar fi obligat s\u0103 reducem norma D-le \u0219i desigur, n-ar fi fost convenabil. A\u0219a c\u0103 deocamdat\u0103 infirmeria este tot ce s-a putut face pentru acest b\u0103iat, c\u0103ci \u00een loc s\u0103-l arunc \u00een strad\u0103 pentru timpul vacan\u021bei, i-am permis contrar regulamentului s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici.<br \/>\n&#8211;\tEvident, zise doctorul vizibil potolit, nu mi-a\u0219 permite s\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc de bunele dumneavoastr\u0103 inten\u021bii \u0219i apoi nu-i a\u0219a? Faptul e consumat \u00eens\u0103 m\u0103 \u00eentreb cum vom putea justifica acest deces? E nevoie de un certificat medical, de stabilirea culpabilit\u0103\u021bilor&#8230; Dac\u0103 transpir\u0103 \u00een pres\u0103? S-ar putea s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 suntem oarecum r\u0103spunz\u0103tori&#8230;<br \/>\nCred ca vinovatul principal este \u00eensu\u0219i defunctul c\u0103ci nu s-a \u00eengrijit din timp \u0219i c\u0103 \u0219tiindu-se bolnav, a solicitat un loc \u00een internat. Poate \u0219i&#8230; portarul, ad\u0103ug\u0103 pe \u0219optite directorul, c\u0103&#8230; nu a aerisit camera \u00een fiecare zi.<br \/>\n&#8211;\tS-ar p\u0103rea c\u0103 nu e lipsit de temeinicie ceea ce sugera\u021bi D-le, \u00eei r\u0103spunse doctorul, tot pe \u0219optite, \u00eens\u0103 ar fi imprudent s\u0103 aib\u0103 proasta inspira\u021bie de a se disculpa. \u00een fine, s\u0103 mergem \u00een cancelarie s\u0103 ticluim un raport c\u0103tre domnii de la societate. E de la sine \u00een\u021beles c\u0103 noi am f\u0103cut tot ce ne-a stat \u00een putin\u021b\u0103 ca s\u0103-l salv\u0103m \u0219i s\u0103-i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim ultimele zile, dar \u00een fa\u021ba unei boli incurabile, chiar \u0219i medicina e nevoit\u0103 s\u0103 capituleze.<br \/>\n&#8211;\tCu formalit\u0103\u021bile de \u00eenhumare, m\u0103 voi ocupa eu, se oferi directorul, mul\u021bumit c\u0103 totul s-a sf\u00e2r\u0219it cu bine.<br \/>\n\u00cen dup\u0103 masa aceleia\u0219i zile, se arser\u0103 rufele \u0219i salteaua lui Nerva, i se transport\u0103 patul la magazie, se v\u0103rui camera iar a doua zi, dricul prim\u0103riei transport\u0103 cadavrul la cimitirul Horecea, urmat de un pop\u0103 \u0219i un dasc\u0103l ce blestemau frigul \u0219i mor\u021bii ce nu- \u0219i g\u0103sesc un timp mai potrivit ca s\u0103 moar\u0103.<br \/>\nVacan\u021ba se terminase. Tonel, \u00eempreun\u0103 cu mama sa plecau spre gar\u0103. Sania despica criv\u0103\u021bul, zbur\u00e2nd spre Prut, pe z\u0103pada r\u0103scolit\u0103 de v\u00e2nt. Coti dup\u0103 bisericu\u021ba pitit\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul brazilor robu\u0219ti, \u0219i apoi cobor\u00ee o pant\u0103 u\u0219oar\u0103.