{"id":12287,"date":"2020-11-26T19:43:09","date_gmt":"2020-11-26T16:43:09","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12287"},"modified":"2020-11-26T20:06:23","modified_gmt":"2020-11-26T17:06:23","slug":"de-ai-nostri-livia-teodorescu-manual-de-muzica-pentru-clasa-a-v-a-secundara-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12287","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Livia Teodorescu – Manual de muzic\u0103 pentru clasa a V-a Secundar\u0103 (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Acordurile consonante<\/strong><\/p>\n

\u0218tim c\u0103 acordul perfect major se compune din fundamental\u0103, ter\u021b\u0103 major\u0103 \u0219i quint\u0103 perfect\u0103 \u0219i c\u0103 se g\u0103se\u0219te pe treptele: I-a, a IV-a \u0219i a V-a \u00een gama major\u0103 \u0219i pe treptele: a V-a \u0219i a VI-a \u00een gama minor\u0103.
\n\"\"

Acordul perfect minor se compune din fundamental\u0103, ter\u021b\u0103 minor\u0103 \u0219i quint\u0103 perfect\u0103 \u0219i se g\u0103se\u0219te pe treptele: a II-a, a III-a \u0219i a VI-a din gama major\u0103 \u0219i pe treptele: I-a \u0219i a IV-a din gama minor\u0103.
\n\"\"

Acordul de quint\u0103 mic\u0219orat\u0103 se compune din fundamental\u0103, ter\u021b\u0103 minor\u0103 \u0219i quint\u0103 mic\u0219orat\u0103. Acest acord se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 numai pe treapta a II-a a gamei minore.
\n\"\"

De\u0219i acordurile consonante se compun din trei sunete, suprapuse \u00een form\u0103 de ter\u021be, luate din aceea\u0219i tonalitate, constituind
\narmonia consonant\u0103.
\nArmonia consonant\u0103 cuprinde 3 feluri de acorduri \u0219i anume: I. acordul perfect major, II. acordul perfect minor \u0219i III.
\nacordul de quint\u0103 mic\u0219orat\u0103, pe care le-am ar\u0103tat mai sus.<\/p>\n

Acordul de septim\u0103 de dominant\u0103<\/strong><\/p>\n

Acordul de septim\u0103 de dominant\u0103 este compus din fundamental\u0103, ter\u021b\u0103 major\u0103, quint\u0103 perfect\u0103 \u0219i septim\u0103 minor\u0103.
\nEl este a\u0219ezat pe treapta a V-a, at\u00e2t \u00een modul major c\u00e2t \u0219i \u00een cel minor.
\nTotdeauna dup\u0103 acordul de septim\u0103 trebuie s\u0103 urmeze acordul de tonic\u0103. Septim\u0103 n\u2019are nevoie s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acordul de tonic\u0103 trebuie s\u0103 coboare o treapt\u0103, \u00een timp ce ter\u021ba trebuie s\u0103 se ridice la tonic\u0103.
\n\"\"

Acest acord se zice c\u0103 este \u00een stare direct\u0103, deoarece fundamentala acordului este la bas. C\u00e2nd ter\u021ba acordului se afl\u0103 la bas, acordul se zice c\u0103 este \u00een r\u0103sturnarea \u00eent\u00e2i.
\n\"\"

C\u00e2nd quinta acordului se afl\u0103 la bas, avem acordul \u00een r\u0103sturnarea II-a.
\n\"\"

C\u00e2nd septima acordului se afl\u0103 la bas, avem acordul \u00een r\u0103sturnarea a III-a.
\n\"\"

Acela\u0219i procedeu se aplic\u0103 \u0219i la modul minor.
\nEste de remarcat atrac\u021bia sensibilei \u0219i a treptei a III-a, una de a cobor\u00ee \u0219i alta de a urca, ceea ce constituie o not\u0103 caracteristic\u0103 \u00een dezlegarea natural\u0103.
\n\u00cen \u00eenl\u0103n\u021buirea acordului de septim\u0103 \u00een stare direct\u0103 cu acordul de tonic\u0103, unul din aceste acorduri trebuie s\u0103 fie incomplet.
\nDac\u0103 acordul de septim\u0103 este complet, acordul de tonic\u0103 este necomplet; iar dac\u0103 acordul de septim\u0103 este necomplet, acordul de tonic\u0103 este complet.
\n\"\"

