{"id":12100,"date":"2020-11-19T11:02:05","date_gmt":"2020-11-19T08:02:05","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12100"},"modified":"2020-11-19T11:02:05","modified_gmt":"2020-11-19T08:02:05","slug":"literadura-nr-10-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12100","title":{"rendered":"Literadura nr. 10 (8)"},"content":{"rendered":"

Emil NICULESCU<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 afect\u0103ri larmoiante<\/strong><\/p>\n

(Nicolai T\u0103icu\u021bu, Poema r\u00e2mnicean\u0103 (uvertur\u0103
\n\u0219i cinci suspine), Buz\u0103u, Editura Editgraph,
\n2012)<\/em><\/p>\n

O explica\u021bie geologic\u0103 a naturii locului
\n(\u00eensemnul sf\u00e2nt) \u0219i al alegerii acestuia
\nca habitat de vie\u021buire \u0219i d\u0103inuire are
\ntoate datele unei \u201e\u00eentemeieri\u201d, dup\u0103 canonul
\n\u201evechi\u201d: cu preot \u0219i cu aed\/ poet, dup\u0103 care, \u00een
\ndecurgere (la \u00eenceput, ceremonioas\u0103) se
\ndetermin\u0103 noimele dup\u0103 care aceast\u0103 a\u0219ezare,
\nR\u00e2mnicu S\u0103rat, trebuia s\u0103 existe \u0219i s\u0103 poarte
\nun nume, nu altul dec\u00e2t cel pe care \u00eel
\ncunoa\u0219tem \u2013 apa, \u201eprincipiul vital\u201d, \u00een jurul
\nc\u0103reia vie\u021buitoarele \u00ee\u0219i afl\u0103 temeinic\u0103 a\u0219ezare
\n\u0219i poetul \u00ee\u0219i afl\u0103 o prim\u0103 ra\u021biune \u00een a aduna
\necourile\/ cu o plas\u0103 de prins fluturi, pe care,
\napoi, \u00eentre filele unei c\u0103r\u021bi le preseaz\u0103.
\nErele, rocile specifice, dup\u0103 ce
\nDumnezeu a fr\u0103m\u00e2ntat p\u0103m\u00e2ntul \u0219i\/ a l\u0103sat
\nsemnul divin peste el \u00een covat\u0103, au \u00eensemnat
\nmai pu\u021bin parc\u0103 dec\u00e2t decizia r\u00e2ului, care zisa:
\naici\/ la ie\u0219irea-n c\u00e2mpie\/ popas pentru om
\ns\u0103 se fac\u0103 (drumul spre cetate). O vorb\u0103
\ndescrie o mutare de sat (natal) de pe o teras\u0103
\npe alta, superioar\u0103, a r\u00e2ului, \u00eempreun\u0103 cu ceea
\nce s-ar numi arhiva acelui s\u00e2mbure de
\noameni: ultimele \u00eensemne aduse\/ purtate \u00een
\nceremonial de\/ b\u0103rba\u021bi pe um\u0103r au fost\/ pietre
\nmari de cruce spart\u0103\/ \u0219i depuse pe dreapta la
\nintrarea \u00een cimitir (axis mundi).
\nExist\u0103 o distribu\u021bie \u201epe dou\u0103 voci\u201d
\n(inegale ca emisiune) a discursului poetic: una
\ncumva aulic\u0103, cu amplificare, \u00een tradi\u021bia
\nlegendizant\u0103 a na\u0219terii unei \u201evetre de istorie\u201d,
\ncum i se mai spunea, cealalt\u0103 (precump\u0103nitoare
\nca \u00eentindere) desobrizat\u0103, deta\u0219at\u0103,
\nrelativizant\u0103, mult mai proprie unui spa\u021biu
\ncare, \u00een limbaj administrativ tehnicizat, s-ar
\napela \u201ezon\u0103 defavorizat\u0103\u201d.
