{"id":12072,"date":"2020-11-17T13:14:30","date_gmt":"2020-11-17T10:14:30","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12072"},"modified":"2020-11-17T13:14:30","modified_gmt":"2020-11-17T10:14:30","slug":"spatii-culturale-nr-66-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12072","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 66 (9)"},"content":{"rendered":"

ISTORIE LITERAR\u0102<\/strong><\/p>\n

Ionel POPA <\/strong><\/p>\n

Ion Ag\u00e2rbiceanu – ARHANGHELII – SPA\u021aIUL IADULUI<\/strong\n\nLa jum\u0103tatea drumului dintre Mara (1906) lui Slavici \u0219i Ion (1920) al lui Rebreanu, vede lumina tiparului Arhanghelii (1914), romanul lui Ion Ag\u00e2rbiceanu, una dintre contribu\u021biile majore ale Transilvaniei la edificarea romanului rom\u00e2nesc ca specie literar\u0103 pe deplin de sine st\u0103t\u0103toare. Dar romanul p\u0103rintelui-scriitor mai are \u0219i alte merite, care nu trebuie trecute cu vederea. Arhanghelii se \u00eenscrie printre primele romane din literatura universal\u0103 care au ca erou nu o fiin\u021b\u0103 uman\u0103, ci una material-industrial\u0103 ce dezv\u0103luie patimi \u0219i explozii dramatice cu urm\u0103ri sociale \u0219i morale profunde. Prozele de acest tip trec drept ini\u021biative venite de dincolo de Ocean, unde se bucur\u0103 \u00eentr-adev\u0103r de o frecven\u021b\u0103 cu totul neobi\u0219nuit\u0103. Promotorul se consider\u0103 a fi Upton Sinclaire, al c\u0103rui roman, Regele c\u0103rbunelui, apare \u00een 1917. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Arhanghelii lui Ion Ag\u00e2rbiceanu este publicat \u00een 1914.\nRomanul scriitorului transilvan aduce \u00een literatura noastr\u0103 o tem\u0103 absolut nou\u0103, at\u00e2t din punct de vedere social \u0219i psihologic, c\u00e2t \u0219i spa\u021bial-geografic: mina, exploatarea minereului aurifier. (Mircea Popa). \u00cen spiritul protocronistului pe care l-a promovat, cu un entuziasm \u0219i convingere exagerate, \u00een Din clasicii no\u0219tri, Edgard Papu afirm\u0103 c\u0103 romanul Arhanghelii este o \u201epremier\u0103 pe plan universal\u201d, \u201ese \u00eenscrie printre primele romane din lume care au drept erou principal nu o fiin\u021b\u0103 uman\u0103\u201d, ci un topos industrial: mina. Din p\u0103cate, \u00een entuziasmul s\u0103u, Edgar Papu are un regretabil lapsus: Germinal, celebrul roman al Emile Zola, vede lumina tiparului \u00een\u2026 1885.\nProtagonistul romanului scriitorului transilvan este mina, dar nu mina de c\u0103rbune, ci mina exploat\u0103rii minereului aurifier. Av\u00e2nd drept pretext epic acest aspect social, romanul are un caracter de fresc\u0103 \u00een care domin\u0103 \u201elegea trupului\u201d. Legea trupului nu se refer\u0103 doar la partea ascuns\u0103 a animalului din om, ci, \u00een primul r\u00e2nd, la ispita diavoleasc\u0103 \u0219i c\u0103derea \u00een p\u0103cat (Cornel Regman). Legii trupului, \u00een acest \u00een\u021beles, \u00eei este opus\u0103 \u201elegea\u201d sufletului \u0219i g\u00e2ndului: familia \u00eentemeiat\u0103 moral-cre\u0219tine\u0219te \u0219i idila tinerilor