{"id":12102,"date":"2020-11-19T11:26:10","date_gmt":"2020-11-19T08:26:10","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12102"},"modified":"2020-11-20T14:00:46","modified_gmt":"2020-11-20T11:00:46","slug":"spatii-culturale-nr-66-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12102","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 66 (11)"},"content":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: <\/strong><\/p>\n

Petre ISACHI<\/p>\n

ANTARCTICA, UN SEDUC\u0102TOR LOCUS POETICUS *<\/p>\n

Oxenstierna era de p\u0103rere c\u0103 de c\u00e2t s\u0103 ne molipsim de nebuniile altora \u2013 care se iau ca bolile contagioase \u2013 mai bine s\u0103 ne folosim de nebunia lor. Nimic mai util dec\u00e2t nebunia! Teza filosofului este cu at\u00e2t mai de necontrazis atunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00een discu\u021bie scriitorul \u0219i etern-necesarul grano de salis ce intr\u0103 \u00een alchimia crea\u021biei. Se \u0219tie, inspiratul, poetul, ini\u021biatul, filosoful, pictorul, savantul etc. par adesea nebuni, deoarece ei nu intr\u0103, nu \u00eencap \u00een patul procustian al societ\u0103\u021bii. Dup\u0103 Evanghelie, \u00een\u021belepciunea oamenilor este nebunie \u00een ochii lui Dumnezeu \u0219i \u00cen\u021belepciunea lui Dumnezeu, nebunie \u00een ochii oamenilor.
\nSe \u00een\u021belege c\u0103 dintr-o asemenea paradigm\u0103 de evaluare, c\u0103l\u0103toria \u00een Antarctica a lui Doru Viorel Ciucescu (conform \u201eCertificatului Expedi\u021biei Antarctica v. Anexa 3), \u201eprimul scriitor-c\u0103l\u0103tor \u00een \u0219apte continente, din literatura rom\u00e2n\u0103\u201d, care a vizitat peste 60 de \u021b\u0103ri \u2013 p\u00e2n\u0103 la data c\u00e2nd fac aceste \u00eensemn\u0103ri -, din care 34 \u00een afara Europei \u0219i a scris 34 de c\u0103r\u021bi, cele mai multe traduse \u00een francez\u0103, englez\u0103, rus\u0103, nu mai pare o surpriz\u0103 pentru nimeni, ci mai cur\u00e2nd ca un blestem al iubirii de locuri, ce aminte\u0219te de motivul jidovului r\u0103t\u0103citor.
\nCe a argumentat str\u0103lucit D. V. C. \u00een toate volumele sale (v. Nota bene, pp. 78-81)? Cunoscutul proverb: \u201eOmul sfin\u021be\u0219te locul\u201d. \u00cen cazul scriitorului bac\u0103uan, orice spa\u021biu centrat pe\/ de prezen\u021ba uman\u0103 devine expresie unde autorul \u00ee\u0219i motiveaz\u0103\/ centreaz\u0103 c\u0103l\u0103toria \u00een \u00eendep\u0103rtata Antarctica, pe povestea a dou\u0103 personalit\u0103\u021bi ale Rom\u00e2niei: Emil Racovi\u021b\u0103 \u2013 \u201en\u0103scut pe 10 august 1868, la Ia\u0219i, decedat pe 17 noiembrie 1947, la Cluj, licen\u021biat la Sorbona \u00een drept \u0219i \u0219tiin\u021be naturale, doctor \u00een \u0219tiin\u021be naturale, membru al Societ\u0103\u021bii Franceze de Zoologie, participant al Expedi\u021biei Belgiene \u00een Antarctica, descoperitorul \u0219tiin\u021bific al balenei cu cioc, director-adjunct al Laboratorului Oceanografic \u201eArago\u201d, din Banyuls-sur-Mer, fondatorul Oficiului Na\u021bional de Turism, fondatorul Institutului Speologic din Cluj, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne -\u201d \u0219i evreul rom\u00e2nizat, Julius Popper, – \u201en\u0103scut pe 15 decembrie 1857, la Bucure\u0219ti, decedat pe 5 iunie 1893, la Buenos Aires, neprimit la Bucure\u0219ti, dar\u2026 primit la \u0218coala de Drumuri \u0219i Poduri, din Paris, cu cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103 refuzat\u0103, cu cet\u0103\u021benie otoman\u0103 acordat\u0103, colonizator al \u021a\u0103rii Focului, conduc\u0103torul Companiei Anonime Sp\u0103l\u0103toriile de Aur din Sud, scoate monede de aur cu numele \u201ePopper\u201d, de un gram \u0219i de cinci grame, g\u0103sit mort \u00een propriul apartament\u201d.
\nAntarctica perceput\u0103 \u00een perioada 9 \u2013 27 februarie 2019, de \u201ec\u0103l\u0103torul \u00eemp\u0103timit\u201d \u0219i niciodat\u0103 \u201e\u00eemplinit\u201d, D. C., se vrea \u0219i este calificat\u0103 \u00een aceast\u0103 carte prin calitatea uman\u0103. C\u0103l\u0103toria merit\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 cei aproximativ 10.000 de euro (mo\u0219tenirea p\u0103rin\u021bilor. Ei s\u0103 tr\u0103iasc\u0103!). Frumuse\u021bea glacial\u0103 \u0219i stranie a Locului configurat simultan ca proiec\u021bie a istoriei, dar \u0219i a cotidianului v\u0103zut ca un spa\u021biu antropocentric, tr\u0103it. sfin\u021bit de om, \u00eel va fi determinat pe autor s\u0103 considere Antarctica, drept un \u201eobiectiv turistic\u201d, (contaminat, cred eu, \u0219i de romanul lui Radu Tudoran – \u00een comunism: 1. 500.000 de exemplare?!) \u00een care s\u0103 g\u0103seasc\u0103 spa\u021biul iconografic pur, acel spa\u021biu poetic al c\u0103rui rol este de a de-temporaliza Timpul.
\nSpera acest frumos \u201enebun\u201d al marilor ora\u0219e, ca turi\u0219tii, asemenea lui, s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 Antarctica cu calotele de ghea\u021b\u0103 de odinioar\u0103, cele ce au \u021binut captiv\u0103, 13 luni, nava de cercet\u0103ri \u201e Belgica\u201d cu un echipaj de 19 oameni din care doi au fost predestina\u021bi s\u0103-\u0219i afle sf\u00e2r\u0219itul chiar \u00een acel spa\u021biu iconografic pur, visat de Doru Ciucescu \u00een copil\u0103rie, acel spa\u021biu poetic prin excelen\u021b\u0103, simbolizat de Ion Barbu \u00een Joc secund, cu scopul etern al artistului de a de-temporaliza vremea\/ \u201evreme trece, vreme vine\u201d. \u00cen cadrul spa\u021biului acestei c\u0103l\u0103torii mamut, parcurse de cei \u201e90 de turi\u0219ti cu vechime, majoritatea americani, nici un englez, francez, german ori spaniol, un singur rom\u00e2n\u201d \u2013 se \u00een\u021belege D. V. C. \u2013 distan\u021ba temporal\u0103 se \u0219terge, iar orizontul are tot at\u00e2ta existen\u021b\u0103 ca \u0219i centru.
\nAutorul recunoscut pentru acribia \u0219tiin\u021bific\u0103\/ documentar\u0103 (v. Anexa 1. Lista neexhaustiv\u0103 cu avionul, \u00een c\u0103l\u0103torii externe (peste 150.000 de kilometri; Anexa 2. Lista neexhaustiv\u0103, cu personaje de fic\u021biune, din c\u0103r\u021bile mele \u2013 peste 240 de personaje de fic\u021biune; Anexa 3. Antarctic Expedition Certificate) ne configureaz\u0103 \u00een vol. Calot\u0103 de ghea\u021b\u0103, pinguini \u0219i\u2026 temperaturi estivale \u00een Antarctica, fascinantul spa\u021biu al acestui continent sub cunoscuta lui deviz\u0103 literar\u0103: \u201eInstruie\u0219te \u0219i delecteaz\u0103\u201d , drept o rezerv\u0103 de eternitate \u00eempotriva timpului. \u00cen acest sens, are dreptate psihanalista Maria Bonaparte: \u201eSpa\u021biul este prietenul nostru, el este atmosfera noastr\u0103 spiritual\u0103, spre deosebire de el, timpul consum\u0103\u201d. R\u0103zboiul profesorului univ. dr. Doru Ciucescu este \u00eempotriva Timpului nefolosit pentru (auto)educa\u021bie. \u0218i Nicolae Iorga era de p\u0103rere co o c\u0103l\u0103torie face c\u00e2t o universitate! D. V. C. are, dup\u0103 judecata savantului, peste 60.
\nNu am uitat \u00eentrebarea implicit\u0103 din primul mottou ce deschide volumul: De ce nu este \u00eemplinit c\u0103l\u0103torul \u00eemp\u0103timit care nu a vizitat Antarctica? Pentru c\u0103 nu a v\u0103zut cu ochii lui, cele 1001 de locuri\/ de topoi care marcheaz\u0103 spa\u021biul imaginarului ce configureaz\u0103 provocarea teribil\u0103 a unei expedi\u021bii polare. Fiecare realitate spiritual\u0103 consemnat\u0103 de Doru Viorel Ciucescu (Bucure\u0219ti, Amsterdam, Buenos Aires, Str\u00e2mtoarea Magelan, \u021aara de Foc, Patagonia, U\u0219uaia, Capul Horn, Oceanul Antarctic etc. \u00ee\u0219i are un loc geometric al ei, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc, parc\u0103 exorcizate de autor toate elementele care o circumscriu.
\nCe este Lumea cuprins\u0103 \u00een cercul Bac\u0103u \u2013 Bucure\u0219ti \u2013 Antarctica, dac\u0103 nu un loc privilegiat, acela \u00een care totalitatea pove\u0219tilor (inclusiv Filele din istoria \u0219optit\u0103 a rom\u00e2nilor), lucrurilor cheam\u0103 laolalt\u0103 cerul, p\u0103m\u00e2ntul, muritorii \u0219i zeii, adic\u0103 Tetrada ce define\u0219te orice oper\u0103 de tipul celei oferite de D. V. C. Fix\u00e2ndu-\u0219i aten\u021bia \u00een imaginile: \u201eDe la U\u0219uaia la Antarctica, 1000 de kilometri de parcurs pe l\u00e2ng\u0103 Capul Horn, travers\u00e2nd pasajul Drake, cu nava Ushuaia\u201d sau \u201eOpt debarc\u0103ri cu b\u0103rci \u201eZodiac\u201d pe\u2026 diferite insule \u0219i dou\u0103 pe\u2026 continent\u2026\u201d, pe care autorul le sustrage fluxului devorator al timpului, cititorul are posibilitatea de a face imaginar, din orice punct al Antarcticii, un anume loc \u00eenc\u0103rcat de sublim, gra\u021bie, mister etc. sau dimpotriv\u0103, un loc generator de oroare, absurd, tragic.
\nSub excesul de informa\u021bii, documente, specific scriiturii lui Doru Ciucescu, continentul Antarctica \u00een care tr\u0103ie\u0219te omul obi\u0219nuit, nu turistul ce \u0219tie aproape totul despre locul pe care-l viziteaz\u0103, este \u00een primul r\u00e2nd o imens\u0103 topografie afectiv\u0103, un atlas miraculos, un locus poeticus rar, spa\u021biu\/ topos al func\u021biei creatoare, a fic\u021biunii care ne salveaz\u0103 provizoriu, de sub tirania fatal\u0103 a timpului.
\nNu po\u021bi uita\/ \u00een\u0219ela timpul dec\u00e2t servindu-te de el, \u00een c\u0103l\u0103torii c\u00e2t mai dep\u0103rtate, intergalactice \u0219i cu viteza g\u00e2ndului, dac\u0103 s-ar putea! Aceasta mi se pare a fi visul principal al scriitorului Doru Ciucescu?<\/p>\n