<br \/>\nPrutul era complet \u00eenghe\u021bat \u0219i acoperit de z\u0103pad\u0103. Trec\u00e2nd peste el, intrar\u0103 \u00een Mar\u0219eni\u021ba, sania aluneca cu u\u0219urin\u021b\u0103, zv\u00e2cnind la \u00eencord\u0103rile cailor zv\u0103p\u0103ia\u021bi. \u00een cur\u00e2nd, se v\u0103zur\u0103 turlele bisericilor din Nou\u0103- Suli\u021ba.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 atunci, nu schimbar\u0103 nicio vorb\u0103. Mama \u00eel privea pe Tonel, ne\u0219tiind cum s\u0103 rup\u0103 t\u0103cerea. \u00eentr-un t\u00e2rziu, zise:<br \/>\n&#8211;\tE frig!<br \/>\n&#8211;\tDa, monosilabisi Tonel.<br \/>\n&#8211;\tUite, ajungem \u00eendat\u0103 la gar\u0103, spuse iar\u0103\u0219i mama, a\u0219tept\u00e2nd de la el o vorb\u0103 bun\u0103, cald\u0103, ce s\u0103 \u00eendulceasc\u0103 triste\u021bea desp\u0103r\u021birii.<br \/>\n\u00cens\u0103 acela\u0219i \u201eda\u201d sec, monoton \u0219i absent r\u0103spunse a\u0219tept\u0103rilor ei.<br \/>\nSania intr\u0103 \u00een ora\u0219 \u0219i la o r\u0103scruce, coti pe o strad\u0103 ce ducea spre gar\u0103. C\u00e2nd se v\u0103zur\u0103 primele vagoane, garate pe o linie moart\u0103, mama \u00eel \u00eentreb\u0103:<br \/>\n&#8211; Nu-\u021bi pare r\u0103u c\u0103 pleci?<br \/>\n&#8211;\tDe ce m\u0103 \u00eentrebi? R\u0103spunse Tonel tot printr-o \u00eentrebare. \u0218i-n sufletul s\u0103u sim\u021bea c\u0103 ar trebui s\u0103 opun\u0103 o vorb\u0103 bun\u0103 fiin\u021bei chinuite de l\u00e2ng\u0103 el, s-o m\u00e2ng\u00e2ie, s-o r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pentru toate zbuciumurile oi de mama, pentru toate durerile sufletului ei, lipsit de dragoste \u0219i de bucurii. Dar nu putea s\u0103 spun\u0103 nimic. \u00ee\u0219i d\u0103dea seama c\u0103 o iube\u0219te \u0219i-l cople\u0219eau remu\u0219c\u0103rile c\u0103 nu-\u0219i poate exterioriza sentimentele. Sim\u021bea o durere sf\u00e2\u0219ietoare \u00een tot sufletul \u0219i oric\u00e2t ar fi vrut s\u0103-i vorbeasc\u0103, se temea c\u0103 n-ar \u0219ti cum, c\u0103 vorbele i-ar r\u0103suna fade, false.<br \/>\nTriste\u021bea ce se zugr\u0103vea pe fa\u021ba mamei sale, lacrimile ce-i st\u0103teau gata s\u0103 curg\u0103, \u00eel biciuiau parc\u0103.<br \/>\n\u00centr-un t\u00e2rziu \u00eei spune:<br \/>\n&#8211;\tNu fi trist\u0103 mam\u0103. Nu merit asta. Eu nu sunt r\u0103u, dar nu \u0219tiu cum s\u0103 par bun. Nu \u0219tiu cum s\u0103 v\u0103 ar\u0103t c\u0103 pot pre\u021bui un sentiment, c\u0103 pot s\u0103-i r\u0103spund cu toat\u0103 dragostea&#8230;<br \/>\nSania se opri \u00een fa\u021ba g\u0103rii. Cobor\u00e2r\u0103 \u0219i dup\u0103 ce Tonel \u00ee\u0219i scoase biletul de c\u0103l\u0103torie, ie\u0219ir\u0103 pe peron, unde luar\u0103 loc pe o banc\u0103.<br \/>\nTonel \u00ee\u0219i pironi privirile de-a lungul \u0219inelor ce p\u0103reau c\u0103 se \u00eempreuneaz\u0103, undeva, departe, \u00een timp ce mama, cu buze tremur\u00e2nde \u0219i ochi \u00eence\u021bo\u0219a\u021bi, \u00ee\u0219i st\u0103p\u00e2nea cu greu pl\u00e2nsul ce o cople\u0219ea.