Elenu\u021ba Rodean \u0219i Vasile Mure\u0219an, care rezist\u0103 p\u0103catului l\u0103comiei \u0219i al orgoliului. Marele p\u0103cat al v\u0103lenilor (V\u0103leni, sat din Apuseni, e locul ac\u021biunii) este identificarea, \u00een mintea, sufletul \u0219i sim\u021birea lor, a b\u0103ii cu biserica, a comorii diavole\u0219ti din p\u0103m\u00e2nt cu cea dumnezeiasc\u0103 pogor\u00e2t\u0103 din cer: \u201eSim\u021beau parc\u0103 prezen\u021ba aceleia\u0219i puteri \u0219i \u00een clipa c\u00e2nd coborau \u00een m\u0103runtaiele p\u0103m\u00e2ntului \u0219i c\u00e2nd intrau \u00een m\u00e2ndra biseric\u0103\u201d. Sub ispita aurului diavolesc, to\u021bi sunt cuprin\u0219i de be\u021bia \u00eembog\u0103\u021birii \u0219i a puterii. Rezultatul va fi pr\u0103bu\u0219irea acelor care se las\u0103 sminti\u021bi de febra aurului. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, ne propunem s\u0103 identific\u0103m spa\u021biile \u00een care scriitorul \u00ee\u0219i plaseaz\u0103 evenimentele \u0219i personajele \u00een scopul sus\u021binerii tezei moral-cre\u0219tine \u00eencorporate \u00een romanul s\u0103u.\nRomanul \u00eencepe cu descrierea unui spa\u021biu specific unui anumit univers: seminarul teologic (din Blaj), unde este student, \u00een ultimul an, Vasile Mure\u0219an, unul dintre personajele c\u0103r\u021bii, fiul preotului din V\u0103leni. Red\u0103m c\u00e2teva fragmente (sublinierile ne apar\u021bin): \u201e\u00cen gangul boltit [\u2026] al clericilor se deschiser\u0103 aproape \u00eentr-acela\u0219i timp patru u\u0219i [\u2026] albe, [\u2026] \u0219i cei patru profesori ie\u0219ir\u0103 cu pa\u0219i repezi din s\u0103lile de curs [\u2026]. De\u0219i vorbeau tare, nu se putea \u00een\u021belege ce-\u0219i spun, c\u0103ci \u00een urma lor din s\u0103lile de curs cre\u0219tea tot mai mult un vuiet, o larm\u0103 [\u2026], care umplea, cu un fel de clocot, gangul boltit. Larma cea mare p\u0103rea c\u0103 aduce nouri nev\u0103zu\u021bi de praf fin \u0219i-i r\u0103sp\u00e2nde\u0219te [\u2026]. Clericii, \u00een lungile lor reverende, ie\u0219eau de-a valma din s\u0103lile de curs, umpleau coridorul, se strigau pe nume, c\u00e2ntau, alergau [\u2026]. Profesorii ajunser\u0103 \u00een curtea larg\u0103 a seminarului. O lumin\u0103 dulce se cobora de sus din v\u0103zduhul albastru.\u201d\nSpa\u021biul descris e cuprins de veselia, bucuria, de tinere\u021bea sufleteasc\u0103 a clericilor care se preg\u0103teau de plecare acas\u0103 \u0219i de \u00eent\u00e2mpinarea Sf. Pa\u0219ti.\nPrologul (primul capitol), considerat de unii critici (Mircea Scarlat) \u00een mod inexplicabil inutil, configureaz\u0103 unul dintre termenii opozi\u021biei pe care se \u00eentemeiaz\u0103 structura romanului: mina de aur\/ biserica, opozi\u021bie prezent\u0103 \u00een scenariul romanului sub diferite chipuri.