*Doru CIUCESCU<\/strong>, \u201eCalot\u0103 de ghea\u021b\u0103, pinguini \u0219i\u2026 temperaturi estivale \u00een Antarctica\u201d<\/em>, Editura Rovimed Publishers, Bac\u0103u, 2019<\/p>\n


\nGheorghe ONEA<\/strong><\/p>\n

Septembrie<\/strong><\/p>\n

m\u0103 aplec \u00een calea toamnei
\nmut, \u00een tine m\u0103-nf\u0103\u0219or
\ndoar copilului din mine
\nvreau s\u0103-i spun c\u00e2t mi-e de dor
\nde o var\u0103 r\u0103t\u0103cit\u0103
\nve\u0219nic printre pa\u0219ii mei
\nc\u0103ut\u00e2nd popas de-o sear\u0103
\nl\u00e2ng\u0103 poarta f\u0103r\u0103 chei<\/p>\n

cum m\u0103 frige vechiul drum
\n\u0219i m-apas\u0103 pe orbite
\npl\u00e2ng mirese nenuntite
\nfetele,- \u00een visul lor<\/p>\n

Gabriela Ana B\u0102LAN<\/strong><\/p>\n

,,Fiecare \u00eent\u00e2mplare povestit\u0103 este o ran\u0103 deschis\u0103 care \u00eenc\u0103 doare\u201d<\/strong><\/p>\n

Am citit volumul de povestiri semnat de scriitoarea Dorina Stoica, m\u0103rturisesc, chiar cu acest g\u00e2nd, oare cum m\u0103 va surprinde \u00een proza sa o poet\u0103 care trece cu dexteritate de la clasicul vers al poeziei sale religioase la poezia postmodernist\u0103 citadin\u0103? Am citit-o \u0219i pe Dorina Stoica, premiata cu trofeul Festivalului de poezie religioas\u0103 Credo, dar \u0219i pe Dorina Stoica, poeta publicat\u0103 cu volum personal la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een Colec\u021bia Qpoem sau autoarea unei c\u0103r\u021bi de cronici literare. Am crezut c\u0103 le \u0219tiu pe toate! \u00cen acest moment, citind ,,Bietul om sub vremi\u201d am descoperit c\u0103 mai am multe de aflat \u0219i despre om, \u0219i despre vremi.
\nAm primit cartea la care fac referire ca premiu la concursul de crea\u021bie literaturitate.ro. F\u0103r\u0103 s\u0103 intuiasc\u0103 la cine va ajunge volumul, autoarea semnase autograful cu textul ,,vremuri, oameni \u0219i iar vremuri \u0219i iar oameni\u201d.
\nArgumentul cel mai solid care st\u0103 la baza existen\u021bei acestui volum este m\u0103rturisit de autoare \u00eentr-o Precuv\u00e2ntare cu valoare de argument ,,Nu scriam niciodat\u0103 aceast\u0103 carte dac\u0103 nu a\u0219 fi aflat de pe diferite situri de socializare, p\u0103rerile unor tineri n\u0103scu\u021bi prin anii 1985 \u2013 1990 despre acele timpuri pe care nu le-au tr\u0103it. Lipsi\u021bi acum, la 23 de ani de la evenimentele din 1989, de perspectiv\u0103 \u0219i de speran\u021ba \u00een viitor, mul\u021bi dintre ei spun ,,era mai bine pe vremea comuni\u0219tilor\u201d. Cititorul descoper\u0103 c\u0103 volumul devine o situa\u021bie de con\u0219tiin\u021b\u0103, moment de reflec\u021bie \u00een fa\u021ba oglinzii, \u021bip\u0103tul prin care adev\u0103rul iese la lumin\u0103. Dorina Stoica \u0219tie s\u0103 surprind\u0103 latura moral\u0103 a adev\u0103rului care nu poate fi \u00eengropat. ,,Fiecare \u00eent\u00e2mplare povestit\u0103 este o ran\u0103 deschis\u0103 care \u00eenc\u0103 doare\u201d. Suita de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri devine astfel un \u0219ir de relat\u0103ri cu valoare istoric\u0103. Autoarea apeleaz\u0103 la o p\u0103rere avizat\u0103 a unui specialist care parafeaz\u0103 ,,Volumul domniei sale face mai mult dec\u00e2t o duzin\u0103 de teze de doctorat, scrise \u0219i publicate \u00een \u021bar\u0103 sau \u00een afar\u0103, pe tema pr\u0103bu\u0219irii comunismului rom\u00e2nesc\u201d (Dr. Liviu \u021a\u0103ranu, Consilier superior, CNSAS, Bucure\u0219ti). Specialistul consider\u0103 c\u0103 volumul Dorinei Stoica poate fi un scenariu de film, s\u0103 sper\u0103m c\u0103 apuc\u0103m s\u0103 \u00eel vedem pe marile ecrane. Specialistul \u021bine s\u0103 sublinieze valoarea istoric\u0103 \u0219i literar\u0103 a textelor.
\nVolumul autobiografic, scris cu implicare maxim\u0103, are ca personaj principal o prim\u0103ri\u021b\u0103 aleas\u0103 din r\u00e2ndurile muncitorimii, clasa s\u0103n\u0103toas\u0103, uns\u0103 cu alifia morbului politic, la comand\u0103 \u0219i instaurat\u0103 dup\u0103 normele dictaturii, \u00een fruntea ob\u0219tei, \u00eentr-un sat, \u00een ultimii ani ai regimului comunist. Prilej pentru protagonist\u0103 s\u0103 \u00eentrebe azi, deasupra vremurilor, cum a fost posibil?
\nDincolo de drama politic\u0103 \u0219i social\u0103, autoarea pune pe tapet condi\u021bia femeii \u00een acea societate, \u00een acele vremuri \u00eengropate sub papucul femeii supreme, autointitulata Elena Ceau\u0219escu. ,,Evenimentele din 1989 o g\u0103sesc pe femeie complet nepreg\u0103tit\u0103, valul de ur\u0103 \u0219i de r\u0103utate o spulber\u0103\u201d. Dar deasupra tuturor, peste oameni \u0219i vremi, ca un steag alb se ridic\u0103, biruitoare, femeia moral\u0103, model uman, mama care poate \u0219i-a neglijat educa\u021bia copilului din cauza grelelor sarcini de partid, activista care s-a dedicat complet muncii sale, dar care ,,nu a reu\u0219it \u00een ultimii ani ai comunismului rom\u00e2nesc, c\u00e2t a de\u021binut func\u021bii \u00een partid, s\u0103 devin\u0103 ceea ce doreau comuni\u0219tii, omul lipsit de personalitate\u201d.
\nO dram\u0103 greu de redat \u00een cuvinte, \u021besut\u0103 \u00een povestiri care se succed ca secven\u021be cinematografice ale filmului care \u00eencepe cu mohor\u00e2ta zi de 21 decembrie, ziua c\u0103derii comunismului, \u0219i se sf\u00e2r\u0219e\u0219te cu o \u00eentrebare grea c\u00e2t toate filele c\u0103r\u021bii \u2013 Oare unde o duc?\u201d – subiectul c\u0103r\u021bii conduce, a\u0219a cum observ\u0103 \u0219i Geta Modiga \u00een Postfa\u021b\u0103, spre ,,ziua judec\u0103\u021bii\u201d \u00een care f\u0103uritorii epocii de aur ruginit sunt chema\u021bi la bara istoriei.
\nFiind o carte ie\u0219it\u0103 din m\u00e2inile unei fine m\u00e2nuitoare de condei care scrie cu sufletul deschis, se cite\u0219te lesne, cu pl\u0103cere sporit\u0103 de autenticitatea personajelor care las\u0103 o amprent\u0103 puternic\u0103. Lectura nu se \u00eengreuneaz\u0103, pentru c\u0103 stilul literar e bine st\u0103p\u00e2nit, chiar \u0219i c\u00e2nd se descriu situa\u021bii oripilante. S\u0103 d\u0103m un exemplu aleatoriu, secven\u021ba \u00een care ghicitoarea Maria \u00eei contureaz\u0103 destinul prim\u0103ri\u021bei: ,,P\u0103i s\u0103 \u0219tii matale c\u0103 nu apuci Anul Nou aici \u00een casa asta \u0219i nici \u00een satul \u0103sta! N-ai s\u0103 pleci cum ai venit! Or s\u0103 te alunge! E\u0219ti la o \u0219coal\u0103 \u00eenalt\u0103, dar nu o termini, c\u0103 \u0219coala aia nu o s\u0103 mai fie. Matale ai suflet bun \u0219i \u00eei iube\u0219ti pe to\u021bi, dar nimeni nu te iube\u0219te, s\u0103 \u0219tii\u201d.
\nDe remarcat registrul simplit\u0103\u021bii cu care limbajul se adapteaz\u0103 personajelor \u00een func\u021bie de rangul pe care \u00eel poart\u0103, \u00een dialoguri m\u00e2nuite cu abilitatea p\u0103pu\u0219arului care cunoa\u0219te bine scena.
\n,, – M\u0103i, tovar\u0103\u0219i, a\u021bi auzit de icoana aceea, de la Poieni, care aduce ploaia?
\n-N-am auzit, i-am r\u0103spuns, mirat\u0103.
\n-Trimite\u021bi pe cineva s\u0103 vorbeasc\u0103 cu popa de acolo, s\u0103 aduc\u0103 icoana, s\u0103 v\u0103 trimit\u0103 Dumnezeu ploaie, c\u0103 muri\u021bi de foame.\u201d
\nPersonajul pozitiv \u00eentruchipat de prim\u0103ri\u021b\u0103 este dublat pe scen\u0103 de personaje care devin simboluri ale r\u0103ului din interiorul omului, din interiorul epocii. Facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu Omul Negru, activistul de temut \u0219i demn de dezgust, dar \u0219i cu personaje m\u0103runte gen ceapistele care fur\u0103 ca\u0219ul s\u0103 \u00eel v\u00e2nd\u0103 \u00een pia\u021b\u0103. Poli\u021bistul, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea, secretara, preotul etc. sunt personaje reale decupate din tabloul de epoc\u0103.
\nAutoarea \u00ee\u0219i structureaz\u0103 volumul \u00een patru capitole sugestiv intitulate, Vremea schimb\u0103rii, De la ora\u0219 la sat, Prim\u0103ri\u021ba, Bietul om sub vremi. \u00centre paginile acestora, cartea este o icoan\u0103 pe care omul bun \u00ee\u0219i bate \u00een cuie credin\u021ba c\u0103, dac\u0103 el e bun, totul \u00een jur trebuie s\u0103 fie bun. Iluzii, speran\u021be, vise, \u00eempliniri, dezam\u0103giri, unse toate cu mirul \u00eencrederii \u00een marea schimbare, \u00eentr-o lume mai bun\u0103. Un destin la r\u0103scruce de vremi. Cartea Dorinei Stoica m\u0103 impresioneaz\u0103 pl\u0103cut. Un premiu pentru care a meritat s\u0103 m\u0103 lupt \u00eentr-o competi\u021bie literar\u0103 pentru c\u0103 eu, una dintre miile de tineri care au participat la revolu\u021bie, mi-am rec\u00e2\u0219tigat \u00eencrederea \u00een ideea c\u0103 sacrificiul de s\u00e2nge al tinerilor din 89 nu a fost \u00een zadar!<\/p>\n