\nPiatra melcului piatra scoicii sunt
\njaloanele \u0219i runele unei arhait\u0103\u021bi, dar nu cu
\ntotul hieratice, \u00eentruc\u00e2t ele au pres\u0103rat curatul
\ntimp al mersului cu bicicleta de la fleva la
\nr\u00e2mnic (matca) \u0219i \u00een care r\u00e2ul, ajuns \u00een
\ncontemporaneitate: iat\u0103 puntea suspinelor\/
\nmarcat\u0103 parc\u0103 pe fiecare blan\u0103 de lemn\/
\nprins\u0103-n \u0219uruburi pe \u0219ufa de s\u00e2rm\u0103 o\u021beloas\u0103\/
\nlemn venit din \u00een\u0103l\u021bimea drag\u0103 furului \u0219i dus\/
\np\u00e2n\u0103-n c\u00e2mpia n\u0103m\u0103loas\u0103 a siretului
\n(matca). Legenda ciclopului \u2013 munte, Furu, \u00eel
\naduce pe Nicolai T\u0103icu\u021bu \u00een vecin\u0103tatea
\n\u201erealismului magic\u201d, explicitator al lui Ion
\nGheorghe, cel din \u201eMegalitice\u201d. Scriu versuri
\ncu d\u00e2r\u0103 de ap\u0103 s\u0103rat\u0103, ne confiaz\u0103 autorul, \u00een
\npretins vanitoasa speran\u021b\u0103 c\u0103 litera de salin\u0103,
\n\u00een cutuma \u201es\u0103rii \u00een bucate\u201d, s\u0103 fie recitat\u0103 de
\nomul liric al comunit\u0103\u021bii\/ pre limb\u0103 curat\u0103
\n(despre transpunere).
\nUrm\u0103toarea sec\u021biune, \u201e\u00eentemeiere\u201d,
\neste tot o \u201erecuperare\u201d, a diferitelor ipostaze
\nevoc\u00e2nd o\u0219teanul ridicat pe umbra calului
\n(animal totemic, intrat \u00een heraldica Slam
\nR\u00e2mnicului \u2013 potcoava de aur a calului de
\nb\u0103r\u0103gan), ce-\u0219i leap\u0103d\u0103 nomadismul erotic
\n(dezmierdarea nop\u021bii cu vorbe de hangi\u021b\u0103) \u0219i
\nde brigand \u2013 din valea co\u021bof\u00e2\u0219tea (loc de ho\u021bie
\nde cai) -, pentru a dura cetate \u0219i timp, uneori,
\nefectul acestuia din urm\u0103, dezeroizant,
\nlaicizant \u00een marea lui trecere: \u00eei privesc cum
\ncasca de o\u021bel\/ li se sub\u021biaz\u0103 \u0219i li se scurge pe
\numerii \u00eengu\u0219ti\/ cum arma \u00een prelungirea
\nm\u00e2inii\/ se pierde \u00een lanul de gr\u00e2u galben\/ sau
\n\u00een galbenul loess al gropii ce ne desparte
\n(camarazii). Este aici o trimitere \u00e1 r\u00e9bours la
\npierderea atributului mar\u021bial al urbei, \u00een
\nperioada antedecembrist\u0103, garnizoan\u0103 (unde \u0219i
\neu am r\u0103spuns o vreme la apel, pe c\u00e2nd exista
\n\u0219i festivalul \u201eC\u00e2ntecul ora\u0219ului\u201d \u0219i concursul
\n\u201etrec plutoanele c\u00e2nt\u00e2nd\u201d).
\nCaii mai apar ca o n\u0103lucire de noapte,
\nc\u00e2nd de meterezele \u201ecet\u0103\u021bii\u201d (poate ale
\nm\u00e2n\u0103stirii fortificate ctitorit\u0103 de Br\u00e2ncoveanu
\n\u0219i sp\u0103tarul Toma Cantacuzino), se apropie
\nsfio\u0219i\/ \u00ee\u0219i ridic\u0103 privirea \u00een fa\u021ba zidului\/ ne
\nz\u0103resc sau nu\/ dau din cap\/ totu\u0219i\/ aprobator\/
\nlovesc cu potcoava din fa\u0219\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\/ \u0219i \u00eentr-un
\nnechezat prelung\/ cale-ntoars\u0103 fac \u00een
\nc\u00e2mpie (noi \u0219i caii); o delicat\u0103 elegie
\nanimalier\u0103 reflect\u00e2nd efectele perverse ale
\ntehnologiz\u0103rii.