\nTot \u00een acest capitol este descris drumul seminaristului Vasile Mure\u0219an, cu trenul \u0219i, apoi, cu c\u0103ru\u021ba, spre cas\u0103. Priveli\u0219tea v\u0103zut\u0103 pe geamul vagonului \u00eei sugereaz\u0103 \u201eo \u00eemp\u0103care ce coboar\u0103 lumina dulce din v\u0103zduhul albastru; \u00een zare, departe, cerul se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu p\u0103m\u00e2ntul \u00eentr-o cea\u021b\u0103 viorie\u201d. Drumul spre sat \u00een c\u0103ru\u021ba p\u0103rinteasc\u0103 prilejuie\u0219te scriitorului un tablou de natur\u0103: imaginea maiestuoas\u0103, de tainic\u0103 dumnezeire a muntelui. Acest spa\u021biu natural eman\u0103 numai s\u0103n\u0103tate \u0219i frumuse\u021be trupeasc\u0103 \u0219i sufleteasc\u0103.\nCu c\u00e2t se apropie de sat, t\u00e2n\u0103rul Vasile Mure\u0219an nu-\u0219i mai \u00eenc\u00e2nt\u0103 ochii cu frumuse\u021bea m\u0103rea\u021b\u0103 a muntelui, nu se mai \u00eembat\u0103 cu mireasma \u00eemb\u0103t\u0103toare a p\u0103durii \u0219i a paji\u0219tilor, nu mai aude c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rilor. Din sat vine tot mai deslu\u0219it o larm\u0103 seac\u0103, care love\u0219te auzul: \u201etoc, toc-toc-toc\u201d, av\u00e2nd drept tren\u0103 un huruit ciudat: \u201e[\u2026] piule b\u0103teau asurzitor pretutindeni. B\u0103rba\u021bi, femei, copilandri furnicau \u00een toate p\u0103r\u021bile pe drumuri, prin cur\u021bi, pe sub \u0219oproane. Aleg\u0103torii de aur st\u0103teau fr\u00e2n\u021bi de \u0219ale sp\u0103l\u00e2nd \u0219i cl\u0103t\u0103rind. Care \u00eenc\u0103rcate cu piatr\u0103 sc\u00e2r\u021b\u00e2iau pe drum [la Co\u0219buc sc\u00e2r\u021b\u00e2iau sub povara bucatelor]\u201d. Mereu din m\u0103runtaiele muntelui se auzeau detun\u0103turi, iar gurile negre ale b\u0103ilor r\u0103suflau o r\u0103coare umed\u0103. Satul e gura iadului.\nCu r\u0103bdare gospod\u0103reasc\u0103, scriitorul traseaz\u0103 spa\u021biul epic, prin trecerea de la mic la mare, de la particular la general \u0219i invers. Astfel, treptat, sunt introduse \u00een trama romanului diferitele toposuri necesare evenimentelor \u0219i fiin\u021b\u0103rii personajelor: muntele, ca imagine generic\u0103 a \u021a\u0103rii de Piatr\u0103, satul, biserica, birtul, casa \u0219i, bine\u00een\u021beles, mina. Descrierea satului e realizat\u0103 prin mici panouri or\u00e2nduite dup\u0103 principiul amintit: uli\u021ba pe care circul\u0103 ne\u00eentrerupt carele cu piatr\u0103 scoas\u0103 din min\u0103, casele cu ogr\u0103zile pline, nu cu vite, ci cu gr\u0103mezi de piatr\u0103 \u0219i din care r\u0103zbat ritmic zgomotele instala\u021biilor de sf\u0103r\u00e2mare a minereului \u0219i, \u00een fine, oamenii surprin\u0219i \u00een dou\u0103 locuri diferite, total opuse: c\u00e2rciuma, mereu plin\u0103, \u0219i biserica, frecventat\u0103 de tot mai pu\u021bini b\u0103ie\u0219i. \u00cen descrierea satului sunt re\u021binute am\u0103nunte care, cumulate, degaj\u0103 ideea c\u0103 activitatea lucrativ\u0103 a oamenilor (b\u0103rba\u021bi, femei, copii) nu este expresie a h\u0103rniciei, a spiritului gospod\u0103resc, ci a goanei dup\u0103 aur. Acestei munci \u201ede sclavie\u201d i se adaug\u0103 l\u0103comia \u0219i marea pl\u0103cere\/ desfr\u00e2ul de a cheltui banii ob\u021binu\u021bi din schimbarea aurului.