{"id":12191,"date":"2020-11-23T14:25:44","date_gmt":"2020-11-23T11:25:44","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12191"},"modified":"2020-11-23T16:14:18","modified_gmt":"2020-11-23T13:14:18","slug":"de-ai-nostri-livia-teodorescu-curs-de-muzica-pentru-clasa-a-iv-a-secundara-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12191","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Livia Teodorescu – Curs de muzic\u0103 pentru clasa a IV-a Secundar\u0103 (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Clasa IV-a<\/strong><\/p>\n

Ritmul<\/strong><\/p>\n

Elementele constitutive ale muzicii sunt: Ritmul, Melodia<\/strong> \u0219i Armonia<\/strong>.
\nRitmul este efectul ob\u021binut prin succesiunea regulat\u0103 a timpilor tari \u0219i slabi. Pentru a determina ritmul trebuie deci cel dou\u0103 sunete, adic\u0103 un minimum de doi timpi ritmici, neegali: un timp tare \u0219i un timp slab.
\n\"\"

Orice succesiune de acest fel, alc\u0103tuie\u0219te un grup ritmic.
\nSunt ritmuri binare \u0219i ternare, dup\u0103 cum grupurile ritmice urmeaz\u0103 din doi \u00een doi, sau din trei \u00een trei timpi.
\n\"\"

Un exemplu de ritm binar este pasul caden\u021bat al omului, tic-tacul ceasornicului, mersul \u00een galop al unui cal, etc.
\nMelodiile dansurilor sunt caracterizate prin ritm. Astfel valsul, polka, mazurca, s\u00e2rba, hora, tarantela, etc. \u00ee\u0219i au fiecare formula lor ritmic\u0103 particular\u0103.
\nGra\u021bie ritmului, muzica poate de\u0219tepta \u00een noi emo\u021biile cele mai vii. El este indispensabil \u00een muzic\u0103.
\nCombina\u021biunile ritmului pot varia la infinit.
\nPrintre efectele ritmului se deosebesc dou\u0103 mai principale: Sincopa \u0219i Contra-timpul.<\/p>\n


\nMelodia<\/strong><\/p>\n

Melodia este o succesiune de sunete, deosebite unele de altele prin durat\u0103, intensitate \u0219i \u00een\u0103l\u021bime.
\nEa este opera imagina\u021biei, a gustului mai mult sau mai pu\u021bin purificat \u0219i a inspira\u021biei care poate fi lipsit\u0103 de calculele \u0219tiin\u021bifice.
\nOrice om poate ca imagina\u021bia \u0219i gustul s\u0103u s\u0103 creeze melodii. Agricultorul urm\u00e2nd boii, ciobanii p\u0103zindu-\u0219i turmele lor, lucr\u0103torul la lucru, c\u00e2nt\u0103 adeseori c\u00e2ntece improvizate. Cei mai mul\u021bi nu \u0219tiu regalele compozi\u021biei \u0219i inventeaz\u0103 totu\u0219i c\u00e2ntece frumoase \u0219i pl\u0103cute.
\nMelodia poate fi banal\u0103, vie, lejer\u0103, eroic\u0103, majestoas\u0103, pasionat\u0103, sentimental\u0103, etc., \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd diferite caractere.
\nPunctul de plecare ai melodiei este accentul. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput accentul vorbirii a fost asociat sau combinat cu accentul muzical: la Greci \u0219i Latini declama\u021bia versului liric era un fel de c\u00e2ntec; vocea oratorului era sus\u021binut\u0103 de un instrument rudimentar pentru determinarea ritmului \u00een intona\u021bie.
\nSe nume\u0219te grup melodic o succesiune de mai multe feluri de ritmuri \u0219i melodie muzical\u0103 o succesiune de grupuri melodice, supuse la anumite legi de accentuare, mi\u0219care, oprire sau tonalitate.<\/p>\n