*Dorina Stoica<\/strong>, \u201eBietul om sub vremi\u201d<\/em>, Editura Pim 2012<\/p>\n


\nEmil NICULESCU<\/strong><\/p>\n

Portretul domni\u0219oarei din Corona<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un ora\u0219 de munte locuie\u0219te
\nUnde fructele-s scumpe \u0219i vara
\nE scurt\u0103: abia de-nflore\u0219te
\nCartoful \u0219i-nspic\u0103 secara.<\/p>\n

Acolo pe sc\u0103ri retrograd \u00eenclinate
\nSpre evul de mijloc \u0219i azi se salut\u0103
\nCu \u201eservus\u201d \u2013 apendix de latinitate.
\nJur-\u00eemprejur e p\u0103dure hirsut\u0103.<\/p>\n

Cl\u0103diri \u00een stiluri de varii sorginte
\nUnde-n duminici scriau demni \u0219i pali,
\n\u00cenc\u0103 sub for\u021ba misselor sfinte
\nRapoarte demnitari imperiali<\/p>\n

Timp revolut\u2026 Pe l\u00eeng\u0103 fosta cas\u0103
\nA breslei cojocarilor \u00eemi pare
\n\u00centr-o-nc\u0103pere lung\u0103 \u0219i umbroas\u0103
\nEa vinde c\u0103r\u021bi \u0219i discuri \u0219i herbare<\/p>\n

\u00cen preajm\u0103 de an nou prime\u0219te-n stoc
\nFelicit\u0103ri, m\u0103\u0219ti carnaval, fra\u021bi Grimm
\nSub fabuloasa umbr\u0103-a acelei p\u0103s\u0103ri Rock
\nDe care, c\u00eend \u0219i c\u00eend, ne amintim.<\/p>\n

Nume de-alint ca pentru un taifun
\nMinion din emisferul austral
\nUn \u0219al bengal \u2013 pe umeri p\u0103ru-i brun
\n\u0218i lung ca o duminic\u0103-n spital.<\/p>\n

Ea flutur\u00eendu-l ia de pe tartaje
\nDe clasici praful fin ca un polen
\nCe \u00eel eman\u0103 sobrele uvraje
\nO, praful \u2013 un b\u0103tr\u00een mereu monden.<\/p>\n

\u00cemi scrie-n stil rigid de cancelarii
\nCu-n amalgam de-arsenic \u0219i tincture.
\nUltimul plic i l-am deschis \u00een ploaie
\n\u0218i literele ude cre\u0219teau ca ni\u0219te mure.<\/p>\n


\nIon FERCU<\/strong><\/p>\n

,,Via\u021ba este fic\u021biune sau fic\u021biunea este via\u021b\u0103?\u201d<\/strong><\/p>\n