\nTopografia spa\u021biului imaginat de scriitor e una cu t\u00e2lc. Sublinierile din urm\u0103torul citat ne apar\u021bin: \u201eAproape de biseric\u0103 era casa parohial\u0103, o cas\u0103 [\u2026] b\u0103tr\u00e2n\u0103, dar \u00eenc\u0103 bine conservat\u0103. Cu gr\u0103dini\u021b\u0103 cu flori, cu gr\u0103din\u0103 de zarzavaturi. De cealalt\u0103 parte a bisericii, spre r\u0103s\u0103rit [\u2026] se \u00een\u0103l\u021ba o cas\u0103 cu etaj [\u2026] ca o vil\u0103, zidit\u0103 de cur\u00e2nd. \u00centre cele dou\u0103 case se afl\u0103 cl\u0103direa prim\u0103riei, f\u0103r\u0103 personalitate. [\u2026]. Vila era locuin\u021ba notarului, [\u2026]Iosif Rodeanu. \u00cen curtea lui larg\u0103, piuele b\u0103teau mereu vara \u0219i iarna\u201d. \u00cen tot \u021binutul \u0219i \u00een V\u0103leni toate drumurile duc\u2026 la vila principalului \u201esocietar\u201d al minei Arhanghelii. Lu\u00e2ndu-\u0219i nevasta de bra\u021b cu putere \u0219i duc\u00e2nd-o la fereastr\u0103 , Iosif Rodean \u00eei zice: \u201eDar vino s\u0103-\u021bi ar\u0103t! - Vezi satul \u0103sta? \u00eentreb\u0103 Iosif zguduind-o. E al meu \u00eentreg, \u00eei bag \u00een buzunar pe to\u021bi v\u0103lenii, cu b\u0103i\u021bele lor cu tot! Vezi drumurile, potecile pe colnice? Toate trag, toate se-nt\u00e2lnesc la mine \u00een curte! Da, prive\u0219te ori\u00eencotr\u0103u vei voi! Peste foarte pu\u021bin timp nimeni nu va putea trece \u00eentre Cor\u0103bioara \u0219i muntele V\u0103lenilor f\u0103r\u0103 s\u0103 fi c\u0103lcat pragul cur\u021bii mele. Voi fi tot mai temut, tot mai puternic. Ce-mi pas\u0103 mie de-o zdrean\u021b\u0103 de slujb\u0103?\u201d Gestul \u0219i vorbele sunt adresate so\u021biei c\u00e2nd aceasta i-a repro\u0219at c\u0103 \u0219i-a dat demisia din slujba de notar. Acum el este directorul minei Arhanghelii.\nToponimele sunt alese cu clar\u0103 aten\u021bie de simbolizare: muntele \u00een care se afl\u0103 mina Arhanghelii se nume\u0219te Cor\u0103biu\u021ba; \u00een hotarul satului, pe munte, se afl\u0103 Izvorul Precistei \u0219i Poiana Cerbului. Urcu\u0219ul lui Iosif Rodeanu \u0219i al \u201esocietarilor\u201d la Poiana Cerbului e dificil \u0219i duce doar spre o ini\u021biere bahic\u0103. Cobor\u00e2rea nu e o re\u00eentoarcere, ci o pr\u0103v\u0103lire. Pentru \u201esocietari\u201d, aceste locuri nu mai sunt spa\u021bii sacre. \u00cen contrapunct, urmeaz\u0103 spa\u021biul scrisorilor dintre tinerii Elenu\u021ba \u0219i Vasile, expresie a sufletului lor curat.\nUn alt spa\u021biu t\u00e2lcuitor de sensuri este birtul, spa\u021biu demonic. \u00cen a\u0219teptarea c\u0103ru\u021bei care s\u0103-l duc\u0103 acas\u0103, t\u00e2n\u0103rul seminarist Vasile Mure\u0219an e nevoit s\u0103 \u00eennopteze la birtul-hotel din ora\u0219. \u00cen cr\u00e2\u0219m\u0103, \u00een jurul meselor \u00eenc\u0103rcate cu b\u0103utur\u0103, oamenii vorbesc \u00een \u0219oapt\u0103, misterios, av\u00e2nd \u201eprivirile aprinse\u201d, numai despre aurul de la Arhanghelii. Despre min\u0103, oameni povestesc \u201eadev\u0103rate minuni\u201d. Scriitorul introduce \u00een textura narativ\u0103 supersti\u021bii \u0219i legende, \u00eens\u0103 nu cu inten\u021bii etnografice