{"id":12111,"date":"2020-11-20T13:56:50","date_gmt":"2020-11-20T10:56:50","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12111"},"modified":"2020-11-20T13:56:50","modified_gmt":"2020-11-20T10:56:50","slug":"literadura-nr-10-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12111","title":{"rendered":"Literadura nr. 10 (9)"},"content":{"rendered":"

Prof. Dr. Manuela Camelia SAVA<\/strong><\/p>\n

Cuvintele care Tr\u0103iesc printre R\u00e2nduri<\/strong><\/p>\n

\u00centotdeauna simt c\u0103, prin tot ce scrie, fie
\nproz\u0103, eseu ori poezie, p\u0103rintele Alexandru
\nPripon zide\u0219te cuvintele tr\u0103irii duhovnice\u0219ti
\n\u0219i cred c\u0103 dincolo de ideile, g\u00e2ndurile
\nexprimate de acesta, genereaz\u0103 acea stare de
\ncatharsis, care te \u00eenal\u021b\u0103 dincolo de mundan
\n\u00eentr-un plan spiritual, ideal.
\nPrin scrierile sale eseistice se \u00eenscrie \u00een linia
\ncelor incomozi pentru diletan\u021bi \u0219i c\u00e2rcota\u0219i,
\ndar, cu at\u00e2t mai mult, este o voce
\nproviden\u021bial\u0103 pentru optimi\u0219tii incurabili.
\n\u00cembin\u00e2nd spiritul religios cu dimensiunea
\nsocialului, el este acea voce puternic\u0103 din
\ncetate care d\u0103 un semnal de alarm\u0103 cu privire
\nla pericolele ce ne pot amenin\u021ba \u00een lumea
\ncontemporan\u0103 duc\u00e2nd la o criz\u0103 moral\u0103 f\u0103r\u0103
\nprecedent \u0219i de aici la dec\u0103dere \u0219i haos.
\nSensibil, dar conving\u0103tor, modest \u0219i
\ndeopotriv\u0103 puternic, scriitorul \u00ee\u0219i asum\u0103 acest
\nrol cu seriozitate, cu demnitate, iar volumul
\nPrintre r\u00e2nduri. pa\u0219i \u00een istorie, ap\u0103rut la
\nEditura Arhiepiscopiei Buz\u0103ului \u0219i Vrancei,
\n2018, completeaz\u0103 un tot ini\u021biat \u00eenc\u0103 din
\nprimii Pa\u0219i \u00eentru lumin\u0103 f\u0103cu\u021bi \u00een 2015,
\nmotivat fiind de forma\u021bia sa de intelectual, de
\npreot, de tat\u0103.
\nCartea lui Alexandru Pripon se bucur\u0103 de
\nCuv\u00e2nt \u00cenainte al \u00cenaltPreaSfin\u021biei Sale
\nCiprian, Arhiepiscopul Buz\u0103ului \u0219i Vrancei \u0219i
\neste abil\/ seduc\u0103tor \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103: partea
\n\u00eent\u00e2i, Printre r\u00e2nduri exprim\u0103 o gam\u0103 larg\u0103
\nde sentimente \u0219i tr\u0103iri care implic\u0103 moralul,
\nsocialul, eticul, iar partea a doua, Pa\u0219i prin
\nistorie este o minienciclopedie impresionant\u0103
\na locurilor impregnate de cre\u0219tinism,
\ndocumentat\u0103 \u00een mod excep\u021bional, cititorul
\nfiind c\u00e2\u0219tigat la finalul lectur\u0103rii datorit\u0103
\nstilului eseistic clar, concis, cuceritor.
\nCaptatio benevolentiae este reprezentat\u0103 aici
\nde primul articol, intitulat Pro sau contra –
\neste prezent \u00eendemnul de a discerne lucrurile
\n\u00een mod realist, de a cerne prin sita propriei
\n\u00een\u021belegeri\/ \u00een\u021belepciuni bine \u0219i r\u0103ul, de a
\nrespinge insinu\u0103rile altora \u00een via\u021ba noastr\u0103,
\npentru a nu ne r\u0103t\u0103ci, pentru a nu pierde din
\nvedere adev\u0103rul, mai ales c\u0103 societatea
\nconsumerist\u0103\/ dou\u0103miist\u0103 este reprezentat\u0103
\nprin impunerea materialismului, a ateismului
\ndialectic \u2013 a c\u0103rui resuscitare se face subtil cu
\najutorul argumentelor \u201e\u0219tiin\u021bifice\u201d.