Criticul \u0219i istoricul literar Petre Isachi este suveranul democratic al unor imperii ideatice elevate. Atunci c\u00e2nd a\u0219az\u0103 sub lup\u0103 un scriitor, \u00eel poart\u0103 prin aceste imperii l\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 a z\u0103mislit sau nu ceva de aplaudat sub Soare. ,,C\u0103l\u0103toriile\u201d critice isachiene au aura aventurilor unui Gulliver al brainstormingului \u0219i virtutea acelei \u00een\u021belepciuni care ne spune c\u0103 \u00eentreb\u0103rile\/ mir\u0103rile sunt mai importante dec\u00e2t r\u0103spunsurile. Asum\u00e2ndu-\u0219i des riscul de a semnala optimist \u0219i \u00eencerc\u0103rile unor debutan\u021bi, Petre Isachi, Omul-Lectur\u0103-Reflec\u021bie-D\u0103ruire-Dezinteresat\u0103, nu t\u00e2nje\u0219te dup\u0103 spectacolele care i-ar putea oferi lauri \u0219i ne d\u0103ruie\u0219te mereu discursuri de p\u0103strat \u00een ram\u0103.
\n,,Cartea-Sfinx \u0219i deriva hermetic\u0103\u201d (Bac\u0103u, Editura Rovimed Publishers, 2019), noul volum de ,,alternative critice\u201d al lui Petre Isachi, \u00ee\u0219i centreaz\u0103 discursul pornind de la dou\u0103 modele grece\u0219ti de interpretare (,,ontologii complementare, ce se resping doar aparent\u201d): ra\u021bionalismul grec (cu ,,\u0219tiutele tr\u0103s\u0103turi: liniaritatea, finitatea \u0219i ireversibilitatea\u201d) \u0219i semioza hermetic\u0103. Preferin\u021bele sale se \u00eendreapt\u0103 spre modelul guvernat de principiile lui Hermes, care ,,pune accentul pe cel care interpreteaz\u0103 (interpretant) \u0219i apeleaz\u0103, c\u00e2nd vrea s\u0103-\u0219i \u00eenving\u0103 preopinentul, la Textul Lumii ca pretext (Lumea = aparen\u021b\u0103, fenomen, semn, simbol, enigm\u0103 incognoscibil\u0103…). Ne amintim, Hermes, p\u0103rintele artelor, dar \u0219i zeu al ho\u021bilor scap\u0103 principiilor logice, lan\u021burilor cauzale \u0219i grani\u021belor timpului\/ spa\u021biului […], \u00eenc\u00e2t sub umbrela lui […], criticul postmodern are libertate absolut\u0103\u201d. De ce manifest\u0103 modelul semiozei hermetice? \u00centruc\u00e2t ,,\u0219tiu s\u0103 mint mai mult \u2014 cu siguran\u021b\u0103, nu mai bine\u2014 dec\u00e2t un poet, romancier, dec\u00e2t orice autor de fic\u021biune. \u0218tiu s\u0103 despic firul \u00een patru plus \u00abn\u00bb, s\u0103 folosesc argumentul autorit\u0103\u021bii, adic\u0103 \u0219tiu s\u0103 citez, c\u00e2t s\u0103 citez \u0219i de unde s\u0103 citez dintr-o Carte (= \u00abo oglind\u0103, dac\u0103 \u00een ea se prive\u0219te o maimu\u021b\u0103, nu poate s\u0103 apar\u0103 un apostol\u00bb)\u201d.
\nOrice carte are, \u00een viziunea lui Petre Isachi, ,,figura mitologic\u0103 a sfinxului grecesc: cap \u0219i piept de femeie, corp de leu \u0219i aripi de pas\u0103re. Dac\u0103 sfinxul grecesc fascina cetatea Tebei, cu enigmatica ghicitoare dezlegat\u0103 de Oedip, orice carte r\u0103m\u00e2ne, \u00een sensul s\u0103u global […], simbolul tainei de nep\u0103truns, al enigmei ve\u0219nic nedezlegate\u201d. Autorul ,,C\u0103r\u021bii-Sfinx…\u201d devine frate de cruce cu Umberto Eco, semioticianul care ne spune, \u00een ,,Limitele interpret\u0103rii\u201d, c\u0103 ,,secretul final al ini\u021bierii hermeneutice este c\u0103 totul este secret\u201d. Plin\u0103 de provoc\u0103ri este \u0219i precizarea: ,,Ce remarc\u0103m noi cei ce facem critic\u0103 literar\u0103 este c\u0103 orice lucru\/ tem\u0103\/ motiv\/ idee pot s\u0103 trimit\u0103 la orice lucru\/ tem\u0103 etc. \u00eentr-o deriv\u0103 hermetic\u0103 f\u0103r\u0103 o direc\u021bie (prestabilit\u0103)\u201d.
\n\u00cen spiritul acestei chei… hermeneutice, Petre Isachi decripteaz\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-se cucerit de un paradox admirabil \u2014 ,,\u00cent\u00e2i s\u0103 g\u0103se\u0219ti \u0219i apoi s\u0103 cau\u021bi\u201d \u2014 sensuri ale crea\u021biei unor autori pe care-i amintim \u00een ordinea stabilit\u0103 de demersul s\u0103u critic: \u0218tefan Dincescu, Vasile Alecsandri, F. M. Dostoievski, Ion Fercu, George Dorel Nechita, Alexandru Dobrescu, Romulus-Iulian Olariu, Mircea Dinutz, Simona-Andreea \u0218ova, Liviu Rebreanu, Nicolae Gheran, Titu Maiorescu, Ion Ilie\u0219, Eugen Ionescu, Viorel Savin, Corneliu Vasile, Stan V. Cristea, Aurel Morariu, Nicolae C\u00e2rlan, Marin Preda, Marin Iancu, Mihai Eminescu, Mihai Dr\u0103gan, Nicolae Labi\u0219, \u0218tefan Ghilimescu, Mircea Popa, Tudor Vianu.
\nCucerind cu spiritul 348 de pagini minunate, discursul critic isachian trimite accente seduc\u0103toare \u0219i c\u0103tre pl\u0103cerea estetic\u0103 a cititorului, cea care vine ,,Din deschiderea c\u0103tre cuv\u00e2nt, simbol, mit, idee, semn, Lume, Dumnezeu… Din voin\u021ba de a \u00een\u021belege Omul, el \u00eensu\u0219i semn \u00een universul infinit al semnelor […]. Semnele se v\u0103d, dar nu se \u00een\u021beleg… A \u00een\u021beles Cineva, p\u00e2n\u0103 acum, semnul Om?\u201d La aceast\u0103 \u00eentrebare isachian\u0103 ar fi putut r\u0103spunde, probabil, Giovanni Papini. \u00cen 1927, Mircea Eliade \u00eel viziteaz\u0103, la Floren\u021ba, pe Papini. Atunci, Papini i-a m\u0103rturisit lui Eliade: ,,Lucrez acum la o carte pe care o iubesc din tinere\u021be. E aproape sf\u00e2r\u0219it\u0103. Nu o public \u00eens\u0103 pentru c\u0103 e capodopera mea, cartea mea cea mai scump\u0103 \u0219i necesit\u0103 o munc\u0103 enorm\u0103. Se nume\u0219te Adamo \u0219i e o carte asupra omului. E o carte ce ar fi putut fi scris\u0103 acum cincizeci, o sut\u0103 de ani, sau dup\u0103 c\u00e2teva secole. O carte care e numai a mea. P\u00e2n\u0103 acum s-au scris c\u0103r\u021bi de anatomie, de fiziologie, de psihologie, antropologie \u0219i sociologie. Toate se ocup\u0103 de om, dar niciuna nu-l cuprinde integral. Eu vreau s\u0103 scriu o carte asupra omului, cu suferin\u021bele, n\u0103dejdile, luptele, \u00eenfr\u00e2ngerile, biruin\u021bele lui\u201d. (,,De vorb\u0103 cu Giovanni Papini\u201d, \u00een Universul literar, an XLIII, nr. 19\/ 7 mai 1927, p. 291-292.) \u0218tiut este \u00eens\u0103 c\u0103 Papini nu a apucat s\u0103 mai publice Adamo\u2026
\nVolumul lui Petre Isachi este minunat locuit de foarte multe alte \u00eentreb\u0103ri precum cea referitoare la \u00een\u021belegerea ,,semnului Om\u201d, \u00eentreb\u0103ri la care r\u0103spunsurile sunt tulbur\u0103toare sau pur \u0219i simplu nasc alte \u0219i alte interoga\u021bii. Impresioneaz\u0103 \u0219i faptul c\u0103, aidoma lui Andr\u00e8 Gide, criticul \u0219i istoricul literar \u0219tie c\u0103 ,,dac\u0103 scapi de o \u00eentrebare, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 i-ai g\u0103sit \u0219i r\u0103spunsul\u201d. Iat\u0103 unele dintre \u00eentreb\u0103ri pe care ni le d\u0103ruie\u0219te Petre Isachi \u00een discursul s\u0103u critic, \u00eembog\u0103\u021bindu-ne\u2026 ,,Dar cine poate \u0219ti inten\u021bia autorului? Cuvintele tr\u0103deaz\u0103 \u0219i ascund g\u00e2ndurile omului\u2026 Poate Dumnezeu?\u201d ,,Dar exist\u0103 un cap\u0103t al (post)comunismului, al globaliz\u0103rii, al (post)adev\u0103rului?\u201d ,,Scriitorul [\u2026] se na\u0219te \u00een acela\u0219i timp cu textul s\u0103u. S\u0103 fie oare acela\u0219i Text pe care-l recept\u0103m noi, cititorii?\u201d ,,Privirea te \u00eenal\u021b\u0103 sau te pr\u0103bu\u0219e\u0219te\u2026 este paradis sau iad? Altfel spus, frumuse\u021bea\/ ur\u00e2tul etc. se afl\u0103 doar \u00een ochii privitorului?\u201d ,,Via\u021ba este fic\u021biune (din moment ce toate adev\u0103rurile sunt relative\u2026) sau fic\u021biunea este via\u021b\u0103?\u201d ,,Este angoasa mor\u021bii o fic\u021biune a fic\u021biunilor?\u201d ,,Toat\u0103 nara\u021biunea umanit\u0103\u021bii de la Cain \u0219i Abel, la istoria S.U.A.\/ U.E.\/ Rusia \/China etc. s-ar putea numi Crim\u0103 \u0219i\/ sau f\u0103r\u0103 pedeaps\u0103?\u201d ,,Orice uciga\u0219 are justificare moral\u0103 doar atunci c\u00e2nd crima societ\u0103\u021bii dep\u0103\u0219e\u0219te crima lui?\u201d\u2026
\nCuceritoare este \u0219i strategia abord\u0103rii critice a crea\u021biei autorilor aminti\u021bi. Petre Isachi z\u0103misle\u0219te fericit, \u00eentotdeauna, un discurs critic \u00een care pricepem c\u0103 exist\u0103 \u0219i un Dostoievski al s\u0103u, un Eugen Ionescu al s\u0103u, un Marin Preda al s\u0103u\u2026 ,,Cartea-Sfinx \u0219i deriva hermetic\u0103\u201d este un reper al criticii literare contemporane.<\/p>\n