\nPe malul apei tutelare are loc o predare
\nde \u0219tafet\u0103, o netezire de cale venind din
\nfunduri de vreme: umbra r\u00e2ului\/ se resoarbe
\nabstract \u00een faptul zilei\/\/ nu \u00eenainte s\u0103 v\u0103d cum
\ncopil\u0103ria mea\/ s\u0103rea pe r\u00e2u la vale\/ din
\npiatr\u0103 \u00een piatr\u0103\/ \u0219i scrut\u00e2nd priveli\u0219tea s\u0103
\nz\u0103resc\/ \u00eentr-o p\u00e2cl\u0103 de cea\u021b\u0103 arhaic\u0103\/ pe
\nmo\u0219ii mei \u00een trecere\/ cu c\u00e2te o piatr\u0103 \u00een bra\u021be\/
\nmarc\u00e2ndu-mi saltul\/ \u00een timp ce umbra
\ncurg\u0103toare a r\u00e2ului\/ \u00eencearc\u0103 s\u0103 le-o ia
\n\u00eenainte (cerere \u0219i ofert\u0103). Ca \u0219i pentru
\npersonajul copil din Sili\u0219tea Gume\u0219ti, al lui
\nMarin Preda, orice drum este o ini\u021biere, iar
\nf\u00e2nt\u00e2na, aceast\u0103 fata morgana a c\u00e2mpiei, este
\nun loc memorabil, cu virtu\u021bi sacralizatoare:
\nbeau ap\u0103 din freaticele despletite\/ \u00een brazdele
\narhaice\/ ad\u00e2nci\/ ale mo\u0219iei orz\u0103neasca\/ cea
\ncu norocul \u00een bobul de orz\/ \u0219i-a\u0219tept ecoul:\/\/
\ncoboar\u0103 nicule din c\u0103ru\u021b\u0103\/ \u0219i dezmor\u021be\u0219te-\u021bi
\nosicioarele\/ \u0219i d\u0103 cu ap\u0103 pe fa\u021b\u0103\/ \u0219i bea\/ c\u0103ntr-
\nun ceas suntem la ora\u0219\u2026 (despre
\ntatonarea drumului). O anume previzibilitate
\na destinului este dat\u0103 de locuri \u0219i \u201ev\u0103mi\u201d ce
\neste bine s\u0103 le po\u021bi trece \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de
\ncauz\u0103 \u0219i t\u0103rie de caracter: la ie\u0219irea din
\nc\u00e2mpie\/ se deschide r\u00e2pa luminoas\u0103\/ \u00een care
\noric\u00e2nd\/ te po\u021bi pr\u0103v\u0103li cu capul \u00een jos\/
\n(niciodat\u0103 cu picioarele \u00eenainte)\/\/ \u00een
\nburdihanul \u00eenmiresmat al ora\u0219ului\/ te po\u021bi
\npr\u0103v\u0103li dac\u0103 ziua\/ este chiar cea orbitoare\/\/ \u0219i
\nnu mergi cu luminile aprise\/ (cele de pozi\u021bie
\nsocial\u0103 aici)\/ pentru a-\u021bi semnaliza prezen\u021ba\/
\npe partea dreapt\u0103\/ pozi\u021bia ta de \u021b\u0103ran
\n\u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat\/ cu virajele\/ eventualele tale
\nschimb\u0103ri de vitez\u0103\/ neclaxonate\/ mai bine
\nzis\/ netr\u00e2mbi\u021bate\/ negr\u0103ite\/ ci sub\u00een\u021belese
\n(despre o anumit\u0103 intrare).
\n\u201eRememor\u0103ri\u201d este un capitol marc\u00e2nd
\no alt\u0103 arheologie, sumersiunea \u00een copil\u0103rie, ad
\nafective urc\u00e2nd din altc\u00e2nd c\u00e2te un document,
\nam putea spune, iconografic: stau \u00een fa\u021ba
\ncasei pe dou\u0103 scaune\/ cu speteaz\u0103 dreapt\u0103 din
\nlemn de brad geluit\/ \u021ban\u021bo\u0219i stau el \u0219i ea\/
\nbunicul \u0219i bunica\/ cu picioarele bine fixate \u00een
\np\u0103m\u00e2nt\/ (unghi drept fac la-ndoitur\u0103
\ngenunchii)\/ de parc\u0103 m\u00e2ine ar urca p\u0103m\u00e2ntul
\n\u00een ei\/ nicic\u00e2nd cobor\u00e2rea lor \u00een p\u0103m\u00e2nt\/\/ \u00een
\nspatele primului r\u00e2nd\/ \u00een picioare\/ ca \u0219i c\u00e2nd
\nar fi \u00een continuarea spetezei -\/ nora \u00een dreptul
\ntat\u0103lui-socru\/ fiul \u00een dreapta mamei -\/ – tat\u0103l
\nmeu \u0219i mama mea -\/ to\u021bi \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een costume
\nna\u021bionale\/ din l\u00e2n\u0103 in \u0219i c\u00e2nep\u0103\/ \u0219i cu
\nprivirile a\u021bintite asupra aparatului\/ ca nu
\ncumva fotograful\/ s\u0103-i scape-n alt\u0103 er\u0103
\n(fotografie).
