{"id":12269,"date":"2020-11-25T09:58:01","date_gmt":"2020-11-25T06:58:01","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12269"},"modified":"2020-11-25T09:58:01","modified_gmt":"2020-11-25T06:58:01","slug":"de-ai-nostri-livia-teodorescu-curs-de-muzica-pentru-clasa-a-iv-a-secundara-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12269","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Livia Teodorescu – Curs de muzic\u0103 pentru clasa a IV-a Secundar\u0103 (3)"},"content":{"rendered":"

\"\"

\u00cen literatur\u0103 chansonul este o mic\u0103 poezie u\u0219oar\u0103 destinat\u0103 c\u00e2ntecului \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een cuplete, care se c\u00e2nt\u0103 pe aceea\u0219i melodie, cu sau f\u0103r\u0103 refren.
\n\u00cen muzic\u0103 chansonul este o mic\u0103 compozi\u021bie profan\u0103, pe una sau mai multe voci, cu sau f\u0103r\u0103 acompaniament, al c\u0103rui plan se conformeaz\u0103 textului.
\nSub numele generic de chanson se \u00een\u021beleg toate formele de c\u00e2ntece populare \u0219i cea mai mare parte a formelor elementare ale c\u00e2ntecului artistic francez.
\nStilul s\u0103u muzical se poate diviza \u00een diferite genuri, dup\u0103 subiectele ca trateaz\u0103.
\nChansonul este de origin\u0103 foarte veche. Rousseau spunea c\u0103 prin el \u201e\u00ee\u021bi \u00eendep\u0103rtezi plictiseala dac\u0103 e\u0219ti bogat \u0219i supor\u021bi mai u\u0219or mizeriile dac\u0103 e\u0219ti s\u0103rac\u201c. Chansonul a fost reflexul tuturor sentimentelor \u0219i pasiunilor cari agit\u0103 sufletul unui popor \u0219i izvorul de la care s\u2019a alimentat arta modern\u0103.
\nCel mai vechi chanson, care a devenit foarte popular \u00een Fran\u021ba, \u00eel g\u0103sim \u00een \u201eLa vie de Saint Faron\u201d, raport\u00e2ndu-se la o victorie a lui Clotar asupra Saxonilor.
\nSf. Augustin \u0219i sf. Cezar s\u2019au ridicat \u00eempotriva chansonurilor impudice, pe care poporul le c\u00e2nta sau le dans\u0103, introduc\u00e2ndu-le p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een biseric\u0103. Carol cel Mare le opri, iar unii autori au dorit s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 cu alte c\u00e2ntece vulgare.
\n\u00centr\u2019un timp chansonurile, purtate de colo p\u00e2n\u0103 colo de \u201ejongleuri\u201d, formau un repertoriu de muzic\u0103 cu totul vulgar\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, trubadurii \u0219i trouverii le dau ni\u0219te forme artistice, fix\u00e2ndu-le totodat\u0103 \u0219i nota\u021bia (sec. 9\u201412-lea).
\nSe clasar\u0103 apoi dou\u0103 genuri de chansonuri cu variantele lor: A) chanson personelles, (chanson d’amour, politice sau moruin) \u0219i B) narative sau dramatice, (chanson d\u2019aube, pe subiecte de dragoste, chanson d\u2019etoile, roman\u021be cu c\u00e2ntece amoroase u\u0219oare \u0219i picante \u0219i pastorale). De la chanson ia na\u0219tere motetul (un c\u00e2ntec religios din liturghia catolic\u0103).
\nMae\u0219trii sec. al XV-lea \u0219i al XVI-lea au tratat chansonul polifonic (pe mai multe voci), care are o origin\u0103 artistic\u0103, iar nu popular\u0103 dup\u0103 textul luat de la poe\u021bi. Acest fel de chanson disp\u0103ru \u00eens\u0103 \u00een sec. al XVII-lea \u0219i continu\u0103 s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 chansonul pe o singur\u0103 voce, traduc\u00e2nd astfel \u00een forme elementare pasiuni diverse ale unui popor.<\/p>\n

LA CHANSON DE MARINETTE
\n\"\"


