{"id":12443,"date":"2020-11-30T23:42:36","date_gmt":"2020-11-30T20:42:36","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12443"},"modified":"2020-11-30T23:42:36","modified_gmt":"2020-11-30T20:42:36","slug":"spatii-culturale-nr-65-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12443","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 65 (8)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Doina CERNICA<\/strong><\/p>\n<p><strong>Alecsandriada \u015fi alecsandrienii. Cu ochii dup\u0103 minunea luminoas\u0103 pe cer \u015fi \u00een c\u0103r\u0163i <\/strong><br \/>\n<a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6-300x191.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"191\" class=\"alignnone size-medium wp-image-12444 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6-300x191.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6.jpg 691w\" data-sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/191;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6-300x191.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"191\" class=\"alignnone size-medium wp-image-12444\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6-300x191.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/17-6.jpg 691w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>St\u0103tusem doar cu trei zile \u00een urm\u0103, la slujba duminical\u0103 din Biserica \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d de la Boian (da, \u201eDin Boian, la Vatra Dornei\u201d), ctitoria lui Ion Neculce, chiar \u00een dreptul \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii din naos, iar c\u00e2nd, dup\u0103 dezvelirea bustului lui Iraclie Porumbescu, preot acolo vreme de doi ani, am trecut grani\u0163a \u015fi am ajuns la Suceava, primul lucru pe care l-am citit au fost amintirile sale despre Vasile Alecsandri. \u015ei cum coinciden\u0163ele nu sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, am str\u0103b\u0103tut, c\u0103l\u0103torind spre Bac\u0103u, nu numai a\u015fez\u0103ri \u00eempodobite bogat cu Tricolorul nostru, ci chiar, \u00een vreo dou\u0103 r\u00e2nduri, str\u0103juite de monumente, cu mul\u0163imi adunate \u00eemprejurul lor de depuneri de coroane \u015fi de cuv\u00e2nt\u0103ri. \u201eCe este?\u201d a \u00eentrebat cineva. \u015eoferul a ridicat din umeri, dar tot s-a auzit un glas: \u201eIspasul! Ziua Eroilor Neamului!\u201d Nu i-a c\u0103zut bine, s-a \u00eentors u\u015for spre noi (st\u0103team pe scaunele din fa\u0163\u0103) \u015fi a morm\u0103it a scuz\u0103: \u201eTot alerg\u00e2nd dup\u0103 p\u00e2ine, nu mai \u015ftii nici de zi \u015fi noapte \u015fi nici de s\u0103rb\u0103tori!\u201d<br \/>\nCu jerba noastr\u0103 \u00een form\u0103 de cruce \u015fi cu lum\u00e2n\u0103ri \u00eent\u00e2i la morm\u00e2ntul artistei plastice Dany-Madlen Z\u0103rnescu, de la \u00cenvierea Domnului din Bac\u0103u, ne-am sim\u0163it alinate acolo de atingerea sutelor de flori de caprifoi ca de ni\u015fte m\u00e2nu\u0163e de fluturi, dac\u0103 fluturii ar avea m\u00e2nu\u0163e, albe ca z\u0103pada \u015fi aurii ca soarele. De fluturi sau de altceva, \u00een aer, \u00een str\u0103lucirea orbitoare a amiezii, sunt at\u00e2tea creaturi pe care nu le putem privi, dar care se uit\u0103 la noi!<br \/>\nAm plecat apoi la Alecsandriada 2019 cu starea bun\u0103 pe care \u0163i-o dau o \u00eent\u00e2lnire scump\u0103 sufletului t\u0103u, dar \u015fi \u00eenceperea unui eveniment a\u015fteptat, stare intensificat\u0103 de \u00eenc\u00e2ntarea cu care Niadi descoperise (de fapt, redescoperise) dou\u0103 pasteluri \u015fi universul pove\u015ftilor populare zugr\u0103vit fermec\u0103tor de poet cu \u201eFe\u0163i-Frumo\u015fi cu p\u0103rul de aur, fete de \u00eemp\u0103ra\u0163i at\u00e2t de frumoase, c\u0103 par a fi rupte din soare, cai n\u0103zdr\u0103vani ce zboar\u0103 \u00een naltul cerului, \u015ferpi cu solzii de aur carii au cuiburi pline de petre scumpe, cerbi care duc \u00eentre coarne leag\u0103n de z\u00e2ne, paseri maiestre cu grai omenesc, pajuri ce locuiesc \u00een fundul p\u0103m\u00e2ntului, \u00een lumea neagr\u0103, mere de aur care se prefac \u00een palaturi \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, furci de argint care torc singure, poduri de o\u0163el, copaci cu poame de rubin \u015fi de smarald [\u2026], balauri, zmei urie\u015fi ca Sfarm\u0103-Peatr\u0103 \u015fi ca Str\u00e2mb\u0103-Lemne, c\u00e2ni cu din\u0163ii de cri\u0163\u0103\u2026\u201d<br \/>\nStare care a continuat gra\u0163ie primului moment al Reuniunilor Culturale, moment de v\u00e2rf \u015fi care \u00eentr-un anume fel a adus parte din aceste personaje \u00een zilele noastre, chiar dac\u0103 purtau costumele \u015fi aveau vocabularul secolului al XIX-lea. M\u0103 refer la deschiderea edi\u0163iei a III-a a Reuniunilor Culturale Alecsandriada de la Bac\u0103u (6-9 iunie 2019) cu spectacolul Teatrului Municipal \u201eBacovia\u201d Bac\u0103u \u201eV\u00e2rciorova. Carantin\u0103\u201d, dup\u0103 Matei Millo \u015fi Vasile Alecsandri. Un spectacol al c\u0103rui lector fusesem deja, deoarece \u201ecitesc\u201d mai multe spectacole dec\u00e2t v\u0103d, prin parcurgerea constant\u0103, atent\u0103 a cronicilor teatrale semnate de Carmen Mihalache \u00een \u201eAteneu\u201d, revista pe care o conduce cu pricepere \u015fi pasiune, \u015fi pe care le-a reunit \u00een anul 2017 \u00een elegantul volum \u201eTeatru la filtru\u201d, ap\u0103rut la Editura \u201eJunimea\u201d din Ia\u015fi. Dar cum trecuser\u0103 deja cinci ani de la consemnarea impresiilor lui Carmen Mihalache, am fost curioas\u0103 nu at\u00e2t s\u0103 le confrunt cu propriile impresii \u2013 de c\u00e2te ori am mers pe m\u00e2na redutabilului critic teatral care este Carmen Mihalache, am ajuns, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, la