\nIdeea actual\u0103 c\u0103 totul este permis este foarte
\npericuloas\u0103 \u0219i \u00eendemnul eminescian \u201ete
\n\u00eentreab\u0103 \u0219i socoate\u201d este perimat fiindc\u0103 s-ar
\np\u0103rea c\u0103 epicureanul \u201eedite, bibite, post
\nmortem nulla voluptas\u201d (pe care eseistul \u00eel
\nciteaz\u0103) ar putea fi schimbat \u00een \u2013
\nmoderna\/mondena exprimare\/ ideologie (\u00een
\nopinia mea) \u201eMai Vedem Noi\u201d, specific\u0103
\ntinerilor afla\u021bi \u00een deriv\u0103! Concluzia la care se
\najunge este redat\u0103 prin cuvintele
\nEcclesiastului: \u201eCeea ce a mai fost aceea va
\nmai fi!\u201d, criza moral\u0103 fiind aproape \u0219i duc\u00e2nd
\nla o pr\u0103pastie iminent\u0103.
\nImpresioneaz\u0103 satirizarea \u00eembog\u0103\u021birii peste
\nnoapte din articolul Car\u00e2mbul \u0219i crava\u0219a
\nc\u00e2nd parvenitismul actual se traduce \u00een datul
\ndin coate sau \u2013 a\u0219a cum specific\u0103 autorul \u2013 \u00een
\nprincipiul \u201en-are mam\u0103, n-are tat\u0103\u201d! Scena cu
\nb\u0103tr\u00e2nica fericit\u0103 pentru p\u00e2inea aruncat\u0103 de
\n\u0219oferul unui bolid este o imagine-emblematic\u0103
\na zilelor noastre. Necontenita lupt\u0103 (\u00een trecut
\npoetul George Co\u0219buc \u00eendemna \u2013 \u201eO lupt\u0103-i
\nvia\u021ba deci te lupt\u0103 cu dragoste cu dor\u201d) pentru
\na vie\u021bui\/ supravie\u021bui duce – azi – la o
\ncompeti\u021bie oarb\u0103, f\u0103r\u0103 sens, din care
\nc\u00e2\u0219tig\u0103toare iese doar m\u00e2ndria, la care se
\nadaug\u0103 iubirea de\u0219art\u0103 de sine, de argin\u021bi, de
\nobiecte sclipitoare, dar false, fade, inutile.
\nA fi scriitor este o problem\u0103 spinoas\u0103 \u2013
\np\u0103rintele Alexandru Pripon emite o
\npresupunere ce trebuie luat\u0103 \u00een calcul \u2013 \u00eentr-o
\nzi ar putea disp\u0103rea cititorii \u0219i pot face aici o
\nparalel\u0103 cu o ipotez\u0103 a lui Matei Vi\u0219niec: \u201eS\u0103
\nnu fi\u021bi uimi\u021bi dac\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 zi libr\u0103riile nu
\nvor mai vinde romane, ci computere
\nconcepute s\u0103 scrie romane \u00een func\u021bie de
\nfantasmele dumneavoastr\u0103 secrete. Absolut
\nnimeni nu va mai fi interesat de c\u0103r\u021bile altuia,
\nne vom citi propriile noastre romane,
\ncomandate dispozitivelor personale de scris
\nautofic\u021biune. To\u021bi vom fi scriitori. Talentul nu
\nva mai fi un privilegiu.\u201d(Negustorul de
\n\u00eenceputuri de roman).