\nMihai MARIAN<\/strong><\/p>\n

***
\ncred \u00een tine
\n\u0219tiu c\u0103 exi\u0219ti
\nchiar dac\u0103 nu ai cont de facebook
\nnu vorbesc prietenilor despre tine
\n\u0219i r\u0103st\u0103lm\u0103cesc ceea ce spui \u0219i faci
\ncred \u00een tine
\nc\u00e2nd dau muzica tare s\u0103 deranjez vecinii
\nc\u00e2nd spui \u201c mai dormi, e \u00eenc\u0103 devreme\u201c
\nc\u00e2nd e\u0219ti un nou vaccin
\ncred \u00een tine
\nchiar dac\u0103 nu citesc revistele
\nziarele \u00een care \u00ee\u021bi apar fotografiile
\ncred \u00een tine \u0219i nu cercetez
\n\u0219tiu c\u0103 exi\u0219ti
\nchiar dac\u0103 nu intru \u00een cluburile \u00een care intri
\nnu facem cump\u0103r\u0103turile din acela\u0219i lan\u021b de magazine
\nchiar dac\u0103 nu \u00ee\u021bi m\u0103n\u00e2nc fructul
\nnu \u00ee\u021bi beau apa
\nchiar dac\u0103
\nplutesc ca un chi\u0219toc de \u021bigar\u0103-n rigol\u0103
\ncred \u00een tine pentru c\u0103 accep\u021bi un joc periculos
\ncu s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 \u00een loc de ochi
\n\u0219i metode exacte de-a provoca durerea.<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Agonia fericirii. Dou\u0103 jurnale <\/strong>
\n\"\"

Violeta Craiu este o scriitoare cunoscut\u0103 \u00een arealul Dun\u0103rii de Jos. Membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, s-a remarcat ini\u021bial prin romanul Anemona, editura MTM Prodesign Br\u0103ila 2001, pentru ca apoi s\u0103 acorde aten\u021bie povestirilor. Astfel au ap\u0103rut Dou\u0103 pove\u0219ti \u2013 copile drag \u00eemi e\u0219ti \u00een 2002 la editura Olimpiada \u0219i Pove\u0219ti adev\u0103rate la editura Exlibris \u00een acela\u0219i an. Agonia fericirii a ap\u0103rut ini\u021bial la editura Edmunt din Br\u0103ila \u00een 2003. Aceast\u0103 nou\u0103 edi\u021bie, revizuit\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, apare \u00een cadrul proiectului eLiteratura \u00een 2016.
\nRomanul este unul atipic. A\u0219 putea spune c\u0103 este unul confesiv. Avem la baza lui dou\u0103 jurnale care se \u00eentrep\u0103trund contur\u00e2nd povestea. Este vorba de lupta cu dependen\u021bele, de lupta cu noi, cu demonii interiori.
\nStructurat \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi inegale ca \u00eentindere, Dest\u0103inuirile tinerei Ginet \u0219i Agonia fericirii, volumul nu str\u0103luce\u0219te stilistic. Avem spus\u0103 povestea unei tinere care devine dependent\u0103 de alcool \u0219i medicamente. Urm\u0103rim confesiunile sale reg\u0103site \u0219i citite de Ginet cea lecuit\u0103 de rele, cea readus\u0103 la via\u021ba normal\u0103. Sunt spuse lucruri dure, \u00eentr-un limbaj simplu \u0219i uneori bolov\u0103nos. Jurnalul este o modalitate de a introduce \u00eentr-un text alte idei care s\u0103 dea o perspectiv\u0103 diferit\u0103. Ei bine, aici avem acela\u0219i lucru. Din p\u0103cate, jurnalul este scris cam st\u00e2ngaci, cu un patetism nu \u0219tiu c\u00e2t de c\u0103utat, dar care face oricum r\u0103u cititorului.
\nVioleta Craiu ne umple inima de durere cu fiecare pagin\u0103 pe care o a\u0219terne. O fi pentru dumneaei o metod\u0103 de a desc\u0103rca prea plinul sufletesc, dar pentru cititor este precum un balastru care la un moment dat \u00eei r\u0103pe\u0219te toate bucuriile vie\u021bii \u0219i \u00eel face s\u0103 abandoneze. Autoarea nu a gradat aceste tr\u0103iri pentru a le duce la un punct culminant. A pus compozi\u021bie, a tot pus tr\u0103iri, sentimente, dar toate nu se aglutineaz\u0103 \u00eentr-un tot coerent. Ele doar se acumuleaz\u0103 ca experien\u021be peste care trecem \u0219i din care nu r\u0103m\u00e2nem dec\u00e2t cu amintirea simplificat\u0103, ca o cicatrice pe via\u021ba din memoria noastr\u0103. Nu ne mai doare, r\u0103m\u00e2ne acolo, dar nici nu ne schimb\u0103 perspectiva, de\u0219i autoarea chiar asta dorea, s\u0103 zguduie realit\u0103\u021bi, s\u0103 schimbe viziunea vie\u021bii. A gre\u0219it dozajul \u0219i nu avem dec\u00e2t o confesiune plat\u0103, plin\u0103 \u00eentr-adev\u0103r de via\u021b\u0103 agonizant\u0103 \u00een durerea tr\u0103irilor. Nu avem o m\u0103iestrie stilistic\u0103 care s\u0103 \u021bin\u0103 totul \u00eentr-o gradat\u0103 tensiune, care apoi, prin re\u00eentoarcerea la lumea normal\u0103, s\u0103 ni se par\u0103 o revela\u021bie, o manifestare a adev\u0103rului suprem care este via\u021ba, dorin\u021ba de via\u021b\u0103. Poate \u0219i pentru c\u0103 Violeta Craiu de la bun \u00eenceput ne spune c\u0103 via\u021ba a biruit, c\u0103 situa\u021bia descris\u0103 este deja dep\u0103\u0219it\u0103. Am c\u0103utat \u00een toat\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 parte \u0219i am g\u0103sit cu greu o metafor\u0103, o compara\u021bie, o alegorie. Atunci c\u00e2nd textul e simplu\u021b, stingher stilistic, nici povestea nu mi\u0219c\u0103 cititorul.
\nPartea a II-a aduce un fel de epilog. Personajul Ginet se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu un mic punct de sprijin din perioada agoniei sale, o platonic\u0103 dragoste, Emi, care \u00eei pune la r\u00e2ndul lui la dispozi\u021bie paginile propriului jurnal. \u0218i schema se repet\u0103. Vedem agonia tinerei Bica care ajunge dependent\u0103 de droguri \u0219i care \u00ee\u0219i va pierde via\u021ba. Aceast\u0103 pierdere va fi agonia vie\u021bii lui Emi. Cele dou\u0103 personaje Emi \u0219i Ginet se vor sprijini reciproc, se vor \u00eencuraja \u0219i \u00een acela\u0219i timp se vor lupta cu demonii interiori. Singurele pagini mai cu via\u021b\u0103 din tot romanul le constituie cele legate de discu\u021bia clarificatoare dintre cele dou\u0103 personaje avut\u0103 \u00een cafeneaua unui aeroport. Chiar \u0219i acea discu\u021bie uneori b\u0103lte\u0219te de stereotipuri \u0219i incoeren\u021be. Finalul este unul simplu. Se pare c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Ginet \u0219i-a ref\u0103cut via\u021ba \u0219i are chiar o fiic\u0103, \u00eenfiat\u0103 sau dob\u00e2ndit\u0103. Aici autoarea este ambigu\u0103 \u0219i povestea nu este chiar bine definit\u0103. Ba are \u0219i un so\u021b sau un viitor so\u021b. Nici Emi nu st\u0103 r\u0103u. El revine la fosta nevast\u0103, fiind \u00eent\u00e2mpinat la aeroport de ea \u0219i de fiic\u0103 cu nepo\u021belul. Doza de nesiguran\u021b\u0103 a autoarei care nu explic\u0103 aceste aspecte, arunc\u00e2ndu-le din viteza scrisului f\u0103r\u0103 a detalia atunci c\u00e2nd trebuie detaliat, nu ne l\u0103mure\u0219te suficient.
\nAgonia fericirii este un titlu antagonic care exprim\u0103 bine ceea ce se g\u0103se\u0219te \u00een interior. Violeta Craiu a dorit prin acest roman s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra dependen\u021belor \u0219i interdependen\u021belor pe care le creeaz\u0103 drogurile de orice natur\u0103. Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 parte i-a ie\u0219it cel mai bine.<\/p>\n

*Violeta Craiu<\/strong>, Agonia fericirii, Bucure\u0219ti<\/em>, editura eLiteratura, 2016, 150 pagini.<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU<\/strong><\/p>\n