\nArmonia<\/strong><\/p>\n

Armonia este o complexitate de mai multe voci sau instrumente auzite \u00eempreun\u0103; este prin urmare o succesiune de mai multe acorduri. (Acord se nume\u0219te o reunire de mai multe sunete suprapuse la intervale de ter\u021be \u0219i auzite simultan.)
\nStudierea acordurilor \u0219i a diferitelor leg\u0103turi de sunete simultane, a legilor ce guverneaz\u0103 \u00eenl\u0103n\u021buirea lor, a\u0219a ca s\u0103 produc\u0103 o impresie satisf\u0103c\u0103toare asupra auzului, \u00eenc\u0103 poart\u0103 numele de \u201earmonic”.
\nArmonia este arta de a seri limpede, cu elegan\u021b\u0103, este ordinea muzical\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te aranjamentul diferitelor p\u0103r\u021bi vocale sau instrumentale. Ea trateaz\u0103 condi\u021biunile \u0219i legile care aduc concordan\u021ba sunetelor. Compozitorul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 cu de-am\u0103nuntul toate secretele acestei \u0219tiin\u021be, pentru a ajuta inspira\u021bia sa, \u00eenfrumuse\u021b\u00e2nd \u0219i \u00eembog\u0103\u021bind astfel lucrarea prin felul de a o reda mai vie \u0219i mai pl\u0103cut\u0103 \u0219i a-i da un farmec deosebit.
\nO melodie frumoas\u0103, dar r\u0103u acompaniat\u0103 sau armonizat\u0103, poate produce un efect sup\u0103r\u0103tor \u0219i din contr\u0103, o idee banal\u0103 poate satisface cu mult succes urechea, printr\u2019o armonie fin\u0103, elegant\u0103 \u0219i plin\u0103 de gust.
\nCea mai bun\u0103 lucrare muzical\u0103 este aceea \u00een care se unesc cele dou\u0103 calit\u0103\u021bi, melodia \u0219i armonia, cu alta cuvinte \u00een care g\u0103sim laolalt\u0103 un sentiment melodic natural \u0219i nou \u0219i o armonie bogat\u0103 \u0219i puternic\u0103, plin\u0103 \u0219i sonor\u0103.
\nMelodia \u0219i armonia sunt \u00een muzic\u0103 ceea ce sunt desemnul
\n\u0219i culorile \u00een pictur\u0103.<\/p>\n


\nSunet. Sunete armonice<\/strong><\/p>\n

Senza\u021bia ce produce vibra\u021biunile unui corp sonor asupra auzului se nume\u0219te sunet. Aceste vibra\u021biuni, ajung\u00e2nd la urechea omului, variaz\u0103 ca num\u0103r de la circa 30 p\u00e2n\u0103 la 15.000 pe secund\u0103. Num\u0103rul vibra\u021biunilor determin\u0103 \u00een\u0103l\u021bimea sunetului; a\u0219adar un num\u0103r mai mic de vibra\u021biuni produce un sunet mai profund (mai jos), iar un num\u0103r mai mare de vibra\u021biuni produce un sunet mai \u00eenalt (ascu\u021bit) Amplitudinea vibra\u021biunilor caracterizeaz\u0103 intensitatea sunetului.
\nArmonice sau sunete armonice se numesc sunetele secundare cari se produc \u00een acela\u0219i timp cu un sunet principal, form\u00e2nd
\nastfel \u00eempreun\u0103 sunetul complex ce love\u0219te auzul nostru. Aceste sunete secundare nu se percep de urechea noastr\u0103 dec\u00e2t numai de aparate speciale, care m\u0103resc intensitatea sunetelor. Dac\u0103 facem s\u0103 sune un do de jos al unui pian, org\u0103 sau alt instrument, o ureche \u00eenarmat\u0103 cu aceste aparate speciale va constata c\u0103 acest sunet principal e \u00eenconjurat de un cortegiu de alte sunete secundare, put\u00e2nd deosebi, p\u00e2n\u0103 la 16 din asemenea sunete \u0219i chiar mai multe. Astfel acest sunet do va fi \u00eenso\u021bit de seria
\narmonic\u0103 urm\u0103toare:
\n\"\"

Nu exist\u0103 sunet muzical care s\u0103 nu fie \u00eenso\u021bit m\u0103car de unele din aceste armonice \u0219i dac\u0103 pentru urechea liber\u0103 ele nu sunt perceptibile dec\u00e2t la sunetele grave (joase), ele totu\u0219i joac\u0103 un rol capital \u00een forma\u021biunea timbrului. \u00cen adev\u0103r la unele instrumente, unele din sunetele acestei serii, nu pot fi auzite nici prin ajutorul celor mai puternice aparate acustice. Prezen\u021ba sau absen\u021ba acestor armonice, num\u0103rul lor mai mare sau mai mic, intensitatea lor, sunt factorii care contribuiesc la forma\u021biunea timbrului diferitelor instrumente.
\nRameau credea c\u0103 un sunet nu este muzical dec\u00e2t cu condi\u021biunea de a con\u021bine armonice.
\nHelmholtz a ar\u0103tat c\u0103 muzica admite sunete simple, dar ca excep\u021bie: acelea ale marilor tuburi \u00eenchise ale orgii.<\/p>\n


\nIntervale melodice \u0219i armonice<\/strong><\/p>\n

Interval se nume\u0219te distan\u021ba de la o treapt\u0103 a sc\u0103rii muzicale la ori care alt\u0103 treapt\u0103. C\u00e2nd cele dou\u0103 sunete ale intervalului se aud pe r\u00e2nd formeaz\u0103 intervalul melodic.
\n\"\"

