{"id":12403,"date":"2020-11-29T21:40:24","date_gmt":"2020-11-29T18:40:24","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12403"},"modified":"2020-11-29T21:45:24","modified_gmt":"2020-11-29T18:45:24","slug":"de-ai-nostri-livia-teodorescu-manual-de-muzica-pentru-clasa-a-v-a-secundara-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12403","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Livia Teodorescu – Manual de muzic\u0103 pentru clasa a V-a Secundar\u0103 (4)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Muzica de dans str\u0103in\u0103 prezint\u0103 un infinit num\u0103r de varia\u021biuni, fiecare popor imprim\u00e2nd muzicii sale proprii de dans un caracter deosebit.
\n\u00cen unele din dansurile str\u0103ine – spre exemplu la Francezi – \u00eent\u00e2lnim un caracter de elegan\u021b\u0103 \u0219i gra\u021bie, care \u00een saloanele aristocra\u021bilor ajunge uneori p\u00e2n\u0103 la exces, dintr\u2019un spirit de conven\u021bie protocolar\u0103, conform \u00eemprejur\u0103rilor \u00een care se execut\u0103.
\nOriginea acestui soi de dansuri o g\u0103sim \u00een castelele vechilor nobili, \u00een care dansatorii purtau uneori costume speciale, la anumite ceremonii; dansul se ar\u0103ta ca o mi\u0219care lent\u0103 \u0219i fin\u0103, pe un ritm exagerat de rar.
\n\u00cen alte p\u0103r\u021bi \u2014 ca \u00een Anglia \u0219i Rusia \u2014 din contr\u0103, dansatorii se \u00eentrec \u00een o sumedenie de figuri, cu adev\u0103rate exhibi\u021bii acrobatice, constituind un gen deosebit de dansuri, \u00een care uneori se folosesc instrumente speciale, cu forme bizare \u0219i sunete distincte.
\nVom cerceta pe cele mai caracteristice din aceste dansuri str\u0103ine.<\/p>\n


\nPavana<\/strong><\/p>\n

Pavana este un dans vechi, nobil \u0219i maiestos, \u00een ritm binar. A fost la mod\u0103 de la anul 1530 p\u00e2n\u0103 \u00een timpul lui Ludovic al XIV-lea.
\nUnii sus\u021bin c\u0103 e de origine spaniol\u0103, iar al\u021bii sus\u021bin c\u0103 este
\nitalieneasc\u0103, de la Padua.
\nCuv\u00e2ntul \u201epavana” ar veni de la faptul c\u0103 dansatorii, prin mi\u0219c\u0103rile lor imitau umflarea din pene a p\u0103unului, c\u00e2nd regii, prin\u021bii \u0219i seniorii \u00ee\u0219i ar\u0103tau pe la diferite solemnit\u0103\u021bi marile lor mantile \u0219i haine de gal\u0103.
\nPavana a fost introdus\u0103 \u00een suite \u0219i dispare dup\u0103 1700.
\nC\u00e2\u021biva autori moderni au scris pavane. Pavana de Faur\u00e9, pentru 4 voci cu piano \u0219i a lui Maurice Ravel sunt mai cunoscute.
\n\"\"


\nGavota<\/strong><\/p>\n

Este un vechi dans de origin\u0103 francez\u0103, derivat din ,,branl\u201d (dans de balet), \u00een m\u0103sur\u0103 binar\u0103, cu mici s\u0103rituri. Este un dans
\nde gra\u021bie, cu mi\u0219c\u0103ri rare.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul sec. 17-lea gavota ap\u0103ru \u00een teatru, \u00een baleturi \u0219i mai t\u00e2rziu \u00een opere; apoi, prin sec. XVIII-lea, ca muzic\u0103 instrumental\u0103, gavota \u00ee\u0219i ajunge apogeul.
\nRameau a scris o gavot\u0103 celebr\u0103, cu a II-a parte \u00een ton minor, lucru foarte obi\u0219nuit la gavotele de pe vremea aceea.
\n\u00cen epoca lui Bach gavota a avut un rol oarecare \u00een suit\u0103 sau sonata. Ea se compunea din 2 p\u0103r\u021bi, prima de 4 \u0219i a II-a de 8 m\u0103suri, \u00een m\u0103sura alia breve \u0219i fiecare parte \u00eencepea pe al II-lea timp.
\n\u00cen forma sa primitiv\u0103 gavota avea particularitatea c\u0103, de\u0219i era un dans grav, totu\u0219i dansatorii s\u0103ltau, pe c\u00e2nd \u00een celelalte
\ndansuri grave mi\u0219c\u0103rile obi\u0219nuite erau mai mult lente \u0219i alunecate.
\n\"\"