\nDac\u0103 nu vor mai exista cititori sau vor ap\u0103rea
\ncititorii de profesie, pl\u0103ti\u021bi scump ca s\u0103 fac\u0103
\nacest serviciu umanit\u0103\u021bii (tot Vi\u0219niec afirm\u0103 \u0219i
\naceast\u0103 idee), atunci va domni t\u0103cerea, \u0219i
\narticolul R\u0103t\u0103cind prin t\u0103cere semnalizeaz\u0103
\ndispari\u021bia sufletului, cuvintele vor fi sinonime
\ncu t\u0103cerea \u0219i \u00eenc\u0103 de pe acum aceast\u0103 stare a
\nt\u0103cerii se insinueaz\u0103, fiind \u201eabil deghizat\u0103\u201d,
\nAlexandru Pripon fiind de p\u0103rere c\u0103 \u201etr\u0103im cu
\nimpresia c\u0103 am vorbi \u00eentre noi\u201d, a\u0219a ca Iona,
\ncare se str\u0103duie\u0219te s\u0103 se salveze \u0219i nu \u00eei iese
\nnicicum \u201eie\u0219irea din \u0219ablon\u201d. Aceast\u0103 t\u0103cere
\neste extrem de periculoas\u0103 put\u00e2nd fi
\n\u201eexperimentarea unei anticamere a
\nInfernului\u201d.
\nDin dragoste pentru libertate, din dragoste
\npentru respect, \u00een Ziua de azi, alt articol
\nexcep\u021bional ca problematic\u0103, apare \u00eentrebarea
\nfireasc\u0103: de ce\/ de c\u00e2nd o minoritate \u00eei poate
\nporunci majorit\u0103\u021bii, iar majoritatea este silit\u0103
\ns\u0103 se conformeze t\u0103cut\u0103 \u0219i resemnat\u0103.
\nCompletarea vine imediat prin aceea c\u0103
\nizb\u00e2nda diavolului este c\u0103 \u00eel convinge pe om
\nc\u0103 el\/ r\u0103ul nu exist\u0103… \u0219i ce ar putea fi r\u0103u \u00een
\nacest fapt?!? – s-ar \u00eentreba unii neputincio\u0219i
\nde a mai ie\u0219i la limanul adev\u0103rului. Este clar
\nc\u0103 lu\u00e2nd \u00een considerare presupozi\u021bia c\u0103 lumea
\ndemoniacului nu exist\u0103, po\u021bi face orice, f\u0103r\u0103
\nrestric\u021bii de ordin moral. \u0218i de aici p\u00e2n\u0103 la
\npr\u0103bu\u0219irea omenirii nu mai e mult, de aceea
\nrostul eseistului Alexandru Pripon e s\u0103 rup\u0103
\nt\u0103cerea, pentru a contracara bucuria diavolului
\nde a ne vedea \u201er\u0103t\u0103cind prin t\u0103cere\u201d, dar,
\ntotodat\u0103, de a combate pe criticii \u201eartizanali\u201d
\nce poart\u0103 \u201esabie de juc\u0103rie\u201d \u0219i care se
\nconsider\u0103 cu emfaz\u0103 exper\u021bi \u00een orice \u2013 religie,
\neduca\u021bie, s\u0103n\u0103tate, justi\u021bie, jurnalism \u0219.a.
\nScriitorul condamn\u0103 \u00een cartea sa ignoran\u021ba,
\nsuperficialitatea, caducitatea, nefirescul, de\u0219ert\u0103ciunea,
\naparen\u021bele \u00een\u0219el\u0103toare, derizoriul,
\nfacilul, conduita \u201ecameleonic\u0103\u201d a unor cre\u0219tini
\n\u0219i aruncarea cu noroi \u00een biseric\u0103 (practic\u0103
\nfrecvent\u0103 a unor trusturi media, care este
\nbizar\u0103, insistent\u0103, calomnioas\u0103 \u0219i foarte
\npericuloas\u0103). Ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 averea preotului
\neste, de fapt, comunitatea pe care o p\u0103store\u0219te,
\nsubliniaz\u0103 falsa dilem\u0103 ap\u0103rut\u0103 recent \u2013 cum e
\nmai bine: s\u0103 fii singur, dar credincios sau cu
\nprieteni, dar f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Ra\u021bionamentul
\neseistic este clar: cre\u0219tinismul este o comunitate
\nunit\u0103 de dragoste \u0219i responsabilitate.
