{"id":12115,"date":"2020-11-20T14:23:49","date_gmt":"2020-11-20T11:23:49","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12115"},"modified":"2020-11-20T14:23:49","modified_gmt":"2020-11-20T11:23:49","slug":"spatii-culturale-nr-66-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12115","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 66 (12)"},"content":{"rendered":"

Valentina BECART<\/strong><\/p>\n

Nimic nu-i imposibil, c\u00e2nd spiritu-i boem…<\/em><\/strong>
\n\"\"

Volumul de poeme \u201eBuze-n templul dimine\u021bii\u201d apare la editura Princeps Multimedia, Ia\u0219i, \u00een anul 2018 \u0219i poart\u0103 semn\u0103tura poetului Sebastian Golomoz. Se bucur\u0103 de o postfa\u021b\u0103 semnat\u0103 de distinsul poet Daniel Corbu. C\u00e2teva date: Sebastian Golomoz este licen\u021biat \u00een drept, cu un master \u00een drept \u0219i Administra\u021bie Public\u0103 European\u0103, la Universitatea Danubius din Gala\u021bi. A studiat \u0219i la Facultatea de litere din cadrul Universit\u0103\u021bii Jean Monnet, Saint-Etienne, Fran\u021ba. Este redactor la ziarul Realitatea. Volume publicate: Un romantic incurabil, Ed. Zigotto, Gala\u021bi, 2012; Scrisoare c\u0103tre Alex(t)andra\/ Lettre pour Alex(t)andra, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2014; Sub zodia vis\u0103rii, ed. InfoRapArt, Gala\u021bi, 2016; Codul iubirii\/ The code of Love, haiku, ed. Pompidu, Gala\u021bi, 2016. Este prezent \u00een peste 17 antologii colective. A avut \u0219i are colabor\u0103ri cu diverse reviste literare: Cronica, Ia\u0219i; Vatra-veche, T\u00e2rgu-Mure\u0219; Basarabia literar\u0103, Republica Moldova; Tecuciul literar-artistic, Tecuci etc.
\nTema fundamental\u0103 a acestui volum este iubirea sub toate aspectele ei: oscil\u00e2nd \u00eentre \u201eangelic \u0219i demonic, \u00eentre divin \u0219i infernal\u201d. Sebastian Golomoz, aflat la \u201ev\u00e2rsta promisiunilor\u201d, \u00ee\u0219i deschide sufletul \u00een fa\u021ba cititorilor, ca o floare \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 senin\u0103. Lirismul s\u0103u, de o mare delicate\u021be, poart\u0103, deseori, amprenta leg\u0103n\u0103rilor nostalgice ale valurilor. R\u0103t\u0103cind prin gr\u0103dinile imaginarului \u2013 de m\u00e2n\u0103 cu iubirea visat\u0103, \u201eniciun vis nu e prea \u00eenalt\/ nicio iubire nu e imposibil\u0103\/ pentru cel care iube\u0219te f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103\u201d – \u00eencearc\u0103 s\u0103 antreneze \u00een structura versului \u00eentreaga-i tr\u0103ire pur\u0103, sensibilitate.
\nMetafore relevante, care confer\u0103 versului profunzime \u0219i alunecare fin\u0103 spre estetismul poetic, se reg\u0103sesc \u00een fiecare poem. De exemplu: \u201edezmierd\u00e2nd cuvinte de por\u021belan\u201d; \u201edou\u0103 cupe de mojito ochii ei\u201d; \u201e\u00een complicitatea difuz\u0103 a luminii\u201d; \u201efluturii pleoapelor mele\u201d; \u201e\u00een poeme cu metehne feminine\u201d; \u201e \u00eentr-o lumin\u0103 br\u00e2ncu\u0219ian\u0103\u201d; \u201e triste\u021be \u00eemb\u0103ls\u0103mat\u0103\u201d etc.
\nCuvintele sunt cele care ne ajut\u0103 s\u0103 comunic\u0103m. \u201eExist\u0103 dou\u0103 limite ale cuv\u00e2ntului ca semn, din care deriv\u0103 un dublu e\u0219ec al invoca\u021biei. O limit\u0103 e \u00een afara noastr\u0103; chemi, dar de \u201edincolo\u201d nimeni nu r\u0103spunde. O alt\u0103 limit\u0103 e \u00een noi; nu po\u021bi exprima pe de-a-ntregul ce e \u00een tine. \u201eOmul nu poate spune dec\u00e2t lucrurile potolite, \u00eempu\u021binate, f\u0103cute trup, ale vie\u021bii lui l\u0103untrice.\u201d( N. Balot\u0103 \u2013 Arte poetice ale sec. XX). Poetul Sebastian Golomoz ne face p\u0103rta\u0219i la zbuciumul s\u0103u poetic, lirismul izvor\u00e2nd din apele limpezi ale simbolurilor. Extrag din volum c\u00e2teva expresii care mi-au re\u021binut aten\u021bia, expresii care confer\u0103 consisten\u021b\u0103 \u0219i rafinament versurilor, cuprinz\u00e2nd \u00een \u021bes\u0103tura lor nuan\u021be variate ale semnifica\u021biilor: \u201ep\u0103\u0219ea sfioas\u0103 printre silabe\/ dezmierd\u00e2nd cuvinte de por\u021belan\u201d; \u201eiubito, cuvintele \u021bi se nasc pe ochi\/ \u00eenainte ca gura ta s\u0103 le ucid\u0103\u201d; \u201eretina ochilor e s\u0103tul\u0103\/ de sincerit\u0103\u021bi selective\u201d; \u201emoartea e singura femeie\/ imposibil de cucerit\u201d; \u201elumina p\u00e2lp\u00e2ie \u00een sufletele noastre\/ precum ochii leoaicei \u00een paradis\u201d; \u201evisul se \u00een\u0103l\u021ba vesel ca un lampion\u201d; \u201eochii r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i dou\u0103 geamantane\/ golite de vise\u201d; \u201eca o not\u0103 de subsol\/ la picioarele tale\u201d; \u201ep\u00e2n\u0103 c\u00e2nd amintirea ochilor t\u0103i\/ se va stinge-ntr-un poem\u201d etc. Pentru ca energiile poetice s\u0103 str\u0103bat\u0103 \u00eentreaga poezie, e preferabil a se c\u0103uta verbul cel mai potrivit, expresia cea mai adecvat\u0103 astfel ca rostogolirea \u00een albia efervescen\u021bei lirice s\u0103 se fac\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103.
\nVolumul \u201eBuze-n templul dimine\u021bii\u201d, volum \u00een care descoperim un \u201esuflet vinovat de frumuse\u021be\u201d, cuprinde at\u00e2t poeme \u00een vers alb, c\u00e2t \u0219i poeme clasice, cu ritm \u0219i rim\u0103. La final, ca bonus, pot fi g\u0103site c\u00e2teva haiku-uri. Uneori, textile lirice tind spre o filosofare existen\u021bialist\u0103, poetul fiind un \u201ecerebral\u201d care dore\u0219te s\u0103 afle adev\u0103ruri, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sensul lumii, al iubirii, acest \u201eludic poem\u201d.
\nNu \u0219tiu de ce, sau poate \u0219tiu… voi \u201e\u00eencepe\u201d cu sf\u00e2r\u0219itul, cu declinul iubirii. Orice lucru are un \u00eenceput \u0219i un sf\u00e2r\u0219it, din p\u0103cate. \u201e\u00cen fa\u021ba colii albe\/ g\u00e2ndurile \u00eemi sunt m\u00e2nate\/ de preten\u021bii ambi\u021bioase\/ ce refuz\u0103 s\u0103 accepte c\u0103\/ visurile noastre nu s-au potrivit\u201d…
\nIubirea este cea care d\u0103 vie\u021bii un sens, ne umple sufletul cu izvoare de lumin\u0103, ne urc\u0103, ne coboar\u0103, ne bucur\u0103 \u0219i ne \u00eentristeaz\u0103, \u00een acela\u0219i timp. Exist\u0103 un timp pentru iubire. Aripile se deschid, sufletul \u00ee\u0219i etaleaz\u0103 cea mai frumoas\u0103 stare. De undeva, de la orizont, apare ea: la \u00eenceput seduc\u0103toare, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de taine. O cuprinzi cu privirea, o sorbi cu toat\u0103 fiin\u021ba. Apoi, discret, \u00eencepe jocul, \u00eencepe tangajul inimii. C\u00e2nd alunec\u00e2nd pe ape line, pline de soare, c\u00e2nd pe ape \u00eenvolburate, pline de spaime. \u0218i-n tot acest timp, o urm\u0103re\u0219ti, o cau\u021bi, o a\u0219tep\u021bi, o dore\u0219ti… Dup\u0103 cum spuneam: exist\u0103 un \u00eenceput pentru toate, dar, din p\u0103cate, exist\u0103 \u0219i un sf\u00e2r\u0219it. S\u0103 vedem cum s-a \u00eent\u00e2mplat mirajul? Unde \u00ee\u0219i a\u0219tepta poetul iubirea? Se pare c\u0103 \u201e\u00eentr-o cafenea\u201d, mai spre fereastr\u0103, pentru a o \u00eent\u00e2mpina cu privirea, pentru a-i z\u0103ri chipul \u201ede-o frumuse\u021be cuminte\u201d. Atunci c\u00e2nd pe \u201egeamul aburit\u201d a desenat o \u201einim\u0103 sincer\u0103\u201d… a \u00een\u021beles c\u0103 e timpul s\u0103-\u0219i m\u0103rturiseasc\u0103 iubirea.
\nDoar atunci c\u00e2nd \u201ebuzele ni se ating\/ cu o energie prim\u0103v\u0103ratic\u0103\u201d… abia atunci sim\u021bi inima cum \u00ee\u021bi tresalt\u0103 \u0219i via\u021ba se strecoar\u0103 \u00een fiecare fibr\u0103, precum seva \u00een trunchiuri.
\nEra preg\u0103tit poetul pentru iubire? Pentru \u201evibranta ei sensibilitate?\u201d Iat\u0103 ce ne m\u0103rturise\u0219te: \u201eCe \u00eenceput sublim,\/ s\u0103rutul pe frunte!\/ C\u00e2nd iubirea te surprinde\/ nepreg\u0103tit pentru fericire\u201d…