\nMuseta<\/strong><\/p>\n

Museta este o bucat\u0103 de muzic\u0103 de dans, de origin\u0103 francez\u0103 cu bas continuu \u00een pedal\u0103 dubl\u0103 \u0219i ale c\u0103rei teme melodice se inspir\u0103 \u00een genere din motive simple \u0219i \u00een gen pastoral. Museta este de obicei scris\u0103 2 p\u0103r\u021bi pe o pedal\u0103, exemple ce se g\u0103sesc des \u00een buc\u0103\u021bile de compozi\u021bii engleze\u0219ti numite \u201ehornpipes\u201c.
\n\u00cen secolul al XIII-lea g\u0103sim museta \u00een ni\u0219te compozi\u021bii ale lui Perotin.
\n\u00cen epoca clasic\u0103 museta era la mod\u0103.
\n\u00cen compozi\u021biile instrumentale ale lui Dandrieu, \u00een suitele engleze ale lui Bach \u0219i \u00een piesele muzicale pentru clavecin ale lui Rameau, \u00eent\u00e2lnim multe exemple de musete.
\n\"\"


\nAllemanda<\/strong><\/p>\n

Este un dans grav, de noble\u021be, foarte vechi \u00een Fran\u021ba. Are 4 timpi \u0219i mi\u0219carea allegretto, cu o armonie \u00eengrijit\u0103, mai tot timpul merg\u00e2nd \u00een note de valori mici, \u00eencep\u00e2nd pe contratimp \u0219i cu caden\u021bele \u00een mijlocul tactului.
\nSe \u00eemparte \u00een 2 p\u0103r\u021bi, prima parte juc\u00e2ndu-se de 2 ori.
\nAllemanda a f\u0103cut parte din suita instrumental\u0103 antemerg\u0103toare simfoniei, unde era a\u0219ezat\u0103 dup\u0103 preludiu.
\nCu timpul i s\u2019a schimbat \u00eens\u0103 caracterul, devenind mai viu, \u00een m\u0103sura de 2\/4.
\nTot \u201eallemanda” se mai nume\u0219te \u00een Elve\u021bia, o arie de dans de un caracter vesel, \u00een m\u0103sura 3\/4, analoag\u0103 cu valsul.
\nBach, Haendel \u0219i Couperin, au scris un mare num\u0103r de asemenea compozi\u021biuni, iar Beethoven, a scris un caiet cu 12 dansuri allemande.
\n\"\"


\nBourr\u00e9e<\/strong><\/p>\n

E un vechi dans francez, mult popularizat \u00een unele provincii din centrul Fran\u021bei.
\nEl se prezint\u0103 sub 2 forme: forma binar\u0103, \u00een m\u0103sura alia breve \u0219i forma ternar\u0103, notat\u0103 3\/8 sau 3\/4, cu mi\u0219care u\u0219oar\u0103 \u0219i repede, cu dese sincope \u00een mijlocul m\u0103surii.
\nMae\u0219trii sec. XVII-lea \u0219i XVIII-lea au adoptat bourr\u00e9e-ul ca introduc\u021bie \u00een suitele lor.
\nDe obicei, acest dans se prezint\u0103 \u00een 2 p\u0103r\u021bi, cu 4 sau 8 m\u0103suri, model care a fost urmat de Fischer \u0219i de Bach \u00een suitele sale engleze \u0219i care se apropie mult de gavot\u0103.
\nAst\u0103zi acest dans a adoptat \u00een genere forma menuetului, dans\u00e2ndu-se \u00een sunetele cabretei – un fel de cimpoi – pe arii \u00een m\u0103sura de 3\/8.
\nDe\u0219i muzica lui este instrumental\u0103, cu toate acestea, uneori i se adapteaz\u0103 \u0219i cuvinte.
\n\"\"