\nNimeni dintre noi nu este singur, c\u0103ci \u00cel avem
\n\u00een permanen\u021b\u0103 pe Dumnezeu, iar efectul
\nexisten\u021bei lui Hristos este pacea (cu semenii \u0219i
\ncu divinitatea).
\nAlexandru Pripon reclam\u0103 faptul c\u0103 religia a
\ndevenit un \u201efapt divers\u201d, cre\u0219tinismul este
\ndezbr\u0103cat de frumuse\u021be, de iubire, \u0219i militeaz\u0103
\npentru asumarea lucid\u0103, responsabil\u0103 a
\ndatoriei noastre de cre\u0219tini. Mai mult dec\u00e2t
\nat\u00e2t, via\u021ba trebuie tr\u0103it\u0103 \u201esub semnul Sfintei
\nCruci\u201d(a\u0219a cum este titlul unui articol), drept
\nm\u0103rturie a credin\u021bei noastre.
\nO alt\u0103 tematic\u0103 a primei p\u0103r\u021bi o constituie \u0219i
\ncondi\u021bia uman\u0103 modern\u0103 sub aparentul rol, al
\nm\u0103\u0219tilor pe care le purt\u0103m, voit sau nu,
\ncon\u0219tient sau nu, fiind captivi \u00eentr-un
\nscenariu, \u00eentr-un labirint (\u00eentr-o matrice a
\naparen\u021belor), iar sfatul care se impune trebuie
\nprimit firesc \u0219i considerat ca o grij\u0103
\np\u0103rinteasc\u0103: \u201eOpri\u021bi-v\u0103 o clip\u0103! G\u00e2ndi\u021bi!
\nPrivi\u021bi \u00een jur!\u201d, salvarea vine tot din partea
\ndivinit\u0103\u021bii: dincolo de aceast\u0103 scen\u0103 DAR
\nFOARTE APROAPE DE NOI ESTE
\nDUMNEZEU, ne asigur\u0103 scriitorul!
\nSurprind prin limbajul metaforic articole ca
\nFloarea timpului pierdut, Via\u021ba \u00een marele
\nora\u0219, Nostalgia Paradisului, Somnul
\nna\u021biunii. Tonul devine profetic: C\u00e2nd o
\nna\u021biune se \u00eemboln\u0103ve\u0219te, \u00eencet-\u00eencet, av\u00e2nd
\nreprize tot mai lungi de somn maladiv, este un
\nsemn c\u0103 urmeaz\u0103 ceva \u00eengrozitor\u201d! Se
\nremarc\u0103 patriotismul scriitorului, sentiment ce
\ntrebuie privit acum mai mult ca niciodat\u0103, CA
\nEFIGIE a identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale \u2013 pentru
\nc\u0103 \u201evia\u021ba care pulseaz\u0103 \u00een venele noastre ca
\npopor, este seva identit\u0103\u021bii na\u021bionale, comune,
\nnu fragmentele \u00een sine, particulele de ego,
\nstinghere \u0219i str\u0103ine, \u00eencurajate s\u0103 se manifeste
\nast\u0103zi haotic\u201d, c\u0103ci sf\u00e2r\u0219itul va veni din faptul
\nc\u0103 o comunitate format\u0103 din indivizi separa\u021bi,
\nuni\u021bi doar de aspectul geografic este sortit\u0103
\nsf\u0103r\u00e2m\u0103rii, disip\u0103rii, dezintegr\u0103rii.