\nAcela\u0219i regim de porto-franco al
\ndiverselor ancor\u0103ri afective \u00eei este acordat
\nora\u0219ului (\u00eenchipuit) interbelic, cu fla\u0219netarul
\nlui provincial, cobor\u00e2t nu din Adam, nici din
\nmaimu\u021b\u0103, ci dintr-un pod de cas\u0103\/
\nna\u021bionalizat\u0103 la jum\u0103tatea veacului trecut, cu
\nun hipodrom imaginar pe care alearg\u0103 toat\u0103
\npopula\u021bia de pe arca lui Noe, c\u00e2t\u0103 vreme, la
\nore caniculare mortul t\u00e2r\u0103\u0219te dup\u0103 dric\/ o
\ngloat\u0103 inert\u0103 de oameni, c\u00e2nd se n\u0103z\u0103resc
\noameni de-ai locului sau musafiri (Octavian
\nMo\u0219escu \u0219i Florentin Popescu, majusculele
\nmele), atelaje poetice (calea\u0219ca lui carabelea)
\n\u0219i promenada pe Strada Mare e cronometrat\u0103
\nde consumul a dou\u0103 \u0219iruri de covrigi calzi de
\nbuz\u0103u (\u00een\u0219ira\u021bi, aten\u021bie, pe s\u00e2rm\u0103 de buz\u0103u –
\nse sugereaz\u0103 un prezent epigonic, amputat de
\nfarmecul discret al \u201ebucuriilor simple\u201d).
\nPrivilegiul de \u201eloc \u00een care nu se
\n\u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic\u201d este statutat de o sculptur\u0103
\nspecial\u0103, de care trei genera\u021bii s-au bucurat
\ndou\u0103 zile \u0219i dou\u0103 nop\u021bi\/ iar \u00een cea dea treia zi
\n\u0219i a treia noapte\/ s-a mai bucurat numai
\ngenera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103\/ cea care avea tot dreptul s\u0103
\ncread\u0103\/ c\u0103 va prinde \u0219i a doua minune c\u00e2nd\/
\ndin oul de piatr\u0103 va ie\u0219i un pui de piatr\u0103
\n(nimeni nu \u0219tia c\u0103 sculptorul nu a putut s\u0103
\nrotunjeasc\u0103 partea \u00eenfipt\u0103 \u00een nisip).
\n\u201eInfuzii lirice\u201d, o alt\u0103 \u201efelie\u201d a
\nsumarului, cultiv\u0103 un \u0219ir de ubicuit\u0103\u021bi, de
\nrela\u021bii cu mediul \u00eenconjur\u0103tor faun\u0103, flor\u0103 \u2013 o
\nvorb\u0103 a unui boem la moartea unui poet
\n[Ioan], \u0219i el oaspete, \u00een urm\u0103 cu o oarecare
\nvreme, al R\u00e2mnicului: \u201eB\u0103, de c\u00e2nd a murit
\nFlora a\u021bi r\u0103mas numai cu fauna!\u201d).