\nRigaudon<\/strong><\/p>\n

Rigaudon e un dans de origin\u0103, francez\u0103, purt\u00e2nd numele unui profesor de dans, Rigaud, care l-ar fi inventat. \u00cen secolul ai XVIII-lea f\u0103cu furori \u0219i poate fi citat faimosul rigaudon de Dardanus \u0219i Rameau.
\nM\u0103sura muzicii acestui dans er\u0103 de 4\/4, iar mi\u0219carea vesel\u0103. Avea dou\u0103 p\u0103r\u021bi, iar ca final se repeta prima parte.
\n\"\"


\nTambourin<\/strong><\/p>\n

\u201eTambourin\u201c este un dans francez \u00een care m\u0103sura e marcat\u0103 prin tamburin\u0103 (o mic\u0103 tob\u0103 care se lovea cu m\u00e2na pentru a scoate efecte de ritm).
\nAcest dans are o mi\u0219care vioaie, \u00een m\u0103sura alia breve. O celebr\u0103 compozi\u021bie \u00een acest gen a scris J. Ph. Rameau.
\n\"\"


\nGiga<\/strong><\/p>\n

E un dans popular \u00een Irlanda, ap\u0103rut \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVl-lea. EI \u00ee\u0219i trage numele de la instrumentul \u201eJigg\u201c.
\nIntrodus \u00een Anglia sub domnia reginei Elisabeta, ob\u021binu succes \u0219i trecu din repertoriul balurilor \u00een acela al muzicii de camer\u0103. Apari\u021bia ei \u00een Europa dateaz\u0103 de la vizita pe care au f\u0103cut-o suveranii englezi lui Ludovic al XIV-lea.
\nLa \u00eenceput giga er\u0103 scris\u0103 \u00een m\u0103sura de 9\/8, folosindu-se des punctul, pentru a da accent primului triolet din fiecare m\u0103sur\u0103. In urm\u0103, prin sec. XVII-lea, diferi\u021bi compozitori au compus gigi \u00een m\u0103sur\u0103 binar\u0103, ar\u0103tat\u0103 prin 2,4\/4, 6\/8, 12\/8, 6\/4 sau \u00een m\u0103sur\u0103 ternar\u0103, ar\u0103tat\u0103 prin 3, 3\/4, 3\/8 \u0219i 9\/8, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 nu o scriau pentru dans.
\nVioiciunea mi\u0219c\u0103rii gighii a f\u0103cut-o s\u0103 fie aleas\u0103 totdeauna ca bucat\u0103 final\u0103 a suitei. Bach a introdus \u00een gig\u0103 bog\u0103\u021bia stilului s\u0103u contrapunctat \u0219i fugat. Ch. Bordes a compus o gig\u0103 \u00een m\u0103sura 2\/8, adapt\u00e2ndu-i \u0219i versuri de Verlaine, pentru voce.
\n\"\"


\nSarabanda<\/strong><\/p>\n

Er\u0103 un vechi dans spaniol, cu caracter grav, \u00een mi\u0219care lent\u0103 \u0219i cu muzica \u00een 3 timpi.
\nEa se danseaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een sunetele chitarei, \u00eenso\u021bit\u0103 de castagnete. La Italieni, sarabandele se dansau iute.
\nDin forma ternar\u0103, simpl\u0103 \u0219i vesel\u0103, ea devine cu timpul grav\u0103 \u0219i majestoas\u0103, ritm\u00e2ndu-se \u00een 6 timpi cu dou\u0103 m\u0103suri de c\u00e2te 3 note reunite.
\nSarabanda a fost introdus\u0103 \u00een Suitele lui H\u00e4endel, Bach \u0219i \u00een concertele lui Couperin.
\nSe disting sarabande pentru voci, pentru instrumente \u0219i sarabande pentru dans.
\n\"\"