Por\u021bile copil\u0103riei<\/strong><\/p>\n

Ap\u0103rut \u00eentr-o edi\u021bie nou\u0103 la editura Napoca Star, 2018, adic\u0103 dup\u0103 20 de ani de la prima tip\u0103rire, volumul de fa\u021b\u0103 este o compozi\u021bie liric\u0103 de 76 de pagini, construit pe doi piloni: Plou\u0103 m\u0103runt \u0219i Statuile disper\u0103rii, cu iz adolescentin, dar at\u00e2t de proasp\u0103t \u00een actualitatea emo\u021bional\u0103 a autorului, ca \u0219i \u00een cea a lectorului care binevoie\u0219te s\u0103 se transpun\u0103 conform cu st\u0103rile induse. Vocea auctorial\u0103 este una baladesc\u0103, resemnat\u0103, u\u0219or pioas\u0103, cu timbru de poveste tr\u0103it\u0103, \u00eensu\u0219it\u0103 \u0219i retr\u0103it\u0103 \u00een prezentul continuu, acum ca \u0219i atunci.
\nContempl\u0103m aici mici fresce din copil\u0103rie, amintiri care se \u00eentorc voioase uneori, adumbrite alteori, care adun\u0103 cr\u00e2mpeie de natur\u0103, locuri \u0219i oameni dintr-o istorie personal\u0103, simpl\u0103, lini\u0219titoare \u0219i autentic\u0103, mi\u0219c\u0103toare p\u00e2n\u0103 la suspin aproape.
\nSubtil, smerit, autorul ne trimite \u00eentr-un trecut at\u00e2t de limpede \u00eenc\u00e2t pare c\u0103 se petrece azi: Biseric\u0103 de \u0219oapte.\/ Mor\u021bii sunt sfin\u021bi, mam\u0103\/ \u0218i copiii orfani\/\/ D\u0103-mi dezlegare\/ Ca st\u00e2nd pe treptele casei\/ S\u0103 r\u00e2d cu din\u021bi de copil\/ Asfin\u021bit. Agonia sfin\u021beniei. Lupi la p\u00e2nd\u0103. (p. 11).
\nVictor \u021aarin\u0103 aduce durerea p\u00e2n\u0103 la rang de sfin\u021benie. Timbru duios, cuminte. Triste\u021bea din suflet r\u0103sun\u0103 grav, asemenea unui clopot bisericesc. E un psalm care se c\u00e2nt\u0103 periodic, \u00een inim\u0103 ca \u00eentr-o biseric\u0103 mic\u0103, de \u021bar\u0103. Am\u0103r\u0103ciunea face parte din complet. \u00cen \u00eent\u00e2mpinarea ei vin multe titluri, exprim\u0103ri, vocabule, adeverind latura \u00eentunecat\u0103 a vie\u021bii: asfin\u021bit, agonia sfin\u021beniei, clopote, \u00eenger, cer\u0219etor, singur\u0103tate, trist \u00eenceput de \u00een\u021belegere, trist\u0103 \u00eenserare, citesc apocalipsa, angoas\u0103 etc.
\n\u00cen centrul universului poetic stau copilul, copil\u0103ria, inocen\u021ba, iar limbajul expresiv favorizeaz\u0103 lirismul aproape la fel de sincer, limpede, senin, ne\u00eennorat: \u0218i un copil de cristal se aude\/ Cum \u00ee\u0219i trece m\u00e2inile \u00eencet\/ M\u00e2ng\u00e2ind obrajii lini\u0219ti\u021bi ai bunicii\/ Amurg (p. 16). \u0218i iat\u0103 c\u00e2teva ipostaze ale copilului c\u0103tre care poetul se \u00eentoarce \u00een timp, f\u0103c\u00e2ndu-i loc \u00een inima de adult: copil ruginit, copil de cristal, copil de \u021bigan, copii orfani, copil avortat… copil asupra c\u0103ruia eul se apleac\u0103 \u0219i vegheaz\u0103 constant, cu discern\u0103m\u00e2nt \u0219i protectiv.
\nBunica, marea, femeia, iubita sunt elemente de baz\u0103 pe care poetul \u00ee\u0219i arcuie\u0219te st\u0103rile, cu alte cuvinte, sunt repere ad\u00e2nci \u00een sufletul \u0219i poezia autorului. Secven\u021be scurte care \u00eembin\u0103 teluricul cu metafizicul. Astfel c\u0103, plec\u00e2nd de la existen\u021ba p\u0103m\u00e2ntean\u0103, firul pove\u0219tilor ne ridic\u0103, \u00eengere\u0219te, acolo unde aceasta se \u00eentretaie cu divinul: Miez de noapte\/ \u00cengerul doarme\/\/ \u00cei p\u0103zesc somnul\/ \u0218i-mi \u021bin aripile\/ Pe genunchi\/ \u00cenger, Cer\u0219etor \u0219i iar Singur\u0103tate (p. 31). Iat\u0103, poetul inverseaz\u0103 voit rolurile, devenind \u00eengerul \u00eengerului s\u0103u, dovedind o bun\u0103tate \u0219i o grij\u0103 cel pu\u021bin egale cu ale propriului \u00eenger p\u0103zitor. Consider acest gest ca o cobor\u00e2re \u00een propriul \u00eenger pentru a-l r\u0103spl\u0103ti c\u00e2t mai sf\u00e2nt posibil, pentru a dovedi c\u0103 a \u00een\u021beles menirea lui \u0219i \u00eei este recunosc\u0103tor. \u00cen plus, \u00ee\u0219i aduce propriul \u00eenger \u00een ipostaz\u0103 uman\u0103, \u00een natur\u0103 uman\u0103 nu pentru a-l chinui cu povara unei vie\u021bi ap\u0103s\u0103toare, ci pentru a-\u0219i dovedi sie\u0219i c\u00e2t\u0103 peniten\u021b\u0103 de\u021bine, c\u00e2t\u0103 r\u0103bdare \u0219i c\u00e2t procent de iubire e capabil s\u0103 ofere, dac\u0103 tocmai el ar fi \u00eengerul!
\nMetafora lui Victor \u021aarin\u0103 este delicat\u0103 \u0219i totodat\u0103, ca \u00een\u021beles, vast desf\u0103\u0219urat\u0103: Se desprinde spre cer\/ O furnic\u0103 \u0219i zboar\u0103\/\/ Dumnezeu deschide ochii\/ Furnica \u00eenoat\u0103\/ \u00cen lacrima lui\/ VIII (p. 33); O femeie vine\/ S\u0103-\u0219i spele trupul\/ De chinurile somnului\/ Stau \u00een colib\u0103, presimt:\/ Lacul se va \u00eeneca\/ \u00een ochii ei\/ VII (p. 32).
\nRecomand aici o carte care se cite\u0219te u\u0219or, \u00een lini\u0219te deplin\u0103, respirabil\u0103, sensibil\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de sentimente curate, calde, din m\u00e2inile lui Dumnezeu. A\u0219 \u00eent\u0103ri cele m\u0103rturisite de c\u0103tre poet: Sunt duhuri care vin \u0219i pleac\u0103\/ At\u00e2t de multe cum nimeni n-ar crede. Unele\/ stau al\u0103turi de tine pe pat \u0219i dispar\/ Altele privesc \u00een jos obosite de singur\u0103tate\/ Ridurile frun\u021bii, VI (p. 38).
\nEul creator oscileaz\u0103 \u00eentre singur\u0103tate \u0219i speran\u021b\u0103, \u00eentre copil\u0103rie \u0219i b\u0103tr\u00e2ne\u021be, \u00eentre straniu \u0219i lumesc, la hotarul dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, \u00eentre curajul de a spune pe fa\u021b\u0103 lucrurilor \u0219i temerea de a nu gre\u0219i fa\u021b\u0103 de sine \u0219i de ceilal\u021bi.
\nPoetului \u00eei place s\u0103 scrie poeme lungi, parti\u021bionate \u00een capitole numerotate cu cifre romane. Ni\u0219te reflec\u021bii, st\u0103ri meditative, un soi de yoga liric, a\u0219a cum \u00eent\u00e2lnim \u0219i \u00een Trist \u00eenceput de \u00een\u021belegere: o carte e un prilej de ispit\u0103; Omul d\u0103 vina pe trecut; Un copac \u00eengenunchiat\/ Cere \u00eendurare toamnei; Umbr\u0103 a frunzei\/ Leg\u0103nat\u0103 de valuri. Prima iubire; luna \u00eendoliat\u0103\/ Piapt\u00e2n\u0103 coamele dealurilor\/ (p. 73)
\n\u00cen fascicolul urm\u0103tor, intitulat Statuile disper\u0103rii, avem parte de poezii mai scurte, dar ideatic mai consistente. Introdus prin Cuv\u00e2nt \u00eenainte, liant poetic \u00eentre entit\u0103\u021bile carte \u0219i p\u0103dure, cea care ofer\u0103 materie prelucrat\u0103 cititorului \u0219i cea care ofer\u0103 materie prim\u0103 c\u0103r\u021bii, capitolul \u00een sine are ceva imaculat, ceva pe care nu-\u021bi vine s\u0103-l tulburi. Atmosfera pare una rece, de \u00eencremenire, glaciar\u0103, de iarn\u0103 infinit\u0103 c\u00e2nd vor \u00eenghe\u021ba z\u00e2mbetele statuilor\/ Cum s\u0103 te mint (p. 48). Imprimeuri de stranietate \u0219i team\u0103 de moarte: \u00cen sf\u00e2r\u0219it s\u0103 vorbim despre moarte\/ Ca despre o c\u00e2mpie alb\u0103\/ \u00cen sf\u00e2r\u0219it (p. 49). Compara\u021biile, antagonismele, alte figuri de stil sunt delicioase. Inocen\u021ba iernii parc\u0103 r\u0103scole\u0219te: copiii se nasc mai frumo\u0219i \u0219i eu nu a\u0219 putea fi mai vesel\/ Iarna, lum\u00e2n\u0103ri (p. 50).
\nPoetul este tulburat de treceri, de \u00eenfrigur\u0103ri, de m\u0103runtele detalii ale vie\u021bii, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 nu mai poat\u0103 scrie despre toate acestea care nu fac dec\u00e2t s\u0103 accentueze triste\u021bea, melancolia \u0219i atunci se g\u00e2nde\u0219te c\u0103 ar fi o solu\u021bie de s-ar sf\u00e2r\u0219i cerneala\/ De s-ar sf\u00e2r\u0219i (p. 54).
\nDespre nimic, z\u0103d\u0103rnicie, angoase \u0219i periferia uman\u0103, autorul ni se dest\u0103inuie \u00een stilul s\u0103u succint, cursiv, cu care oric\u00e2t de mult ar vrea s\u0103 ironizeze, un tonus molcom alearg\u0103 \u0219i-l prinde din urm\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t finalurile poetice par a fi \u00eembl\u00e2nzite precum vulpea lui Saint-Exupery: Nimicul care se deschide\/ \u0218i spre sear\u0103 iar fuge\/ La vizuina iubitei\/ S-a terminat melancolia (p. 58); Aici la marginea ora\u0219ului\/ Unde se arunc\u0103 gunoaiele\/ \u0218i se sf\u00e2r\u0219esc prieteniile\/ Voi ciopli statuile disper\u0103rii\/ Aici la marginea ora\u0219ului\/ Sf\u00e2ntul \u0219i-a l\u0103sat sfin\u021benia\/ \u0218i a devenit cer\u0219etor\/ La margine (p. 59).
\nOchiul poetic vede \u00een trecut \u0219i \u00een viitor asemenea unui mag. Vede copilul, \u0219colarul, t\u00e2n\u0103rul, soldatul, \u00eengerul, o lume a inocen\u021bei care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 u\u0219or, aievea. Aproape c\u0103 se \u00eentoarce \u00een timp la punctul \u00een care \u00eencepe via\u021ba: Nu te speria chiar acum\/ C\u00e2nd \u00eencep s\u0103-mi aduc aminte\/ De lumina primordial\u0103.\/ Nu te speria (p. 64). Invocarea copilului e uneori dureroas\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori este o astfel de poezie cu trimitere la o copil\u0103rie nefericit\u0103, la copiii str\u0103zii, copii cer\u0219etori, copii n\u0103scu\u021bi din violuri, copii care sf\u00e2r\u0219esc prin crime.
\nCa o dedica\u021bie poe\u021bilor, Victor \u021aarin\u0103 scrie scurt \u0219i la obiect despre menirea lui pe p\u0103m\u00e2nt: \u0218tiind de durerea abatoarelor\/ Culeg un m\u0103r din copac\/ Acesta este poetul, \u00eemi spune,\/ C\u0103ci el nu-i nici r\u0103d\u0103cin\u0103\/ Nici tulpin\u0103 ori harnic\u0103 frunz\u0103\/ El st\u0103 s\u0103 fie cules\/ Cu sufletul s\u0103u gustos\/ C\u0103ci altfel are s\u0103 cad\u0103\/ \u0218i are s\u0103 putrezeasc\u0103 pe jos.\/ Poetul (p. 71).
\nDar, a\u0219a cum spunea regretatul Grigore Vieru, \u201epoe\u021bii sunt copiii naturii\u201d, iar asta nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 menirea lui Victor \u021aarin\u0103, de copil-poet, poet-copil!<\/p>\n