acelea\u015fi concluzii \u00een esen\u0163\u0103 \u2013, c\u00e2t s\u0103 v\u0103d dac\u0103 nu cumva timpul, reprezentan\u0163iile de-a lungul acestor ani nu estompaser\u0103 prospe\u0163imea, dinamismul spectacolului. Dar \u00een cazul acestei \u201eprostii mari\u201d (\u201eo prostie mare cu c\u00e2ntece r\u0103gu\u015fite \u015fi coruri zbierate, de Matei Millo \u015fi Vasile Alecsandri, prelucrate \u015fi mai proste\u015fte de C\u0103t\u0103lin \u015etef\u0103nescu, cu ajutorul substan\u0163ial al lui Doru Mare\u015f\u201d este subtitlul spectacolului \u00een regia lui Alexandru Dabija, scenografia Cristinei Ciobanu \u015fi cu muzica Adei Milea), timpul a mers \u00eenapoi, \u00eentinerind interpre\u0163ii \u015fi reaprinz\u00e2nd pl\u0103cerea jocului ca la premier\u0103, \u00eentr-un pariu pentru cucerirea publicului pe deplin c\u00e2\u015ftigat. Sala, care nu s-a zg\u00e2rcit \u00een at\u00e2t de meritatele aplauze, a fost plin\u0103, nu cred c\u0103 doar cu participan\u0163ii la Reuniuni (mul\u0163i urm\u00e2nd s\u0103 soseasc\u0103 \u00een ceasurile urm\u0103toare), probabil destui b\u0103c\u0103uani dorindu-\u015fi aceast\u0103 re\u00eent\u00e2lnire, plin\u0103 de veselie \u015fi m\u00e2hnire, de verv\u0103 \u015fi sarcasm: efectul privirii lumii rom\u00e2ne\u015fti de-acum \u00een oglinda veacului marilor oameni de teatru care au fost Matei Millo \u015fi Vasile Alecsandri, mediat cu extraordinar talent de Alexandru Dabija.<br \/>\nEnergizantul spectacol le-a preschimbat alecsandrienilor pasul ini\u0163ial de plimbare \u00eentr-unul mai alert spre Pia\u0163a Tricolorului, acolo unde, vizavi de Consiliul Jude\u0163ean Bac\u0103u (cu un anun\u0163 vizibil al Pre\u015fedin\u0163iei Rom\u00e2niei la Consiliul Uniunii Europene), \u00een fa\u0163a Casei de Cultur\u0103 care \u00eei poart\u0103 numele, ne a\u015ftepta uria\u015ful monument al lui Vasile Alecsandri \u00een viziunea lui Mircea Sp\u0103taru, lucrare a\u015fezat\u0103 de cunoscutul pictor Ilie Boca pe locul doi ca valoare, imediat dup\u0103 \u201eGeorge Bacovia\u201d al lui Constantin Popovici, \u00eentr-o anchet\u0103 realizat\u0103 de ziarul \u201eDe\u015fteptarea\u201d. At\u00e2t de \u00eenalt, \u00eenc\u00e2t a fost nevoie \u00eent\u00e2i s\u0103 se caute o scar\u0103, apoi o persoan\u0103 imun\u0103 la vertijul privirii de sus, pentru ca s\u0103 i se a\u015feze la g\u00e2t ghirlanda \u00eempletit\u0103 din ramuri de brad cu flori albe \u015fi ro\u015fii, pe care scriitoarele invitate la Reuniuni au purtat-o pe bra\u0163e ca pe o f\u0103ptur\u0103 vie, u\u015for mole\u015fit\u0103 de soare \u015fi de caden\u0163a mersului, din universul basmelor zugr\u0103vit de Alecsandri, un \u015farpe vegetal smuls din cuibul plin cu pietre scumpe al p\u0103durii \u015fi al gr\u0103dinilor.<br \/>\n<a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/18-6-e1606768905561.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/18-6-300x226.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"226\" class=\"alignnone size-medium wp-image-12445 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/226;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/18-6-300x226.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"226\" class=\"alignnone size-medium wp-image-12445\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\n Dup\u0103 aplauzele care au salutat arborarea ghirlandei, participan\u0163ii au r\u0103mas \u00eenc\u0103 o vreme \u00een Pia\u0163a Tricolorului, f\u0103c\u00e2nd poze pe grupuri, cele mai multe \u00een fa\u0163a monumentului, d\u00e2ndu-\u015fi bine\u0163e, st\u00e2nd de vorb\u0103, d\u0103ruind \u015fi primind c\u0103r\u0163i \u015fi reviste, pe care scriitorii veni\u0163i de mai departe le aveau asupra lor \u00een gen\u0163i \u00eenc\u0103p\u0103toare. De altminteri, schimbul de bucurii, cu felicit\u0103ri, cu dedica\u0163ii \u015fi autografe, avea s\u0103 continue p\u00e2n\u0103 la finalul Reuniunilor, la re\u00eentoarcere nelipsind din niciun bagaj volumul edi\u0163iei, \u201eVasile Alecsandri. Polimorfismul vie\u0163ii \u015fi operei\u201d, \u00eengrijit de Ioan D\u0103nil\u0103 \u015fi Dumitru Br\u0103neanu \u015fi ap\u0103rut la Editura \u201eAteneul scriitorilor\u201d (Bac\u0103u, 2019). Pe coperta I, a fost preferat\u0103 imaginea statuii lui Vasile Alecsandri din fa\u0163a Teatrului Na\u0163ional \u201eVasile Alecsandri\u201d din Ia\u015fi (Ia\u015fi de vreo dou\u0103 ori prezent pe lista premian\u0163ilor Reuniunilor 2019 prin scriitorii s\u0103i), iar pe coperta patru, citate din Titu Maiorescu, G. C\u0103linescu \u015fi Mihail Sadoveanu despre \u00eensemn\u0103tatea lui Vasile Alecsandri. Ca \u015fi la precedentul, \u015fi \u00een deschiderea acestui volum se g\u0103se\u015fte reprodus portretul s\u0103u de la Biblioteca Academiei (Cabinetul de stampe), cu men\u0163iunea: 14 iunie 1818, Bac\u0103u \u2013 22 august 1890, Mirce\u015fti. Deoarece corectura volumului a fost asigurat\u0103 \u00een principal de Grupul \u201eRom\u00e2na corect\u0103\u201d al Facult\u0103\u0163ii de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u (coordonat de conf. univ. dr. Ioan D\u0103nil\u0103, absolvent al Institutului Pedagogic de 2 Ani din cadrul Liceului Pedagogic\/ Colegiului Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201d Suceava \u00een 1970), mi-a f\u0103cut mare pl\u0103cere s\u0103 le d\u0103ruiesc lucrarea regretatei profesoare sucevene Lucia Boro\u015f, \u201eGre\u015feli semnalate \u00een Gramatica Academiei Rom\u00e2ne, 2005, 2008 * Rela\u0163ia apozitiv\u0103\u201d (Suceava, Editura \u201eMu\u015fatinii\u201d, 2017), tip\u0103rit\u0103 de Funda\u0163ia Cultural\u0103 \u201eLeca Morariu\u201d Suceava, condus\u0103 de farm. Maria Olar.