\nAbandon\u00e2ndu-se acestui sentiment \u2013 ca o lav\u0103 incandescent\u0103 \u2013 va afla c\u0103 fl\u0103c\u0103rile pot \u00eenc\u00e2nta, dar pot provoca \u0219i durere. Iat\u0103 c\u00e2teva expresii care scot \u00een lumin\u0103 frumuse\u021bea \u0219i vibra\u021bia sufletului, av\u00e2nd al\u0103turi \u201ecomplicitatea difuz\u0103 a luminii\u201d: \u201ece frumos ne st\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi\/ \u00een bucle noi onirice\u201d; \u201etrupurile incendiate de s\u0103ruturi efuzive\u201d; \u201e\u0219i acum c\u0103ma\u0219a mea poart\u0103 amprenta\/ visului t\u0103u de femeie \u00eendr\u0103gostit\u0103\u201d; \u201eiubito, dragostea a intrat peste noi\/ f\u0103r\u0103 s\u0103 bat\u0103 la u\u0219\u0103.\u201d
\nCu toate c\u0103 erau \u201est\u0103p\u00e2nii\u201d clipelor pline de magie, de iubire, pe nev\u0103zute, ne\u0219tiute \u201e\u00eentre noi se perindau umbre melancolice\u201d… ne spune poetul. Oare c\u00e2t a durat p\u00e2n\u0103 a ap\u0103rut acel \u201ecovor hibernal\u201d pe care iubirea nu mai \u00eendr\u0103znea s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103? \u0218i, iat\u0103 cum…, \u00eentr-o zi, cu \u201ev\u00e2ntul a plecat cuv\u00e2ntul\/ iubire\u201d. Cu toate acestea, poetul pare convins c\u0103 \u201enoi suntem inseparabili\/ la fel ca poezia \u0219i muzica.
\n\u00cencet, dar sigur, \u00een suflet se cuib\u0103re\u0219te \u00eendoiala, incertitudinea: \u201eazi plou\u0103 pe interior\/ plou\u0103 cu a\u0219tept\u0103ri\/ plou\u0103 cu ne\u00eempliniri\u201d… Sub masca cuvintelor se poate deslu\u0219i un conflict l\u0103untric, o sf\u00e2\u0219iere. S\u0103 fi fost iubirea doar un foc de paie? \u201eCu fruntea sprijinit\u0103 de amintire\u201d… poetul \u00ee\u0219i ascunde o lacrim\u0103. Chiar dac\u0103 a fost \u00een\u0219elat \u00een iubire, dac\u0103 sufletul s-a fr\u00e2nt… \u201etot nu i-am putut\/ tr\u00e2nti u\u0219a \u00een nas iubirii\u201d. Momentele de singur\u0103tate l-au curtat adesea. Avea nevoie de ele pentru a se reg\u0103si, vindeca. \u0218i pentru acest lucru \u0219i-a luat ca aliat t\u0103cerea. \u201et\u0103cerea se \u00eenva\u021b\u0103\/ n-am nevoie de cuvinte\/ acum ascult muzica ploii\u201d.
\n\u00cen poemul \u201eEa nu-\u0219i d\u0103 seama\u201d descoperim triste\u021bea ce-i b\u00e2ntuie sufletul, dezam\u0103girea de a nu fi \u00een\u021beles…; \u201eea este un \u00eenger de lumin\u0103? \u00cen ochii mei ce\/ nu mai \u0219tiau s\u0103 verse\/ lacrimi de fericire\u201d…. \u201eeu fumez vise cu noi\/ purt\u00e2ndu-mi triste\u021bea elegant\u0103\/ \u00een poeme cu metehne feminine\/ \u0219i visul meu de a fi \u00eempreun\u0103\/ pare un trandafir\/ ofilit prea devreme\u201d.
\nCu toate c\u0103 a fost r\u0103nit… el a\u0219az\u0103 iubita \u00eentr-o lumin\u0103 pur\u0103, lumin\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din sufletu-i delicat, frumos \u0219i sensibil.
\nExist\u0103 momente c\u00e2nd poetul savureaz\u0103 \u201enehot\u0103r\u00e2rea\u201d iubitei: \u201eochii t\u0103i m\u0103 strig\u0103\/ ca din gur\u0103 de \u0219arpe\/ s\u0103 r\u0103m\u00e2n l\u00e2ng\u0103 tine\/ \u0219i mie \u00eemi place\/ s\u0103 m\u0103 \u00eenv\u00e2rt\/ \u00een cercul nehot\u0103r\u00e2rii tale\u201d.
\nTe \u00eentrebi, de multe ori: dragostea poate r\u0103ni? E pu\u021bin spus! Uneori, durerea te devor\u0103, sim\u021bi cum altarul iubirii e cuprins de fl\u0103c\u0103ri, \u0219i r\u0103m\u00e2i neputincios \u00een fa\u021ba acestei priveli\u0219ti zdrobitoare.; \u201ec\u00e2nd dou\u0103 r\u0103ni se \u00eent\u00e2lnesc\/ durerea intr\u0103 \u00een moarte clinic\u0103 \/ \u0219i din s\u0103rutul\/ a dou\u0103 puncte\/ iese \u00eenving\u0103toare\/ linia inimii.\u201d(\u0218tiu c\u0103 m\u0103 iube\u0219ti). Ce poate fi o linie? Un suflet redus la t\u0103cere. Sau poate un strig\u0103t ce nu r\u0103zbate de sub clipele pr\u0103bu\u0219ite asurzitor.
\nRemarcabil este poemul \u201d S\u0103 iube\u0219ti femeia\u201d: \u201eS\u0103 iube\u0219ti femeia\/ care vorbe\u0219te cu ochii\/ \u0219i a c\u0103rei m\u00e2ng\u00e2iere\/ devoaleaz\u0103 taina cuvintelor.\/ S\u0103 iube\u0219ti femeia\/ care a tr\u0103it via\u021b\u0103 de h\u00e2rtie\/ \u0219i doar dintr-un z\u00e2mbet\/ \u00ee\u021bi poate oferi\/ o provocare inteligent\u0103. Deci, dragostea poate fi \u201eoarb\u0103\u201d, dar pentru poetul Sebastian Golomoz trebuie s\u0103 fie \u0219i \u201dinteligent\u0103\u201d, s\u0103 aib\u0103 substan\u021b\u0103 trainic\u0103 \u0219i nobil\u0103.
\nDe multe ori, \u00een nop\u021bile lungi de nesomn, \u201e\u00eenfrunt\u00e2nd demonul nop\u021bii\u201d… poetul simte cum este cople\u0219it de singur\u0103tate, de dezn\u0103dejde. Redau c\u00e2teva exemple relevante: \u201esingur\u0103tatea amar\u0103\u201d; \u201e\u00eentr-o or\u0103 incert\u0103\u201d, \u201ee frig \u00een camera de foc\u201d; \u201elini\u0219tea mea e h\u0103r\u021buit\u0103 de t\u0103cerea ta\u201d; \u201e\u0219i singur\u0103tatea poate fi\/ o femeie frumoas\u0103\/ \u00eentr-o simfonie nocturn\u0103\u201d; \u201enelipsindu-mi\/ curajul singur\u0103t\u0103\u021bii\/ nu mi-e str\u0103in\u0103\/ psihologia a\u0219tept\u0103rii.\u201d ( Autoscopie).
\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, visul este cel care te hr\u0103ne\u0219te, \u00ee\u021bi d\u0103 aripi. Crede poetul \u00een vis? \u00cen \u201eIubirea ca un vis\u201d avem urm\u0103toarea m\u0103rturisire: \u201e\u00een or\u0103\u0219elul mort\/ tocmai se n\u0103\u0219tea o iubire cuminte \/ visurile mele au fost\/ s\u0103rutate de ochii ei.\u201d
\nCitind versurile lui Sebastian Golomoz, nu pot s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la expresia lui Blaise Pascal: \u201einima \u00ee\u0219i are propriile ra\u021biuni pe care ra\u021biunea nu le cunoa\u0219te\u201d. Dup\u0103 o experien\u021b\u0103 nefast\u0103, poetul nu renun\u021b\u0103. \u00ce\u0219i dore\u0219te o iubire intelectualizat\u0103, o iubire unde sufletul \u0219i intelectul s\u0103 se \u00eentrep\u0103trund\u0103, s\u0103 creeze o osmoz\u0103, o armonie: \u201everticalitatea inimii m\u0103 \u00eendeamn\u0103\/ s\u0103 nu \u00een\u0219el frumuse\u021bea intelectual\u0103\/ Co o iubit\u0103 de ocazie\/ La lumina \u00eent\u00e2mpl\u0103rii\/ Ci s\u0103 a\u0219tept r\u0103bd\u0103tor\/ pe femeia care, \u00eemi va oferi lini\u0219tea perfect\u0103.\u201d( \u00centr-o prim\u0103var\u0103).
\nDe cele mai multe ori, poetul nu-\u0219i iart\u0103 gre\u0219elile…, dar ce inim\u0103 nu gre\u0219e\u0219te!? Dup\u0103 ce ai fost provocat, incitat, sf\u00e2\u0219iat… trebuie s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 te ridici, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ochii r\u0103m\u00e2n \u201edou\u0103 geamantane\/ golite de vise\u201d…Uneori, parc\u0103 \u00eei auzi chemarea de la miezul nop\u021bii: \u201eMi-e dor de tine, cu ochii te strig\/ Ucide-mi visele sau hai s\u0103-mi dai\/ S\u0103rutul t\u0103u, c\u0103ma\u0219\u0103 antifrig.\u201d (Prizoniera nun\u021bii necesare). Dar ce-ar putea fi via\u021ba f\u0103r\u0103 emo\u021bii, f\u0103r\u0103 aceste tr\u0103iri care te \u00eenv\u0103luie asemenea unei muzici universale!? Din insomnii se hr\u0103nesc, adesea, \u201ecele mai nobile g\u00e2nduri\u201d. Oric\u00e2t ar fi de greu, de dureros… \u201d cu z\u00e2mbetul pe buze\/ sensibil ca o \u0219oapt\u0103\/ eu fac naveta\/ de la un vis la altul\/ f\u0103r\u0103 emo\u021bii n-a\u0219 sim\u021bi c\u0103 tr\u0103iesc.\u201d
\nLu\u00e2ndu-\u0219i ca aliat divinitatea, poetul tr\u0103ie\u0219te cu credin\u021ba c\u0103 orice emo\u021bie frumoas\u0103, orice zbor trebuie s\u0103-\u0219i afle \u00eemplinirea dorit\u0103. Redau c\u00e2teva versuri din poemul \u201ePreludiu \u00een patru puncte cardinale\u201d: \u201eFream\u0103t astral. Amurg \u00eembujorat.\/ Farmec poetic.\/ Lun\u0103 ru\u0219inoas\u0103.\/ Fericirea ne \u00eent\u00e2mpin\u0103\/ \u00cen pa\u0219i de dans.\u201d
\nCum ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 poetul Sebastian Golomoz? Cu sufletul la vedere, cu \u00eentregu-i alai liric, delicat, armonios… tres\u0103rind la \u00eent\u00e2lnirea cu iubirea. Un vis\u0103tor cu suflet curat, dornic s\u0103 \u201esmulg\u0103\u201d cuv\u00e2ntului, pe m\u0103sur\u0103 ce vor avea loc noi arderi alchimice, \u00eentreaga semnifica\u021bie, \u00eentreaga tain\u0103…<\/p>\n