Suprimarea fundamentalei \u00een acordul de septim\u0103 de dominant\u0103 se practic\u0103 foarte des.
\n\"\"


\nAcorduri de non\u0103 de dominant\u0103 major\u0103 \u0219i minor\u0103.<\/strong><\/p>\n

Acordurile de non\u0103 major\u0103 sau minor\u0103 sunt cele mai complete din tot sistemul armonie modern, a\u0219ez\u00e2ndu-se pe treapta V-a \u00een ambele moduri.
\nAcordul de non\u0103 este format din acordul de septim\u0103 de dominant\u0103, la care se adaog\u0103 o non\u0103 major\u0103 sau minor\u0103, dup\u0103 mod. Dezlegarea natural\u0103 are loc pe acordul de tonic\u0103, nona trebuind s\u0103 coboare un ton.
\nDeci, \u00een acordul de non\u0103 sunt 3 note care au dezlegare for\u021bat\u0103: ter\u021ba, septima \u0219i nona; ter\u021ba suie, pe c\u00e2nd septima \u0219i nona coboar\u0103.
\n\"\"

\u00cen acest acord nona trebuie s\u0103 fie totdeauna a\u0219ezat\u0103 deasupra fundamentalei, la distan\u021b\u0103 de cel pu\u021bin o non\u0103, ca s\u0103 formeze cu sensibila un interval de cel pu\u021bin o septim\u0103.
\nSe \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 acordul de non\u0103 complet pentru 5 voci, sau necomplet pentru 4 voci, suprim\u00e2ndu-se quinta.
\n\"\"

Acordurile de septim\u0103 \u0219i non\u0103 de dominant\u0103 constituie armonia disonant\u0103 natural\u0103. Armonia disonant\u0103 \u00eembog\u0103\u021be\u0219te mult efectele armonice, ocup\u00e2nd aproape primul loc de combina\u021bii alese \u0219i frumoase \u00een armonie.<\/p>\n


\n\u00cent\u00e2rziere.<\/strong><\/p>\n

Se nume\u0219te \u00eent\u00e2rziere prelungirea unei note dintr\u2019un acord, pe acordul urm\u0103tor.
\nAceast\u0103 not\u0103 prelungit\u0103 nu trebuie s\u0103 se dezlege dec\u00e2t prin-tr\u2019o mi\u0219care suitoare sau cobor\u00e2toare, la prima treapt\u0103 care urmeaz\u0103.
\n\"\"

Principiile generale dup\u0103 care se conduce \u00eent\u00e2rzierea sunt urm\u0103toarele:
\n1.) Preg\u0103tirea nu trebuie s\u0103 fie de o valoare mai scurt\u0103 dec\u00e2t \u00eent\u00e2rzierea \u00eens\u0103\u0219i.
\n\"\"

2.) \u00cent\u00e2rzierea, ca s\u0103 aib\u0103 efect, trebuie s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een raport de secund\u0103, septim\u0103 sau non\u0103 cu una din notele acordului; altfel impresia este vag\u0103.
\n\"\"

Durata \u00eent\u00e2rzierii este supus\u0103 gustului, caracterului \u0219i mi\u0219c\u0103rii unei buc\u0103\u021bi de muzic\u0103.
\nOrice not\u0103, \u00eenainte de a cobor\u00ee cu un ton sau semiton diatonic pe acordul urm\u0103tor, poate s\u0103 \u00eent\u00e2rzie pe acest acord.<\/p>\n


\nNote str\u0103ine de armonie.<\/strong><\/p>\n

Notele str\u0103ine sunt ni\u0219te note melodice propriu-zise, care se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 pentru dezvoltarea \u0219irului melodic.
\nClas\u0103m notele streine \u00een 2 sec\u021biuni \u0219i anume:
\n1.) Note de pasaj \u0219i broderii.
\n2.) Anticipa\u021bii, apogiaturi \u0219i echapp\u00e9es.
\nNotele str\u0103ine nu trebuie s\u0103 fie la distan\u021b\u0103 de nota principal\u0103 dec\u00e2t de un ton sau semiton, superior sau inferior.
\n\"\"