\nLiedul<\/strong><\/p>\n

Liedul este o mic\u0103 compozi\u021bie vocal\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 acompaniament instrumental, de origin\u0103 popular\u0103 sau artistic\u0103 \u0219i care variaz\u0103 foarte mult ca form\u0103, stil \u0219i dimensiune.
\nToate genurile de c\u00e2ntece, cuplete, roman\u021be \u0219i alte melodii au fost adunate \u00een Germania sub titlul de lied, denumire ce s\u2019a dat chiar \u0219i buc\u0103\u021bilor instrumentale f\u0103r\u0103 cuvinte (Lied ohne Worte).
\nLiedul nu are o form\u0103 special\u0103, lucru recunoscut chiar de c\u0103tre istoricii germani, cari sus\u021bin c\u0103 forma liedului ar fi pur german\u0103.
\nPrimele lieduri sunt melodiile lui Henri Albert, cari par a fi imitate \u00een parte dup\u0103 modelele altor na\u021biuni, liedul trec\u00e2nd prin diferite faze p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 a lua o form\u0103 c\u00e2t se poate de melodioas\u0103 \u0219i muzical\u0103.
\nO revela\u021biune pentru lied a fost c\u0103 autorii au c\u0103utat s\u0103 adapteze liedului texte de cel mai \u00eenalt gen literar, \u00eent\u0103rindu-le expresiunea, iar muzica devenind din ce \u00een ce mai variat\u0103, atinge perfec\u021biunea cu Franz Schubert. Continuatorii lui Schubert sunt Robert Schumann \u0219i Robert Franz.
\nAst\u0103zi se mai d\u0103 numele de \u201elied\u201d unei buc\u0103\u021bi instrumentale al c\u0103rui caracter melodic este imitat dup\u0103 lied.
\nCele mai celebre lieduri sunt \u201eLieder ohne Worte\u201d de Mendelsohn. Aceste lieduri sunt cunoscute \u00een Fran\u021ba sub nu\u00acmele de \u201eromances sans paroles\u201d.
\n\"\"


\nLIEBESLIED<\/strong>
\n\"\"


\nMelodia<\/strong><\/p>\n

Melodia este succesiunea ordonat\u0103 a sunetelor \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 prezinte un sens muzical care s\u0103 plac\u0103 auzului.
\nFormele melodiei variaz\u0103 de la una la alta; ele se dezvolt\u0103, se \u00eembog\u0103\u021besc, se re\u00eennoiesc, nasc, dispar, \u00eenviaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare \u0219i \u00eembrac\u0103 expresii proprii pentru fiecare timp, fiecare popor \u0219i fiecare maestru.
\nSpa\u021biul \u0219i durata sunt dou\u0103 elemente care dau existen\u021b\u0103 melodiei, spa\u021biul prin diferen\u021bierea intervalelor \u0219i a rela\u021biilor lor tonale \u0219i durata prin distribu\u021bia valorilor ritmice.
\nMelodia decurge din dou\u0103 izvoare: modula\u021biunile vorbei, care au inspirat alegerea intervalelor \u0219i dansul, ale c\u0103rui mi\u0219c\u0103ri simetrice au dictat ritmul.
\nMelodia a atins perfec\u021biunea \u00een Italia cu Rossini, Donizett \u0219i Bellini Aceste melodii sunt caracterizate prin verva, claritatea, farmecul \u0219i expresia lor.
\nRepertoriul melodiilor franceze este numeros \u0219i de o mare valoare artistic\u0103. Au fost publicate colec\u021biuni de melodii de Gounod, Massenet \u0219i Saint-Saens. S\u2019au ilustrat \u00een melodii de asemenea: Faur\u00e9, Du parc, Debussy, d\u2019Indy, etc.<\/p>\n

LA SOMNAMBULA
\n(Melodie)<\/strong>
\n\"\"


\nAubade<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i numele ne arat\u0103, aubada este un mic con-cert, dat \u00een zorii zilei (fran\u021buzescul \u201eaube”‘), sub ferestrele unei, persoane pe care vrei s\u0103 o onorezi sau s\u0103 o s\u0103rb\u0103tore\u0219ti.
\nAceste aubade se c\u00e2ntau mult odinioar\u0103 \u0219i erau adesea oficiale. Se c\u00e2ntau aubade \u00eenc\u0103 din timpul lui Ludovic XIV-lea, \u00een diminea\u021ba de 1 Ianuarie, de c\u0103tre tamburii regimentului din garnizoana Versailles sau Paris \u0219i \u00een onoarea suveranului. Acest obicei s\u2019a p\u0103strat \u00een Fran\u021ba p\u00e2n\u0103 la al II-lea imperiu, fiind imitat \u00een provincie de tamburii \u0219i trompeti\u0219tii ora\u0219elor, cari c\u00e2ntau aubade \u00een onoarea func\u021bionarilor municipali, cu ocazia alegerii lor. Corpul vechilor ajutoare de procurori din Paris se ducea \u00een grup, odat\u0103 pe an, cu o mic\u0103 orchestr\u0103 de trompete, oboiuri, basuri \u0219i \u021bimbale, ca s\u0103 c\u00e2nte pe sub ferestrele primul pre\u0219edinte al parlamentului \u0219i ale pre\u0219edin\u021bilor de Cur\u021bi. \u00cen amintirea acestor ceremonii \u0219i a concertelor de acest gen, care se r\u0103sp\u00e2ndir\u0103 \u0219i \u00een popor, s\u2019a dat numele de \u201eaubade\u201c, \u00een zilele noastre, buc\u0103\u021bilor muzicale cu caracter apropiat de al acestui gen de c\u00e2ntec.
\nEd. Lalo a compus \u00een 1855 o aubad\u0103 pentru 5 instrumente de v\u00e2nt \u0219i 5 instrumente cu coarde. \u2014 Aceast\u0103 form\u0103 de aubad\u0103 este \u0219i la Spanioli sub numele de \u201ealborada\u201c.
\nVestitul \u201eCaprice-espagnol\u201c pentru orchestr\u0103 a lui Rimsky-Korsakov (1887) \u00eencepe cu o aubad\u0103 de acest fel.<\/p>\n