<br \/>\nMomentul din Pia\u0163a Tricolorului s-a \u00eencheiat cu vestea bun\u0103 a proiectului reconsolid\u0103rii \u015fi reamenaj\u0103rii Casei \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, spa\u0163iul \u00een care la 31 august 1919 s-a constituit Casa de Sfat \u015fi Citire, intrat\u0103 din anul 2018, dup\u0103 o lupt\u0103 de trei decenii a aceluia\u015fi neobosit Ioan D\u0103nil\u0103, \u00een proprietatea Consiliului Jude\u0163ean Bac\u0103u. \u015ei continu\u0103 \u00een cadrul acestei relat\u0103ri cu men\u0163ionarea semn\u0103turii pre\u015fedintelui s\u0103u, Sorin Bra\u015foveanu, \u015fi pe invita\u0163ia cu care am fost onora\u0163i la Reuniunile Culturale \u201eAlecsandriada\u201d, edi\u0163ia 2019, invita\u0163ie purt\u00e2nd pe frontispiciu logoul Pre\u015fedin\u0163iei Rom\u00e2niei la Consiliul Uniunii Europene, stemele jude\u0163ului \u015fi municipiului Bac\u0103u, logoul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u00een ipostaza de partener \u015fi numele colaboratorilor: Colegiul Na\u0163ional \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u, Teatrul Municipal \u201eBacovia\u201d, Societatea Cultural-\u015etiin\u0163ific\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u, Universitatea \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, c\u0103rora \u201eVasile Alecsandri. Poliformismul vie\u0163ii \u015fi operei\u201d le adaug\u0103 Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne Ia\u015fi\/ Casa Memorial\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d Mirce\u015fti \u015fi Liceul Teoretic \u201eVasile Alecsandri\u201d Chi\u015fin\u0103u. Lipsesc cele dou\u0103 nume care le-au pus \u00een mi\u015fcare armonic\u0103 \u015fi eficient\u0103, ale ideali\u015ftilor cu incontestabil sim\u0163 practic care sunt Dumitru Br\u0103neanu, pre\u015fedintele filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, \u015fi Ioan D\u0103nil\u0103, pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Cultural-\u015etiin\u0163ifice \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u, dar toat\u0103 lumea le cunoa\u015fte \u015fi sunt primele care \u00ee\u0163i vin \u00een minte c\u00e2nd se vorbe\u015fte de alecsandrieni \u015fi de Alecsandriada.<br \/>\n\u00cen holul Hotelului \u201eDecebal\u201d Bac\u0103u, care a g\u0103zduit \u015fi edi\u0163iile precedente ale Reuniunilor, copertele galbene cu brunul c\u0103lu\u0163ului de pe stema ora\u015fului R\u00e2mnicul S\u0103rat ale Revistei \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d, revist\u0103 premiat\u0103 la edi\u0163ia a II-a, cu trei dintre realizatori printre invita\u0163i \u2013 Valeria Manta-T\u0103icu\u0163u, redactor-\u015fef, Nicolai T\u0103icu\u0163u \u015fi Stan Brebenel \u2013, atrag privirile celor care, la recep\u0163ie, \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 r\u00e2ndul pentru cazare: cine o are, cine o deschide, cine o r\u0103sfoie\u015fte este unul dintre scriitorii alecsandrieni ajun\u015fi mai devreme. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, m\u0103 num\u0103r \u015fi printre cei care au primit cea mai recent\u0103 carte de poezie a lui Nicolai T\u0103icu\u0163u, \u201eVitregii suportabile\u201d (Buz\u0103u, \u201eEditgraph\u201d, 2019), \u015fi volumul doi al c\u0103r\u0163ii \u201e\u015elefuitorii de cuvinte. O antologie a poe\u0163ilor rom\u00e2ni clasici\u201d, de Stan Brebenel (Buz\u0103u, Editura \u201eTeocora\u201d, 2019). Cum Revista \u201eSpa\u0163ii culturale\u201d continu\u0103 s\u0103 \u00eel anun\u0163e director de onoare pe Radu C\u00e2rneci \u00een chenar \u00eendoliat, primele versuri pe care simt nevoia s\u0103 le citesc din antologie \u00eei apar\u0163in: \u201eDe departe venind ca o pas\u0103re obosit\u0103\/ aripile \u0163i le tragi \u00eenl\u0103untrul pietrei\/ ad\u00e2nc, s\u0103 acopere inima ucisului\/ drumul pl\u00e2nsului\/ drumul \u00eenvinsului.\/\/ Semne ciudate, c\u00e2ntec de moarte s\u0103pat\/ sau de laud\u0103 vorbe, nume de neam\/ tocit\u0103 carte de piatr\u0103 coboar\u0103 sub tine\/ drumul tat\u0103lui meu\/ drumul meu m\u00e2ine\u2026\u201d \u015ei cum \u201em\u00e2ine\u201d a fost, cum to\u0163i trei l-au condus pe ultimul drum, eu \u00eentreb, iar Valeria poveste\u015fte pe o und\u0103 de frig p\u0103trunz\u0103tor.<br \/>\nDiminea\u0163a zilei de vineri, 7 iunie 2019, \u00eencepe cu drumul negr\u0103bit spre sala de lectur\u0103 a Bibliotecii Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, cu saluturi care ne fac bine, nou\u0103, dar poate \u015fi lor, \u00eent\u00e2i lui Bacovia \u015fi pe urm\u0103 lui Alecsandri, c\u0103ruia semnele furtunii de peste noapte nu i-au clintit ghirlanda. Ora\u015ful ni se arat\u0103 curat, frumos, cu trandafiri \u015fi iasomia \u00een floare. Ajungem \u00eentre cei dint\u00e2i \u00een campusul universitar, unde am mai fost \u015fi la s\u0103rb\u0103tori ale Revistei \u201eAteneu\u201d, \u00eentr-un labirint de c\u0103r\u0163i, din care nimeni nu iese cum a intrat, \u00eent\u00e2mpina\u0163i de \u201eo minune luminoas\u0103\u201d \u2013 vis\u0103torul Alecsandri. \u015ei regele, \u015fi c\u0103r\u0163ile instaureaz\u0103 un ton sc\u0103zut al discu\u0163iilor, uneori chiar desonorizate de fo\u015fnetul revistelor: \u201eAteneu\u201d (num\u0103rul din mai, anun\u0163\u00e2nd \u201eDalta \u015fi trompeta. Apocalipsis-ul lui Adrian G. Romila\u201d, de Adrian Jicu; \u201eBroderii \u015fi \u0163es\u0103turi la Putna\u201d, de Marius Manta; \u201ePariul pe carte\u201d, de \u015etefan Radu; \u201eIdentitate subiectiv\u0103\u201d, de Dan Per\u015fa; \u201eInefabile, dadaistele holograme\u201d, de Viorel-Florin Costea \u015fi \u201eO silabisire necesar\u0103\u201d, de Vasile Spiridon), \u201ePlumb\u201d (de asemenea num\u0103rul din mai, cu Ioan Pr\u0103ji\u015fteanu, director, \u015fi Dumitru