Orice interval melodic poate fi \u00eentrebuin\u021bat, cu condi\u021biunea ca s\u0103 se prezinte sub o form\u0103 u\u0219oar\u0103 de intonat.
\nO \u00eenl\u0103n\u021buire de intervale melodice formeaz\u0103 melodia.
\nIntervale armonice sunt acelea \u00een care sunetele se aud simultan \u0219i se \u00eempart \u00een: consonante perfecte, consonante
\nimperfecte, disonante \u0219i artificiale.
\nConsonante perfecte sunt intervalele armonice de quint\u0103 \u0219i octav\u0103, care nu sufer\u0103 nici o altera\u021biune.
\n\"\"

Consonante imperfecte sunt intervalele armonice de ter\u021b\u0103 \u0219i sext\u0103, care pot fi eu u\u0219urin\u021b\u0103 alterate;
\n\"\"

Intervale armonice disonante naturale sunt intervalele de secund\u0103, septim\u0103 \u0219i non\u0103.
\n\"\"

Iar cele disonante artificiale sunt toate intervalele m\u0103rite \u0219i mic\u0219orate.
\nmic\u0219orat m\u0103rit
\n\"\"


\nAcorduri consonante pe treptele tonale I, IV \u0219i V.<\/strong><\/p>\n

Se nume\u0219te acord o reunire de mai multe sunete suprapuse la intervale de ter\u021be \u0219i auzite simultan.
\nNota cea mai de jos din acord se nume\u0219te fundamental\u0103, iar celelalte note \u00ee\u0219i iau numele de la intervalul ce formeaz\u0103 cu fundamentala.
\nEx: \"\"

\u00cen acest acord do este fundamentala, mi ter\u021ba \u0219i sol quinta.
\nAcordurile cari au ter\u021ba major\u0103 \u0219i quinta perfect\u0103 se numesc acorduri perfecte majore.
\nAcordurile cu ter\u021ba minor\u0103 \u0219i quinta perfect\u0103 se numesc acorduri perfecte minore.<\/p>\n

acorduri perfecte-majore\/acorduri perfect-minore
\n\"\"

\u00centruc\u00e2t \u00een acordurile de mai sus intervalele componente ale lor sunt consonante \u0219i acordurile iau denumirea de acorduri consonante.
\nNumai acordurile perfecte pot servi ca \u00eencheiere a unei compozi\u021biuni muzicale.
\nAcordul perfect major, care const\u0103 din fundamental\u0103, ter\u021b\u0103 major\u0103 \u0219i quint\u0103 perfect\u0103, se poate form\u0103 pe treptele I, IV \u0219i V ale gamei majore.
\nAcordul de pe treapta I-a se nume\u0219te acord de tonic\u0103, pentru c\u0103 cu el \u00eencepe tonalitatea \u0219i tot cu el sf\u00e2r\u0219e\u0219te.
\nAcordul de pe treapta V-a se nume\u0219te acord de dominant\u0103 \u0219i tinde totdeauna spre tonic\u0103 din cauza sensibilei (treapta VII-a).
\nAcordul de dominant\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cel de tonic\u0103 sus\u021bin \u0219i stabilesc tonalitatea.
\nUn alt acord tot at\u00e2t de important, care ajut\u0103 la men\u021binerea \u0219i preg\u0103tirea \u00eencheierii tonalit\u0103\u021bii este acordul de pe treapta IV-a numit acord de subdominant\u0103.
\n\"\"

Acordurile nu apar dec\u00e2t \u00een secolul al XIV-lea \u0219i abia \u00een secolul al XV-lea \u0219i al XVI-lea se poate vedea o armonie constituit\u0103 \u0219i bazat\u0103 pe acorduri. \u00cen aceast\u0103 epoc\u0103 tr\u0103ie\u0219te Palestrina, maestrul polifoniei vocale. C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea legile acordurilor sunt scrise \u00een primele tratate de armonie de Zarlino.
\n\u0218tiin\u021ba acordurilor este o \u0219tiin\u021b\u0103 relativ nou\u0103; \u00een timpul evului mediu se \u00eent\u00e2lnesc agrega\u021biuni de sunete suprapuse pe dou\u0103 voci (discantus), care constituiesc armonia embrionar\u0103 \u00een dou\u0103 voci.<\/p>\n