\nDana ZETU<\/strong><\/p>\n

Cade rugin\u0103<\/strong><\/p>\n

Cade rugin\u0103 de pe cuvintele mele
\nAtunci c\u00eend povestesc despre culoarea cerului
\nDin m\u00e2inile mele
\nCare era ca un bulg\u0103re de via\u021b\u0103
\n\u0218i pe vremea c\u00e2nd eram copil…
\n\u0218i satul era acolo, martor al primilor mei pa\u0219i
\nUn univers trecut prin praf
\nEra lini\u0219te ca \u00eentr-o carte de pove\u0219ti
\nF\u0103r\u0103 ilustra\u021bii dar mult mai frumos, mai viu ca orice altceva
\n\u0218i a fost mereu acolo, \u0219i eu am fost
\nSatul m-a l\u0103sat s\u0103 plec cu o singur\u0103 condi\u021bie
\nS\u0103 m\u0103 \u00eentorc, s\u0103 fiu la fel copil<\/p>\n


\nIonel NECULA<\/strong><\/p>\n

Adrian Botez: \u201eMIC TRATAT DE POETIC\u0102\u201d<\/strong><\/p>\n

A trecut mult\u0103 vreme \u2013 de fapt, multe decenii \u2013 de c\u00e2nd Adrian Botez m\u0103 \u021bine \u00een priz\u0103 calofil\u0103, trimi\u021b\u00e2ndu-mi, cu o consecven\u021b\u0103 de prieten adev\u0103rat, c\u0103r\u021bile sale, parc\u0103 special pentru a m\u0103 fascina \u0219i complexa cu productivitatea sa. Este, dup\u0103 c\u00e2te-mi dau seama, unul dintre cei mai productivi scriitori, din c\u00e2\u021bi con\u021bine breasla noastr\u0103 actual\u0103.
\nDac\u0103-l invidiez? Bine\u00een\u021beles, dar nu pentru prolificitatea sa genuin\u0103, ca autor, ci pentru neputin\u021ba mea de a m\u0103 \u021bine \u00een ritmica nout\u0103\u021bilor propuse de el \u0219i pentru c\u0103 \u00eemi induce un sim\u021b\u0103m\u00e2nt de culp\u0103 prin omisiune, prin mul\u021bimea ispr\u0103vilor sale scriitorice\u0219ti, r\u0103mase \u00een afara capacit\u0103\u021bii mele de lectur\u0103.
\nRecent, ne propune, iat\u0103, un Mic tratat de Poetic\u0103 (Editura Rafet, Rm. S\u0103rat,2019) \u2013 lucrare curajoas\u0103 \u0219i mai mult dec\u00e2t necesar\u0103 spiritului nostru public, marcat de o infla\u021bie de poe\u021bi prolifici \u0219i agresivi: mul\u021bi dintre ei nici n-au auzit de imperativele actului de crea\u021bie, dar scriu carte dup\u0103 carte, ajung\u00e2nd ca num\u0103rul c\u0103r\u021bilor publicate s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t al celor citite, \u00een toat\u0103 perioada form\u0103rii lor intelectuale. A fost o vreme c\u00e2nd fenomenul acesta a mai fost descurajat, de c\u0103tre Alex \u0218tef\u0103nescu \u0219i emisiunea sa televizat\u0103 Tichia de m\u0103rg\u0103ritar, dar fenomenul a devenit prea generalizat, pentru a fi asanat de o singur\u0103 emisiune.
\nAm avut posibilitatea s\u0103 cunosc mul\u021bi premian\u021bi ai Festivalurilor de poezie, organizate peste tot \u00een \u021bar\u0103, \u0219i mul\u021bi dintre cei ce-mi induceau o nest\u0103vilit\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eencercau s\u0103 m\u0103 conving\u0103, prin num\u0103rul mare de premii ob\u021binute, la aceste manifest\u0103ri. Voiau s\u0103 m\u0103 conving\u0103 prin cele 18-20 de premii ob\u021binute, pe la diferite festivaluri din \u021bar\u0103. Uneori, mi-am ar\u0103tat surprinderea, chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de juriile stabilite s\u0103 decid\u0103 asupra calit\u0103\u021bii \u0219i valorii lucr\u0103rilor prezentate la concurs – \u0219i m-a consternat explica\u021bia oferit\u0103: precum c\u0103 din plicurile primite, trebuia, musai trebuia s\u0103 aleag\u0103 \u0219i s\u0103 premieze pe cineva, chiar \u0219i \u00een condi\u021biile c\u00e2nd diletantismul \u0219i precaritatea erau evidente. Nu-s deloc sigur c\u0103 to\u021bi ace\u0219ti tineri care bat la por\u021bile afirm\u0103rii literare au o idee, oric\u00e2t de vag\u0103, de teorie literar\u0103, c-au auzit despre Poetica lui Aristotel, despre Arta poetic\u0103 a lui Boileau, sau despre alte exegeze de teorie literar\u0103, mai noi, ap\u0103rute \u00een ultimii ani.
\nCartea lui Adrian Botez completeaz\u0103, fericit, o bibliografie destul de precar\u0103 \u0219i umple un mare gol din eseistica rom\u00e2neasc\u0103. Cred c\u0103 \u0219i \u00eendelungata lui experien\u021b\u0103 de profesor \u0219i de conduc\u0103tor al cenaclului literar, din liceul unde a func\u021bionat mai multe decenii la r\u00e2nd, l-a condus la concluzia c\u0103 tinerii, cei cu abilit\u0103\u021bi literare \u0219i cu voca\u021bie creatoare, chiar au nevoie de un \u00eendrumar, care s\u0103-i a\u0219eze \u00eentr-o direc\u021bie, \u00eentr-o op\u021biune, \u00eentr-un sens \u0219i \u00eentr-o manier\u0103 literar\u0103, cu toate motiva\u021biile teoretice, asumate imperativ. Cineva trebuia s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia numero\u0219ilor amatori \u2013 celor mul\u021bi, care fac literatur\u0103 dup\u0103 ureche \u0219i-\u0219i tr\u00e2mbi\u021beaz\u0103 genialitatea claxonat \u2013 c\u0103 actul de crea\u021bie literar\u0103 implic\u0103 anumite rigori, o anumit\u0103 cultur\u0103, c\u0103 nimeni nu poate r\u0103s\u0103ri din nimic, \u00een absen\u021ba unui pat germinativ productiv.
\nAdrian Botez \u0219i-a asumat acest rol propedeutic \u0219i pune la dispozi\u021bia tinerilor creatori, dar \u0219i a tuturor celor interesa\u021bi, un instrument de lucru, un \u00eendrumar care nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 de pe masa de lucru a celor dornici de afirmare literar\u0103. Ba, chiar merge mai departe \u0219i consider\u0103 c\u0103 \u0219i facult\u0103\u021bile de profil au nevoie de un curs universitar, care s\u0103 induc\u0103 studen\u021bilor exigen\u021bele actului de crea\u021bie.