\nAstfel, calea adev\u0103rat\u0103, demn\u0103 de urmat, este
\nintrarea \u00een biseric\u0103 \u0219i prin rodirea rug\u0103ciunii
\nvom putea atinge smerenia, iubirea \u0219i iertarea,
\nca real progres spiritual. Dincolo de cuvinte,
\nde limite, de g\u00e2nduri, de vise, exist\u0103 un
\n\u00eendemn imperios necesar \u2013 \u0219i anume s\u0103 nu
\nr\u0103spundem la r\u0103u cu r\u0103u, deoarece \u201eR\u0103ul se
\nhr\u0103ne\u0219te cu r\u0103u!\u201d
\nSperan\u021ba scriitorului r\u0103m\u00e2ne aceea a salv\u0103rii
\nprin unire, a comunit\u0103\u021bii unite, um\u0103r la um\u0103r,
\ndincolo de orgolii, dorin\u021ba s\u0103 lupt\u0103m
\n\u00eempotriva \u00eentunericului \u0219i s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m
\nspre Dumnezeu ne lumineaz\u0103 calea. Acolo,
\nPRINTRE R\u00c2NDURI, ne a\u0219teapt\u0103 speran\u021ba,
\nprin cuvinte roditoare ne vine salvarea de la
\nDumnezeu.
\n\u00centrebuin\u021b\u00e2nd un limbaj neologic, bine
\ntemperat, cu o claritate seduc\u0103toare a frazelor,
\ncartea se vrea un bun ghid pentru cei afla\u021bi la
\n\u00eenceput de drum, la \u00eenceputul c\u0103ut\u0103rii de sine,
\nde aflare a lui Dumnezeu. Potrivite sunt
\ninteroga\u021biile, plasate cu abilitate, interesante
\nsunt explica\u021biile, plastice sunt metaforele,
\natr\u0103g\u0103toare sunt exclama\u021biile, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103
\nputem afirma c\u0103 stilul lui Alexandru Pripon
\neste unul fermec\u0103tor, curg\u0103tor, deopotriv\u0103
\nreflexiv \u0219i filosofic moralizator, dar \u0219i artistic-literar
\nca un valoros \u0219uvoi de lumin\u0103 ce ne
\npoate ghida spre limanul Adev\u0103rului.
\nPartea a doua a c\u0103r\u021bii \u00eentrune\u0219te calit\u0103\u021bile unei
\nminienciclopedii a istoriei biserice\u0219ti
\nuniversale, privind lavre \u0219i m\u0103n\u0103stiri cre\u0219tine.
\nScriitorul ne poart\u0103 prin locuri diferite, ca
\ngeografie, c\u0103ci spiritualitatea se recunoa\u0219te
\noriunde, indiferent de \u021bar\u0103 \u0219i limb\u0103,
\nDumnezeu fiind Unul pretutindeni.
\nCititorul face, \u00een mod deosebit de pl\u0103cut, o
\nincursiune \u00een trecut \u0219i este informat cu privire
\nla existen\u021ba unor sfinte m\u0103n\u0103stiri: Geghard
\n(Armenia), Lavra Suprasl din Polonia,
\nM\u0103n\u0103stirea Valaam din Karelia, supranumit\u0103
\nsi Athosul Nordului, Manasijia din Serbia \u0219i
\nmulte altele. Impresioneaz\u0103 soarta nefericit\u0103 a
\ncre\u0219tinilor cop\u021bi din Egipt, care \u00ee\u0219i pun via\u021ba \u00eei
\npericol \u00een orice moment prin m\u0103rturisirea
\ncredin\u021bei cre\u0219tine\u0219ti.
\nInforma\u021bii din cronici \u0219i izvoare istorice,
\nelemente de geografie, de arhitectur\u0103 \u0219i
\npictur\u0103, iconografie \u0219i patristic\u0103, se \u00eembin\u0103
\nutil \u0219i fericit, \u00eembog\u0103\u021bindu-ne \u00een acest sens
\norizontul spiritual, cultural, istorico-religios,
\naduc\u00e2nd laolalt\u0103 trecutul \u0219i prezentul, \u0219i de ce
\nnu, viitorul.<\/p>\n


\nLansare de carte – Nicolae Pogonaru<\/strong>
\n\"\"

\u00cen cadrul Bienalei Ion Andreescu,
\nmar\u021bi 23 octombrie 2018, a fost lansat\u0103
\nCartea cu femei, antologie a poetului Nicolae
\nPogonaru, la Galeriile de art\u0103. La deschiderea
\nevenimentului pictorul Valeriu \u0218u\u0219nea \u0219i-a
\nar\u0103tat bucuria de a g\u0103zdui evenimentul literar,
\n\u00eentr-un spa\u021biu care \u201eeste \u0219i al dumneavoastr\u0103\u201d,
\ncu inten\u021bia de a \u00eent\u0103ri colaborarea dintre
\nscriitori \u0219i Galeria de art\u0103.