\nGiaconna (Chaconne la Francezi).<\/strong><\/p>\n

Este un dans vechi \u00een m\u0103sura 3\/4 \u0219i cu mi\u0219care moderat\u0103. E \u00eentrebuin\u021bat \u00een oper\u0103 \u0219i balet \u0219i este format dintr\u2019o serie de fraze, de 4 sau cel mult 8 tacturi.
\nEste renumit\u0103 Giaconna de H\u00e4endel, cu 62 de varia\u021biuni, iar Bach introduce Giaconna \u00een sonata pentru violin\u0103 \u00een re minor \u0219i Brahms \u00een simfonia \u00een mi minor.
\nOrigina acestui dans este spaniol\u0103. Existau compozi\u021biuni de acest gen \u0219i pentru muzica vocal\u0103.
\nTonalitatea ei nu sufer\u0103 modula\u021biuni.
\nGiaconna se dansa prin secolul al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea.
\n\"\"


\nPassacaglia<\/strong><\/p>\n

Este un dans grav, care se dans\u0103 \u00een Fran\u021ba sub Ludovic al XIV-lea; \u00eel dansa o singur\u0103 persoan\u0103.
\nM\u0103su\u021ba lut era 3\/4.
\nBuxtehude a scris o celebr\u0103 passacaglia pentru org\u0103, \u00een diferite tonuri.
\nBach a tratat de asemenea pe o aceea\u0219i tem\u0103 o passacaglia pentru org\u0103.
\nCoralul al II-lea pentru org\u0103 de Cezar Franck este o passacaglie variat\u0103 pe o tem\u0103 original\u0103, ritmat\u0103 \u00een stilul vechilor passacaglii (3\/2).
\n\"\"


\nMenuetul<\/strong><\/p>\n

Menuetul este un dans vechi francez, de gra\u021bie \u0219i elegan\u021b\u0103, cu mi\u0219care moderat\u0103, \u00een ritm ternar. El a ap\u0103rut prin sec. al XVII-lea, fiind la mod\u0103 \u00een timpul lui Ludovic al XIV-lea.
\nMai \u00een urm\u0103, mae\u0219trii clasici (Lully, Haydn, Beethoven) au dat numele de menuet ultimei p\u0103r\u021bi dintr\u2019o sonat\u0103, simfonie, trio, etc, \u00eens\u0103 cu mi\u0219care mai vioaie, cu efect pl\u0103cut, picant, ca \u0219i \u201escherzo.”
\nAre \u00een total 32 m\u0103suri \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een 4 perioade de c\u00e2te 8 m\u0103suri, form\u00e2nd 2 p\u0103r\u021bi de c\u00e2te 16 m\u0103suri.
\nDin repertoriul balurilor \u0219i baletelor cur\u021bii, menuetul trecu repede \u00een oper\u0103 \u0219i \u00een muzica instrumental\u0103.
\nPe vremea lui Bach menuetul nu f\u0103cea parte din suit\u0103, ca allemanda sau giga, ci era un accesoriu al acesteia, ca \u0219i gavota \u0219i bourree-ul; totu\u0219i a f\u0103cut parte integrant\u0103 din simfonie.
\nHaydn a dat menuetului o mi\u0219care mai vie dec\u00e2t celui de dans.
\nMozart, el \u00eensu\u0219i un bun dansator, compuse mai multe menuete pentru balurile Salzbourgului \u0219i Vienei. El p\u0103str\u0103 \u00een celebrul menuet din \u201eDon Juan\u201c formele obicinuite, modific\u00e2ndu-le prea pu\u021bin \u00een menuetele marilor sale simfonii.
\nCompozitorii moderni folosesc mult menuetul \u00een baletele de oper\u0103, (ex: \u00een \u201eFalstaff\u201c de Verdi \u0219i \u201eDamnation de Faust\u201c de Berlioz).
\n\"\"