\nMonica MURE\u0218AN<\/strong><\/p>\n

XII.<\/strong><\/p>\n

Soarele m\u0103 privea cu ostenta\u0163ie
\n\u00eendreptase toate razele \u00eempotriv\u0103-mi
\n\u015fi m\u0103 scana bucat\u0103 cu bucat\u0103
\nv\u00e2ntul se d\u0103dea de ceasul mor\u0163ii
\nnu-i ajungeau patru r\u0103sp\u00e2ntii
\n\u00eemi cl\u0103n\u0163\u0103neau din\u0163ii auzindu-l
\ncum spune c\u0103-mi acord\u0103
\no aten\u0163ie amical\u0103
\ndegeaba \u00eentrebam: ce-am f\u0103cut ?
\nam c\u0103lcat iarba recunosc
\nam mai \u015fi smuls-o de nervi ce-am avut
\ndar numai c\u00e2teodat\u0103
\nam aruncat gunoaie le-am \u00eempr\u0103\u015ftiat
\nam poluat apa
\nda dar unii au mai l\u0103sat s\u0103 cad\u0103
\n\u015fi o bomb\u0103-dou\u0103
\nnu \u00een\u0163eleg de ce s\u0103 fim condamna\u0163i
\ncu to\u0163ii la gr\u0103mad\u0103 ?!<\/p>\n

\u00eentr-o astfel de diminea\u0163\u0103 ursuz\u0103 de iarn\u0103
\ne bine s\u0103 dai dovad\u0103 de pruden\u0163\u0103
\na\u015f zice s\u0103 te culci la loc
\na\u015ftept\u00e2nd s\u0103 vezi
\nce aduc urm\u0103toarele ceasuri<\/p>\n

sigur dac\u0103 te pierzi cu firea po\u0163i uita
\nlesne c\u0103 tu e\u015fti st\u0103p\u00e2nul universului,
\nposesor de noroc divin<\/p>\n

sau \u015fi mai bine f\u0103 cum spune preotul:
\ntrebuie s\u0103 ne \u00een\u0103l\u0163\u0103m min\u0163ile!<\/p>\n

desigur spre a domoli odat\u0103 \u015fi odat\u0103
\nnatura asta \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103.<\/p>\n