\nAutomatismele de mecanism cu cheie
\n(\u00een care intr\u0103 \u0219i experien\u021ba de navetist \u2013 c\u0103tre
\nmunicipiul re\u0219edin\u021b\u0103 de jude\u021b – a autorului, cu
\ntrenul regio 5065\/ din direc\u021bia m\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti),
\ncire\u0219ele legate la coada unei c\u0103ni de vin
\n(mo\u0219ii de var\u0103?), ce nu se las\u0103 niciodat\u0103
\ninventariate cu exactitate (dar e vorba de
\ncire\u0219e \u0219i asta conteaz\u0103\/ nu num\u0103rul lor), de o
\napari\u021bie feminin\u0103 tulbur\u0103toare, misterioas\u0103 pe
\nperonul g\u0103rii r\u00e2mnicene \u2013 care poate s\u0103 fie o
\nsosie a lui Godot -, cu aerul c\u0103 exist\u0103
\nintercomunic\u0103ri,, rela\u021bion\u0103ri din cele mai
\nsubtile \u0219i reciproc avantajoase, chiar \u00eentr-o
\nlume care \u0219i-a mai pierdut din \u021b\u00e2\u021b\u00e2ni: apa
\nspal\u0103 pietrele\/ \u0219i pietrele limpezesc apa
\n(r\u0103coritor \u0219i benefic).
\nEste, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, o cedare a celui
\nmai \u00een\u021belept, a celui singur, a celui care prin
\ndecizia sa nu va produce vacarm \u00een popula\u021bia
\nunei urbe, care nu poate fi dec\u00e2t un personaj
\ncolectiv \u0219i contradictoriu: m\u0103 retrag \u00een v\u00e2rst\u0103
\n\u0219i privesc ora\u0219ul ca \u0219i c\u00e2nd\/ m\u0103 privesc pe
\nmine \u00eensumi\/ cu \u00een\u021belegerea c\u0103 exist\/ c\u0103
\nexist\u0103m\/ dar \u0219i cu repro\u0219urile pe care\/ ni le
\narunc\u0103m unul altuia f\u0103r\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een seam\u0103\/
\nde fapt prietenia ce m\u0103 poart\u0103 precum roua\/
\nnecesara \u0219i \u00een\u0219el\u0103toarea rou\u0103\/\/ (\u2026) se retrag
\napele r\u00e2mnicului\/ se retrag \u00een oamenii
\nora\u0219ului\/ ca m\u00e2ine s\u0103 se adauge peisajului\/
\nrou\u0103 \u0219i sare (rou\u0103 \u0219i sare).
\n\u00cen atari condi\u021bii, nu pare deloc
\nsurprinz\u0103toare un bruion de scrisoare c\u0103tre
\nMatei Vi\u0219niec: domnule matei vi\u0219niec la noi e
\ncald\/ c\u0103ldu\u021b\/ \u0219i-a\u0219 vrea s\u0103 te \u00eentreb\/ cam pe
\nnepus\u0103 mas\u0103\/ nu?\/ c\u00e2t de cultural este exilul
\ndumneavoastr\u0103 la paris\/ c\u00e2t de parizian\u0103 mai
\neste \u0219i sena \u0219i\/ \u0219i c\u00e2t de limitrof \u00eei mai este
\nsenei parisul (v\u0103 rog\/ nu geografic\/ pe harta
\nlumii\/ m\u0103 descurc destul de bine\/ ca \u0219i pe
\nharta inimii\u2026)\/ c\u00e2\u021bi rom\u00e2ni de acolo mai
\ng\u00e2ndesc la rom\u00e2nia \u0219i c\u00e2te rom\u00e2nii mai sunt
\nla paris\/ cum se vede bucovina de acolo\/ c\u0103
\nde la r\u00e2mnicu s\u0103rat nu se vede prea bine\/ prin
\ncea\u021ba asta rece de toamn\u0103 t\u00e2rzie\u2026
\n(coresponden\u021b\u0103).
\nLa R\u00e2mnic, \u00een schimb, dac\u0103 un astfel
\nde troc ar fi posibil, afl\u0103m un soi de
\nparticular\u0103 Teras\u0103 Otetele\u0219eanu (celebr\u0103
\ncafenea literar\u0103 bucure\u0219tean\u0103, dinaintea
\nconstruirii Palatului Telefoanelor), unde, la o
\nmas\u0103 prelung\u0103, liric\u0103 \u00een esen\u021b\u0103\/ din brad
\nnegeluit dar pe picioare de salc\u00e2m\/ numai
\nbun\u0103 de \u00eenchinat pentru cei du\u0219i\/ literei, sunt
\nrostui\u021bi\/rosti\u021bi colaboratorii unei reviste ce a
\ndep\u0103\u0219it condi\u021bia de efemerid\u0103, cu c\u00e2te un
\natribut identificatoriu, nu f\u0103r\u0103 o duioas\u0103\/
\namical\u0103 ironie, ca \u00eentr-un tablou de familie,
\nprotejat astfel de rigide \u0219i, uneori, perisabile
\ntitluri de almanah Gotha, nu f\u0103r\u0103 a r\u0103m\u00e2ne,
\ntotu\u0219i, f\u0103r\u0103 ceva garan\u021bi de nobilitate: din
\namonte\/ de la dealul pardo\u0219ilor \u2013 radu
\nc\u00e2rneci\/ de pe dealul ple\u0219e\u0219tilor \u2013 al.