ori pentru a da un oarecare pitoresc relat\u0103rii, ci pentru a face din ele semne premonitorii; unul dintre meseni poveste\u0219te: \u201esunt \u00eencredin\u021bat c\u0103 tot ce mi-a spus Vasile Ro\u0219u e adev\u0103rat [\u2026]Se opre\u0219te , prive\u0219te \u00eenfiorat \u00een sus: o flac\u0103r\u0103: <> . \u0218i pe l\u00e2ng\u0103 glasul \u0103sta mare se auzeau \u00eenc\u0103 multe [\u2026]flac\u0103ra s-a cobor\u00e2t de pe muntele Cor\u0103biu\u021ba, unde e baia Arhanghelii. Oamenii uit\u0103 u\u0219or, vorba altuia: – Da, roata norocului se schimb\u0103 a\u0219a de des.\u201d
\n\u201ePetrecania\u201d la birt sau la \u201eiarb\u0103 verde\u201d este spa\u021biul smintelii. Tabloul petrecaniei, din ziua Sf. S\u0103rb\u0103tori sau din oricare alt\u0103 zi, e demn de penelul flamand. Scriitorul noteaz\u0103 guri pline \u0219i largi, g\u00e2tlejuri care \u00eenghit f\u0103r\u0103 nesa\u021b m\u00e2ncare \u0219i mai ales b\u0103utur\u0103 cu plesc\u0103it de pl\u0103cere; gesturi bahice, c\u00e2ntece \u0219i urlete. Toc-toc-ul ciocanelor care sfarm\u0103 piatra aurifer\u0103 e \u00eenso\u021bit \u00een acela\u0219i ritm de ciocnitul paharelor \u0219i z\u0103ng\u0103nitul veselei. Abunden\u021ba de b\u0103utur\u0103 \u0219i m\u00e2ncare, pofta b\u0103ie\u0219ilor cu care le consum\u0103 nu mai au nimic sacru, nici umorul omenesc din textele lui Ion Budai-Deleanu, Ion Creang\u0103. Spectacolul petrecaniei a devenit hidos.
\nUrmat de Popescu, noul notar, de ve\u0219nicul \u201euniversitar\u201d Pruncu, de avoca\u021bii Popl\u0103ceanu, Stoica \u0219i doctorul Prin\u021bu, noapte de noapte Iosif Rodean petrecea la jocul de c\u0103r\u021bi, \u00een camera de \u201eoptsprezece carate\u201d din \u201eSplendit\u201d, noul hotel din ora\u0219. \u00cen camer\u0103 se auzeau numai f\u00e2\u0219\u00e2itul c\u0103r\u021bilor de joc, \u021b\u0103c\u0103nitul banilor \u0219i \u201ebubuitul focului din cuptor\u201d. Ceasuri \u00eentregi se urma jocul, iar \u201efumul\u201d de \u021bigar\u0103 se \u00eengro\u0219a tot mai mult, sticlele cu vin se de\u0219ertau una dup\u0103 alta. Juc\u0103torii nici nu mai sem\u0103nau a oameni, p\u0103reau ni\u0219te \u201emon\u0219tri\u201d. La un moment dat, \u201ecu fa\u021ba neagr\u0103-vine\u021bie\u201d cu \u201eochii bulbuca\u021bi \u0219i tulburi\u201d, Iosif Rodean izbi cu pumnul lui greu \u00een mas\u0103 strig\u00e2nd:
\n\u201e- Cheln\u0103r!
\n– La porunc\u0103, m\u0103ria-ta!
\n– Mas\u0103 nou\u0103, m\u00e2ncare, b\u0103utur\u0103, muzica s\u0103 vie! [\u2026] strig\u0103 \u0219i izbucni \u00eentr-un r\u00e2s mare, cu hohote sparte!\u201d
\nPaginile con\u021bin imaginea iadului, \u00een miniatur\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103.
\nLa simbolul casei \u0219i birtului, putem asocia dou\u0103 obiecte emblematice pentru lumea romanului, puse \u00een rela\u021bie de opozi\u021bie: c\u0103ru\u021ba care \u00eel duce pe t\u00e2n\u0103rul cleric Vasile spre cas\u0103 domol, parc\u0103 \u00een ritmul cosmic; \u0219i tr\u0103sura cu care, \u00een goan\u0103, Iosif Rodean str\u0103bate satul \u0219i ora\u0219ul.