Br\u0103neanu, redactor-\u015fef, \u00een care semneaz\u0103 \u015fi sucevenii Ioan \u0162icalo, Decebal-Alexandru Seul \u015fi Liviu Popescu, membru al Filialei Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor \u015fi participant la Alecsandriada, al\u0103turi de Niadi Cernica \u015fi de semnatara acestor r\u00e2nduri), \u201e13 Plus\u201d (cu Petru Isachi redactor-\u015fef \u015fi fondator \u015fi cu elevul Alex Oko\/ Alexandru Ocola\u015fu, de la Colegiul Na\u0163ional de Art\u0103 \u201eGeorge Apostu\u201d Bac\u0103u, redactor-\u015fef adjunct, ajuns\u0103, eroic, la num\u0103rul 192) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, periodicul \u201eCadran cultural\u201d (cu Petre Vlase, director, \u015fi av\u00e2ndu-l redactor-\u015fef pe Cornel Galben, cunoscut ziarist, editor \u015fi autorul valoroaselor dic\u0163ionare de personalit\u0103\u0163i ale jude\u0163ului). De la Cornel Galben primesc \u015fi un dar special, de mare ging\u0103\u015fie, \u201e\u0162ie, Doamne!\u201d, de Ana-Sofia Galben (Bac\u0103u, Editura Corgal Press, 2019), o plachet\u0103-album cu desenele de inspira\u0163ie religioas\u0103 ale \u00eenzestratei feti\u0163e care de cur\u00e2nd a \u00eemplinit zece ani. \u00cei povestesc de cartea de Poezii ale M\u0103icu\u0163ei, proinstare\u0163a Vorone\u0163ului, stavrofora Irina P\u00e2ntescu, \u015fi-i promit s\u0103-i trimit acest preaplin al inimii micu\u0163ei Ana-Sofia, s\u0103 o a\u015feze al\u0103turi. Ceva, esen\u0163ial, le apropie.<br \/>\nAsear\u0103 m-am rev\u0103zut doar dup\u0103 c\u00e2teva zile de la \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103 la Uniunea Scriitorilor din Moldova cu prof. Silvia Str\u0103til\u0103, semn\u0103tur\u0103 \u00een presa de peste Prut, dar \u015fi \u00een paginile de literatur\u0103 \u015fi art\u0103 ale cotidianului \u201eCrai nou\u201d de la Suceava, invitat\u0103 cu un m\u0103nunchi de eleve de la Liceul Teoretic \u201eVasile Alecsandri\u201d din Chi\u015fin\u0103u, unde pred\u0103 limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. Acum m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc dup\u0103 15 ani, c\u00e2\u0163i au trecut de la Salonul Interna\u0163ional de Carte pentru Copii de la Chi\u015fin\u0103u, unde ne-am cunoscut, cu scriitorul Ion Anton, neobositul \u015fi tot t\u00e2n\u0103rul realizator al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eeducativ-cognitiv \u015fi literar-artistic pentru copii \u015fi adolescen\u0163i\u201d \u201eFlorile Dalbe\u201d, din care aleg c\u00e2teva numere, s\u0103 le citesc pe \u00eendelete, acas\u0103. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 \u015fi eu, \u015fi Nicolae C\u00e2rlan am scris despre c\u0103r\u0163ile sale \u015fi sunt r\u0103spl\u0103tit\u0103 pentru publicarea bunelor impresii cu o carte nou\u0103, romanul \u201eIe\u015firea din uitare\u201d (Chi\u015fin\u0103u, Editura \u201eLumina\u201d, 2019). La r\u00e2ndu-mi, \u00eei ofer un buchet de felicit\u0103ri, nu numai pentru acest roman, ci \u015fi pentru premiul pentru promovarea crea\u0163iei argheziene de la Festivalul Interna\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eTudor Arghezi\u201d T\u00e2rgu-Jiu \u2013 T\u00e2rgu-C\u0103rbune\u015fti (24-26 mai 2019), care l-a situat pe podium al\u0103turi de Vasile B\u00e2cu, de la Her\u0163a (Cern\u0103u\u0163i), festival de prestigiu, care la aceast\u0103 a 39-a edi\u0163ie i-a \u00eencununat cu Premiul Opera Omnia \u201eTudor Arghezi\u201d pe poeta Nora Iuga \u015fi pe criticul literar Vasile Spiridon \u2013 pentru scriitori rom\u00e2ni \u2013, iar pentru scriitori str\u0103ini, pe Enrique Nogueras, scriitorul \u015fi universitarul spaniol, pe care \u00eel voi asculta \u00een cur\u00e2nd, la Cern\u0103u\u0163i, la edi\u0163ia a patra a mesei rotunde organizate de Gina Puic\u0103 de la Universitatea \u201e\u015etefan cel Mare\u201d Suceava, lector de limba rom\u00e2n\u0103 la Universitatea Na\u0163ional\u0103 Cern\u0103u\u0163i, \u201eEminescu, \u00een limbile lumii. Traduceri, receptare critic\u0103 \u015fi academic\u0103\u201d. \u015ei cum o manifestare literar\u0103 este \u015fi un viu salon de carte \u015fi de ve\u015fti din lumea c\u0103r\u0163ilor, titlurilor pe care a\u015ftept s\u0103 le parcurg c\u00e2t de repede le al\u0103tur volumul I din \u201eCa viermele \u00een hrean. Amintiri necenzurate\u201d al lui Viorel Savin, ap\u0103rut la \u201eAteneul scriitorilor\u201d (Bac\u0103u, 2018), iar nout\u0103\u0163ilor de la T\u00e2rgu-Jiu \u2013 T\u00e2rgu-C\u0103rbune\u015fti, invitarea, anun\u0163\u00e2nd un premiu, al poetei Silvia-Ioana Sofineti, fiica scriitorilor Valeria Manta-T\u0103icu\u0163u \u015fi Nicolai T\u0103icu\u0163u, la Galele Festivalului-Concurs Na\u0163ional de Literatur\u0103 \u201eAlexandru Macedonski\u201d 2019, organizat la Bucure\u015fti de Asocia\u0163ia Macedonenilor din Rom\u00e2nia.<br \/>\nConferin\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 ce ne-a reunit \u00een Biblioteca Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u \u00eei a\u015faz\u0103 \u00een fa\u0163a noastr\u0103 pe Dumitru Br\u0103neanu, Ioan Holban, Carmen Mihalache, Mircea Colo\u015fenco \u015fi Ioan D\u0103nil\u0103, c\u0103ruia Dumitru Br\u0103neanu \u00eei \u00eencredin\u0163eaz\u0103 misiunea moder\u0103rii lucr\u0103rilor \u015fi care sper\u0103 ca ansamblul edi\u0163iei s\u0103 fie \u201eo ac\u0163iune cu folos pentru Bac\u0103u \u015fi pentru gloria lui Alecsandri\u201d. Lu\u0103rile la cuv\u00e2nt vor fi \u00eenso\u0163ite permanent de microfonul lui Eugen Ungureanu, care \u00eenregistreaz\u0103 interven\u0163iile pentru televiziunealiterar\u0103.ro. Dup\u0103 o uvertur\u0103 liric\u0103 \u2013 M\u0103d\u0103lina R. Lisnic, din R. Moldova, student\u0103 \u00een anul I (Francez\u0103-Rom\u00e2n\u0103) la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, ne poveste\u015fte: \u201eNu \u015ftiam s\u0103 citesc, c\u00e2nd mama m-a \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost \u00abOaspe\u0163ii prim\u0103verii\u00bb\u201d \u015fi ne recit\u0103 propria crea\u0163ie dedicat\u0103 \u201eLui Vasile Alecsandri\u201d: \u201eFocul vesel c\u00e2nd \u00eel vede \u00eei arat\u0103 basme multe,\/ Criv\u0103\u0163u-i c\u00e2nt\u0103 colinde, \u015fi el st\u0103 s\u0103 le asculte.