AUBADE PRINTANIERE<\/strong>
\n\"\"


\nBarcarola<\/strong><\/p>\n

Barcarola este o bucat\u0103 de muzic\u0103 mic\u0103, vocal\u0103 sau instrumental\u0103, gra\u021bioas\u0103 \u0219i sugestiv\u0103, al c\u0103rui ritm leg\u0103nat \u00ee\u021bi face impresia plutirii unei b\u0103rci pe ap\u0103.
\nEa a fost de specialitatea gondolierilor din Vene\u021bia, numi\u021bi odinioar\u0103 ,,barcaroli\u201d.
\nO barcarol\u0103 celebr\u0103 este \u00een opera \u201eOberon\u201c de Weber (1826).
\nAu mai fost l\u0103udate barcarolele din \u201eZampa\u201d a lui Herold (1831) \u0219i din \u201eFra Diavolo\u201d de Auber.
\nM\u0103sura obicinuit\u0103 a barcarolei este de 6\/8, cu accent (oprire) pe primul timp.
\nChopin a scris barcarole pentru piano \u00een m\u0103sura de 12\/8.
\nFlorent Schmitt, contrar obiceiului, a ales pentru barcarol\u0103 m\u0103sura de 5\/4, cu triolet pe primul timp.
\nGabriel Faur\u00e9 a publicat de asemenea dou\u0103sprezece barcarole pentru piano.<\/p>\n


\nLes Contes d\u2019Hoffmann
\n(Povestirile lui Hoffmann)
\nOpera, fantastica de I. Offenbach
\nBARCAROLLE<\/strong>
\n\"\"


\nSerenada<\/strong><\/p>\n

\u00cen italiene\u0219te ,,serenata\u201d \u00eenseamn\u0103 muzic\u0103 de sear\u0103.
\nSerenada este o bucat\u0103 de muzic\u0103 instrumental\u0103 u\u0219oar\u0103 \u0219i picant\u0103.
\n\u00cen sec. al 17-lea nop\u021bile de var\u0103 la Vene\u021bia r\u0103sunau de serenade. Nu era sear\u0103 s\u0103 nu se vad\u0103 domni \u00een gondole, cu clavecin, viori \u0219i viole, parcurg\u00e2nd marele canal p\u00e2n\u0103 la ora 2 dup\u0103 miezul nop\u021bii, oprindu-se \u00een fa\u021ba palatelor cunoscu\u021bilor lor pentru a le c\u00e2nta serenade.
\nCea mai veche lucrare \u00een genul acesta a fost a lui Mont\u00e9clair (serenada de concert.)
\nPrima serenad\u0103 a lui Mozart a fost scris\u0103 pentru dou\u0103 viori, dou\u0103 secunde, bas, dou\u0103 oboiuri sau flaute, dou\u0103 cornuri \u0219i dou\u0103 trompete. Acest gen \u021binea loc c\u00e2teodat\u0103 de simfonie.
\nFiind destinat\u0103 s\u0103 se c\u00e2nte afar\u0103, \u00een aer liber, serenada avea nevoie de multe instrumente de suflat.
\nSunt renumite serenadele pentru voce din opera \u201eDon Juqn\u201c de Mozart, ,,L\u2019amant jaloux” de Gretry \u0219i \u201eB\u0103rbierul de Sevilla” de Rossini.
\nMai sunt renumite serenadele de Tschaikovsky pentru quartet de coarde \u0219i cele pentru orchestr\u0103 de Brahms.
\n\"\"

Chanson \u00cen literatur\u0103 chansonul este o mic\u0103 poezie u\u0219oar\u0103 destinat\u0103 c\u00e2ntecului \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een cuplete, care se c\u00e2nt\u0103 pe aceea\u0219i melodie,<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12198,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12269"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12269"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12269\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12271,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12269\/revisions\/12271"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12198"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}