\nSemi-caden\u021ba \u0219i caden\u021ba perfect\u0103<\/strong><\/p>\n

Caden\u021ba armonic\u0103 arat\u0103 un repaos, o oprire provizorie sau definitiv\u0103. Caden\u021ba \u00een muzic\u0103 corespunde \u00eentocmai semnelor de punctua\u021biune gramatical\u0103.
\nOprirea provizorie arat\u0103 un repaos pe dominant\u0103 \u0219i se nume\u0219te semi-caden\u021b\u0103.
\nEa nu d\u0103 impresia de terminare, fiindc\u0103 \u00eentotdeauna urmeaz\u0103 o continuare, av\u00e2nd rolul celor dou\u0103 puncte (:).
\nSemi-caden\u021ba este compus\u0103 dintr\u2019o leg\u0103tur\u0103 de acorduri, care cer repaosul pe dominant\u0103, form\u00e2nd astfel un repaos tranzitoriu de la acordul perfect al tonicei la acela al dominantei.
\n\"\"

Oprirea definitiv\u0103 arat\u0103 repaosul pe tonic\u0103 \u0219i se nume\u0219te caden\u021b\u0103 perfect\u0103, fiindc\u0103 d\u0103 impresia de final sau termina\u021biune, \u00eencheind complet fraza muzical\u0103.
\nCaden\u021ba perfect\u0103 este compus\u0103 din o leg\u0103tur\u0103 de acorduri, care cer repaosul pe acordul tonicei.
\n\"\"


\nMuzica la popoarele vechi<\/strong><\/p>\n

Muzica dateaz\u0103 din timpuri str\u0103vechi, mai bine zis muzica s\u2019a n\u0103scut odat\u0103 cu omul.
\nPrimele manifest\u0103ri ale muzicii au fost, dup\u0103 unii filozofi, (Karl Stumpf) exclam\u0103rile sau strig\u0103tele oamenilor primitivi, care le serveau c semnale. Asem\u0103narea unor rase de oameni prin acela\u0219i fel de exclam\u0103ri au contribuit chiar la crearea leg\u0103turilor de rudenie a mai multor familii \u00eentre ele.
\nMuzica are ca element primordial ritmul. La origine g\u0103sim arta muzical\u0103 totdeauna asociat\u0103 de poezie \u0219i sus\u021binut\u0103 de mi\u0219c\u0103ri corporale ritmice (batere din palme, care scanda ritmul c\u00e2ntecului, etc).
\nDin studiul popoarelor primitive, sociologul Karl B\u00fccher a scos elementele teoriei sale asupra originei muzicii; dup\u0103 el, orice exerci\u021biu corporal regulat tinde s\u0103 ia o form\u0103 ritmic\u0103; orice munc\u0103 este u\u0219urat\u0103 prin repetarea periodic\u0103 a acelora\u0219i mi\u0219c\u0103ri \u0219i astfel omul caut\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 acest ritm care s\u0103-i u\u0219ureze sfor\u021barea sa.
\nMuzicile primitive variaz\u0103 de la popor la popor.
\nLa Babiloneni \u0219i Egipteni muzica dateaz\u0103 de la 4000 de ani \u00eenainte de Christos \u0219i era mai mult instrumental\u0103, \u00eentrebuin\u021b\u00e2nd cu predilec\u021bie luthuri (un fel de chitare de form\u0103 oval\u0103 \u0219i cu foarte multe coarde), apoi harpe cu 30 de strune \u0219i vioara cu 3 strune. Nu ele lipseau nici lira, flautul, trompeta \u0219i toba.
\nEgiptenii au fost un popor pasionat de muzic\u0103; nici un monument din muzica egiptean\u0103 \u00eens\u0103 nu ne-a r\u0103mas.
\nIndienii din contr\u0103, ne-au transmis numeroase compozi\u021biuni. Nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103 toate melodiile lor, din care multe sunt pl\u0103cute urechilor noastre europene, dateaz\u0103 din antichitate. Instrumentul na\u021bional al lor er\u0103 \u201evina”, un fel de luth mare, foarte sonor.
\nChinezii (cu 2000 de ani \u00eenainte de Christos) d\u0103deau \u0219i ei muzicii o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103.
\nBiblioteca imperial\u0103 chinez\u0103 num\u0103r\u0103 500 tratate muzicale r\u0103mase din genera\u021bie \u00een genera\u021bie \u0219i o bogat\u0103 colec\u021bie de mu\u00aczic\u0103 vocal\u0103 de mare valoare.
\nEi au inventat ca instrumente primul ,,harmonium”, prev\u0103zut cu 12\u201414 fluiere din lemn de bambus \u0219i \u201enaiul”. Ei utilizau mult \u0219i clopotele, fiind apoi imita\u021bi de Japonezi.
\nChinezii stabileau deja prin m\u0103suri acustice sistemul sunetelor de cari ne servim \u0219i noi; aveau o scar\u0103 de 5 note: sol, la, do, re, mi, format\u0103 lu\u00e2nd notele cari se succed din quint\u0103 \u00een quint\u0103, plec\u00e2nd de la do. Pe aceast\u0103 scar\u0103 pentatonic\u0103 s\u2019au construit multe melodii, chiar dup\u0103 descoperirea sistemului de 7 note \u0219i tot pe aceast\u0103 gam\u0103 s\u2019au sprijinit \u0219i multe din c\u00e2ntecele populare ale Sco\u021biei \u0219i o parte din melodiile gregoriene de mai t\u00e2rziu.
\nLa anul 1500 \u00een. Chr. tot Chinezii au determinat scara diatonic\u0103 cu 7 note.
\nEvreii iubeau mult muzica.
\n\u00cen timpul domniei regelui David, care era \u0219i compozitor de psalmi \u0219i poet, muzica religioas\u0103 a Evreilor a ajuns la cel mai \u00eenalt grad de dezvoltare. Psalmii Evreilor se c\u00e2ntau pe instrumente de coarde \u0219i cu mari cerem aii ale cultului religios. La \u00eenchinarea templului lui Solomon, c\u00e2nt\u0103re\u021bii lor se duceau la altar cu \u021bimbale, chitare \u0219i harpe, iar rabinii sunau din trompete. Fiul lui David, Solomon, a compus o carte a muzicii intitulat\u0103 \u201ec\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor”.
\nCa semne de nota\u021biune aveau ,,neumele\u201c, un fel de stenografie muzical\u0103.
\nMuzica semit\u0103 se deosebe\u0219te de cea indo-european\u0103 printr-un gust deosebit al cromatismului, lucru constatat \u0219i azi \u00een muzica Arabilor \u0219i a altor popoare ale Asiei mici, cari c\u00e2nt\u0103 pe sferturi de ton, d\u00e2nd impresia unui vaiet.<\/p>\n