\/ Diminea\u0163a, pe r\u0103coare, soarele \u00eel cheam\u0103-afar\u0103\/ S\u0103 se scalde \u00een c\u0103ldur\u0103 l\u00e2ng\u0103 june flori de var\u0103\u201d \u2013, ni se adreseaz\u0103 Liviu Chiscop, din Valea Budului, comuna M\u0103rgineni, jude\u0163ul Bac\u0103u.<br \/>\nPreciz\u0103rile \u00ee\u015fi au rostul lor, comunicarea fiind o incursiune biografic\u0103 \u201ePe urmele lui Vasile Alecsandri\u201d. Liviu Chiscop este \u00een primul r\u00e2nd adeptul lui 21 iulie 1821 ca data na\u015fterii \u201emarelui scriitor \u015fi om politic\u201d \u015fi tot \u00een primul r\u00e2nd sus\u0163in\u0103tor al ivirii sale pe lume \u201ela Valea Budului, la 10 km de ora\u015f, \u00een locul numit \u00abIzvorul Rece\u00bb\u201d, chiar \u201e\u00een curtea\u201d sa. Mai multe, \u00een viitoarele dou\u0103 volume \u00een preg\u0103tire, cercetare, eseuri, \u201eAlecsandri \u015fi Bac\u0103ul\u201d.<br \/>\nElena Bostan-Delavicov (c\u00e2teva decenii profesoar\u0103 la Colegiul Na\u0163ional \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, acum stabilit\u0103 \u00een Ia\u015fi, ceea ce nu o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 conduc\u0103 \u00een continuare asocia\u0163ia b\u0103c\u0103uan\u0103 a bucovinenilor \u015fi care \u00eemi d\u0103ruise cartea de versuri \u201eEvad\u0103ri multiple\u201d \u2013 Bac\u0103u, Editura \u201eAteneul scriitorilor\u201d, 2018) este, ca poet\u0103, la fel de generoas\u0103 cu to\u0163i participan\u0163ii, c\u0103rora le ofer\u0103 un intermezzo liric: poemul \u201eCelui \u00abvecinic t\u00e2n\u0103r \u015fi ferice\u00bb\u201d \u2013 \u201epoetul viseaz\u0103\/ la vara de pe malul Siretului,\/ unde lumina\/ se prelinge \u00eencet&#8230;\u201d \u2013 \u015fi un am\u0103nunt interesant: existen\u0163a unor pre\u015fedin\u0163i ai statului Chile cu numele Alessandri.<br \/>\nDac\u0103 m-a bucurat s\u0103 r\u0103spund cu ve\u015fti bune despre istoricul literar Nicolae C\u00e2rlan \u00eentreb\u0103rii istoricului literar Mircea Colo\u015fenco, nu mai pu\u0163in ne-au bucurat pe to\u0163i participan\u0163ii darul pentru Casa Vasile Alecsandri: dou\u0103 edi\u0163ii rare din crea\u0163ia poetului, de la \u00eenceputul secolului XX, \u015fi felicit\u0103rile Domniei Sale adresate organizatorilor Alecsandriadei, cinstirea \u00een acest fel a autorului imnurilor Ginta latin\u0103, Hora Unirii, precum \u015fi a \u201eImnului Regal pe care l-au c\u00e2ntat str\u0103bunicii no\u015ftri\u201d, personal consider\u00e2nd c\u0103 nu e at\u00e2t de important unde s-a n\u0103scut exact, c\u00e2t faptul c\u0103 \u201eeste poetul nostru\u201d, c\u0103 poezia sa \u00eenc\u0103 o recit\u0103m, \u00eenc\u0103 o avem \u00een suflet. \u00cen ceea ce prive\u015fte data na\u015fterii, op\u0163iunea lui Mircea Colo\u015fenco se afl\u0103 \u00een chiar titlul comunic\u0103rii din volumul Conferin\u0163ei: \u201eVasile Alecsandri \u2013 poetul gintei latine * 14 iunie 1818, Bac\u0103u \u2013 22 august 1890, Mirce\u015fti\u201d. O alt\u0103 comunicare din acest volum, privind tot \u201eC\u00e2ntecul gintei latine\u201d, apar\u0163ine venerabilului profesor \u015fi istoric literar sucevean Paul Leu, stabilit \u00een Kenmore, Washington, Statele Unite, \u201ePrimul premiu interna\u0163ional acordat literaturii rom\u00e2ne\u201d (pe care o vom publica \u015fi \u00een \u201eCrai nou\u201d), comunicare \u015fi autor care au avut parte de elogiul public al lui Ioan D\u0103nil\u0103. Urmat de momentul liric Doru Ciucescu, moment inspirat de arborarea ghirlandei la statuia lui Vasile Alecsandri din Pia\u0163a Tricolorului.<br \/>\n\u00cen continuare, re\u00eentorc\u00e2ndu-ne la \u201eC\u00e2ntecul gintei latine\u201d, poeta Cecilia Moldovan a abordat tema \u201eVasile Alecsandri \u015fi poe\u0163ii felibri \u00een contextul literar european\u201d, iar epigramistul Vasile Larco a solicitat aten\u0163ia publicului 72 de secunde pentru o medita\u0163ie personal\u0103 \u00een fa\u0163a ruinelor Casei Alecsandri. Cu o comunicare despre \u201eVasile Alecsandri \u2013 europeanul anticipator de forme literare \u015fi teme poetice pentru dou\u0103 veacuri\u201d \u00een volum, profesorul Grigore Codrescu a preferat s\u0103 vorbeasc\u0103 despre una-alta, referitor la Alecsandri, desigur, amintind, de pild\u0103, c\u0103 \u00een 1854 a ap\u0103rut sub conducerea sa revista \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, detaliu nespecificat pe frontispiciul actualei publica\u0163ii a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, cum ar fi corect, de\u015fi, pe pagina de Facebook a filialei de care se ocup\u0103, scriitoarea Cristina \u015etefan i-a reluat \u201ecerin\u0163a\u201d. Cu accent pe \u201eR\u0103zbunarea lui Statu-Palm\u0103\u201d, profesoara Elena Simionescu a vorbit despre \u201eVasile Alecsandri \u015fi \u00abcomorile poeziei populare\u00bb\u201d, iar Adrian-Dinu Rachieru, \u00eendemn\u00e2ndu-ne \u201es\u0103 dep\u0103\u015fim prejudecata superficialit\u0103\u0163ii \u015fi leneviei lui Vasile Alecsandri\u201d, cu referiri la bogata sa coresponden\u0163\u0103, a v\u0103zut \u00een el \u201eo fabuloas\u0103 personalitate\u201d, care \u00eens\u0103, \u201ep\u00e2n\u0103 acum, n-a avut \u015fansa unui exeget tenace de talia devotatului Constantin C\u0103lin, f\u0103c\u00e2nd din \u00abtriumful unui marginal\u00bb o tem\u0103 obsesiv\u0103, \u00abde-o via\u0163\u0103\u00bb\u201d.