Nota care urmeaz\u0103 unei note reale printr\u2019o treapt\u0103 unit\u0103 superioar\u0103 sau inferioar\u0103 \u0219i care revine din nou, se nume\u0219te \u201ebroderie”.
\n\"\"

Broderia poate fi dubl\u0103 sau tripl\u0103. Dac\u0103 este dubl\u0103, ea se practic\u0103 adeseori \u00een ter\u021b\u0103 sau sext\u0103.
\n\"\"

Anticipa\u021bie se nume\u0219te o not\u0103 melodic\u0103 ce anun\u021b\u0103 un sunet din acordul urm\u0103tor. Valoarea ei este scurt\u0103 \u0219i se produce la sf\u00e2r\u0219itul timpului, de cele mai multe ori \u00eentrebuin\u021b\u00e2ndu-se la partea superioar\u0103 \u0219i mai rar la o parte inferioar\u0103 sau interioar\u0103.
\n\"\"

Apogiaturi sunt notele melodice de ornament, care preced\u0103 nota real\u0103 la distan\u021b\u0103 de o treapt\u0103 superioar\u0103 sau inferioar\u0103 \u0219i de la care \u00eemprumut\u0103 valoarea lor. Durata lor nu e fix\u0103.
\n\"\"

Echapp\u00e9e se nume\u0219te orice not\u0103 str\u0103in\u0103 de armonie, care succede diatonic dup\u0103 o not\u0103 real\u0103 \u0219i care urmeaz\u0103 apoi printr\u2019o mi\u0219care dezunit\u0103 pe acordul urm\u0103tor.
\n\"\"

Echapp\u00e9e poate avea durat\u0103 \u0219i mai lung\u0103.
\n\"\"


\nIsonul.<\/strong><\/p>\n

Isonul este un semn din nota\u021biunea muzicii biserice\u0219ti (psaltichie), care arat\u0103 repetarea sunetului precedent.
\n\u201eA \u021bine isonul\u201d, \u00eenseamn\u0103 a \u021bine un fel de pedal\u0103 prelungit\u0103, pe o singur\u0103 vocal\u0103 (a sau o), \u00een timp ce c\u00e2nt\u0103re\u021bul c\u00e2nt\u0103 melodia. Acest ison poate fi tonica, dominanta, sau orice alt grad din gama c\u0103reia apar\u021bine acea melodie \u0219i este \u021binut de unul sau mai mul\u021bi c\u00e2nt\u0103re\u021bi, sau chiar de copii, numi\u021bi isonari.<\/p>\n


\nPedala.<\/strong><\/p>\n

Se nume\u0219te \u201epedal\u0103\u201d O not\u0103 \u021binut\u0103 de una din p\u0103r\u021bi, de obicei de bass, \u00een timp ce se aud acorduri streine trec\u00e2nd succesiv deasupra acestei note.
\nSunetele pe care se construie\u0219te pedala sunt tonica \u0219i dominanta.
\nPedala trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 pe un acord consonant \u0219i s\u0103 sf\u00e2r\u0219easc\u0103 tot pe un acord consonant.
\nExemplu de pedal\u0103 pe tonic\u0103:
\n\"\"


\nImita\u021bie<\/strong><\/p>\n

Se nume\u0219te \u201eimita\u021bie” reproducerea unui interval sau fragment melodic pe alte trepte ale tonalit\u0103\u021bii.
\nLa orice imita\u021bie deosebim 2 p\u0103r\u021bi; o parte care propune \u0219i alt\u0103 parte care r\u0103spunde. Prima se prime\u0219te antecedent \u0219i a doua consecvent.
\n\"\"