\nMuzica la Greci<\/strong><\/p>\n

Arta muzical\u0103 \u00eencepe s\u0103 ia un mare av\u00e2nt la Greci, care \u00een leg\u0103tur\u0103 cu poezia s\u2019a dezvoltat secole \u00eentregi de-a r\u00e2ndul.
\nSimultan cu \u00eentocmirea vestitelor jocuri olimpice, muzicii i se deschid noi perspective.
\nFilozoful Platon, care pre\u021buia arta muzical\u0103 ca cel mai bun mijloc de cultivare sufleteasc\u0103, sus\u021binea c\u0103: \u201edecaden\u021ba muzical\u0103 \u00eenseamn\u0103 dec\u0103derea bunului sim\u021b, \u00eenseamn\u0103 dec\u0103derea moral\u0103 a unui stat \u00eentreg\u201d.
\nLira \u0219i chitara erau la Greci instrumentele de predilec\u021bie. Lira, \u00eenso\u021bit\u0103 de canto, numai astfel \u0219i-a atins apogeul.
\nGrecii posedau un procedeu de nota\u021biune \u0219i estetic\u0103 muzical\u0103 particular\u0103. Ei cuno\u0219teau trei genuri muzicale: diatonic, cromatic \u0219i enarmonic. Scara diatonic\u0103 corespundea aproape cu a noastr\u0103; \u00een muzica cromatic\u0103 domin\u0103, ca \u0219i azi, semitonurile; no\u021biunea de enarmonic, adus\u0103 din orient de Semi\u021bi, se caracterizeaz\u0103 prin sferturi de ton.
\nGrecii se serveau de toate gamele pe care puteau s\u0103 le construiasc\u0103, plec\u00e2nd de la diferitele trepte ale gamei do major. Aceste game grece\u0219ti sau \u201emoduri” au luat numele diferitelor popoare. Cele mai importante sunt modurile: \u201edorian\u201d (mi, fa, sol, la, si, do, re, mi), \u201efrigian\u201d (re, mi, fa, sol, la, si, do, re), \u201elidian\u201d (do, re, mi, fa, sol, la, si, do) \u0219i \u201emixolidian\u201d (si, do, re, mi, fa, sol, la, si). Modurile formate pe alte note ca: la, sol, \u0219i fa, erau considerate ca deriv\u00e2nd din cele principale; acestea sunt modurile \u201ehipodorian\u201d (la, si, do, re, mi, etc ), \u201ehipofrigian\u201c (\u00eencep\u00e2nd de la sol) \u0219i \u201ehipolidian\u201d (\u00eencep\u00e2nd de la fa).
\nCa semne muzicale \u00eentrebuin\u021bau literele cele mari ale alfa-betului, numite \u201eftonguri\u201d. Aranjarea succesiv\u0103 a ftongurilor se nume\u0219te scar\u0103 sau gam\u0103.
\nLa Greci, modurile fixau numai \u00eentinderea melodiei \u0219i de-semnau cadrul \u00een interior dup\u0103 care se puteau mi\u0219ca c\u00e2ntecele.
\nArmonia, \u00een sensul modern, er\u0103 necunoscut\u0103 Grecilor. Ea \u00eensemn\u0103 la Greci ordinea ritmic\u0103 a mi\u0219c\u0103rii melodice. Acordul format de dou\u0103 sunete, c\u00e2ntate \u00eempreun\u0103, \u00eensemn\u0103 simfonie.
\nMuzica greac\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 era vocal\u0103, pe o singur\u0103 voce (monodic\u0103), mai t\u00e2rziu cu acompaniament de instrumente de coarde (lir\u0103 sau chitar\u0103) sau de flaute \u0219i cavale.
\nNici o muzic\u0103 nu exist\u0103 f\u0103r\u0103 poezie \u0219i nici o poezie f\u0103r\u0103 muzic\u0103, fiind \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 una cu alta. Ritmul melodiei n\u2019are alt\u0103 origine dec\u00e2t metrica versului; versul iambic \u0219i troheic dau na\u0219tere m\u0103surii de trei timpi; cel spondeic, anapestic \u0219i dactilul dau na\u0219tere m\u0103surii de patru timpi.
\nNe-au r\u0103mas dala Greci: Imnul lui Apollo, trei imnuri de Mesomede din Creta, o od\u0103 de Pindar din sec. al IV-lea \u00eenainte de Christos \u0219i un fragment din Oreste de Euripide.
\nMuzica Grecilor fu adoptat\u0103 \u0219i de Romani, care \u00eens\u0103 separar\u0103 \u00een parte poezia de muzic\u0103; numai poemele latine, cel pu\u021bin \u00een epoca clasic\u0103, fur\u0103 c\u00e2ntate ca \u0219i acelea ale Greoilor. Muzica la’ Roma \u00ee\u0219i pierde din prestigiul pe care-l avea \u00een Grecia de alt\u0103dat\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Nero.<\/p>\n