<br \/>\n\u201eLa \u00abV\u00e2rciorova\u00bb, acolo e Alecsandri!\u201d a exclamat Petru Isachi, cu trimitere la spectacolul Teatrului \u201eBacovia\u201d Bac\u0103u, nemul\u0163umit c\u0103 \u201ene ax\u0103m prea mult pe autor\u201d, uit\u00e2nd c\u0103 opera conteaz\u0103, \u00een spiritul convingerii lui G. C\u0103linescu, \u201eiar opera trebuie modernizat\u0103\u201d. Despre actualizarea operei, mai exact a crea\u0163iei dramatice a lui Vasile Alecsandri a vorbit cu implicare afectiv\u0103, l\u0103ud\u00e2nd din toat\u0103 inima \u015fi \u201eV\u00e2rciorova. Carantin\u0103\u201d, \u015fi \u201eS\u00e2nziana \u015fi Pepelea\u201d, tot \u00een regia lui Alexandru Dabija, criticul teatral Carmen Mihalache, directorul Revistei \u201eAteneu\u201d, \u00eencheind cu o concluzie care cu siguran\u0163\u0103 va fi asociat\u0103 acestei edi\u0163ii a Alecsandriadei: \u201eS\u0103 mergem s\u0103 vedem spectacole Alecsandri de calitate!\u201d<br \/>\n Istoricul literar Ioan Holban a povestit despre pierderea irecuperabil\u0103 a Casei Alecsandri din Ia\u015fi, ceea ce face din viitoarea Cas\u0103 de Sfat \u015fi Citire din Bac\u0103u \u015fi din Conacul de la Mirce\u015fti singurele spa\u0163ii memoriale dedicate scriitorului, omului politic, diplomatului, personalitate emblematic\u0103 a unei genera\u0163ii care a ales calea european\u0103 \u015fi s-a luptat pentru alegerea sa, observ\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 niciun studiu serios care s\u0103 explice de ce dup\u0103 aceea societatea rom\u00e2neasc\u0103, \u00een ansamblul ei, a preferat o alta.<br \/>\nCel mai spectaculos moment al Conferin\u0163ei l-a constituit, dup\u0103 p\u0103rerea mea, cel care l-a avut protagonist pe Ioan D\u0103nil\u0103. Cu o cutie uria\u015f\u0103 de c\u0103r\u0163i, \u00eenrudit\u0103 prin propor\u0163ii cu l\u0103doiul pe care aveam s\u0103-l vedem s\u00e2mb\u0103t\u0103 la Mirce\u015fti \u015fi \u00een care era transportat\u0103 de la mo\u015fie la tren coresponden\u0163a lui Vasile Alecsandri cu Occidentul, Domnia Sa a sus\u0163inut, sprijinit de muntele de c\u0103r\u0163i \u015fi de numele de seam\u0103 de pe copertele lor, 14 iunie 1818 ca dat\u0103 a na\u015fterii poetului. Dup\u0103 care, recuperat\u0103 de la un anticariat de la Paris, ne-a ar\u0103tat triumf\u0103tor una dintre primele piese de rezisten\u0163\u0103 ale viitorului Muzeu Alecsandri care va exista \u00een Casa de Sfat \u015fi Citire: ochelarii Paulinei Alecsandri, de al c\u0103ror \u015fnur \u00eei r\u0103m\u0103sese prins un fir de p\u0103r, pentru istoria literar\u0103, mai pre\u0163ios ca aurul.<br \/>\nDup\u0103-amiaza scena \u2013 scena la propriu a Ateneului Bac\u0103u \u2013 \u015fi \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi sala au apar\u0163inut tinerilor alecsandrieni. C\u00e2ntec, joc \u015fi voie bun\u0103, c\u00e2ntecul \u015fi jocul populare, mo\u015ftenite, conservate \u015fi puse \u00een lumin\u0103 cu entuziasm \u015fi \u00eenzestrare de elevii Colegiului Na\u0163ional \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u \u015fi de grupul de studen\u0163i de la Universitatea \u201eVasile Alecsandri\u201d Bac\u0103u, grup intitulat \u201ePasteluri b\u0103c\u0103uane\u201d, cu o siguran\u0163\u0103 profesionist\u0103 a interpret\u0103rii, de\u015fi \u00eenfiin\u0163at doar \u00een acest an. Aplauzele au fost, mie \u00een mie, meritate, dar emo\u0163ia a venit de peste Prut, de la Liceul Teoretic \u201eVasile Alecsandri\u201d din Chi\u015fin\u0103u, de la profesoara Silvia Str\u0103til\u0103 \u015fi cele \u015fase eleve ale ei: Enachi Emilia, Corni\u0163\u0103 C\u0103t\u0103lina, Ursu Adriana, Danu Daniela, Creciun Maria \u015fi Lungu Elvira. \u00cen primul r\u00e2nd de la emo\u0163ia cu care prof. Silvia Str\u0103til\u0103 s-a adresat organizatorilor, publicului \u015fi care s-a transmis subtil \u015fi profund tuturor: \u201eSuntem onora\u0163i \u015fi \u00een acest an de invita\u0163ie, v\u0103 mul\u0163umim pe aceast\u0103 cale \u015fi recunoa\u015ftem c\u0103 ne-ar fi fost greu s\u0103 lipsim de la a III-a edi\u0163ie. Probabil ceea ce une\u015fte Alecsandri sau mai bine zis dorin\u0163a de solidaritate \u00abHai s\u0103 d\u0103m m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103\/ Cei din patria rom\u00e2n\u0103\u00bb nu se dezbin\u0103 definitiv nici peste ani. Dac\u0103 a\u015f face o retrospectiv\u0103 a celor dou\u0103 edi\u0163ii, \u00eemi amintesc c\u0103 la prima elevii mei, \u00een afar\u0103 de bucuria \u015fi inimile calde, dar \u015fi sincere cu care am venit, au adus \u015fi poezia senin\u0103, pe unde geroas\u0103, pe unde r\u0103coroas\u0103, cu ar\u015fi\u0163a verii, adic\u0103 am venit cu un recital din pastelurile poetului, spre a ne convinge c\u0103 spa\u0163iul rom\u00e2nesc este mai frumos ca nimeni altul, pentru c\u0103 e al nostru. \u00cen 2018, \u00een anul centenar, la cea de-a doua edi\u0163ie, ne-am g\u00e2ndit c\u0103 recitalul nostru trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 poezia patriotic\u0103 a lui Alecsandri, poate visul de unitate al rom\u00e2nilor pe care l-a avut bardul de la Mirce\u015fti peste 100 de ani se realizeaz\u0103. Dar n-a fost a\u015fa. Probabil nu am \u00eenv\u0103\u0163at bine poezia patriotic\u0103 a lui Vasile Alecsandri, iar idealul s\u0103u \u00eenc\u0103 \u00eel mai \u00eensu\u015fim! La cea de a III-a edi\u0163ie a Alecsandriadei, elevii de la Liceul \u00abAlecsandri\u00bb din Chi\u015fin\u0103u mai fac un efort de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi v\u0103 prezint\u0103 secven\u0163e postlecturale din c\u0103r\u0163ile scrise de dvs. consacrate Alecsandriadei, pe care ni le-a\u0163i d\u0103ruit la \u00eent\u00e2lnirile