\ns\u0103ndulescu\/ ne privesc \u0219i confirm\u0103 istoria \u0219i
\nvaloarea ei\u2026 (noi, cei atin\u0219i de umbra
\nm\u0103slinului \u00een spa\u021bii culturale).
\nSpre conciliere, am pomeni cazul unui
\nalt poet disp\u0103rut (nu de tot) Ion Nicolescu: eu
\nam iubit marea\/ marea \u0219i mareea\/ m-am ales
\ncu sarea\/ \u0219i cu de aceea\u2026
\n\u201ePoema r\u00e2mnicean\u0103\u201d este o carte care,
\nf\u0103r\u0103 a-\u0219i propune de a-i fi de cea mai fidel\u0103
\n\u201eidentitate\u201d, \u00eei creioneaz\u0103 lui Nicolai T\u0103icu\u021bu
\nun \u201eportret-robot\u201d (la maturitate) lipsit de
\nafect\u0103ri larmoiante, cum ironic\/ am\u0103gitor se
\nsugereaz\u0103 \u00een subtitlu, contur\u00e2nd, \u00een marginea
\nunei vis\u0103ri cenzurate, un profil bine racordat
\nla \u201etensiunile\u201d unde rostirea fireasc\u0103 a poetului
\nau luciditate \u0219i, corolar camilpetrescian,
\ndramatism.<\/p>\n


\nIonel BOTA<\/strong><\/p>\n

Dans\u00e2nd cu Yeti pe acoperi\u0219ul Lumii.
\nPoezia Lumini\u021bei Zaharia<\/strong><\/p>\n

Un eu sangvinizant, mai degrab\u0103 dec\u00e2t
\njuc\u0103u\u0219, danseaz\u0103 conga \u0219i rumba,
\ndac\u0103 nu cumva chiar \u0219i geamparalele,
\n\u00een remarcabilele poeme ale indetermin\u0103rii din
\ncartea Lumini\u021bei Zaharia, Yeti \u00eentr-un bloc de
\nghea\u021b\u0103 (Bucure\u0219ti, Editura Astralis, 2017, 150
\np.), o veritabil\u0103 expedi\u021bie a eului \u00eentr-o
\nreconquista a orgoliului sinelui. Cite\u0219ti \u0219i te
\nminunezi c\u00e2t de autentic a reu\u0219it autoarea
\naceasta o situare a sufletului, m\u0103car o clip\u0103, pe
\npolicioara destinului prad\u0103 tuturor
\nprejudec\u0103\u021bilor, acolo unde supravie\u021buirile
\nnoastre prin \u00eent\u00e2mpl\u0103rile m\u0103runte ale
\ncotidianului sunt orchestrate cu ambi\u021bia
\ntuturor supravie\u021buirilor, fiindc\u0103, nu-i a\u0219a, se
\npoate tr\u0103i \u00een mai multe feluri dar numai prin
\npoezie r\u0103zba\u021bi, r\u0103m\u00e2i, matrimoniul cu
\nconceptul perenului e garantat.
\nCartea Lumini\u021bei Zaharia, excep\u021bional\u0103
\ndresoare de cuvinte, e o disjunc\u021bie a
\nclam\u0103rilor. Monstrul con\u0219tiin\u021b\u0103 nu e comod
\ntotdeauna, incomod e \u00een sensul fiziologic al
\ntermenului (\u201e\u00een urm\u0103toarea noapte, sub clar
\nde lun\u0103\/te-am sacrificat cu greu\/trebuia, nu-i
\na\u0219a, s\u0103-mi colorez \u0219i urm\u0103torul vis\/\u00een ro\u0219u
\nviolaceu\/condi\u021bie necesar\u0103 la intrarea\/\u00een club
\nParadis\u201d), indignarea eului c\u0103 memoria se
\ndestram\u0103 tot din prea mult\u0103 visare e
\njustificat\u0103. Cel pu\u021bin \u00een textul poemelor p\u00e2n\u0103
\n\u0219i ecoului \u00eei sunt ridicate statui iar visul
\ndenomineaz\u0103 perspectiva, sensul viziunilor,
\nimplantul confesiv. Joaca jocului e aici, \u00een
\nmigra\u021bia semnelor, ordinea cade \u00een trans\u0103 dar
\nnu-i urmeaz\u0103 hazardului sterp, nuan\u021bele de
\nlirism deretorizat nu trebuie s\u0103 poarte o masc\u0103
\nde frumuse\u021be tocmai fiindc\u0103 ele, textele c\u0103r\u021bii,
\nsunt atr\u0103g\u0103toare, stilistic-estetic vorbind.