\nAu vorbit despre volum scriitoarea
\nValeria Manta T\u0103icu\u021bu, redactorul \u0219ef al
\nrevistei Spa\u021bii culturale \u201enicic\u00e2nd acest
\nlimbaj nu a dep\u0103\u0219it limitele decente. O
\nrealitate r\u0103sturnat\u0103 este \u00een cartea sa. \u00cent\u00e2lnim
\ncele mai interesante ipostaze, femeia \u00eenger,
\nfemeia demon. Registrul poetic este vast.
\nAduce \u00een contemporaneitate versul
\ntradi\u021bional. A citit poeziile San noblese \u0219i
\nMaricica; Tudor Cicu a f\u0103cut o paralel\u0103 pictor
\npoet. Unul a transformat omul \u00een oper\u0103, altul
\nopera \u00een om. Poeziile citite de c\u0103tre acesta au
\nfost Topless, sans bichini, c\u00e2ntec, Epilog.
\nNicolae Pogonaru a mul\u021bumit
\ndomnului Ovidiu Cameliu Petrescu pentru
\nfinan\u021bare \u0219i pictorului Valeriu \u0218u\u0219nea pentru
\nilustra\u021bia c\u0103r\u021bii. A citit poezia Topless Oblige.
\nAu participat: Nicolai T\u0103icu\u021bu, Sorin Burlacu,
\nLucian M\u0103n\u0103ilescu, Dumitru Pan\u0103, Emil
\nNiculescu, Lauren\u021biu Belizan, Gina Zaharia,
\nMihaela Roxana Boboc, Marcela Chiri\u021b\u0103,
\n\u0218tefan Dima, Teo Cabel.<\/p>\n

Premiile Concursului de crea\u021bie
\npentru elevi \u0219i studen\u021bi \u201eV. Voiculescu-
\nArc de suflet peste timp\u201d<\/strong><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103 17 noiembrie (2018) Biblioteca
\njude\u021bean\u0103 \u201eV. Voiculescu\u201d, a g\u0103zduit premierea
\nconcuren\u021bilor care s-au eviden\u021biat la cea
\nde-a XVIII-a edi\u021bie a concursului na\u021bional
\n\u201eV. Voiculescu-Arc de suflet peste timp\u201d.
\n\u00cen cadrul evenimentului s-a lansat volumul
\nDoctorul Valeriu Bistriceanu sau \u00eenceputul
\nunei ve\u0219nicii, autor Marin Ifrim, sponsorizat\u0103
\nde Asocia\u021bia \u201eRena\u0219terea Buzoian\u0103\u201d prin
\namabilitatea domnului Ovidiu Cameliu
\nPetrescu.
\nPe doctorul Bistriceanu l-au evocat cu emo\u021bie
\n\u0219i triste\u021be: Marin Ifrim: e mare lucru s\u0103
\n\u00eent\u00e2lne\u0219ti doi sau trei oameni \u00een via\u021b\u0103, de la
\ncare efectiv s\u0103 ai ce \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i s\u0103 te marcheze;
\nStelian Grigore, domnul doctor tr\u0103ie\u0219te \u00een
\nsufletele noastre. Fiul al cuv\u00e2ntului;
\nOvidiu Cameliu Petrescu, pre\u0219edinte al
\nasocia\u021biei \u201eRena\u0219terea Buzoian\u0103\u201d: Noi ne
\nducem \u0219i odat\u0103 cu noi amintirile pe care le-am
\nstr\u00e2ns, dar ideea unei c\u0103r\u021bi este bine
\nvenit\u0103, este semnul care s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103
\ndespre noi.