precedente, dovad\u0103 a recunoa\u015fterii muncii, talentului, cercet\u0103rii, scrisului acelor autori pentru care Vasile Alecsandri \u00abal nostru, al tuturor\u00bb, dup\u0103 cum scria prof. Ioan D\u0103nil\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 ne adune nu doar ca s\u0103 ne rug\u0103m pentru el, dar ne motiveaz\u0103 s\u0103 mai exist\u0103m at\u00e2ta timp c\u00e2t ne mai pas\u0103 de valorile rom\u00e2ne\u015fti culturale\u201d. Apoi prin elegan\u0163a natural\u0103, prin talentul liceenelor, prin grija pentru fiecare am\u0103nunt, de la \u015ftergarul a\u015fezat la marginea scenei ca un covor la intrarea \u00een casa inimii, de la buchetul tricolor la ia, costumul na\u0163ional, de la coroni\u0163a sau floarea din p\u0103r \u015fi cartea din m\u00e2ini la co\u015ful cu bun\u0103t\u0103\u0163ile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi c\u0103minului rom\u00e2nesc, purtate printre spectatori, d\u0103ruite lor. Eu m-am \u00eentors la Suceava cu un hulub copt ca \u00een copil\u0103rie pentru pasca Pa\u015ftelui, pentru pasca \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii \u015fi cu glasurile pure ale adolescentelor r\u0103sun\u00e2nd \u00een amintire ca ni\u015fte clopo\u0163ei de cle\u015ftar, \u00een c\u00e2ntecul despre speran\u0163a reg\u0103sirii fra\u0163ilor:   \u201eS-a deschis fereastra, ca o ran\u0103 veche\/ Mama ne a\u015fteapt\u0103, nop\u0163i \u00eentregi de veghe\/ S\u0103 venim acas\u0103, \u015fi m\u0103car o dat\u0103\/ S\u0103 mai st\u0103m la mas\u0103, a\u015feza\u0163i gr\u0103mad\u0103.\/\/ Pe deasupra por\u0163ii, \u00eenfloresc salc\u00e2mii\/ \u015ei \u00een miezul nop\u0163ii amiroase-a p\u00e2ine\/ Rumen\u0103 \u015fi cald\u0103, mama noastr\u0103 coace\/ Din f\u0103in\u0103 alb\u0103 un hulub de pace\/\/ \u015ei \u00eei zice: \u00abDu-te, prin str\u0103ini departe,\/ De-mi p\u0103ze\u015fte puii de r\u0103zboi \u015fi moarte.\/ S\u0103 le mearg\u0103-n toate, toate s\u0103 le ias\u0103\/ \u015ei de-o fi s\u0103 poat\u0103, s\u0103 mai vin\u0103-acas\u0103.\u00bb\/\/ \u015ei hulubul zboar\u0103, alb ca dorul mamei,\/ Pe la to\u0163i coboar\u0103 \u015fi pe to\u0163i ne cheam\u0103.\/ Poate c\u0103 s-a face pace-n toat\u0103 lumea\/ Dac\u0103 mama-\u015fi coace s\u00e2mb\u0103ta hulubii\u201d. Da, tulbur\u0103tor spectacolul grupului din Chi\u015fin\u0103u!<br \/>\nDecernarea premiilor Reuniunilor Culturale Alecsandriada 2019 ne-a adus de la mi\u015fc\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire cu tinere\u0163ea, cu tinere\u0163ea s\u0103rb\u0103torind valorile \u00een care credea Vasile Alecsandri, \u00een Aula Universit\u0103\u0163ii \u201eVasile Alecsandri\u201d din Bac\u0103u, unde festivitatea \u00eencepe cu glasul puternic, venind de peste veac al Poetului: \u201eE unul care c\u00e2nt\u0103 mai dulce dec\u00e2t mine?\/ Cu-at\u00e2t mai bine \u0163\u0103rii, \u015fi lui cu-at\u00e2t mai bine.\/ Apuce \u00eenainte           s-ajung\u0103 c\u00e2t de sus. \/La r\u0103s\u0103ritu-i falnic se-nchin\u0103-al meu apus\u201d, cu vibra\u0163ia pe care i-o simte Gheorghe Geo Popa, absolventul de Art\u0103 Teatral\u0103, de o via\u0163\u0103 iubitor de poezie, prezent \u00eens\u0103 la manifestare \u00een calitatea pe care o de\u0163ine de c\u00e2\u0163iva ani, de secretar de stat \u00een Ministerul Culturii \u015fi Identit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale, cu felicit\u0103ri pentru \u201ecei care organizeaz\u0103 aceast\u0103 frumoas\u0103 aventur\u0103 spiritual\u0103 la Bac\u0103u\u201d.<br \/>\nDar iat\u0103 \u015fi premiile decise de juriul alc\u0103tuit din Ioan Holban (pre\u015fedinte), Valeria Manta-T\u0103icu\u0163u, Viorel Dinescu, Petre Isachi \u015fi Victor Munteanu (membri), \u0163in\u00e2nd cont \u015fi de propunerile altor filiale ale Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia: Premiul Opera Omnia \u201eVasile Alecsandri\u201d criticului \u015fi istoricului literar Alex \u015etef\u0103nescu, Bucure\u015fti, cu o laudatio rostit\u0103 de Ioan Holban: \u201eAm senza\u0163ia, c\u00e2nd m\u0103 v\u0103d cu el, c\u0103 m\u0103 v\u0103d cu \u00eens\u0103\u015fi Istoria Literaturii Rom\u00e2ne\u201d; Premiul de Excelen\u0163\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d pentru Poezie: Adi Cristi, Ia\u015fi (laudatio \u2013 Cassian Maria Spiridon); Premiul de Excelen\u0163\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d pentru Proz\u0103: Dan Per\u015fa, Bac\u0103u (laudatio \u2013 Violeta Savu), Premiul de Excelen\u0163\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d pentru Dramaturgie: Flavius Luc\u0103cel, Cluj-Napoca (laudatio \u2013 Adrian Alui Gheorghe), Premiul de Excelen\u0163\u0103 \u201eVasile Alecsandri\u201d pentru Critic\u0103 \u015fi Istorie Literar\u0103: Adrian-Dinu Rachieru, Timi\u015foara (laudatio \u2013 Ioan D\u0103nil\u0103). S-au mai acordat premii de excelen\u0163\u0103 revistelor \u201eConvorbiri literare\u201d (director, Cassian Maria Spiridon) \u015fi \u201eBucure\u015ftiul literar \u015fi artistic\u201d (redactor-\u015fef, Florentin Popescu) \u015fi premii speciale grupului de elevi condus de prof. Silvia Str\u0103til\u0103, de la Liceul Teoretic \u201eVasile Alecsandri\u201d din Chi\u015fin\u0103u, \u015fi Revistei \u201e13 Plus\u201d (redactor-\u015fef, Petre Isachi). Bucuroas\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru laurea\u0163ii lega\u0163i de Bucovina \u2013 Alex \u015etef\u0103nescu \u015fi Adrian-Dinu Rachieru \u2013 \u015fi de cel plecat peste Prut cu Silvia Str\u0103til\u0103 \u015fi elevii s\u0103i, am aplaudat cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 n\u0103dejdea dlui Gheorghe Geo Popa c\u0103 \u00een anul 2021 va primi Premiul pentru Citire \u00een Casa de Sfat \u015fi Citire visat\u0103 de Vasile Alecsandri la Bac\u0103u. \u015ei mi-a pl\u0103cut, pentru elegan\u0163\u0103, m\u0103rturisirea lui Flavius Luc\u0103cel c\u0103 \u00eel onoreaz\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 acest premiu dup\u0103 dramaturgul Dumitru Crudu, prezent \u00een aul\u0103, la precedenta edi\u0163ie a Alecsandriadei.