\nFevronia SPIRESCU<\/strong><\/p>\n

Simona Epure adopt\u0103 un iepure \u0219i trei vr\u0103jitoare*<\/p>\n

Literatura pentru copii \u0219i literatura didactic\u0103 se intersecteaz\u0103 uneori, dar nu se suprapun. Simona Epure, scriitoare sensibil\u0103 \u0219i cu un talent deosebit traverseaz\u0103 intersec\u021bia cu gra\u021bie de felin\u0103 c\u00e2nd \u00eentr-o direc\u021bie, c\u00e2nd \u00een cealalt\u0103. Autoarea se descurc\u0103 minunat cu versul care alunec\u0103 u\u0219or, f\u0103r\u0103 efort pe idee \u0219i curge din ea firesc: Am preschimbat \u0219i-un \u00eemp\u0103rat,\/ cu-alai cu tot \u0219i cu palat,\/ \u00eentr-o p\u0103dure-ncremenit\u0103,\/ de toat\u0103 lumea ocolit\u0103.\/ Tot petreceau \u0219i d\u0103n\u021buiau,\/ pe mine m\u0103 cam evitau,\/ \u0219i-atunci, deodat\u0103, am decis\/ s\u0103 nu mai zic\u0103 nimeni Bis!\/ (Povestea celor trei vr\u0103jitoare toante).
\nDac\u0103 ne oprim asupra activit\u0103\u021bii literare, constat\u0103m c\u0103 Simona Epure a ajutat-o pe Greta \u00een buc\u0103t\u0103rie, a adoptat Co\u0219ul cu pisici \u0219i Ni\u0219te m\u00e2\u021be aiurite, a investigat Literele vesele, s-a rotit \u00een Caruselul numerelor, s-a \u00eent\u00e2lnit nas \u00een nas cu vr\u0103jitoarele toante \u00een Povestea celor trei vr\u0103jitoare toante \u0219i, nu de mult timp, a adoptat un iepure, care trebuia s\u0103 se confrunte cu un mare obstacol \u00een via\u021ba lui (Urecheatul Sa\u0219iu \u0219i Lupul Sur). Acestea sunt c\u00e2teva dintre c\u0103r\u021bile autoarei, \u0219aisprezece la num\u0103r, apreciate cu \u0219apte premii literare ob\u021binute pentru ele, la diverse concursuri \u0219i festivaluri de literatur\u0103 pentru copii.
\nPovestea celor trei vr\u0103jitoare toante apoi Urecheatul sa\u0219iu \u0219i Lupul Sur sunt c\u0103r\u021bile acestei autoare discrete care mi-au c\u0103zut recent \u00een m\u00e2n\u0103. Am citit multe versuri pentru copii. Unele merg, altele \u0219chioap\u0103t\u0103, altele sunt ,,dr\u0103g\u0103la\u0219e\u201d, cum se exprim\u0103 unii cititori pe diferite re\u021bele, unele sunt chiar adev\u0103rate, cum ar trebui s\u0103 fie toate. Simona Epure nu cultiv\u0103 versul \u201edr\u0103g\u0103la\u0219\u201d, \u00een ce am citit eu. Este o autoare adev\u0103rat\u0103.
\nCele trei vr\u0103jitoare, Nalta, Scunda \u0219i Zurlia par trei vecine care locuiesc l\u00e2ng\u0103 noi, pe aceea\u0219i strad\u0103 sau scar\u0103 a blocului \u0219i sufer\u0103 de ni\u0219te \u201eboli\u201d sau de ni\u0219te metehne, ca orice om, a\u0219 ad\u0103uga eu. Nalta are reumatism, drept pentru care are dureri \u0219i e mereu nervoas\u0103, furioas\u0103 pe toat\u0103 lumea, cea durdulie g\u0103te\u0219te \u0219i deretic\u0103 prin cas\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare, iar cea fistichie, Zurlia, cultiv\u0103 \u0219i adun\u0103 flori din care extrage esen\u021be de parfumuri, se pudreaz\u0103 \u0219i se fardeaz\u0103 toat\u0103 ziua.
\nCea mai rea dintre ele, probabil din cauza durerilor de reumatism, Nalta, le ia la zor pe celelalte dou\u0103 pentru activit\u0103\u021bile lor deloc amenin\u021b\u0103toare, chiar nevr\u0103jitore\u0219ti de-a binelea \u0219i le convoac\u0103 la o activitate menit\u0103 s\u0103 refac\u0103 o vraj\u0103 veche ce ar trebui s\u0103 le repun\u0103 la locul lor, \u0219tiut de toat\u0103 lumea, cel de vr\u0103jitoare rele. Ce fel de vr\u0103jitoare e\u0219ti?\/ Cite\u0219te \u0219i tu prin pove\u0219ti:\/ o vr\u0103jitoare e gheboas\u0103, \/ ur\u00e2t\u0103, neagr\u0103, fioroas\u0103.\/ E rea \u0219i-otrav\u0103-\u021bi d\u0103 la mas\u0103,\/ tu ai doar flori puse prin cas\u0103\u2026 A\u0219 vrea, pe loc, o po\u021biune\/ s\u0103 st\u0103p\u00e2nim \u00eentreaga lume!\/ C\u0103 \u0219tiu o vraj\u0103 mai str\u0103veche,\/ v-o spun acum, dup\u0103 ureche:\/ Abracadabra! Sf\u00e2rrr! \u0219i F\u00e2ss!\/ din r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u02bc la apus,\/ s\u0103 nu mai zic\u0103 nimeni P\u00e2s!\/ s\u0103 m\u0103 tr\u0103sneasc\u0103 de nu \u00ees\/ cea mai grozav\u0103 vr\u0103jitoare,\/ din toat\u0103 lumea asta mare!\/
\nCum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori, cel care sap\u0103 groapa altuia fie cade \u00een ea, fie o acoper\u0103. Atunci se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat ceva \u0219i totul se transform\u0103 \u00een altceva. Cea de-a doua variant\u0103 e preferata autoarei, care pare c\u0103 trece prin procesul Pygmalion, se \u00eendr\u0103goste\u0219te de personajele create, dar care autor nu p\u0103\u021be\u0219te aceast\u0103 \u201eru\u0219ine\u201d \u0219i nu se-ndur\u0103 s\u0103 le pedepseasc\u0103. Vraja se r\u0103stoarn\u0103 \u0219i: Era ceva ce nu era\u2026\/ Parc-ap\u0103ruse cineva,\/ pe loc schimb\u00e2nd a vie\u021bii rot\u0103,\/ schimb\u00e2nd-o \u0219i pe baba-nalt\u0103.\/ C\u0103ci, dintr-odat\u0103, era bun\u0103,\/ parc\u0103 picase-atunci din lun\u0103\u2026
\nCea mai rea dintre cele trei uit\u0103 de situa\u021bia ei de vr\u0103jitoare rea, celelalte dou\u0103 zic merci c\u0103 au sc\u0103pat de obliga\u021bia de a-\u0219i folosi puterile pentru ceva r\u0103u \u0219i, \u00een final, r\u0103m\u00e2n trei prietene, trei vecine care se viziteaz\u0103 \u2013 nu prea des -\/ st\u00e2nd la un ceai sau la un nes\/ ori \u00eencerc\u00e2nd c\u00e2te-o re\u021bet\u0103\/ de-un nou parfum sau de omlet\u0103\u2026
\nSimona Epure folose\u0219te cu subtilitate ironia: Focul e greu s\u0103-l \u00eentre\u021bii,\/ la el s\u0103 stai \u00eentreaga zi,\/ m\u0103 dor picioarele cam r\u0103u\/ \u0219i spatele. V\u0103leu, v\u0103leu!\/ Reumatismul m-a cuprins\/ \u0219i nicio vraj\u0103 nu l-a-nvins\u2026\/ Despre Durdulia afl\u0103m c\u0103: f\u0103cea vr\u0103ji bune \u00een tigaie\/ cu untdelemn \u0219i seu de oaie. A treia \u00eei provoac\u0103 crize de nervi celei dint\u00e2i: Pe mine m\u0103 cam enerveaz\u0103,\/ c\u0103-i tralala \u0219i tot viseaz\u0103\/ c\u0103 poate, \u00eentr-o bun\u0103 zi,\/ deodat\u0103 va-ntineri,\/ imagin\u00e2ndu-\u0219i Fe\u021bi-Frumo\u0219i\/ cu ochii verzi \u0219i-aluneco\u0219i.
\nAutoarea \u0219tie c\u0103 ludicul poten\u021beaz\u0103 func\u021bia de comunicare a limbajului \u0219i folose\u0219te caracterul plastic al limbii cu pricepere tocmai \u00een acest scop. Secven\u021bele hazlii se leag\u0103 \u00eentr-un lan\u021b narativ spontan \u0219i perfect adecvat cititorului de orice v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Cu cea de-a dou\u0103 carte, Urecheatul Sa\u0219iu \u0219i Lupu Sur, lucrurile devin mai elaborate, mai \u201eserioase\u201d. Autoarea trece de la nara\u021biune la vers \u0219i \u00eenapoi, folosind un subterfugiu literar, un jurnal \u2013 Jurnalul Uria\u0219 al P\u0103durii \u00een care un raton m\u0103run\u021bel, scribul jurnalului, consemneaz\u0103 toat\u0103 povestea \u00een versuri. Tehnica aceasta narativ\u0103 (titlurile capitolelor, inserarea paginilor de jurnal \u0219i stilul nara\u021biunii ne duce cu g\u00e2ndul undeva \u00een timp, la clasicele romane cu domni\u021be \u0219i cavaleri gen Don Quijote sau la cele cu descoperiri de lumi noi, m\u0103 refer la Guliver \u00een \u021bara piticilor).
\nNaratorul, care se adreseaz\u0103 direct cititorului, nu-\u0219i asum\u0103 veridicitatea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, el doar le transmite a\u0219a cum le consemneaz\u0103 ratonul m\u0103run\u021bel \u00een jurnalul mai sus amintit. Deci, nimic mai credibil, dac\u0103 urm\u0103rim \u0219i citatele \u00een versuri ale scribului, citate ce dau vioiciune \u0219i \u00eentrerup firul nara\u021biunii exact la timp, pentru a nu plictisi micul cititor.
\nPovestea con\u021bine un personaj negativ, Lupul Sur, care crede c\u0103 totul i se cuvine \u00een p\u0103durea \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u0219i ucide animalele, nu neap\u0103rat c\u0103 i-ar fi foame, ci \u0219i de pl\u0103cere, doar pentru c\u0103 este convins c\u0103 i se cuvine, el fiind cel mai puternic \u0219i mai mare peste locuitorii p\u0103durii.
\nV\u0103 imagina\u021bi c\u0103 niciun animal nu mai vrea s\u0103 dea nas cu lupul, drept pentru care atunci c\u00e2nd animalele mai mici hot\u0103r\u0103sc s\u0103 se jertfeasc\u0103 una c\u00e2te una din fiecare familie pe r\u00e2nd, lupul nu poate fi dec\u00e2t mul\u021bumit. \u00cen fiecare zi are ceva de m\u00e2ncare, un fel de livrare la domiciliu. Asta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd familia iepurilor hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 trimit\u0103 \u00een gura lupului, nu pe cel mai reprezentativ dintre ei, ci pe cel mai pr\u0103p\u0103dit, pe Urecheatul Sa\u0219iu care era: Un iepure cam b\u00e2lb\u00e2it\/ Tr\u0103ia, c\u00e2ndva, \u00eentr-o p\u0103dure.\/ Era \u0219i slab, \u0219i aiurit,\/ Fricos, bine\u00een\u021beles, din fire.\/ Prea vorb\u0103re\u021b \u0219i curios\/ \u0218i enervant peste m\u0103sur\u0103,\/ Vorbea f\u0103r\u0103 niciun folos,\/ Fiind, se pare, r\u0103u de gur\u0103.
\nToat\u0103 lumea \u0219tie c\u0103 \u201ebuturuga mic\u0103 r\u0103stoarn\u0103 carul mare\u201d sau c\u0103 orice fiin\u021b\u0103 c\u00e2t de mic\u0103 are un dar, un talent la ceva \u0219i, chiar dac\u0103 fizicul \u0219i comportamentul nu-l prea ajut\u0103, iepura\u0219ul nostru are adev\u0103rat\u0103 stof\u0103 de super erou. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i salveze pielea, C\u0103-s \u00eenc\u0103 slab \u0219i pric\u0103jit\u2026\/ A\u0219 vrea s\u0103 mai tr\u0103iesc un pic!, iepurele inventeaz\u0103 un personaj \u0219i mai mare, mai puternic, un personaj care vrea s\u0103-i surpe autoritatea \u0219i puterea Lupului Sur, un lup mai r\u0103u pe care l-ar fi \u00eent\u00e2lnit pe drum. Pornind la drum s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u0219i s\u0103 se confrunte cu acesta, Lupul Sur are parte de o cavalcad\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din care va ie\u0219i ciufulit r\u0103u de tot. Un roi de albine \u00eel atac\u0103, pentru c\u0103 la sugestia iepura\u0219ului vrea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce miere. \u00cen scorbura cioc\u0103nitoarei unde-\u0219i bag\u0103 capul s\u0103 scape de albine, tot la sugestia iepura\u0219ului, este lovit cu ciocul de posesoarea celor c\u00e2teva ou\u0103, ce a\u0219tepta s\u0103-\u0219i vad\u0103 puii ie\u0219ind din ele, de vede stele verzi. Ni\u0219te furnici sup\u0103rate foc de stric\u0103ciunile aduse mu\u0219uroiului \u00eel atac\u0103 \u0219i-l fac s\u0103 se aplece deasupra unei f\u00e2nt\u00e2ni unde, surpriz\u0103 \u00eel vede pe adversarul lui. V\u0103 da\u021bi seama c\u0103 adversarul era tot el oglindit \u00een apa f\u00e2nt\u00e2nii.
\nPovestea are dou\u0103 finaluri, adic\u0103 un final deschis, ce las\u0103 la dispozi\u021bia cititorului rezolvarea conflictului. Unu: pedeapsa, nu neap\u0103rat a f\u0103pta\u0219ului, ci a l\u0103comiei lui \u2013 lupul r\u0103m\u00e2ne \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103 sau al doilea final, iertarea personajului pentru a-i oferi o a doua \u0219ans\u0103 \u0219i a-i demonstra c\u0103 cei mici \u0219i iste\u021bi sunt \u0219i iert\u0103tori \u2013 eliberarea lui din f\u00e2nt\u00e2na unde se aruncase dup\u0103 adversarul lui \u0219i deasupra c\u0103reia Urecheatul rostogolise un bolovan. Al doilea deznod\u0103m\u00e2nt este mai generos cu lupul: i se ofer\u0103 \u0219i o felie de tort de morcovi. Asta dac\u0103, st\u00e2nd la r\u0103coare \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103, lupul o fi devenit vegetarian m\u0103car pentru ceva timp. Dar s\u0103 nu avem prea multe a\u0219tept\u0103ri, c\u0103ci: Lupul \u00ee\u0219i schimb\u0103 p\u0103rul, dar n\u0103ravul ba! cum \u00eencheie autoarea. Cine \u0219tie?
\nNu vreau s\u0103 trec cu vederea condi\u021biile grafice deosebite \u00een care au ap\u0103rut cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi, ambele la Editura DPH. C\u0103r\u021bile sunt cartonate \u0219i ilustrate de Diana Pandelea Tivu. Ilustra\u021bia este deosebit de frumoas\u0103, cu mult umor \u0219i talent. Vr\u0103jitoarele, Urecheatul, Lupul, \u0219i toate personajele au caracterul lor minunat scos \u00een eviden\u021b\u0103 de m\u00e2na priceput\u0103 a ilustratoarei. C\u00e2nd deschizi c\u0103r\u021bile, nu \u0219tii prea bine ce s\u0103 faci: s\u0103 cite\u0219ti textul sau s\u0103 studiezi pagina desenat\u0103, pentru c\u0103 atmosfera creat\u0103 din culoare, fiecare col\u021b \u0219i obiect inventat de creion \u0219i pensul\u0103 au frumuse\u021bea \u0219i umorul lor bine g\u00e2ndit \u0219i elaborat, perfect \u00een acord cu textul scriitoarei.
\nIn concluzie, dou\u0103 c\u0103r\u021bi absolut minunate, pe care cele dou\u0103, scriitoarea \u0219i ilustratoarea, s-au str\u0103duit s\u0103 le aduc\u0103 la via\u021b\u0103 \u0219i au reu\u0219it pe deplin, spre bucuria copiilor \u0219i a celor mari care le vor citi. Alegere inspirat\u0103 a editurii!<\/p>\n