\nPsalmodia; psalmi<\/strong><\/p>\n

Numim \u201epsalmodie\u201d c\u00e2ntarea psalmilor \u00een liturghia catolic\u0103.
\nPsalmii sunt imnuri evreie\u0219ti c\u00e2ntate \u00een serviciile divine ale templului din Ierusalim, cari prin traducere au trecut la diferite biserici cre\u0219tine.
\nPsalmul este alc\u0103tuit din versete sau strofe de c\u00e2te dou\u0103 sau trei versuri.
\nCunoa\u0219tem dou\u0103 feluri de a se c\u00e2nta psalmii: 1) psalmul recitat de un singur cititor, la care corul r\u0103spundea \u201ealeluia\u201d sau alt refren; din acest gen a ie\u0219it psalmodia pe dou\u0103 coruri, strofele fiind c\u00e2ntate de 2 coruri alternativ, dup\u0103 care cele 2 coruri se reunesc \u0219i repet\u0103 \u201ealeluia” sau alt refren \u0219i 2) psalmul mai melodios, \u00een care c\u00e2nt\u0103re\u021bul c\u00e2nt\u0103 una sau mai multe strofe, la care corul r\u0103spunde repet\u00e2nd versurile c\u00e2ntate de c\u00e2nt\u0103re\u021b.
\nVersetele psalmilor au inspirat \u00een toate \u021b\u0103rile pe compozitori.
\nJosquin Despr\u00e9s pare a fi creatorul psalmilor \u00een muzic\u0103 (\u201eLaudate pueri\u201d \u0219i \u201eMiserere\u201d). \u2014 Mai t\u00e2rziu Orlandus Lassus, muzician olandez, a compus o serie celebr\u0103 de psalmi (psalmii poc\u0103in\u021bii).
\n\u00cen Italia, Marcello compuse 50 de psalmi pentru solo de voce cu acompaniament.
\n\u00cen Anglia psalmii se adaptar\u0103 \u00een sec. XVI-lea pe text englezesc, devenind baza repertoriului muzical religios al bisericii anglicane.
\n\u00cen Fran\u021ba, Lulli \u0219i Lalande au adaptat de asemenea, pe textul psalmilor, mari cantate religioase latine cu soluri, coruri \u0219i org\u0103 sau orchestr\u0103.
\nDemn de a fi citat este psalmul al 101-lea de Meyerbeer pe 8 voci, f\u0103r\u0103 acompaniament \u0219i scris pe versuri germane.
\nCei 150 psalmi ai lui David au fost tradu\u0219i de Marot \u0219i B\u00e8ze, care s\u2019au r\u0103sp\u00e2ndit apoi \u00een toate \u021b\u0103rile cre\u0219tine.
\nPsalmii \u00een cultul cre\u0219tin s\u2019au introdus foarte de timpuriu; sf. evanghelist Matei ne spune c\u0103 la \u201ecina cea de tain\u0103\u201c s\u2019au c\u00e2ntat psalmi. Sfin\u021bii apostoli, lu\u00e2nd pild\u0103 de la Domnul Isus Christos, c\u00e2ntau imnuri de laud\u0103 c\u0103tre Tat\u0103l Ceresc ori de c\u00e2te ori se adunau \u00een casele de rug\u0103ciuni cu adep\u021bii lor. Melodiile erau simple \u0219i se c\u00e2ntau \u00een mod recitativ, cam cum se c\u00e2nt\u0103 azi \u00een biserica noastr\u0103 evanghelia \u0219i apostolul. Cre\u0219tinii se \u00eemp\u0103r\u021beau \u00een dou\u0103 cete (choruri) \u0219i c\u00e2ntau pe r\u00e2nd; acest mod de a se c\u00e2nta s\u2019a introdus \u0219i \u00een bisericile din Constantinopole \u0219i Antiohia din secolul al IV-lea \u0219i se numea c\u00e2ntare antifonic\u0103.<\/p>\n