\nFolosind tehnica simetriilor \u0219i a opozi\u021biilor, scriitorul introduce \u00een textura narativ\u0103, la intervale bine stabilite, descrierea diferitelor spa\u021bii, care, prin puterea lor de sugestie simbolic\u0103, puncteaz\u0103 m\u0103rirea \u0219i dec\u0103derea lui Iosif Rodean, directorul minei Arhanghelii. Pentru acest traseu \u0219i pentru starea lui de posedat este elocvent urm\u0103torul citat: primind vestea cea rea despre min\u0103, \u00eentr-o stare de trans\u0103, alearg\u0103 c\u0103lare, ca un demon, p\u00e2n\u0103 acolo \u0219i coboar\u0103 \u00een galerie. La ie\u0219irea din min\u0103, Rodean este un altul, \u00eemb\u0103tr\u00e2nise. Privind la grupul mut al b\u0103ie\u0219ilor con\u0219tien\u021bi acum de dezastru, are o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are \u0219i o izbucnire de diavol, doar tocmai ie\u0219ise din iad: \u201e- Pentru ce n-a\u021bi murit cu to\u021bii c\u00e2inilor? Cum de n-a\u021bi fost cu to\u021bii acolo, s\u0103 v\u0103 zdrobeasc\u0103 puterea iadului? Ce mai vre\u021bi? Pentru ce mai tr\u0103i\u021bi? Ave\u021bi \u00eenc\u0103 chef de via\u021b\u0103? Of, of, am s\u0103 v\u0103 ar\u0103t eu vou\u0103 via\u021b\u0103! \u2013 T\u0103cu o clip\u0103, apoi, schimonosindu-\u0219i \u00eengrozitor chipul, se holb\u0103 \u0219i mai tare la ei \u0219i le zice: v\u0103zut-a\u021bi pe dracu? Iaca dracu! \u0218i el \u00ee\u0219i scoase limba \u00eens\u00e2ngerat\u0103, lung\u0103. Mul\u021bi b\u0103ie\u0219i \u00ee\u0219i f\u0103cur\u0103 cruce, \u00eentorc\u00e2ndu-\u0219i capetele.\u201d
\nEste punctul culminant al hybrisului \u00een care a decurs \u00eentreaga lui via\u021b\u0103.
\nPrin titlu \u0219i foarte desele \u0219i variatele modalit\u0103\u021bi de referire la min\u0103, scriitorul face din ea personajul principal, simbolic al romanului. Mina de aur \u00ee\u0219i \u00eentinde umbra diavoleasc\u0103 asupra locului \u0219i a oamenilor. \u00cen r\u0103suflarea ei demonic\u0103 \u00eenghite nu numai iluziile oamenilor, ci \u0219i vie\u021bile lor.
\nC\u00e2nd a ales, cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, titlul Arhanghelii, ca emblem\u0103 pentru spa\u021biul romanului s\u0103u, preotul-scriitor a avut \u00een minte imaginea arhanghelilor din Apocalipsa. Romancierul, \u00een scopul tezei moral-cre\u0219tine \u00eencorporate \u00een scenariul epic al romanului s\u0103u, a cobor\u00e2t arhanghelii pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een oameni, f\u0103c\u00e2nd din ei demoni. Arhanghelii lui Ag\u00e2rbiceanu \u021bin liturghia \u00eembog\u0103\u021birii (Mircea Tomu\u0219). Ve\u0219nicul \u201estudinte\u201d Ungureanu le \u00eenchin\u0103 imnuri bahice pe care petrec\u0103re\u021bii, \u00een prag de isterie, le \u00eenso\u021besc cu strig\u0103te de \u201evivat\u201d \u0219i chiote urlate. Iosif Rodean este croit dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Lucifer, \u00eengerul r\u0103zvr\u0103tit, lacom de putere, pedepsit de Dumnezeu.
\n (*capitol din studiul \u00een lucru, Spa\u021biul \u00een romanul rom\u00e2nesc \u2013inventar fenomenologic)<\/p>\n