\nIronia, autoironia, \u00een acest caz, exprim\u0103 altfel
\nde jubila\u021bii, fiin\u021ba vulnerabil\u0103 nu are nevoie de
\ndecorul hedonist al scenei, strategiile eului
\ndezmint doar anturajul imaginarului nu
\nspectacolul vizibil. Proiectele sunt adeveriri
\nale schimb\u0103rii de roluri, \u00een forum utopia poate
\ngenera isteria. Dar poezia? E prima-nt\u00e2i, ar
\nzice mucalitul din noi: \u201emor \u0219i nu m-am
\ndezmeticit\/de unde vine via\u021ba mea\/de ce e ea
\na\u0219a \u0219i nu altcumva\/sau ce s\u0103 fac, Doamne, cu
\nea\/de ce, la at\u00eetea r\u0103scruci\/am ales o c\u0103r\u0103ruie
\nde cuci\/m-am \u00eenso\u021bit cu poe\u021bi eunuci\/sau, \u0219i
\nmai grav!, din catifea\/\/ceasul se gr\u0103be\u0219te \u0219i,
\nuite, nu m\u0103 trezesc\/din visatul unui vis
\nnebunesc\/eu ev\u0103 tu adam \u0219i un m\u0103r uria\u0219\/\u0219i
\nniciun \u0219arpe care s\u00ees\u00eeie p\u0103cat\/\u00eentr-un edenic
\nhabitat\/unde-a\u0219 pleda mereu nevinovat\/da, un
\nm\u0103r ro\u0219u, cerul albastru\/\u0219i sufletul alb \u2013
\nculorile mele de c\u0103p\u0103t\u00eei\/\u0219i crinul care strig\u0103, o,
\nr\u0103m\u00eei\/\u0219i soarele \u2013 mai ales soarele! – \/care-mi
\narde tandru am\u00eendou\u0103 picioarele\/s\u0103 nu mai pot
\npleca, s\u0103 nu plec…\/\/\u0219i-acest \u021binut de basm prin
\ncare trec\/favor zeiesc fiindc\u0103 mi-am p\u0103strat
\nochii de copil\/\u00een secolul malefic \u0219i ductil\/nu
\nm-am dezmeticit \u0219i uite, mor\/regizorul strig\u0103
\nsubit motor\/vin \u00eengeri s\u0103 m\u0103 scoat\u0103 din decor\u201d
\n(scoatere din decor, p. 116).
\nArhitectura poemului se poate face \u0219i din
\nreziduuri, pare s\u0103 conchid\u0103 autoarea. Cu
\ncondi\u021bia ca fragmentele, f\u0103r\u00e2mele
\ndecontaminate de calp s\u0103 atrag\u0103 a\u0219chiile
\nsufletului \u0219i \u00eempreun\u0103 s\u0103 conspire la luarea \u00een
\nst\u0103p\u00e2nire a viziunii. P\u00e2n\u0103 \u0219i lacrimile, \u00een
\nretroversiune, nu exprim\u0103 efectul pl\u00e2nsului ci
\nele desfid aiuristica alc\u0103tuire a lumii, o
\ndenun\u021b\u0103. Prezentul delabrat nu mai e
\nsofistic\u0103rie \u0219i mondenitate pervers\u0103, e
\nireveren\u021b\u0103. Forfec\u00e2nd mituri, poemul
\nLumini\u021bei Zaharia deconstruie\u0219te \u00een \u0219art, eul e
\nbolnavul care se vindec\u0103 singur fiindc\u0103 nu
\nmai are \u00eencredere \u00een medici, maladia seam\u0103n\u0103
\ncu forfota p\u0103guboas\u0103 a agen\u021bilor destructivi \u00een
\np\u00e2ntecele unei realit\u0103\u021bi cadaverice. Deta\u0219area
\nexplor\u0103rilor eului auctorial o d\u0103, \u00eens\u0103,
\nnelini\u0219tea travers\u0103rilor \u201emorbului\u201d prin
\nrecursul la roman\u021ba sarcasmului meliorist.