\nCre\u0219tinismul<\/strong><\/p>\n

Muzica bisericii cre\u0219tine a ie\u0219it din muzica sinagogei, modificat\u0103 sub influen\u021ba artei grece\u0219ti.
\nCre\u0219tinii au \u00eemprumutat de la Evrei psalmodia. La psalmi \u0219i la c\u00e2nt\u0103rile biblice cre\u0219tinii mai ad\u0103ogar\u0103 imnuri.
\nDin cauza persecu\u021biilor, primii cre\u0219tini c\u00e2ntau pu\u021bin, ascunz\u00e2ndu-se de teama de a nu fi tr\u0103da\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 a fi acompania\u021bi de vreun instrument.
\nC\u00e2nd biserica cre\u0219tin\u0103 triumf\u0103 contra politei\u0219tilor (p\u0103g\u00e2nilor), \u00een anul 313, se c\u00e2ntar\u0103 \u201ealeluile”, ca semn de bucurie \u0219i imnurile, adic\u0103 psalmii noi, dup\u0103 modelul celor din biblie, care \u00een secolul al IV-lea se c\u00e2ntau \u00een Asia mic\u0103 cu acompaniament de b\u0103t\u0103i din palme \u0219i dansuri.
\n\u00cen Occident c\u00e2ntecul bisericesc g\u0103si un eminent protector \u00een sf. Ambrosie, episcop de Milan (374\u2014397). Acesta, imit\u00e2nd pe patriarhii din Orient, a introdus \u00een biserica sa o liturghie, determin\u00e2nd c\u00e2ntecele ce trebui au s\u0103 fie executate la fiecare s\u0103rb\u0103toare a anului bisericesc, compuse din antiene (versete ce se c\u00e2ntau \u00eenaintea psalmilor) pe 2 coruri \u0219i imnuri. Ambrosie a compus un mare num\u0103r de imnuri: \u201eaeterne rerum conditor”, \u201eIesus creator omnium”, etc.<\/p>\n