Bibliografia consultat\u0103
\nIon Ag\u00e2rbiceanu, Arhanghelii, Ed. Minerva, 1972
\n1.Mircea Zaciu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Ed. Minerva,1972
\n2.Ceasuri de sear\u0103 cu Ion Ag\u00e2rbiceanu, carte g\u00e2ndit\u0103 \u0219i alc\u0103tuit\u0103 de Mircea Zaciu, Ed Dacia, Cluj- Napoca,1982
\n3.Mircea Popa, Introducere \u00een opera lui Ion Ag\u00e2rbiceanu, Ed. Minerva,1982
\n4.Mircea Tomu\u0219, Arhanghelii lui Ion Ag\u00e2rbiceanu \u00een Romanul romanului rom\u00e2nesc, vol.1, Ed Gramar, 1999
\n5.Cornel Regman, Ag\u00e2rbiceanu \u0219i demonii, Ed. Paralela 45, 2001<\/p>\n


\nGina ZAHARIA<\/strong>
\n\"\"

diez pentru tine<\/strong><\/p>\n

a\u0219 fi vrut s\u0103 salvez albinele \u00eenecate \u00een miere
\ndar stupii mei erau departe \u00eei pierdusem \u00eentr-un decembrie
\nceva mai b\u0103tr\u00e2n dec\u00e2t fotograful viselor noastre
\na\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd crezi \u00een iubire mi-a spus un c\u0103l\u0103tor
\ncare trecuse pe acolo
\nvenea dintr-o carte de pove\u0219ti
\n\u0219i mi-a mai zis c\u0103 a v\u0103zut numele meu pe o bucat\u0103 de lemn
\n \u00een Atlantic
\napoi a disp\u0103rut \u00een noaptea care se apropia cu o baionet\u0103 sub bra\u021b<\/p>\n

ei da
\nAtlanticul e \u00een inim\u0103 dac\u0103 vrei
\ntrebuie s\u0103 \u0219tii geografie pur\u0103 s\u0103-l afli i-am r\u0103spus
\ndar nu m-a auzit nimeni<\/p>\n

apoi am adunat neghina din g\u00e2nduri \u0219i am aruncat-o peste pr\u0103p\u0103stii
\nveneau vulturi \u00een stoluri dar nu m-am temut c\u00e2t\u0103 vreme
\nle-am \u00eenf\u0103\u0219urat ghearele cu cear\u0103
\nc\u00e2ndva le \u00eemprumutasem aripile
\ns\u0103 pot trece iarna \u00een care m-am trezit descul\u021b\u0103
\nprin troiene
\nde atunci nu m\u0103 mai sperii de planarea pe arii \u00eentinse
\nce hotare au scrijelit bra\u021bele mele
\nc\u00e2te focuri au stins \u0219i ce ziduri au \u00een\u0103l\u021bat s\u0103 ating\u0103 setea boreal\u0103<\/p>\n

a\u0219a m-am trezit negustor de lumin\u0103 talerul meu nu m\u0103 minte
\naurul e pentru ho\u021bi p\u00e2inea pentru \u00eentemni\u021ba\u021bi
\n\u0219i am p\u0103strat un diez pentru tine<\/p>\n


\nCodru\u021ba VANCEA<\/strong>
\n\"\"

Glum\u0103<\/strong><\/p>\n

nu sunt sarcastic\u0103
\n\u00eemi doresc o via\u021b\u0103 elastic\u0103
\na\u0219 putea s\u0103 o \u00eentind mai tare pe anumite locuri
\ns\u0103 o fac s\u0103 cedeze unde nu-mi place
\ns\u0103 o r\u0103sucesc
\ns\u0103 o \u00eenjum\u0103t\u0103\u021besc
\ns\u0103 o fac un pic mai lung\u0103 doar c\u00e2t s\u0103-mi ajung\u0103
\ns\u0103-i dau drumul brusc
\nc\u00e2nd nu-mi mai pas\u0103
\n\u0219i s-o \u00eentind din nou
\ns\u0103 o fac mai frumoas\u0103<\/p>\n