\nGheorghe Postelnicu: Timpul se \u00eens\u00e2ngereaz\u0103
\ncu arti\u0219ti. Acesta este un omagiu
\npostum adus discipolului doctorului f\u0103r\u0103 de
\nargin\u021bi Vasile Voiculescu. Nina Neagu,
\nredactor \u0219ef la revista \u201eS\u0103n\u0103tatea buzoian\u0103\u201d:
\nDoctorul Bistriceanu Valeriu, doctor de
\ntrupuri, suflet \u0219i cultur\u0103; Radu Roxelana: M-a
\n\u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fiu mai aproape de Dumnezeu. Dr.
\nBistriceanu a fondat o \u0219coal\u0103 a binelui;
\nDoamna Bistriceanu Anca: F\u0103r\u0103 cultur\u0103
\nsocietatea noastr\u0103 nu va progresa. Acesta a
\nfost un crez al so\u021bului meu, pe care \u00eel voi
\ncontinua \u0219i voi fi al\u0103turi care se implic\u0103 \u00een
\nmen\u021binerea memoriei sale
\nAu participat: Nicolae Pogonaru, Elena Radu,
\nMihaela Roxana Boboc, Mihaela Aionesei,
\nNistor T\u0103n\u0103seascu, Geta T\u0103n\u0103sescu, pr.
\nAlexandru Pripon, Cornel Diaconu, Ion G\u0103tej,
\nValentin Cojocaru, pictorul Mihai Hlihor
\nmedici, public, p\u0103rin\u021bii celor premia\u021bi.
\nLista laurea\u021bilor:
\n-Marele Premiu, oferit de eseistul Ovidiu
\nCameliu Petrescu (pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei
\nCulturale \u201eRena\u015fterea buzoian\u0103”): Victoria
\nMaria-Ana Burlan, T\u00e2rgovi\u015fte.
\n-Premiul Special oferit de Daniel Filip:
\nNicolas Alexandru Constantin \u015fi Cezar Pavel
\n– Pogonele, \u0162inte\u015fti Buz\u0103u
\nPremiul Casei de Cultur\u0103 a Sindicatelor
\nBuz\u0103u \u015fi al revistei \u201eCartelul metaforelor”
\noferit de Director Vasile M\u0103dalina Valentina
\nSburlan \u015fi Cristina Lina Maxim – Pogonele,
\n\u0163inte\u015fti-Buz\u0103u
\n-Premiul Special oferit de Roxelana Radu:
\nElena Luminita Constantin – Slobozia.
\n-Premiul revistei \u201eS\u0103natatea buzoian\u0103” oferit
\nde director general Nina Neagu \u015fi Premiul
\nrevistei ,Caietele de la \u021ainte\u015fti”: Victoria-
\nMaria Pripon – Buz\u0103u.
\n-Premiul revistei \u201eLiteradura” in memoriam
\nSorin \u0218aguna: Nicoleta Florescu – Salcea,
\nSuceava
\n-Premiul Special, oferit de pictorul Mihai
\nHlihor pentru promovarea elevilor la
\nconcursuri na\u0163ionale de crea\u0163ie literar\u0103: prof.
\nMihaela Gomoescu, \u015fcoala Gimnazial\u0103
\nPogonele – \u0163inte\u015fti, Buzau
\n-Diploma de excelen\u0163\u0103, oferit\u0103 de Casa de
\nCult\u0103 a Sindicatelor Buz\u0103u \u015fi Asocia\u0163ia
\nCultural\u0103 \u201eRena\u015fterea Buzoian\u0103” pentru
\npromovarea operei poetului \u201eV. Voiculescu\u201d
\n\u015fi pentru \u00eentreaga \u015fi prolifica activitate
\nscriitoriceasca: Ion N. Oprea – Ia\u0219i.
\n\"\"

Prof. Dr. Manuela Camelia SAVA Cuvintele care Tr\u0103iesc printre R\u00e2nduri \u00centotdeauna simt c\u0103, prin tot ce scrie, fie proz\u0103, eseu<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11981,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12111"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12111"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12111\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12114,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12111\/revisions\/12114"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}