*Simona Epure<\/strong>, Cele trei vr\u0103jitoare toante<\/em>, Ed. DPH, Bucure\u0219ti, 2016, ilustrator Diana Pandelea;
\n\"\"

*Simona Epure<\/strong>, Urecheatul Sa\u0219iu \u0219i Lupul Sur<\/em>, Ed. DPH, Bucure\u0219ti, 2019, ilustrator Diana Tivu.
\n\"\"


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

Despre umbre \u0219i r\u0103t\u0103ciri<\/strong><\/p>\n

Poetul \u201e\u00een c\u0103ma\u0219\u0103 alb\u0103 de in\u201d are nevoie de purificare \u00eentr-o imaginar\u0103 ap\u0103 a Iordanului, \u00eenainte de a purcede la ritualul scrierii, singurul prin care se poate descoperi \u201eGraalul vie\u021bii\u201d. \u00centr-o \u201eArs poetica\u201d, ideea aceasta este completat\u0103 cu imaginea de \u201enobil proscris\u201d a celui care nu a \u00een\u021beles c\u0103, pentru vulg, \u201epoezie\u201d rimeaz\u0103 cu \u201enerozie\u201d, \u00eentr-o lume predispus\u0103 la abera\u021bii \u0219i ingratitudine, refractar\u0103 \u00een fa\u021ba cuvintelor care pot s\u0103 tulbure tihna profan\u0103. Poemele adunate \u00een volumul \u201eSpovedanii nocturne\u201d \u2013 majoritatea, de factur\u0103 religioas\u0103 \u2013 sunt lirice, confesive, muzicale, tr\u0103d\u00e2nd starea de spirit a credinciosului care nu se mir\u0103, nu \u00eentreab\u0103, nu t\u0103g\u0103duie\u0219te, ci accept\u0103 senin \u0219i cu bucurie \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile din veac, singurele care-l pot alina pe cel \u201egolit de suflet \u0219i fl\u0103m\u00e2nd\u201d. \u00cenvierea prin credin\u021b\u0103 presupune o rela\u021bie aparte cu divinitatea: Tat\u0103l ceresc \u00eel va primi \u00eentotdeauna la Sine pe cel aflat \u00een ipostaz\u0103 de fiu risipitor care, dup\u0103 ce experimenteaz\u0103 ororile lumii, se \u00eentoarce smerit, \u201ePlin de zgur\u0103\/ De p\u0103m\u00e2nt\u201d (\u201eFiul risipitor\u201d), acas\u0103, pentru a fi recuperat la un festin al \u00eenvierii.
\nDaniel Nicolescu este un poet care nu-\u0219i cenzureaz\u0103 lirismul, ci \u00eel concentreaz\u0103 \u00een poeme minimaliste, \u0219i aceasta \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care versul lung face parte dintr-un discurs poetic \u0219i mai lung, \u00eemp\u0103nat cu banalit\u0103\u021bi \u0219i vorbe care trebuie cernute \u0219i r\u0103s-cernute, pentru a se g\u0103si, sub ele, eventualul gr\u0103unte de aur. De fapt, important este s\u0103 spui mult \u00een cuvinte pu\u021bine, s\u0103 practici o alchimie a textului p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ob\u021bii licoarea-mesaj creatoare de univers poetic: \u201eVise cobor\u00e2te\/ \u00cen bucla iernii\/ Nerostite\/ Nev\u0103zute\/\/ Ne\u0219tiute\/ Din cripta\/ Subcon\u0219tientului\u201d (\u201e\u00cen bucla iernii\u201d). \u00cen aceste condi\u021bii, un poem care concentreaz\u0103, printr-o metafor\u0103, tema fundamental\u0103 a mor\u021bii este mai conving\u0103tor dec\u00e2t pagini \u00eentregi cu lamenta\u021bii lirice: \u201eVia\u021ba trage \u00een noi\/ Din toate unghiurile\/ Ascu\u021bit, drept, obtuz ori nul\/ Dar nu ne \u021binte\u0219te\/ Dec\u00e2t o singur\u0103 dat\u0103\/ C\u00e2nd s-au terminat\/ Toate s\u0103ge\u021bile\u201d (\u201eTirul vie\u021bii\u201d). Prin introspec\u021bie, poetul \u00ee\u0219i descoper\u0103 o stare de inocen\u021b\u0103 pe care, ca adult trecut prin v\u00e2ltorile lumii, \u00eenc\u0103 n-a pierdut-o, ceea ce-l \u021bine \u00een continuare legat de eternitate, de aripile \u00eengerilor, de \u201eurcu\u0219ul spre rai\u201d: \u201eEtern\u0103 clip\u0103\/ F\u00e2lf\u00e2ind din arip\u0103\/ De \u00eengeri\/ Ca tu s\u0103 nu s\u00e2ngeri\/ \u00cen urcu\u0219ul spre rai\/ Te duci f\u0103r\u0103 grai\/ Cum te-ai ivit\/ Pe lume cioplit\u201d (\u201eEtern\u0103 clip\u0103\u201d). Examinarea lucid\u0103 a propriei con\u0219tiin\u021be, cu \u201etremur metafizic\u201d, aduce r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri dureroase, dar \u0219i la \u00een\u021belegerea faptului c\u0103 nu substratul ideatic este esen\u021bial pentru fiin\u021barea \u00eentru duh, ci substratul afectiv, al credin\u021bei f\u0103r\u0103 de t\u0103gad\u0103: \u201eDescul\u021b\/ Sufletul meu\/ Tremur\u0103 de frigul\/ Metafizic\/ \u00cencarcerat \u00eentr-o p\u00e2ine\/ Dospit\u0103\/ Cuminecat\u0103\/ La cina cea de tain\u0103\u201d (\u201eDesc\u0103l\u021bat de idei\u201d).
\nRuperea \u201econtractului de via\u021b\u0103\u201d cu divinitatea duce la \u201ec\u0103dere zadarnic\u0103\u201d, la r\u0103t\u0103cire\/ dezorientare, la pierderea sensului \u0219i a scopului existen\u021bial (\u201eContract de via\u021b\u0103\u201d), la o grab\u0103 spre nic\u0103ieri: \u201eGr\u0103bi\u021bi oamenii\/ Alearg\u0103 buimaci\/ Spre nic\u0103ieri\/ Ei cred c\u0103 au o \u021bint\u0103\/ N-au timp\/ Nici m\u0103car\/ S\u0103 foloseasc\u0103 semnele diacritice\/ C\u00e2nd scriu\/ Deturn\u00e2nd astfel\/ Sensul cuvintelor\/ \u0218i al vie\u021bii\u201d (\u201eGr\u0103bi\u021bi spre nic\u0103ieri\u201d). Pericolul r\u0103t\u0103cirii este cufundarea \u00een umbr\u0103, adic\u0103 pierderea markerilor de identitate: \u201eDe c\u00e2te ori r\u0103t\u0103cesc (\u2026)\/ Cineva\/ M\u0103 urm\u0103re\u0219te continuu\/ \u00centorc capul\/ Nu v\u0103d pe nimeni\/ C\u00e2nd renun\u021b\/ S\u0103 privesc \u00een urm\u0103\/ O \u00eentunecat\u0103 umbr\u0103\/ M\u0103 \u00eenv\u0103luie, m\u0103 confisc\u0103\u201d (\u201eUmbra\u201d). \u0218i tot legat\u0103 de r\u0103t\u0103cire este \u0219i tema timpului, timpul fiind \u201etoarcere\/ din caierul vie\u021bii\u201d, dar \u0219i \u201eplugar iscusit\/ Pe ogorul m\u0103nos\/ Al fiin\u021bei noastre\u201d; st\u0103 \u00eenscris\u0103 \u00een firea omeneasc\u0103 \u00eencercarea dramatic\u0103 de a-l st\u0103p\u00e2ni, pentru transformarea lui \u00een ve\u0219nicie: \u201eMoartea de o zi\/ Preludiul eternit\u0103\u021bii\/ Trezit m-am privit \u00een oglind\u0103\/ Aveam pe chip\/ Semnele timpului trec\u0103tor\/ Drept pentru care\/ Am plecat la plimbare\/ prin parcul de roze\/ str\u0103juit de ve\u0219nicii\u201d (\u201eStr\u0103juit de ve\u0219nicii\u201d).
\nProfesorul Ioan D\u0103nil\u0103, care semneaz\u0103 prefa\u021ba, are dreptate c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u201eDaniel Nicolescu scrie ca pentru ascult\u0103torii dintr-un cenaclu m\u0103n\u0103stiresc: f\u0103r\u0103 \u00eencr\u00e2ncenare, dar cu fermitate; f\u0103r\u0103 artificii, dar cu norma bunului-sim\u021b\u201d.<\/p>\n

*Daniel Nicolescu, \u201eSpovedanii nocturne\u201d, Ed. \u201eEgal\u201d, Bac\u0103u, 2018
\n\"\"