\nCouranta<\/strong><\/p>\n

Er\u0103 un dans de origin\u0103 italian\u0103 sau francez\u0103 \u2014 nu se \u0219tie sigur \u2014 la mod\u0103 \u00eentre sec. al XVI-lea \u0219i al XVIII-lea.
\nPare c\u0103 a derivat din branl (un dans cu pa\u0219i s\u0103lta\u021bi), av\u00e2nd un ritm ternar.
\nCouranta era un dans cu mi\u0219c\u0103ri variate, dup\u0103 voia dansatorului \u0219i se socotea ca dansul de elegan\u021b\u0103 cei mai apreciat \u00een Fran\u021ba.
\nSe dans\u0103 de o singur\u0103 persoan\u0103 – rareori de 2 persoane -, iar Ludovic al XIV-lea \u00eei d\u0103du mult\u0103 gra\u021bie.
\nCompozitorii germani au \u00eemprumutat \u0219i ei acest dans, dup\u0103 formele franceze \u0219i italiene.
\nForma muzical\u0103 a courantei nu er\u0103 fix\u0103; uneori avea un ritm binar, iar alteori un ritm ternar. Frazele sale se divizau \u00een perioade de 4, 6 sau 8 m\u0103suri, mai deseori 5 m\u0103suri \u0219i c\u00e2te odat\u0103 7 m\u0103suri.
\nPrin sec al XVIII-lea, c\u00e2nd Bach, H\u00e4endel, Rameau \u0219i contemporanii lor pun o couranta \u00een suitele lor, aceast\u0103 form\u0103 de compozi\u021bie numai are nici o leg\u0103tur\u0103 cu dansul; locul ei \u00een suite er\u0103 dup\u0103 allemand\u0103, iar \u00een sonat\u0103 \u0219i uverturi se alipe\u0219te de adagio.
\n\"\"


\nValsul<\/strong><\/p>\n

Este un dans german \u00een m\u0103sura de 3\/4, \u00eentr’unele \u021b\u0103ri \u00eentr’o mi\u0219care mai lent\u0103, \u00eentr\u2019altele mai vioaie, dansat de perechi-perechi \u00een volte.
\nGermanii g\u0103sesc o veche melodie de vals \u00een liedul secolului al XVII-lea \u201eAcht du lieber Augustin\u201d.
\nJohann Strauss, Waldteufel \u0219i al\u021bii, iar la noi Ivanovici, sunt considera\u021bi ca \u201eregi\u201d ai valsurilor de dans.
\nSchumann, Chopin, Brahms \u0219i Schubert au scris valsuri clasice, numai de audiat, nu \u0219i pentru dansat.
\nDezvoltarea valsului avu loc \u00eentre anii 1780-1830. La \u00eenceput a fost introdus \u00een teatru \u0219i \u00een muzica de balet. Din dans popular, valsul deveni dans or\u0103\u0219enesc \u00een Austria, dup\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i fusese dansat \u00een teatrul Vienei pe la 1786. Dup\u0103 zece ani apoi valsul trecu la Paris \u0219i Londra, unde fu g\u0103sit de unii ca neplastic \u0219i imoral.
\nO caracteristic\u0103 a valsului este basul s\u0103u care marcheaz\u0103 cei 3 timpi, primul prin o not\u0103 fundamental\u0103, al 2-lea \u0219i al 3-lea prin acorduri.
\nStrauss a m\u0103rit forma primitiv\u0103 a valsului; at\u00e2t valsul de dans c\u00e2t \u0219i cei de concert \u00eencep de cele mai multe ori printr\u2019o introducere cu mi\u0219care lent\u0103 sau moderat\u0103 \u0219i \u00eentr’o m\u0103sur\u0103 binar\u0103 sau ternar\u0103; dup\u0103 aceast\u0103 introduc\u021bie valsul dansat \u00eencepe de regul\u0103 prin 2 m\u0103suri de prepara\u021bie ritmic\u0103, dup\u0103 care el se construie\u0219te prin o perioad\u0103 de 8 sau 16 m\u0103suri, apoi urmeaz\u0103 alte p\u0103r\u021bi de valsuri variate \u0219i \u00eencheie cu coda, ca un rezumat al tuturor celorlalte valsuri \u00eenl\u0103n\u021buite mai \u00eenainte.
\nMai \u00een urm\u0103 valsul a fost orchestrat de compozitorii moderni; este cunoscut \u201eInvitation \u00e0 la valse\u201c a lui Weber pentru piano, care a fost apoi orchestrat de Berlioz \u0219i introdus \u00een opera \u201eFreischutz\u201c.
\nChopin a scris 10 valsuri pentru piano.
\nTot compozitorii moderni au introdus valsul \u00een simfonii \u0219i \u201evalsul c\u00e2ntat\u201d \u00een opere ca: Faust \u0219i Romeo \u0219i Julieta de Gounod, etc.
\n\"\"