\nMuzica gregorian\u0103 \u0219i bizantin\u0103<\/strong><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al VI-lea c\u00e2ntecul occidental cre\u0219tin fu reformat de papa Grigore cel Mare, episcop de Borna de la 590-604.
\nGrigore culese melodii existente, le \u00eendrept\u0103 \u0219i compuse c\u00e2nt\u0103ri noi, stabilind cu precizie modul lor de execu\u021bie \u0219i timpul \u00een care erau c\u00e2ntate la serviciul divin. \u2014 El puse astfel bazele unei liturghii bogat\u0103 \u0219i uniform\u0103, alc\u0103tuind \u201eantifonarul” (disp\u0103rut ast\u0103zi), ar\u0103t\u00e2nd ordinea c\u00e2ntecelor biserice\u0219ti, pe care l-a a\u0219ezat sub altarul lui sf. Petru, pe o catedr\u0103 de aur.
\nPe c\u00e2ntecul lui sf. Grigore se sprijin\u0103 toat\u0103 muzica bisericii catolice \u0219i aproape toat\u0103 muzica religioas\u0103 european\u0103. Influen\u021ba muzicii gregoriene se observ\u0103 \u00een biserica anglican\u0103, precum \u0219i \u00een muzica lui J. S. Bach. Protestan\u021bii de ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, c\u00e2nt\u0103 un fragment din \u201eGloria” gregorian\u0103 \u00een axionul \u201eLaud\u0103 \u021bie Doamne, Dumnezeul p\u0103cei\u201c. Celebra fug\u0103 care termin\u0103 simfonia \u201eJupiter” a lui Mozart se bazeaz\u0103 pe un motiv gregorian. \u00centr\u2019un cuv\u00e2nt, influen\u021ba fecund\u0103 a c\u00e2ntului gregorian str\u0103bate c\u00e2teva secole.
\nMuzica gregorian\u0103 se c\u00e2nt\u0103 pe o singur\u0103 voce, \u00een limba latin\u0103, pe un ton religios \u0219i f\u0103r\u0103 acompaniament, iar ritmul s\u0103u era acela al prozei la care trebuia s\u0103 se adapteze. Ea era f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103, un fel de declama\u021bie muzical\u0103.
\nLiterele alfabetice ale Grecilor au fost \u00eenlocuite cu \u201eneume”, semne de nota\u021biune const\u00e2nd \u00een puncte \u0219i linii, cari indicau c\u00e2nt\u0103re\u021bului accentele mai principale din melodie \u0219i varia\u021biunile ei.
\nMuzica gregorian\u0103 avea un sistem de 8 \u201emoduri” sau tonuri, deosebite de cele grece\u0219ti \u0219i deosebindu-se unul de altul prin nota final\u0103 a fiec\u0103ruia: dorian \u0219i hipodorian av\u00e2nd ca final\u0103 comun\u0103 nota re, frigian \u0219i hipofrigian, cu finala mi, lidian \u0219i hipolidian cu finala fa, mixolidian \u0219i hipomixolidian cu finala sol; mai \u00een urm\u0103 s\u2019au alc\u0103tuit \u0219i modurile: ionian, hipoionian, eolian \u0219i hipoeolian. Mai toate aceste tonuri erau diatonice \u0219i altera\u021biunile cromatice nu le g\u0103sim dec\u00e2t la tonurile lidian \u0219i dorian, \u00een care nota si se transform\u0103 deseori \u00een si bemol. La aceste note de jos se adaog\u0103 mai t\u00e2rziu sol de jos, \u00eensemnat\u0103 prin litera greac\u0103 F (gamma), de unde se trage \u0219i numele de gam\u0103, pe care-l d\u0103m \u0219i noi ast\u0103zi sc\u0103rii muzicale.
\nLa \u00eenceput, c\u00e2ntul gregorian fu rezervat vocilor b\u0103rb\u0103te\u0219ti, ca o considera\u021bie pentru anticul precept al bisericii: \u201emulier taceat in ecolesia\u201c (femeia tace \u00een biseric\u0103), lege pe care papa \u0219i ast\u0103zi o respect\u0103 \u00een principiu.
\nMuzica gregorian\u0103 n\u2019a r\u0103mas \u00een acela\u0219i stadiu \u00een care se g\u0103sea la \u00eenceput; mai multe popoare au contribuit timp de c\u00e2teva secole, cultiv\u00e2nd muzica gregorian\u0103, d\u00e2ndu-i o extensiune prin \u00eenfiin\u021barea \u0219colilor celebre, care au devenit centre de cultur\u0103 muzical\u0103 bisericeasc\u0103. Rouen, Metz \u0219i Saint Gall fur\u0103 printre primele centre unde se dezvolt\u0103 muzica bisericeasc\u0103 gregorian\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een timpul lui Carol cel Mare. La m\u0103n\u0103stirea din Saint Gall se n\u0103scu cea mai mare parte din formele adaptate de c\u00e2ntul liturgic, sub influen\u021ba unui mare num\u0103r de poe\u021bi \u0219i muzican\u021bi ca: Iso, Marcellus, Ekkehard, Tutilon \u0219i Notker. Acesta din urm\u0103 a introdus \u00een occident proza final\u0103 dup\u0103 \u201ealeluia\u201d din biserica orientului, pun\u00e2nd pe cuvinte acea prelungire de p\u00e2n\u0103 atunci a ultimei silabe din \u201ealeluia\u201d, ce form\u0103 o lung\u0103 melodie f\u0103r\u0103 cuvinte, oare mai \u00een urm\u0103 se transform\u0103 \u00een melodii originale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Clasa IV-a Ritmul Elementele constitutive ale muzicii sunt: Ritmul, Melodia \u0219i Armonia. Ritmul este efectul ob\u021binut prin succesiunea regulat\u0103 a<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":12198,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12191"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12191"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12191\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12242,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12191\/revisions\/12242"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/12198"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}