\nStilul fugat.<\/strong><\/p>\n

Forma compozi\u021biei care reprezint\u0103 stilul fugat este fuga.
\nConsiderat\u0103 \u00een liniile sale generale, fuga este o compozi\u021bie de 2, 3 sau 4 voci (p\u0103r\u021bi), \u00een care o tem\u0103 principal\u0103 sau subiect \u0219i una sau mai multe teme secundare sau contrasubiecte, trec\u00e2nd de la o parte la alta, sunt expuse, dezvoltate, conduse, divizate \u0219i combinate \u00eentr\u2019o ordine regulat\u0103, fiecare voce imit\u00e2ndu-se pe ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i toate vocile imit\u00e2ndu-se \u00eentre ele.
\nToate p\u0103r\u021bile intr\u0103 succesiv, prima parte expun\u00e2nd subiectul, iar cele urm\u0103toare relu\u00e2ndu-l la ni\u0219te distan\u021be convenite, sub numele de r\u0103spunsuri; apoi urmeaz\u0103 o dezvoltare, \u00een cursul c\u0103reia apar \u00een acela\u0219i mod contrasubiectele, alese \u00een a\u0219a fel ca s\u0103 contrasteze cu subiectul, combin\u00e2ndu-se \u00een totul cu el.
\nDin reunirea subiectelor \u0219i contrasubiectelor laolalt\u0103 iese finalul fugii, numit \u201estreta\u201d, care \u00eencheie intr\u0103rile \u0219i r\u0103spunsurile subiectului, f\u0103r\u0103 dezvoltare \u0219i c\u00e2t mai apropiat posibil.
\nRegulile fugii constituie cel mai superior studiu la contrapunctului \u0219i sunt de o rigurozitate cu totul special\u0103, tinz\u00e2nd s\u0103 transforme acest gen de compozi\u021bie \u00eentr\u2019un aranjament mecanic de formule absolut precise.
\n\u021ain\u00e2nd socoteal\u0103 de bogatele combina\u021biuni ale fugii, distingem mai multe variet\u0103\u021bi \u0219i anume: fuga simpl\u0103, real\u0103, tonal\u0103, \u0219i neregulat\u0103 sau liber\u0103.
\nBach a personificat stilul fugat.<\/p>\n


\nCaden\u021ba imperfect\u0103, \u00eentrerupt\u0103 dramatic\u0103 \u0219i plagal\u0103.<\/strong><\/p>\n

Caden\u021bele sunt punctua\u021biunile \u00een muzic\u0103; ele arat\u0103 un repaus sau o termina\u021biune.
\nCaden\u021ba imperfect\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin succesiunea acordului de dominant\u0103 cu acordul de tonic\u0103 \u00een r\u0103sturnarea I-a (adic\u0103 av\u00e2nd ter\u021ba \u00een bas). Ea este mult mai pu\u021bin afirmativ\u0103 dec\u00e2t caden\u021ba perfect\u0103.
\nCaden\u021ba \u00eentrerupt\u0103 dramatic\u0103 este format\u0103 din succesiunea acordului de dominant\u0103 cu un acord oarecare. Acest acord este de obicei cel de pe treapta a 6-a.
\nCaden\u021ba plagal\u0103 este format\u0103 din succesiunea acordului do pe treapta 4-a cu acordul de tonic\u0103. Se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 de obicei la sf\u00e2r\u0219itul buc\u0103\u021bei. Caden\u021ba plagal\u0103 este foarte frecvent\u0103 \u00een muzica religioas\u0103.
\n\"\"


\nDiferite sisteme de game vechi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu muzica religioas\u0103.<\/strong><\/p>\n

Muzica religioas\u0103 Greco-oriental\u0103 a bisericii cre\u0219tine ortodoxe, numit\u0103 \u201epsaltichie\u201c, nu e alta dec\u00e2t muzica greceasc\u0103.
\nGamele \u00eentrebuin\u021bate \u00een muzica bisericeasc\u0103 poart\u0103 numele de glas sau ech. Sunt 8 glasuri, dintre care 4 proprii \u0219i 4 l\u0103tura\u0219e, toate \u00eens\u0103 deriv\u00e2nd din vechile moduri grece\u0219ti, dup\u0103 cum tot de origin\u0103 greceasc\u0103 sunt \u0219i numirile notelor din gam\u0103 (pa, vu, ga, di, che, zo, ni), corespunz\u0103toare primelor litere ale alfabetului grecesc.
\n\u00cen adev\u0103r, \u00een sistemul muzical al Greoilor, baza o forma o scar\u0103 diatonic\u0103 de 2 octave, numit\u0103 disdiapason, care corespundea, dup\u0103 ordinea tonurilor \u0219i semitonurilor sale, gamei naturale cuprins\u0103 \u00eentre dou\u0103 octave (de la 1 p\u00e2n\u0103 la 8) din muzica noastr\u0103. Sunetele din aceast\u0103 gam\u0103, ca \u0219i sc\u0103rile, erau considerate pe atunci – \u00een argument\u0103rile lor – plec\u00e2nd de la cele acute spre cele grave, spre deosebire de procedeul nostru de ast\u0103zi, de la grav spre acut.
\nAceast\u0103 scar\u0103 veche era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een grupuri de c\u00e2te 4 sunete, numite tetracorduri, \u00een care sunetele se succedau prin
\nton-ton-semiton (de la acut), a\u0219a c\u0103 ultima not\u0103 a unui tetracord servea de prim\u0103 a tetracordului urm\u0103tor, afar\u0103 de cele 2
\ntetracorduri de la mijloc, cari erau separate printr\u2019un ton.
\nAt\u00e2t tetracordurile c\u00e2t \u0219i notele din aceste tetracorduri purtau c\u00e2te un nume particular.
\n\"\"