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

Simplitatea distorsiunii<\/strong><\/p>\n

Cele dou\u0103 cicluri ale volumului \u201eVocea din somn\u201d (\u201eJocul \u0219i cheia\u201d \u0219i \u201eDrumul spre cas\u0103\u201d) se completeaz\u0103 reciproc, pentru a contura un univers situat \u00eentre realitate \u0219i imaginar: \u201es\u0103 privim realitatea cu ochii larg deschi\u0219i\/ chiar dac\u0103 realitatea se compune din buc\u0103\u021bi mici \u0219i foarte agresive\/ sim\u021bim zilnic pe pielea noastr\u0103 afrontul acestor iluzii de \u00eemprumut\u201d (\u201eMi-am spus\u201d). Realitatea care, inevitabil, este un punct de pornire \u00een orice demers artistic, rareori \u00ee\u0219i las\u0103 balastul aruncat peste bord, de aici, lupta poetului pentru eliberarea de aparen\u021be \u0219i atingerea a ceea ce este esen\u021bial ca reper poetic: \u201edac\u0103 ne apropiem de realitate\/ risc\u0103m s\u0103 nu vedem nimic\/ cineva ar trebui s\u0103 spun\u0103 ceva\/ \u00een mijlocul acestei ploi glorioase\/ sub care ne ascundem\/ ca ni\u0219te c\u00e2rti\u021be metafizice\u201d (\u201eCu gura plin\u0103\u201d). Geo Galetaru folose\u0219te frecvent u\u0219a ca simbol pentru trecerea dintr-un segment existen\u021bial \u00eentr-altul, dar \u0219i ca metafor\u0103 pentru \u00eenchidere, claustrare \u00eentr-un spa\u021biu primejdios, \u00eentr-o \u201etrans\u0103 selectiv\u0103 \u00eentre pere\u021bii albi ai amiezii\u201d (\u201eCineva la u\u0219\u0103\u201d).
\nPoe\u021bii locuiesc \u00eentr-o \u201ecas\u0103 cu ferestre deschise spre moarte\u201d (\u201eAsta e tot\u201d), dar aceast\u0103 convingere nu-i \u00eempiedic\u0103 s\u0103 practice un joc subtil, cu mecanisme deprinse \u00eentr-o \u00eendep\u0103rtat\u0103 copil\u0103rie: \u201epoe\u021bii urc\u0103-n copaci alearg\u0103 pe sub\/ p\u0103m\u00e2nt peni\u021bele lor lovesc mun\u021bii alung\u0103\/ duhurile pragului t\u00e2rziu\/ \u00een preajma lor rena\u0219te destinul p\u0103p\u0103diei se aude\/ sunetul care \u00eentinere\u0219te apele. Poe\u021bii fac din lacrim\u0103 o barc\u0103 se urc\u0103 \u00een ea\/ \u0219i c\u0103l\u0103toresc entuziasma\u021bi prin venele frigului ca\/ ni\u0219te copii c\u0103rora uneori le cresc aripi\/ ei ascult\u0103 c\u0103derea fructelor \u00een palma celui ce pleac\u0103\/ adulmec\u0103 visul \u0219i-l trec sus printre nori\/ acolo unde iarna \u00ee\u0219i face cuib\/ \u0219i ninge cu \u00eengeri peste lumea ne\u0219tiutoare\u201d (\u201ePoe\u021bii\u201d).
\nPoezia ca \u201elucrare a timpului\u201d este, de fapt, \u201eo alt\u0103 \u00eencercare de a p\u0103c\u0103li dep\u0103rtarea\u201d (\u201ePe un v\u00e2rf de munte\u201d) sau un simplu joc visat \u00een somn, sub paza unui \u00eenger nu \u00eentotdeauna binevoitor: \u201ece e de f\u0103cut c\u00e2nd vine \u00eengerul\/ el se apropie cu aripile sale de ghea\u021b\u0103\/ cuv\u00e2ntul lui trece prin tine ca o sabie t\u0103cut\u0103\/ ai adormit \u0219i ai visat c\u0103 stai pe un v\u00e2rf de munte\u201d (\u201ePe un v\u00e2rf de munte\u201d). Trezirea este dramatic\u0103. \u201ec\u00e2nd ne trezim\/ cerul este deasupra\/ lumea este dedesubt\/ colec\u021bia de mierle a cer\u0219etorului\/ rugine\u0219te pe tarabe derizorii\u201d (\u201eC\u00e2nd ne trezim\u201d). \u0218i tot ca \u00een vis, poetul Geo Galetaru experimenteaz\u0103 co\u0219marul dicteului automat: \u201eun timp ca o \u0219urubelni\u021b\u0103 pe fundul apei trebuie doar un\/ sur\u00e2s pentru cangurii din baie alelei hoinar al leprelor\/ titrate la miez de noapte c\u00e2nd va veni bumerangul \u0219i vom\/ reinventa ghilotina din acelea\u0219i motive ca lumpenul cu\/ inocen\u021ba grizonat\u0103 vino \u0219i \u00eentinde m\u00e2na vom adora\/ \u0219obolanii \u0219i atentatele la pudoare\u201d (\u201eSincope I\u201d).
\nPrintr-o tehnic\u0103 a contrapunctului, ciclul al doilea (\u201eDrumul spre cas\u0103\u201d) \u00eencepe cu \u201esincopele\u201d care marcheaz\u0103 finalul acelei c\u0103ut\u0103ri ludico-onirice din primul ciclu, dar persist\u0103 senza\u021bia de confuzie, amor\u021beal\u0103, resemnare \u00een fa\u021ba adev\u0103rului c\u0103 \u201eNimeni nu vede noi corupem imaginea\u201d (\u201eSincope\u201d). Geo Galetarul \u00ee\u0219i ambiguizeaz\u0103 textul poetic prin fragmentare \u0219i punerea laolalt\u0103 a unor elemente care par a proveni din jocuri de puzzle diferite, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de exemplu, \u00een poemul \u201eMemento\u201d: \u201e\u00cemi plac cutiile de chibrituri.\/ \u00cemi plac salturile \u00een gol.\/ Visez la limita unui destin catifelat\/ \u00een care s\u0103-mi reg\u0103sesc fisura, chimia personal\u0103.\/ De la umeri \u00een sus \u00eencep sc\u0103rile\/ \u0219i continentele adjudecate \u00een lips\u0103.\/ Pe trepte o pisic\u0103 amnezic\u0103, ea vede\/ dincolo de aceste perfec\u021biuni clandestine.\/ Vor sosi prietenii \u0219i vor spune cuvinte.\/ Ei construiesc teoreme inexplicabile, adun\u0103\/ ocultisme \u0219i ne pun zurg\u0103l\u0103i la picioare.\/ C\u00e2ndva am stat \u00een apropierea unui copac,\/ era t\u00e2rziu \u0219i nimeni nu vorbea despre moarte.\/ Un timp al bunc\u0103relor \u0219i al pleoapelor reci.\/ Autobuze pentru patria recunosc\u0103toare\u201d.
\nNu vom g\u0103si la Geo Galetaru efuziuni lirice, discursul pe care-l construie\u0219te fiind de factur\u0103 filosofic- metafizic\u0103. Cea care ar favoriza dezl\u0103n\u021buirile subiective\/ de tip confesiv, respectiv tema iubirii, este cultivat\u0103, dar, printr-o tehnic\u0103 specific\u0103, ce \u021bine de redactarea la rece, dup\u0103 un filtru cerebral, poetul dilueaz\u0103\/ decanteaz\u0103\/ distorsioneaz\u0103 sentimentul, cam \u00een maniera \u00een care Dali, pict\u00e2nd ceasuri p\u0103stoase, care se scurg, distorsiona ideea de timp: \u201eNu\/ eram\/ o pagin\u0103 se apropie de\/ cel\u0103lalt mal\/ un manuscris \u00een\/ simplitatea distorsiunii\/ mecanisme pentru\/ prezen\u021be tardive\/ acizi\u021bion\u0103m unelte \u0219i\/ tradi\u021bii\/ imagini precare ale viitorului\/ cruzimea ta contemplativ\u0103\/ \u0219i\/ m\u00e2inile tale\/ \u00een jurul unui g\u00e2t invizibil\u201d (\u201eSimplitatea distorsiunii\u201d).<\/p>\n

*Geo Galetaru, \u201eVocea din somn\u201d, Ed. Eurostampa, Timi\u0219oara, 2019
\n\"\"