\nLocul geometric al \u00eentregii arhitecturi propuse de Adrian Botez este Cuv\u00e2ntul, dar Cuv\u00e2ntul \u00een \u00een\u021belesul lui biblic, unde avea func\u021bii constructive, demiurgice, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 toat\u0103 Facerea s-a realizat prin intermediul Cuv\u00e2ntului. Autorul insist\u0103 mult asupra acestui aspect \u0219i confer\u0103 Cuv\u00e2ntului o tripl\u0103 accep\u021bie: de corporalitate material\u0103, de Suflet \u0219i de Duh (Spirit). De vreme ce Cuv\u00e2ntul este semnul lingvistic al unei denomin\u0103ri, autorul, \u00een Micul s\u0103u tratat de Poetic\u0103, \u00ee\u0219i propune s\u0103-l dispun\u0103 \u00eentr-o \u00eentreit\u0103 perspectiv\u0103; s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o istorie a opiniilor despre poezie, s\u0103 diferen\u021bieze semnul lingvistic, a\u0219a cum a fost statornicit de Saussure \u0219i semnul poetic ca revela\u021bie divin\u0103 \u0219i s\u0103 redea dimensiunea lui cosmo-divin\u0103, prin actul transfigur\u0103rii. S-a spus adesea c\u0103 poezia este suflarea lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, ori tocmai acest aspect orfic a fost eludat de Ferdinand de Saussure \u0219i de ciracii lui \u2013 europeni \u0219i\/ sau de peste ocean.
\nAdrian Botez are meritul de a fi restabilit \u00een\u021belesul primordial al semnului poetic \u0219i de a-l fi analizat \u00een toat\u0103 complexitatea lui semnifica\u021bional\u0103. Arta, spune autorul, arta \u00een general \u0219i cea poetic\u0103 \u00een special, este expresia nostalgiei fiin\u021bei dup\u0103 starea originar\u0103, expresia voin\u021bei fiin\u021bei de a se autorecupera, de a-\u0219i revela Logosul (de a se revela prin\/ ca Logos). Logosul este ordinea ritualic\u0103 (liturgic\u0103) a gesturilor (re)sacralizante \u2013 dar, poate, \u00een primul r\u00e2nd, este acea vibra\u021bie (ca pendulare \u00eentre starea de personalitate-criz\u0103 \u0219i starea de impersonalitate sublim\u0103, atotechilibratoare), sesizabil\u0103, ca fond cosmic al fiin\u021b\u0103rii, ca tonus (vital \u0219i recuperator \u00eentru divin, \u00een acela\u0219i timp) al cosmosului-fiin\u021bare (p.97)
\nCartea lui Adrian Botez nu este deloc o lectur\u0103 u\u0219oar\u0103, dar ea trebuie citit\u0103 cu aten\u021bie, \u0219i chiar recitit\u0103, pentru a-i p\u0103trunde toate sensurile \u0219i toate valen\u021bele implicite \u2013 dar cine o \u00een\u021belege cu adev\u0103rat, poate spune c-a \u00een\u021beles ceva din rosturile poeziei, \u00een ansamblul generos al vie\u021buirii frumoase. \u00cel felicit pe autor, pentru aceast\u0103 minunat\u0103 isprav\u0103 eseistic\u0103 \u0219i-l a\u0219tept \u0219i cu alte izvodiri epistemice, pentru limpezirea, din perspectiv\u0103 modern\u0103, a unor procese care au preocupat omul \u0219i umanitatea \u2013 de la Aristotel, \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.<\/p>\n


\nAdrian BOTEZ<\/strong><\/p>\n

RENA\u015eTERE<\/strong><\/p>\n

cu pestri\u0163e v\u00e2nturi rele \u00eemi petrec eu vremea
\ndispar p\u0103s\u0103ri din lumin\u0103 \u2013 iar copacii-\u015fi plinesc lenea…
\nnu mai \u015ftiu s\u0103 num\u0103r stele \u2013 nici nisip de-oceane
\nnu mai e\u015fti zeu \u2013 n-ai cunun\u0103: fugi de-aici \u2013 golane !<\/p>\n

alungat din lume-n lume m-aleg doar cu spinii
\nchiar de S\u00e2nge-mi curge-n Frunte \u2013 Obrajii-s cum Crinii…
\nsunt V\u0103taf de Suferin\u0163e \u2013 nu \u2013 \u00eens\u0103 \u2013 \u015fi Rege
\npip\u0103i dup\u0103-un Foc N\u0103prasnic: numa-a\u015fa m-a\u015f drege…<\/p>\n

…c\u00e2nt\u0103 \u2013 Greiere de Tain\u0103 \u2013 noaptea mi-e deplin\u0103
\nam ie\u015fit \u2013 cu Pre\u0163 de S\u00e2nge \u2013 din Cartea de Tin\u0103:
\nStele-mi ard Coaja de Trupuri \u2013 \u015fi scap de z\u0103dufuri<\/p>\n

printre gene \u2013 ca o cea\u0163\u0103 – -mi reg\u0103sesc n\u0103dufuri…
\n…iat\u0103 c\u0103 nu-s gelatin\u0103: Foc \u00eenalt \u2013 miresme
\ni-au dat Prunc \u2013 iar\u0103\u015fi \u2013 Gr\u0103dinii \u2013 R\u00e2uri de Aghesme…<\/p>\n


\n\u00ceNV\u0102\u0162\u0102TUR\u0102<\/strong><\/p>\n

Naufragiul e cea mai \u00een\u0163eleapt\u0103
\nPoveste \u2013 pe care n-ai asculta-o \u2013 dac\u0103
\nnu \u0163i s-ar \u00eent\u00e2mpla \u2013 necesar – \u015fi
\nlegic \u2013 \u015fi
\npeste<\/p>\n

Naufragiile sunt a\u015fezate \u2013 \u00een
\nvia\u0163\u0103 \u2013 strategic \u015fi-n
\n\u015fir \u2013 precum ni\u015fte
\nCandele-Aprinse \u2013 cu Mir – care te-ndeamn\u0103 la
\nMedita\u0163ie \u2013 la
\nRug\u0103 \u2013 \u015fi la-a
\nAlege \u2013 mai cu b\u0103gare de
\nseam\u0103 \u2013 cu mult mai
\nstatornice fantome – cuprinse de
\nLege<\/p>\n

Naufragiile sunt leacuri \u2013 nu
\nfleacuri – pentru Trezirea D\u00e2rzeniei \u2013 a
\nLuminii \u2013 a Sc\u00e2rbei de
\nFuri\u015fat – deci a
\nOmului Adev\u0103rat<\/p>\n

…cine a suportat un
\nNaufragiu \u2013 le va putea suporta pe
\ntoate: cine s-a de\u015fteptat – prin
\nNaufragiu \u2013 numai acela va
\nr\u0103zbi \u00eentre Zei \u2013 ie\u015find
\ndefinitiv \u2013 dintre
\n\u015eerpi \u2013 \u015eacali \u2013 Tigri \u015fi
\nLei<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103r\u021bi prezentate de: Petre ISACHI ANTARCTICA, UN SEDUC\u0102TOR LOCUS POETICUS * Oxenstierna era de p\u0103rere c\u0103 de c\u00e2t s\u0103 ne<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12102"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12102"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12117,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12102\/revisions\/12117"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}