<br \/>\nTrenul sosi, \u00eent\u00e2mpinat de obi\u0219nuita forfoteal\u0103: ceferi\u0219ti, hamali, posta\u0219i, lume ce cobora \u0219i alta ce se \u00eembulzea cu boccele \u0219i valize, pe sc\u0103rile vagoanelor spre a-\u0219i g\u0103si c\u00e2t mai repede un loc.<br \/>\nTonel se desprinse cu greu de l\u00e2ng\u0103 mama sa. La desp\u0103r\u021bire \u00eei s\u0103rut\u0103 m\u00e2na \u0219i ea \u00eel s\u0103rut\u0103 pe obraji, for\u021b\u00e2ndu-se s\u0103 par\u0103 z\u00e2mbitoare, \u0219i apoi \u00eel conduse spre vagon.<br \/>\nC\u00e2nd se urca pe sc\u0103ri, \u00eei spuse:<br \/>\n&#8211; Vezi Tonel, cum ajungi, s\u0103 ne scrii nu uita, c\u0103m\u0103\u0219ile s\u00e2nt \u00een geamantanul cel mare. Nu g\u0103sise nici ea ce s\u0103-i spun\u0103 \u00een acel ceas al desp\u0103r\u021birii.<br \/>\nTonel urc\u0103 sc\u0103rile vagonului, mecanic. P\u0103\u0219ea greoi, nesigur, \u0219ov\u0103itor.<br \/>\nNu mai spuse nicio vorb\u0103 la plecare \u0219i g\u00e2ndurile i se r\u0103suceau dureroase \u00een minte, oare cu adev\u0103rat m- am \u00eenstr\u0103inat?<br \/>\nImobilizat de afluen\u021ba c\u0103l\u0103torilor, r\u0103mase \u00een mijlocul vagonului, \u00een timp ce mama sa, pe peron, \u00eel c\u0103uta pe la toate ferestrele, s\u0103-i mai fac\u0103 un ultim semn de r\u0103mas bun.<br \/>\nUn \u0219uierat prelung \u0219i trenul porni, scr\u00e2\u0219nind din toate m\u0103dularele.<br \/>\n\u00cen urm\u0103, peronul se golise de oameni. Numai mama, cu sufletul b\u00e2ntuit de pustietatea desp\u0103r\u021birii, fr\u0103m\u00e2nta \u00een m\u00e2inile chinuite de munc\u0103, un col\u021b de batist\u0103, privind \u00eendurerat\u0103 la trenul ce se dep\u0103rta, f\u0103c\u00e2ndu-se mic, tot mai mic, p\u00e2n\u0103 ce se pierdu de tot \u00een dep\u0103rtare. Din ochi \u00eei curgeau lacrimi, dar ea nu sim\u021bea \u0219iroirea cald\u0103 pe obraji.<br \/>\nFlutura mecanic batista \u0219i nimeni nu-i r\u0103spundea.<br \/>\nApoi m\u00e2na \u00eei c\u0103zu fr\u00e2nt\u0103, obosit\u0103.<br \/>\n\u0218i lacrimile nu-i puteau umple golul din suflet.<br \/>\n\u00een gara Cern\u0103u\u021bi, Pache cobor\u00e2se din tren \u0219i trimise un hamal dup\u0103 o sanie. \u00cen timp ce-l a\u0219tepta<br \/>\n(s\u0103 vin\u0103 cu sania \u0219i s\u0103-i ajute la \u00eenc\u0103rcarea bagajelor), \u00eel v\u0103zu pe Tonel ce trecea prin fa\u021ba sa.<br \/>\n&#8211;\tServus Tonele \u0219i la mul\u021bi ani! Mi se pare c\u0103 am c\u0103l\u0103torit cu acela\u0219i tren. Eu eram mai la coad\u0103. Stai, ce te gr\u0103be\u0219ti a\u0219a? Mergem \u00eempreun\u0103, tocmai am trimis hamalul dup\u0103 o sanie.<br \/>\n\u00cen momentul acela, sosi hamalul \u0219i \u00eei transportar\u0103 bagajele la sania ce a\u0219tepta \u00een rondul din spatele g\u0103rii.