Cele dou\u0103 tetracorduri mijlocii fiind separate printr\u2019un ton, adeseori avea loc o altera\u021biune \u00een aceast\u0103 parte a gamei, form\u00e2ndu-se prin cobor\u00e2rea lui Si, un nou tetracord numit sinemenon, adic\u0103 al unitelor:
\n\"\"

Gama astfel format\u0103 er\u0103 mai complet\u0103, \u00eentruc\u00e2t acest tetracord \u00eenlesnea modula\u021biunile.
\nAcest sistem de tetracorduri a servit mult timp \u0219i \u00een Evul mediu, p\u0103str\u00e2ndu-se \u0219i \u00een Occident, chiar cu \u00eentinderea ei de 2 octave.
\nDin gama diatonic\u0103 cu dou\u0103 octave, Grecii cei vechi au extras mai multe feluri de game deosebite \u00eentre ele prin mo\u00acdul dispozi\u021biei tonurilor \u0219i semitonurilor.<\/p>\n

Principalele moduri erau:
\n\"\"

Aceste 4 moduri se numeau principale, corespunz\u0103toare cu primele 4 glasuri ce poart\u0103 acela\u0219i nume din muzica biseri\u00acceasc\u0103 de ast\u0103zi \u0219i care se numesc autentice.
\nDin ele au derivat apoi alte 4 game, numite plagale sau l\u0103tura\u0219e, care purtau acela\u0219i nume ca cele principale, precedat \u00eens\u0103 de particula hipo, care \u00eensemneaz\u0103 sub. Acestea erau cu o quint\u0103 mai jos sau o quart\u0103 mai sus dec\u00e2t principalele lor, corespunz\u00e2nd iar\u0103\u0219i cu ultimele 4 glasuri din muzica noastr\u0103 bisericeasc\u0103.
\n\"\"

Mul\u021bi confund\u0103 pe acesta din urm\u0103 cu dorianul, restr\u00e2ng\u00e2nd deci num\u0103rul vechilor game grece\u0219ti la 7.
\nAlte derivate ale celor 4 game principale primeau \u00een numirile lor particula hiper (supra), ar\u0103t\u00e2nd prin aceasta c\u0103 sunt ou o quint\u0103 mai sus ca principalele lor.
\nTotu\u0219i, at\u00e2t \u00een privin\u021ba num\u0103rului gamelor vechi grece\u0219ti c\u00e2t \u0219i \u00een privin\u021ba numelui lor, teoreticienii nu sunt de acord. Astfel Aristide \u0219i Bachius le reduc la 7, Aristoxene num\u0103r\u0103 13 game, iar Alpius 15.
\nTeoreticienii \u0219i filosofii arat\u0103 c\u0103 fiecare mod din toate cele enumerate \u00ee\u0219i avea un caracter propriu \u0219i nu se putea altera, c\u00e2nt\u0103re\u021bii trebuind s\u0103 p\u0103streze ou stricte\u021be modul care corespundea mai bine cu caracterul poeziei ce voiau s\u0103 c\u00e2nte; a\u0219a bun\u0103oar\u0103, modul lidian exprim\u0103 durerea \u0219i jalea, cel frigian er\u0103 rezervat expresiunii pasiunilor violente \u0219i nebunatice, iar cel dorian era consacrat lini\u0219tei, cump\u0103t\u0103rii, curajului b\u0103rb\u0103tesc \u0219i serios, fiind modul prin excelen\u021b\u0103 majestos. at\u00e2t \u00een muzic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een arhitectur\u0103.
\n\u00cen decursul timpurilor, toate aceste game s\u2019au modificat, nu numai intervertindu-se ordinea lor, ci suferind altera\u021biuni \u0219i \u00een structura lor intern\u0103, dup\u0103 gustul \u0219i caracterele popoarelor la care au fost adaptate.<\/p>\n