\nPolca<\/strong><\/p>\n

Este un dans de origin\u0103 ceh\u0103 \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit prin sec. al XIX-lea.
\nAre m\u0103sura de 2\/4, cu mi\u0219c\u0103ri animate \u0219i scurte.
\nVulgaritatea mi\u0219c\u0103rilor sale a exclus-o din repertoriul pur muzical.
\nPolca a fost cultivat\u0103 de compozitorii cehi Smetana \u0219i Dvorak \u0219i de compozitorii vienezi ai muzicii de dans ca: Johann Strauss, Fahrbach, etc.
\nEa a fost introdus\u0103 \u00een muzica de balet, \u00eentre al\u021bii de Dvorak, care a pus o asemenea polca \u00eentr\u2019o suit\u0103 de orchestr\u0103.
\nPolca este dansul popular al Cehilor, cu diferite forme \u0219i diferite nume.
\n\"\"


\nMazurca<\/strong><\/p>\n

Mazurca e un dans na\u021bional polonez care-\u0219i trage origina din provincia Mazuria, unde era la mod\u0103 \u00een secolul al XVI-lea \u0219i de unde s\u2019a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toat\u0103 Polonia.
\nEa are m\u0103sura de 3 timpi, cu mi\u0219care vioaie.
\nMazurca trebuie deosebit\u0103 de \u201ekrakovviak\u201d \u0219i mai ales de \u201epolca-mazurka\u201c, introdus\u0103 da compozitorii vienezi prin anul 1840 \u00een muzica de dans.
\nRitmul s\u0103u este variabil, cu dese accente \u00een contratimp, pe care dansatorii \u00eel marcheaz\u0103 lovind p\u0103m\u00e2ntul cu c\u0103lc\u00e2iele. Caracterul s\u0103u melodic este adeseori s\u0103lbatec.
\nChopin, marele compozitor al Poloniei, a creat o form\u0103 artistic\u0103 a muzicii, inspir\u00e2ndu-se din teme na\u021bionale \u0219i amestec\u00e2nd-o deseori cu formele melodice ale \u201ekujawiakului\u201d.
\n\"\"


\nTarantela<\/strong><\/p>\n

Este o arie de dans napolitan, \u00een m\u0103sur\u0103 repede de 6\/8, \u00eenso\u021bit\u0103 de obicei de tambur\u0103. Ea \u00ee\u0219i are origina \u00een Tarent (Italia).
\nSe zice c\u0103 cel pi\u0219cat de un p\u0103ianjen numit tarantul\u0103 (ce se g\u0103se\u0219te mai ales prin Tarent), cade \u00eentr\u2019o toropeal\u0103 \u0219i melancolie. Dac\u0103 i se c\u00e2nt\u0103 o tarantel\u0103, bolnavul joac\u0103 acest dans gr\u0103bit, se \u00eenfierb\u00e2nt\u0103, obose\u0219te \u0219i adoarme; c\u00e2nd se treze\u0219te se simte vindecat!
\nExist\u0103 o tarantel\u0103 a lui Auber; altele sunt orchestrate, ca \u201eTarantela slav\u0103\u201c de Dargomijsky.
\n\"\"


\nBolero<\/strong><\/p>\n

E un dans spaniol, numit la \u00eenceput seguidilla, care apoi (prin sec. al XIX-lea) a fost transformat de un dansator numit Bolero, de la care \u00ee\u0219i trage \u0219i numele.
\nAre un ritm ternar, marcat printr\u2019una sau 2 perechi de castagnete, pe un plan repetat de grupe de c\u00e2te 3 sau 4 m\u0103suri, care alterneaz\u0103 cu cuplete c\u00e2ntate.
\nMehul, Auber, (\u00een \u201eDomino noir\u201c), Berlioz, etc. au scris bolerouri pe tipul ritmului \u201epolonezei”.
\nChopin a scris un bolero pentru piano, \u00een acela\u0219i ritm.
\n\"\"


\nC\u0103z\u0103ceasca<\/strong><\/p>\n

Este un dans popular ce se joac\u0103 de 2 persoane, cu multe figuri \u0219i salturi.
\nAcest dans a fost introdus de Cazaci.
\nMelodia lui are 2 fraze cu c\u00e2te 8 tacte, \u00een m\u0103sura de 2\/4.
\nDin popor c\u0103z\u0103ceasca a trecut \u00een baleturi, unde de obicei, ca \u0219i alte dansuri similare, este intitulat\u0103 \u201ealia cosacca\u201d.
\n\"\"