<br \/>\nNu am fost singura care a pre\u0163uit includerea \u00een programul edi\u0163iei c\u0103l\u0103toria la Mirce\u015fti, la casa cl\u0103dit\u0103 de Vasile Alecsandri \u015fi l\u0103sat\u0103 de Paulina, prin nepoatele ei, mo\u015ftenire Academiei Rom\u00e2ne, ast\u0103zi muzeu al Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi, sub auspiciile Consiliului Jude\u0163ean Ia\u015fi. Mobilier, documente, tablouri. Nu m\u0103 despart u\u015for de portrete, de\u015fi unicul pe care \u00eel v\u0103d cu adev\u0103rat este cel zugr\u0103vit de Iraclie Porumbescu: \u201e\u2026era de statur\u0103 mijlocie, dar\u0103 sprinten\u0103 \u015fi ml\u0103dioas\u0103. Fa\u0163a-i era r\u0103tunzie \u015fi cu tr\u0103s\u0103turi din cele mai simpatice. Fruntea-i bine desvoltat\u0103, pe care nu o \u00eempresura niciun p\u0103r p\u00e2n\u0103 dup\u0103 v\u00e2rful capului, ce \u00eens\u0103 nu-i sc\u0103ri amenitatea, ba, pot s\u0103 zic frumuse\u0163ea, niciun pic. Ochii \u00eei erau negri, iar\u0103 spr\u00e2ncenele negre deplin \u015fi \u00eencordate sus \u015fi cumetrici, apoi \u00eempreunate la mijloc, gemeni una de alta, ce-l f\u0103cea \u015fi mai frumos, \u015fi mai dr\u0103g\u0103la\u015f. Gura-i simpatic propor\u0163ionat\u0103 \u015fi nasul, tot a\u015fa. Buza-i superioar\u0103 o orna o mustea\u0163\u0103 nu mare, neagr\u0103, ca \u015fi spr\u00e2ncenele \u015fi ca p\u0103rul, acesta scurt, din d\u0103r\u0103tul capului. Barba \u015fi fauretele \u015fi le v\u0103dea. Era pe atunci de 26-27 ani. \/\/Fiind vara, afar\u0103 de c\u00e2teva excep\u0163iuni, se \u00eembr\u0103ca schimbi\u015f, ca \u015fi intimul s\u0103u amic Costachi Negri, \u00een bluz\u0103 \u015fi pantaloni ba albi, ba naranzii, la g\u00e2t f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103toare, ci numai cu gulerul c\u0103me\u015fii \u00eendoit \u00een jos. \u00cen cap cu p\u0103l\u0103riu\u0163\u0103 panama fin\u0103. Mersul \u00eei era pururea galant, dar nicic\u00e2nd afectat\u201d.<br \/>\nAm trecut din \u00eenc\u0103pere \u00een \u00eenc\u0103pere, respira\u0163ia noastr\u0103 aburind oglinzi, sticla fotografiilor \u015fi a vitrinelor p\u00e2n\u0103 ce trecutul s-a v\u0103zut mai bine, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am ajuns s\u0103 \u015foptim cu glasul nostru, \u00een interioritatea noastr\u0103, convingerea rostit\u0103 r\u0103spicat de Ioan Holban \u00een cealalt\u0103 diminea\u0163\u0103, a Conferin\u0163ei, despre \u201eprima noastr\u0103 capital\u0103 european\u0103 \u2013 prispa conacului de la Mirce\u015fti\u201d, unde \u201eVasile Alecsandri \u015fi-a scris opera f\u0103r\u0103 nicio emo\u0163ie, f\u0103r\u0103 niciun complex provincial\u201d. \u015ei am privit ca hipnotiza\u0163i \u201el\u0103doiul\u201d coresponden\u0163ei cu Occidentul, eu \u00eent\u00e2rziind mai mult, \u00een singur\u0103tate, \u00een preajma sa, dorindu-mi m\u00e2nu\u0163e lungi de caprifoi cu care s\u0103-i ridic capacul \u015fi s\u0103 eliberez din \u00eentunericul s\u0103u bl\u00e2nd \u201ecerbi care duc \u00eentre coarne leag\u0103n de z\u00e2ne, paseri maiestre cu grai omenesc, pajuri ce locuiesc \u00een fundul p\u0103m\u00e2ntului, \u00een lumea neagr\u0103, mere de aur care se prefac \u00een palaturi \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, furci de argint care torc singure\u2026\u201d<br \/>\nApoi am stat pu\u0163in \u00een mausoleul ca o bisericu\u0163\u0103 din nordul nostru moldav \u015fi c\u00e2t s-a putut de mult \u00een parcul-p\u0103dure al conacului, cu stejari \u015fi nuci planta\u0163i de poet, acum copaci seculari ocroti\u0163i de lege, imen\u015fi, cei mai \u00eenal\u0163i pe care i-am v\u0103zut vreodat\u0103, cu v\u00e2rfurile deasupra zenitului, p\u00e2n\u0103 la minunea luminoas\u0103, \u015fi cu cerul la o palm\u0103 dep\u0103rtare de ramurile lor \u00eentre\u0163esute, cu r\u0103rituri pu\u0163ine, ca ni\u015fte ochi cele\u015fti, c\u00e2t s\u0103 \u015ftim c\u0103 este zi, c\u00e2t s\u0103 le c\u0103ut\u0103m cu privirile ca pe ni\u015fte taine \u015fi, cine \u015ftie, c\u00e2t s\u0103 fim privi\u0163i.<br \/>\nCineva pomene\u015fte de Mihail Sadoveanu povestind despre marele scriitor la sfin\u0163irea bisericu\u0163ei unde acel rege al poeziei \u00ee\u015fi doarme somnul de veci, alecsandrienii \u015fi Alecsandriada se \u00eendreapt\u0103 acum spre Hanul Ancu\u0163ei, de unde drumurile noastre se vor desp\u0103r\u0163i p\u0103relnic \u015fi se vor re\u00eent\u00e2lni \u00een c\u0103r\u0163ile lui Alecsandri, \u00een c\u0103r\u0163ile despre Alecsandri at\u00e2t de des c\u00e2t de des le vom deschide, p\u00e2n\u0103 vor ajunge ca r\u0103d\u0103cinile \u015fi ramurile stejarilor \u015fi nucilor de la Mirce\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Doina CERNICA Alecsandriada \u015fi alecsandrienii. Cu ochii dup\u0103 minunea luminoas\u0103 pe cer \u015fi \u00een c\u0103r\u0163i St\u0103tusem doar cu trei zile<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12443"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12443"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12443\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12446,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12443\/revisions\/12446"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12443"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12443"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12443"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}