<br \/>\n&#8211;\tM\u0103 Tonele, ce s\u0103-\u021bi spun, c\u00e2nd plecam \u00een vacan\u021b\u0103, am ag\u0103\u021bat o tipes\u0103 formidabil\u0103. E \u00eentr-a \u0219asea la Ortodox \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 laud, am dat-o gata, instantaneu. \u00ee\u021bi po\u021bi \u00eenchipui: singur \u00een compartiment, cald semi-\u00eentuneric&#8230; a fost o (folie). M\u00e2ine am un \u201erendez-vous\u201d cu ea. \u0218i tare mi-e team\u0103 s\u0103 nu m\u0103 \u201efixez\u201d.<br \/>\nTonel nu avea chef de vorb\u0103 \u0219i i-o retez\u0103 scurt:<br \/>\n&#8211;\tCrezi c\u0103 m\u0103 intereseaz\u0103 aventurile tale dubioase?<br \/>\n&#8211;\tOoo! Moroc\u0103nosule, se indign\u0103 Pache. Tot nesuferit ai r\u0103mas. Dar las\u0103, am s\u0103 \u021bi-o prezint \u0219i \u021bie, \u0219i atunci s\u0103 v\u0103d ce o s\u0103 zici. Sania ajunse la poarta internatului. Pache \u00ee\u0219i l\u0103s\u0103 bagajele la poarta internatului \u0219i plec\u0103 \u00een fug\u0103 la Wagner s\u0103 ia un \u201e\u0219naps\u201d pentru a avea, zice el, curajul de a reintra \u00een \u201einfern&#8221;.<br \/>\nTonel se duse direct la republic\u0103.<br \/>\nRepublicanii sosiser\u0103 aproape to\u021bi \u0219i f\u0103ceau cerc \u00een jurul lui Costa\u0219 care, urcat pe o mas\u0103, povestea cu gesturi \u0219i mimic\u0103 de circ recenta sa idil\u0103 dorohoian\u0103. \u00een hazul general, nimeni nu remarc\u0103 intrarea lui Tonel. T\u00e2rziu, dup\u0103 ce Costa\u0219 recit\u0103 finalul, romantie c\u00e2nd \u201epun\u00e2ndu-se sfios pe frunte, \u0219i-au jurat dragoste etern\u0103 p\u00e2n\u0103 dincolo de morm\u00e2nt\u201d, b\u0103ie\u021bii \u00eel v\u0103zur\u0103 pe Tonel, care sta t\u0103cut la geam, privind cum ninge.<br \/>\n&#8211; Ehei, iat\u0103-l \u0219i pe Tonel, strig\u0103 voios Tolea. Bine ai venit. M\u0103zg\u0103lici! Cum ai petrecut vacan\u021ba \u0219i ce-ai mai f\u0103cut cu cor\u0103biile? Le-ai mai remorcat sau tot \u00een naufragiu e\u0219ti?<br \/>\nTonel r\u0103spunse \u00een sil\u0103, cu z\u00e2mbet for\u021bat. V\u0103z\u00e2ndu-I mohor\u00e2t, b\u0103ie\u021bii \u00eel l\u0103sar\u0103 \u00een pace mai ales c\u0103 aten\u021bia general\u0103 fu atras\u0103 de intrarea lui Pache care venea de la Wagner. Vesel ca \u00eentotdeauna, str\u00e2nse m\u00e2inile tuturor, ur\u00e2ndu-le mu\u021bi ani \u0219i trecu apoi la \u00eendeletniciri practice, organiz\u00e2nd echipa ce urma s\u0103 fure lemne de la magazie, spre a completa ra\u021bia anemic\u0103 ce le fusese repartizat\u0103 pentru seara aceea. Apoi proiectar\u0103 s\u0103 plece cu to\u021bii la cinematograf, ceea ce \u0219i f\u0103cur\u0103 \u00een cur\u00e2nd.<br \/>\nDup\u0103 plecarea lor, Tonel r\u0103mase singur \u00een camer\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ap\u0103ru portarul care venise s\u0103 deschid\u0103 u\u0219ile de la dormitor \u0219i sp\u0103l\u0103torie. V\u0103z\u00e2ndu-I pe Tonel, \u00ee\u0219i aminti de r\u00e2ndurile r\u0103mase de la Nerva \u0219i scotocindu-se prin buzunare, g\u0103si petecul de h\u00e2rtie \u0219i i-l \u00eentinse:<br \/>\n&#8211;\tUite dom-elev, o scrisoare pentru dumneata.