\nOana Mihaela SAVIN<\/strong><\/p>\n

Cea mai scurt\u0103 cale c\u0103tre tine \u00eensu\u021bi <\/strong><\/p>\n

Pentru destui dintre cititori, experien\u021ba lecturii unei c\u0103r\u021bi de c\u0103l\u0103torii este chiar mai interesant\u0103 dec\u00e2t \u00eens\u0103\u0219i c\u0103l\u0103toria. Totu\u0219i, cei care \u0219i-au \u00eenvins frica de necunoscut \u0219i au \u00eendr\u0103znit s\u0103 colinde P\u0103m\u00e2ntul \u00een lung \u0219i \u00een lat, au descoperit, cu oarecare uimire, c\u0103 \u201ecea mai scurt\u0103 cale c\u0103tre tine \u00eensu\u021bi este \u00een jurul lumii\u201d (Richard Hoffman). Mul\u021bi au privit c\u0103l\u0103toria ca pe o ini\u021biere, ca pe un prilej de cunoa\u0219tere, de explorare, de \u00eembog\u0103\u021bire spiritual\u0103 \u0219i au sim\u021bit nevoia s\u0103 scrie despre toate aceste noi experien\u021be.
\n\u00cen acest teritoriu s-a afirmat deja onorabil prozatoarea Adriana Ambrosie cu volumul \u201eC\u0103l\u0103tor pe Arca lui Noe\u201d, ap\u0103rut \u00een 2018, despre care prof. Dr. Mihaela Chirib\u0103u a afirmat c\u0103 este \u201eo sum\u0103 de lec\u021bii: de geografie, de cultur\u0103, de literatur\u0103, de sensibilitate, de economie, de adaptare\u201d \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u201eo lec\u021bie despre cum s\u0103 te men\u021bii mereu t\u00e2n\u0103r \u0219i \u00een form\u0103\u201d.
\nAutoarea ofer\u0103 acum cititorului o a doua carte de c\u0103l\u0103torii \u0219i povestiri, intitulat\u0103 \u201eReg\u0103siri\u201d, care ne dezv\u0103luie, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, o prozatoare talentat\u0103, cu o scriitur\u0103 limpede \u0219i plin\u0103 de culoare, aflat\u0103 \u00een c\u0103utarea sinelui \u0219i a frumosului existen\u021bial. La fel ca \u0219i \u00een cazul primului volum, prozatoarea \u00ee\u0219i transform\u0103 experien\u021bele practice \u00een emo\u021bii pe care le a\u0219terne pe h\u00e2rtie, cre\u00e2nd, de fapt, un jurnal al interiorului ei: \u201e…C\u00e2\u021biva copii se joac\u0103 \u00een colbul str\u0103zii. Sunt ferici\u021bi, lipsi\u021bi de griji (…) Fe\u021bi\u0219oarele le sunt acoperite de praf, dar bucuria pe care o citim \u00een ochii lor c\u00e2nd li se spune c\u0103 ne pot \u00eenso\u021bi \u00een c\u0103ru\u021b\u0103, de pe uli\u021ba principal\u0103, nu poate fi redat\u0103 \u00een cuvinte. Ne-au dat lacrimile: A\u0219a arat\u0103 fericirea adev\u0103rat\u0103!\u201d(pag.59)
\nVolumul este alc\u0103tuit din dou\u0103 p\u0103r\u021bi distincte foarte bine g\u00e2ndite, merg\u00e2nd spre \u00een\u021belegerea cititorului: cinci nara\u021biuni scurte \u2013 mici lec\u021bii de via\u021b\u0103, neostentative, care stau m\u0103rturie a capacit\u0103\u021bii sale evocatoare \u2013 \u0219i jurnalul de c\u0103l\u0103torie propriu-zis: Barnstaple, Barcelona-Islanda, Palma de Mallorca, Peru-Bolivia-Paraguay-Argentina-Brazilia.
\nScrisul Adrianei Ambrosie impresioneaz\u0103, \u00eendeosebi, prin aten\u021bia pentru detaliile descriptive, de o tulbur\u0103toare acurate\u021be. Aflat\u0103 \u00een Peru, \u00een curtea muzeului Rafael Larco Hoyle, ea noteaz\u0103: \u201e… Afar\u0103, \u00een soarele orbitor, dou\u0103 p\u0103s\u0103ri colibri cocheteaz\u0103 cu noi, zbur\u00e2nd ghidu\u0219e, nelini\u0219tite, \u00eentre florile viu colorate \u0219i palmierii impun\u0103tori…\u201d (pag. 131), sau alt\u0103 dat\u0103, \u00een apropierea cascadelor din Parcul Natural Iguazu din Brazilia, considerate minuni naturale ale lumii: \u201e…Cascadele se z\u0103resc mai \u00eent\u00e2i printre copaci, apoi, \u00een toat\u0103 m\u0103re\u021bia lor, \u00eentr-un spectacol de sunet \u0219i culori. Zeci \u0219i zeci de c\u0103deri de ap\u0103, unele mai aproape, altele \u00een dep\u0103rtare, nesf\u00e2r\u0219ite, m\u0103re\u021be, \u00eenvolburate, spumeg\u00e2nd \u00een josul st\u00e2ncilor ce le stau piedic\u0103, pr\u0103v\u0103lite de la sute de metri… Acesta s\u0103 fie oare t\u0103r\u00e2mul basmelor?\u201d (pag. 219)
\nPl\u0103cerea cu care poveste\u0219te \u0219i buna ei dispozi\u021bie oglindite \u00een aproape fiecare text descriptiv \u00eel fac pe cititor s\u0103 participe, s\u0103 se entuziasmeze, c\u0103ci autoarea poveste\u0219te cu aplomb, folosindu-se de un umor bine dozat, autoironiz\u00e2ndu-se chiar, pe alocuri. Citez cu pl\u0103cere, spre deliciul cititorilor \u201e… Cu siguran\u021b\u0103, \u00een orice dic\u021bionar ilustrat al vremii, la cuv\u00e2ntul \u201efraier\u201d ap\u0103rea o poz\u0103 cu mine, z\u00e2mbind cu naivitate unor prieteni imaginari, care m\u0103 a\u0219teptau \u00een g\u0103ri \u00eendep\u0103rtate…\u201d (pag. 30)
\nFilele de jurnal se \u021bes firesc, scrisul Adrianei Ambrosie av\u00e2nd delicate\u021be \u0219i for\u021b\u0103 \u00een acela\u0219i timp. Fiec\u0103rui col\u021b de lume vizitat \u0219i fiec\u0103rui grup de oameni \u00eent\u00e2lnit i se rezerv\u0103 o poveste interesant\u0103, care \u00ee\u021bi d\u0103 de g\u00e2ndit. Informa\u021biile geografice \u0219i istorice se adun\u0103 clare, bogate, bine documentate \u00een paginile volumului, iar informa\u021bia cultural\u0103 nu este seac\u0103, ci plin\u0103 de nerv \u0219i c\u0103ldur\u0103 pentru c\u0103 scriitoarea se g\u00e2nde\u0219te, \u00een primul r\u00e2nd, la cititor:\u201e \u00centreg teatrul e construit pe \u0219apte nivele. (…) Loja cea mai scump\u0103 este loja central\u0103. Autorit\u0103\u021bile au onoarea de a sta \u00een lojele laterale scenei, cu o vizibilitate mic\u0103 a spectacolului, dar put\u00e2nd fi observa\u021bi de spectatori, c\u0103ci erau ei \u00een\u0219i\u0219i parte din spectacol, nu? (…) Ie\u0219im din minunata cl\u0103dire a teatrului. Ora\u0219ul Buenos Aires se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een fa\u021ba noastr\u0103 cu bulevarde imense, construc\u021bii splendide, catedrale, muzee \u0219i ambasade, un adev\u0103rat Paris al Americii Latine\u201d. (pag 209)
\nCuriozitatea cititorului este satisf\u0103cut\u0103 de bog\u0103\u021bia informa\u021biilor \u0219i a detaliilor oferite. Stilul este proasp\u0103t, neartificios, ritmul este alert, dar se vede scrupulozitatea, pl\u0103cerea, chiar bucuria cu care scriitoarea consemneaz\u0103 fapte, evenimente, st\u0103ri, \u2013 c\u0103ci Adriana Ambrosie se \u00eentoarce din fiecare c\u0103l\u0103torie \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 cu emo\u021bii. Iat\u0103 una dintre m\u0103rturiile ei: \u201e… \u00cen fa\u021ba unei intr\u0103ri, pe trotuar, un b\u0103ie\u021bel st\u0103 a\u0219ezat, g\u00e2nditor, m\u00e2ng\u00e2ind cu afec\u021biune un c\u00e2ine mare, alb, \u00eentins l\u00e2ng\u0103 el, bucuros s\u0103 primeasc\u0103 at\u00e2ta dragoste. O scen\u0103 de o duio\u0219ie rar\u0103 \u00een nep\u0103sarea general\u0103 a str\u0103zii. Iau cu mine darul pre\u021bios al acestei minunate secven\u021be de fericire…\u201d , sau alta: \u201e…T\u00e2rziu, \u00een noapte, adorm rev\u0103z\u00e2nd, cu ochii min\u021bii, imaginea unei femei \u00eembr\u0103cate \u00een haine tradi\u021bionale, a\u0219ezate pe un sc\u0103unel, privind \u00een lungul drumului. Ca \u00eentr-un tablou, l\u00e2ng\u0103 ea, un cactus cu trei bra\u021be completeaz\u0103 scena nepre\u021buit\u0103 prin simplitatea ei…\u201d ( pag.154)
\nC\u0103l\u0103tor \u00een adev\u0103ratul \u00een\u021beles al cuv\u00e2ntului, Adriana Ambrosie nu a ales \u00eentotdeauna destina\u021bii comode \u0219i asta face ca jurnalul ei s\u0103 fie cu at\u00e2t mai interesant. Toaletele insalubre, d\u0103r\u0103p\u0103n\u0103turile, mizeria, mirosurile pestilen\u021biale sunt observate atent \u0219i trecute \u00een revist\u0103 f\u0103r\u0103 c\u0103in\u0103ri \u0219i scandaliz\u0103ri inutile. Toate aceste dezagremente fac parte din c\u0103l\u0103toria \u00eens\u0103\u0219i. Autoarei nu-i scap\u0103 nimic. Condeiul ei re\u021bine cu sinceritate realitatea: \u201e…C\u00e2inii, porcii, oile \u0219i caprele convie\u021buiesc de-a valma cu copiii \u0219i oamenii, f\u0103r\u0103 a da impresia c\u0103 ar exista o ordine logic\u0103…\u201d (pag. 162), sau \u201e …Exista doar o toalet\u0103 \u201eoficial\u0103\u201d \u00eentr-o co\u0219melie de lemn, dar oamenii ne sugereaz\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o curte mai ferit\u0103 unde un m\u0103g\u0103ru\u0219 plouat e martorul evenimentelor discrete ce se petrec pe teritoriul lui…\u201d
\nZgomotele, miresmele de asemenea, culorile, pulsul mul\u021bimii pestri\u021be, toate sunt notate cu pricepere \u0219i acribie. Iat\u0103 cum descrie, aflat\u0103 \u00een Sao Paulo, \u00een pia\u021ba da Se: \u201e…Pia\u021ba este vegheat\u0103 de palmieri falnici \u0219i acolo se \u00eenal\u021b\u0103 Catedrala ora\u0219ului, maiestuoas\u0103, frumos decorat\u0103, dar locul este \u00een\u021besat de cer\u0219etori, oameni f\u0103r\u0103 ad\u0103post, care creeaz\u0103 un spectacol \u00eenfrico\u0219\u0103tor al degrad\u0103rii umane. Al\u0103turi, poli\u021bi\u0219tii nu par deranja\u021bi de grupurile de oameni murdari, \u00eentin\u0219i pe caldar\u00e2m, unii dormind, al\u021bii fum\u00e2nd, ori p\u0103l\u0103vr\u0103gind…\u201d
\nDeducem din titlu \u0219i din paginile volumului c\u0103 fiecare c\u0103l\u0103torie \u00eentreprins\u0103 a reprezentat, pentru autoare, \u00eenc\u0103 un pas c\u0103tre starea de mul\u021bumire interioar\u0103 \u0219i de reg\u0103sire a sinelui.
\nCu adev\u0103rat important\u0103 r\u0103m\u00e2ne c\u0103utarea, ca \u0219i r\u0103spunsurile g\u0103site la un moment dat. Pentru c\u0103, a\u0219a dup\u0103 cum spunea Mircea Eliade, \u201ecea mai frumoas\u0103 c\u0103l\u0103torie este cea c\u0103tre noi \u00een\u0219ine\u201d.<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

cic\u0103 eternitate<\/strong><\/p>\n

diminea\u021ba bem lapte din
\nce\u0219cu\u021bele olarului
\nel st\u0103tea pe marginea drumului
\ncare duce \u00een p\u0103durea de spaime
\n\u0219i ne-a spus c\u0103 \u00eenv\u00e2rte roata de frica p\u0103m\u00e2ntului
\nde atunci tot am \u00eencercat
\n\u00eempreun\u0103
\nc\u00e2te un pic de lirism vindec\u0103tor
\ndoar laptele maternal are poezia lui
\neste de o frumuse\u021be perfect\u0103
\n\u00een lumea ur\u00e2\u021bit\u0103 de idealuri
\neste des\u0103v\u00e2r\u0219ire alb\u0103
\n\u00een cinismul descompunerii
\nsufletelor
\npoate fi o \u00eentoarcere fragil\u0103
\nla spuma na\u0219terii dint\u00e2i
\nsorbim din mam\u0103 fragment de ve\u0219nicie<\/p>\n