\nSUITA.<\/strong><\/p>\n

Suita este o succesiune de buc\u0103\u021bi muzicale, toate \u00een acela\u0219i ton, de obicei \u00eenrudite cu arii sau mi\u0219c\u0103ri de dans, care se \u00eentrebuin\u021bau \u00een sec. al XVI-lea al XVII-lea \u0219i ai XVIII-lea.
\nEa apare ca rezultat al necesit\u0103\u021bii varia\u021biunii dansului, pentru ca dup\u0103 un dans \u00een tempo moderato \u0219i \u00een m\u0103sur\u0103 binar\u0103, s\u0103 urmeze un dans s\u0103lt\u0103re\u021b \u0219i mai repede, \u00een m\u0103sur\u0103 ternar\u0103; astfel \u00een Italia, dup\u0103 un passe-mezzo se impunea un saltarello; \u00een Fran\u021ba, dup\u0103 o pavan\u0103 se cerea iar\u0103\u0219i o gaillard\u0103, dar ambele buc\u0103\u021bi se brodau \u00eentotdeauna pe aceea\u0219i tem\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i ton.
\nUneori \u00eens\u0103 la aceste dansuri se mai ad\u0103ogau \u0219i alte buc\u0103\u021bi finale nedansabile \u0219i interesante numai ca buc\u0103\u021bi instrumentale melodioase ca: piva sau tochata.
\nPrin sec. XVII-lea passemezzo \u0219i saltarello dispar, pentru a da ioc \u201eintradei\u201d \u00een 4 timpi, ca dans moderat \u0219i courantei \u00een 3 timpi cu mi\u0219care mai animat\u0103. Apoi la courant\u0103 se alipi allemanda \u0219i treptat intr\u0103 \u00een planul suitei giga englez\u0103, sarabanda spaniol\u0103, etc.
\nCompozitorii germani Peurl \u0219i Schein pun \u00een suitele lor (pe la 1620), diferite dansuri \u00een ordinea urm\u0103toare: pavana, gaillarda, couranta, allemanda \u0219i tripla.
\n\u00centruc\u00e2t vechii dansatori se foloseau mult de luth, ca instrument de muzic\u0103 de dans, explica\u021bia uniformit\u0103\u021bii temelor \u0219i tonalit\u0103\u021bilor acestor dansuri \u00eenl\u0103n\u021buite cari constituiau suita, o g\u0103sim \u00een dificultatea acord\u0103rii acestui instrument. Mai \u00een urm\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2nd suita se introduce \u00een muzica altor instrumente \u0219i \u00een deosebi a pianului, planul suitei cap\u0103t\u0103 modific\u0103ri importante, fie prin intercalarea printre ariile de dans \u0219i a altor buc\u0103\u021bi muzicale nedansabile, fie prin ad\u0103ogirea la dansurile vechi a altor dansuri noi \u00een ordinea apari\u021biei lor. Astfel g\u0103sim un preludiu urmat de dansuri ca: gavota, passacaglia, bour\u00e9e, rigaudon, chacone, giga, etc. \u0219i \u00eencheindu-se suita cu o parte final\u0103, destinat\u0103 special muzicii instrumentele nedansabile.
\nCompozitorii mai noi se abat apoi cu totul de la vechiul plan de succesiune al dansurilor, ba chiar p\u0103r\u0103sesc denumirile vechi ale acestor dansuri, pentru a le numi allegro, adagio, etc. \u0219i p\u0103str\u00e2nd numai pe unele din ele ca giga, couranta, allemanda, etc.
\nBach \u0219i Haendel ne dau cele mai bune exemple de acest nou plan al suitei modificate \u00een numeroasele lor compozi\u021bii de acest gen.<\/p>\n

– SF\u00c2R\u0218IT –<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

II. Dansuri Str\u0103ine. Muzica de dans str\u0103in\u0103 prezint\u0103 un infinit num\u0103r de varia\u021biuni, fiecare popor imprim\u00e2nd muzicii sale proprii de<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12322,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12403"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12403"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12426,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12403\/revisions\/12426"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}