<br \/>\n&#8211;\tDe la cine?<br \/>\n&#8211;\tAp\u0103i, de la dom-elev Comneanu.<br \/>\n&#8211;\tDar ce-i cu Nerva?<br \/>\n&#8211;\tEi, ce s\u0103 fie, o murit s\u0103rmanul! Dumnezeu s\u0103-l ierte, da mare n\u0103caz mi-o mai f\u0103cut, zise portarul f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i o cruce mare. Apoi continu\u0103 d\u00e2ndu-\u0219i importan\u021b\u0103:<br \/>\n&#8211;\tM-o f\u0103cut \u0219tabii un scandal, c\u0103 de nu era raportul lui dom- director s\u0103racu, ne d\u0103dea afar\u0103 \u0219-a\u021bi fi r\u0103mas \u0219i f\u0103r\u0103 derector \u0219i f\u0103r\u0103 portar.<br \/>\nDup\u0103 ce plec\u0103, Tonel ceti cu \u00eenfrigurare r\u00e2ndurile lui Nerva.<br \/>\nEra g\u00e2ndurile unui condamnat, ce urc\u0103 trist calvarul spre moarte, cu sufletul sf\u00e2\u0219iat de introspec\u021bia lucid\u0103 cu care-\u0219i disec\u0103 propria-i neputin\u021b\u0103.<br \/>\nDin r\u00e2ndurile lui, se prelingeau duioase regrete pentru tot ce ar fi putut s\u0103 fie dar c-a fost \u0219i scr\u00e2\u0219nea cu disperat\u0103 clocotire, revolta \u00eempotriva vie\u021bii nedrepte ce l-a silit s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 idealurile \u0219i s\u0103 \u00eengenunche \u00eenfr\u00e2nt, la altarul eternelor renun\u021b\u0103ri.<br \/>\nTermin\u00e2nd de citit, Tonel r\u0103mase g\u00e2nditor. Se schimb\u0103: oare aceasta e totul? Odat\u0103 cu moartea dispare tot, se spulber\u0103 \u00een neant toate comorile spiritului, adunate cu pre\u021bul at\u00e2tor n\u0103zuin\u021be \u0219i jertfe? Nu, nu se poate! Un om nu moare niciodat\u0103 atunci c\u00e2nd impune vie\u021bii crea\u021bia sa, rodul luptei sale. Z\u0103d\u0103rnicia \u0219i nimicul sunt pentru la\u0219i \u0219i pentru nevolnici. Moartea e doar un accident biologic ne\u00eensemnat ce nu poate distruge opera omului \u0219i nu poate z\u0103g\u0103zui eternul.<br \/>\nMoartea lui Nerva \u00eel smulse pe Tone din mole\u0219eala \u00een care l\u00e2ncezea.<br \/>\n(Adus de moarte), izvor\u00ee \u00een el un suflu nou de via\u021b\u0103, de putere, de \u00eencredere \u00een sine. Hot\u0103r\u00e2ndu-se ca, \u00eencep\u00e2nd de a doua zi s\u0103 porneasc\u0103 \u00een mod serios la lucru, dormi \u00een noaptea aceea mai lini\u0219tit ca niciodat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 decembrie Pe tabela din cls. a VIII-a era scris mare, cu creta: Sosesc cu primul tren. Stop. Vacan\u021ba.<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12470,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12504"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12506,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12504\/revisions\/12506"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12470"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}