\nNicolae V\u0102L\u0102REANU S\u00c2RBU<\/strong>
\n\"\"

POEME<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceput de lume <\/strong><\/p>\n

Eram trimisul dint\u00e2i \u00eennobilat de cuv\u00e2nt
\nca \u00eentr-o scriere pictat\u0103
\nunde vocalele c\u00e2nt\u0103 psalmi
\nde teama s\u0103lbatic\u0103 a vedeniilor
\nprezente prin preajma.<\/p>\n

Memoria \u00eencepe s\u0103-\u0219i umple golul
\ncu nume conven\u021bionale
\nstrigate, glasuri si elemente prime
\nalungate de orice mi\u0219care
\ncu o aripa de umbra
\n\u0219i alta din \u00eentuneric sc\u0103pat\u0103.<\/p>\n

Privesc cum cerul se arcuie\u0219te peste p\u0103m\u00e2nt
\nca o bolt\u0103 rupestr\u0103, desenat\u0103,
\nde m\u0103 uime\u0219te ca pe un intrus
\n\u00eentre hotarele sale,
\n\u00een anotimpuri de c\u0103utare
\nunde apa nu po\u021bi s\u0103 o cari
\nci doar pe\u0219te s\u0103 prinzi.<\/p>\n

Cu o sclipire de platin\u0103
\nprin rumegu\u0219ul de vorbe auzite
\n\u0219i nicio iubire ajuns\u0103 la mal,
\nde lemnul se aprinde de la fulgere.<\/p>\n

Numai lumina m\u0103 \u00eendemn\u0103 la lini\u0219te
\n\u00eemi pune pe jar \u00eendr\u0103zneala
\n\u00een m\u00e2inile iu\u021bi,<\/p>\n

cum toate din instinct se petrec.
\nCu iluzia chipurilor de cear\u0103 <\/p>\n

S\u00e2ngele s-a \u00eenc\u0103rcat cu aerul sticlos al p\u0103durilor,
\narborii se tem de v\u00e2ntul mor\u021bii adus de oameni
\n\u0219i apele repezi f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri se r\u0103zbun\u0103. <\/p>\n

Trupul e atins de pulberi ca nisipul ro\u0219cat
\np\u0103trunde ad\u00e2nc p\u00e2n\u0103-n m\u0103duva cuv\u00e2ntului
\n\u0219i starea \u00een care se afl\u0103 e una precar\u0103.<\/p>\n

\u00cen g\u00e2ndurile obosite se face frig.<\/p>\n

Zilele devin alunecoase \u0219i schimb\u0103toare
\ntot ce este crud se usc\u0103 de sete. <\/p>\n

Cu iluzia chipurilor de cear\u0103
\nse retrag din el p\u0103catele cu teama de iad
\n\u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103 din drum v\u0103d un ora\u0219 luminat.<\/p>\n

M\u0103 c\u0103l\u0103uze\u0219te-ntr-acolo ca o stea magic\u0103
\ninima ta cu s\u00e2nge de fibr\u0103 sticloas\u0103. <\/p>\n


\nTe a\u0219tept demult <\/strong><\/p>\n

Cu g\u00e2ndul diminea\u021b\u0103-n cuvinte, \u00ee\u021bi scriu.
\nCu ochii deschi\u0219i am sim\u021bit c\u0103 visez,
\nam \u00een ei tot ce-au v\u0103zut \u0219i nu spun,
\nsur\u00e2sul te poate atinge c-o lumin\u0103 celest\u0103.<\/p>\n

\u00cen trup am scorburi \u00eemprumutate de p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n

T\u00e2rziul \u00eemi d\u0103 un sentiment al pierzaniei,
\nm\u0103 str\u0103bate o dorin\u021b\u0103 de carne
\nprin care se plimb\u0103 nervii, se scutur\u0103 de dorin\u021be.<\/p>\n

Te a\u0219tept demult \u0219i-\u021bi scriu f\u0103r\u0103 rost.<\/p>\n

\u00cen mine se-ntrec v\u00e2n\u0103tori de n\u0103luci, crini cu mirosuri tari,
\ncine se-nchide-n cuvinte, \u00een poeme va d\u0103inui.<\/p>\n

Pe ochi \u00eemi cade o \u00eenserare de vorbe,
\nlumina cu pielea sub\u021bire ce str\u0103luce\u0219te.
\nDe inima mea se prinde un dor
\nc\u00e2t plecarea ta-i r\u0103mas\u0103 \u00een s\u00e2nge.<\/p>\n

C\u00e2t\u0103 t\u0103cere-i rupt\u0103 din cer oarb\u0103 de noroc?<\/p>\n

\u00centors din drum cum norii de v\u00e2nt
\nplou\u0103 cu fulgere ca \u0219erpii de piatr\u0103,
\n\u0219i cad undeva pe c\u00e2mpia \u00eencins\u0103
\ncum lipe\u0219ti pe coapse s\u0103ruturi.
\nUrc\u0103toare prin trup <\/p>\n

Niciodat\u0103 n-am fost cum am vrut,
\nci doar o form\u0103 a luminii din g\u00e2nd
\ncum copiii \u00een dorin\u021ba unei mame.<\/p>\n

Tu
\n\u00eengenuncheat\u0103
\ncu sufletul pe lespezile ursitoarelor
\n\u00eenfumurate
\nm\u0103 str\u0103ba\u021bi urc\u0103toare prin trup,
\nieder\u0103 oarb\u0103-n spiral\u0103 fluid\u0103
\np\u00e2n\u0103-n cerul c\u0103rnii utopic
\nunde a\u0219tept \u00eent\u00e2mplarea,
\nm\u0103 supun…<\/p>\n


\nTot mai \u00eenstr\u0103inat <\/strong><\/p>\n

\u00cen spatele lui mul\u021bi se \u00eentreab\u0103 \u0219i caut\u0103
\ncum se poate p\u0103trunde-n s\u00e2mbure,
\ns\u00e2mburele-l a\u0219az\u0103-n p\u0103m\u00e2ntul atins
\ncu palmele m\u00e2ng\u00e2ietoare de povestitor.<\/p>\n

M\u0103soar\u0103 a\u0219a ca pentru sine orizontul
\n\u0219i g\u00e2nde\u0219te cum s\u0103 dezmiede singur\u0103tatea
\ncu verdele crud care iese din lujeri.<\/p>\n

Tot mai \u00eenstr\u0103inat trupul de moarte cuprins
\neste \u00een pielea sa \u00eenflorit de nuferi
\n\u0219i frigul de teama ninsorii cu fluturi
\nse las\u0103 dus spre dealurile v\u0103lurite
\nde unde se surp\u0103 pe v\u0103i noaptea.<\/p>\n

Dimine\u021bile care se nasc fermecate
\nsunt oglinzi ale luminii din care curg
\nzilele cu arome de liliac mov.<\/p>\n


\nO umbr\u0103 care-i las\u0103 luminii nimbul <\/strong><\/p>\n

Libera ta trecere prin sufletul treaz
\nt\u0103ioas\u0103 \u0219i fierbinte
\nde care m\u0103 zbat s\u0103 te eliberez,
\nnu poate fi dec\u00e2t o himer\u0103
\ncare se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de om.<\/p>\n

O umbr\u0103 care-i las\u0103 luminii nimbul
\nacela care p\u0103trunde \u00een ad\u00e2nc ori se \u00eenal\u021b\u0103 pe culmi,
\nexistent \u00een fiecare celul\u0103 care-\u0219i \u0219tie rostul
\ndat ori dob\u00e2ndit,
\ns\u0103rac de orice formul\u0103 care-l inhib\u0103.<\/p>\n

Ea poate fi doar crea\u021bia min\u021bii,
\nsimbolul libert\u0103\u021bii de ac\u021biune,
\ncuv\u00e2ntul care-i traduce sensul \u00een vorbe
\ndintr-o clip\u0103-n alta a vie\u021bii
\np\u00e2n\u0103 la momentul ultim
\nc\u00e2nd o \u00eenghite universul.<\/p>\n

Poate nu mai exist\u0103 nimic \u00een fapt
\nde care s\u0103 ne ferim
\ndoar o s\u0103m\u00e2n\u021ba de omenie
\n\u0219i nu cred c\u0103 din lutul uscat
\no s\u0103 mai r\u0103sar\u0103!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valentina BECART Nimic nu-i imposibil, c\u00e2nd spiritu-i boem… Volumul de poeme \u201eBuze-n templul dimine\u021bii\u201d apare la editura Princeps Multimedia, Ia\u0219i,<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12115"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12115"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12125,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12115\/revisions\/12125"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}