\nMUZICA VOCAL\u0102<\/strong><\/p>\n

I. C\u00e2nt\u0103ri din Liturghia ortodox\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen biserica ortodox\u0103 de ast\u0103zi, serviciile religioase au dou\u0103 feluri de c\u00e2nt\u0103ri: 1) c\u00e2nt\u0103rile vechi biserice\u0219ti spuse de preo\u021bi sau dasc\u0103li, care alc\u0103tuiesc psaltichia \u0219i 2) partea coral\u0103 sau c\u00e2ntarea \u00een cor, c\u00e2nd melodiile slujbei religioase sunt armonizate pe mai multe voci, bine \u00een\u021beles c\u00e2nd mijloacele permit organizarea unui cor \u00een biseric\u0103.
\nPsaltichia este r\u0103mas\u0103 din muzica greac\u0103 oriental\u0103 din vechime.
\nMacarie, Anton Pann, \u0218tefan Popescu \u0219i Theodor Georgescu, s\u2019au ilustrat \u00een deosebi prin meritoase compozi\u021biuni muzicale religioase \u0219i traduceri \u00een rom\u00e2ne\u0219te a c\u00e2nt\u0103rilor grece\u0219ti. De asemenea Dimitrie Suceveanu \u0219i Nectarie Frimu, au conlucrat mult la \u00eenfrumuse\u021barea muzicii religioase. Mai \u00een urm\u0103 D-l Cucu, G. Muzicescu \u0219i Podoleanu, prin armonizarea \u00een cor a c\u00e2nt\u0103rilor noastre liturgice, au adus o pre\u021bioas\u0103 podoab\u0103 slujbei biserice\u0219ti.
\nLiturghia (serviciul divin), se compune din 3 mari p\u0103r\u021bi: Vecernia sau rug\u0103ciunile de sear\u0103, Utrenia sau rug\u0103ciunile de diminea\u021b\u0103 \u0219i Liturghia propriu zis\u0103 (corespunz\u0103toare messei din slujba bisericii catolice).
\nLiturghia propriu zis\u0103, cuprinde urm\u0103toarele p\u0103r\u021bi mai principale: \u201eSfinte Dumnezeule”, Apostolul \u0219i Evanghelia, Heruvicul, apoi \u201eCu vrednicie”, \u201eSf\u00e2nt Domnul Sabaot”, \u201ePre tine te l\u0103ud\u0103m”, sau R\u0103spunsurile Sf. Liturghii, \u201eCuvine-se cu adev\u0103rat (Axionul), Concertul sau Chinonocul \u0219i partea final\u0103 cu scurte C\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103.<\/p>\n

\"\"

\"\"

\u201ePre tine te l\u0103ud\u0103m”, ca \u0219i \u201eMila p\u0103cii”, ,,\u0218i cu duhul t\u0103u”, \u201eAvem c\u0103tre Domnul”, \u201eCu vrednicie”, \u201eSf\u00e2nt Domnul Sabaot”, face parte din R\u0103spunsurile Sfintei liturghii a bisericii noastre cre\u0219tine ortodoxe, constituind una din cele mai de seam\u0103 p\u0103r\u021bi ale R\u0103spunsurilor.
\nCompozitorii muzicii noastre religioase se \u00eentrec \u00een a \u00eempodobi liturghia bisericeasc\u0103 cu cele mai frumoase compozi\u021bii de \u201ePre tine te l\u0103ud\u0103m\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Clasa a V-a Acordurile consonante \u0218tim c\u0103 acordul perfect major se compune din fundamental\u0103, ter\u021b\u0103 major\u0103 \u0219i quint\u0103 perfect\u0103 \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12322,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12287"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12287"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12287\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12324,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12287\/revisions\/12324"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12322"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12287"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12287"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12287"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}