\nCumva, dintr-un vitraliu optzecist, a descins,
\nam putea zice, un \u00eenger beat care \u0219i-a propus
\ndrept proiect s\u0103 constr\u00e2ng\u0103 entitatea Marelui
\nArhitect la a recurge, maximal, la gestul
\nre\u00eentemeierii ordinii lumii, lumea omului \u0219i
\nevenimentelor c\u0103derilor \u0219i \u00een\u0103l\u021b\u0103rilor. Deriva
\nnu e totuna cu divagarea scriptural\u0103, ne-ar
\nasigura, din nou ironic-sarcastic, ghidu\u0219ul eu
\nal zicerilor \u0219i prezicerilor atemporalit\u0103\u021bii:
\n\u201eseptolete pentru fete\/metilen pentru
\nb\u0103ie\u021bi\/dau cu muza de perete\/n-am, ca Brutus,
\nnou\u0103 vie\u021bi!\/\/o a\u0219tept ca pe-o
\nprin\u021bes\u0103\/cuviincios, protocolar,\/\u021bin sarcasmele
\n\u00een les\u0103 \u2013 dar ea-mi vine tot mai rar! (…)\u201d (dau
\ncu muza de perete, p. 98). Dezastrul, \u00een cel
\nmai special jemanfi\u0219ism, trebuie s\u0103 fie, nu-i
\na\u0219a, ultrafotogenic \u0219i cu tot dichisul, sup\u0103rarea
\nnud\u0103, speran\u021ba intact\u0103: \u201e\u0219i-i fudul\u0103,
\nafectat\u0103\/\u00een\u021bepat\u0103 de-anofel\/parc\u0103 are-n gur\u0103
\nvat\u0103\/\u0219i-undeva un morcovel!\/\/cine-i ea s\u0103 m\u0103
\ncomande\/vorbe s\u0103 \u00eemi pun\u0103-n pix\/\u0219i apoi s\u0103 se
\ndea grande\/s\u0103-mi fie mereu sufix?!\/\/pot \u0219i
\nsingur\u0103 s\u0103-mi caut\/idei, rime \u0219i tr\u0103iri\/cum ar
\nfi: m\u0103 doare-n flaut\/de trecutele
\niubiri!\/\/cuuum? e fad \u0219i f\u0103r\u0103 sare\/nici piper,
\nnici turmeric?\/scriu mai prost ca mama-mare\/
\n\u0219i chiar nu transmit nimic?!\/\/ septolete
\npentru fete\/metilen pentru b\u0103ie\u021bi\/dau cu muza
\nde perete\/\u0219i acum s\u0103 m\u0103 vede\u021bi!\u201d (Ibidem).
\nE un adev\u0103rat prag valoric pe care-l
\ndep\u0103\u0219e\u0219te cu brio Lumini\u021ba Zaharia prin acest
\nvolum. O explorare atent\u0103 poate g\u0103si aici o
\nsemiotic\u0103 adecvat\u0103, mesaje \u0219i semnale c\u0103 eul
\nauctorial a dep\u0103\u0219it falia de-structur\u0103rilor \u0219i
\nre\u021beta lirismului propus acum se pliaz\u0103 perfect
\npe gustul cititorului de-acum. S\u0103 ai con\u0219tiin\u021ba
\nacestei noi\/obligatorii rela\u021bion\u0103ri, iat\u0103 \u00eenc\u0103 o
\nvictorie a carierei literare a Lumini\u021bei Zaharia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Emil NICULESCU F\u0103r\u0103 afect\u0103ri larmoiante (Nicolai T\u0103icu\u021bu, Poema r\u00e2mnicean\u0103 (uvertur\u0103 \u0219i cinci suspine), Buz\u0103u, Editura Editgraph, 2012) O explica\u021bie geologic\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11981,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12100"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12100"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12101,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12100\/revisions\/12101"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12100"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12100"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}