\nSpre poezie<\/strong><\/p>\n

desfac bagaje…
\ng\u00e2ndurile zboar\u0103, e foarte cald
\nne recunoa\u0219tem locurile pl\u0103cute din cas\u0103
\nmicile obiceiuri l\u0103sate pe aici…
\ncasa prinde via\u021b\u0103 cu venirea noastr\u0103,
\ntoat\u0103 mobila e din nou \u00een mi\u0219care
\ncu lumini \u0219i umbre de sear\u0103,
\ntelevizorul e din nou conectat
\ni se aude bine glasul familiar
\ngreierii c\u00e2nt\u0103 \u00eenamora\u021bi prin gr\u0103din\u0103
\no alt\u0103 zi fierbinte se anun\u021b\u0103
\nne vom ascunde prin birourile cu aer condi\u021bionat…
\nne vom relua grijile, treburile m\u0103runte
\npres\u0103rate cu amintiri de farniente
\n\u0219i cu noi proiecte
\nrobinsonade
\nprin insulele paradisiace
\nale min\u021bii<\/p>\n


\nWhishes<\/strong><\/p>\n

am vrut s\u0103 fiu
\no poezie
\nf\u0103r\u0103 vers
\nun text ales dintr-o scrisoare
\nde dragoste
\na message in a bottle
\nby English rock band The Police
\ndar cum
\nnu sunt poet\u0103
\nnu \u0219tiu s\u0103 scriu nici o scrisoare
\nnu pot s\u0103 m\u0103 strecor ca un r\u0103va\u0219
\nuitat pe mare
\nm-am hot\u0103r\u00e2t
\ns\u0103 fiu
\nmai simplu:
\no fat\u0103 oarecare<\/p>\n


\nM\u0103rturisire<\/strong><\/p>\n

la picioarele tale
\nuniversul meu
\nse clatin\u0103
\ndeparte de mine
\nse aud aripi
\napoi mult\u0103 lini\u0219te
\n\u00eentr-un \u00eentuneric bl\u00e2nd
\npoe\u021bii dorm
\ndoar eu scriu
\ndoar eu
\nscriu \u0219i
\niert
\nnici un cuv\u00e2nt<\/p>\n


\nPuncte cardinale<\/strong><\/p>\n

uneori devenim at\u00e2t de mici
\nc\u00e2t un punct
\ndintr-o fraz\u0103
\ndintr-un aliniat
\npunctul acela nesigur \u0219i speriat
\ncare-\u0219i caut\u0103 locul
\n\u0219i norocul
\n\u00eentre o virgula
\nfugar\u0103
\n\u0219i o idee – sc\u00e2nteie
\ncare s-a \u00eencheiat
\nuneori ne adun\u0103m trei puncte
\ndin prietenie
\n\u0219i g\u00e2ndul t\u0103cut fuge pe h\u00e2rtie
\nsuntem puncte comune
\nc\u00e2nd avem ce ne spune
\nsau puncte \u00een mul\u021bimi disjuncte
\nc\u00e2nd ne batem pe puncte
\nconstat c\u0103
\nsunt un punct aruncat
\n\u00een cotidian
\nm\u0103 simt foarte recunosc\u0103tor \u0219i
\norientat
\ncelor patru puncte cardinale<\/p>\n


\nEfemer<\/strong><\/p>\n

m\u0103 mir
\nm\u0103 sucesc
\nm\u0103-nchin
\nnu reu\u0219esc
\ns\u0103 uit, s\u0103 iert, s\u0103 tac
\ns\u0103 m\u0103 \u00eempac cu g\u00e2ndul
\nc\u0103 versurile mele
\nle va duce v\u00e2ntul<\/p>\n


\nConstan\u021ba<\/strong><\/p>\n

buzele-i sunt foarte ro\u0219ii
\nochii ei par tot mai gri
\nc\u00e2nd r\u00e2de Constan\u021ba
\no felin\u0103
\nce-\u0219i decoreaz\u0103 singur\u0103
\nunghiile
\npar inofensive
\npuse pe mas\u0103
\nl\u00e2ng\u0103 ce\u0219tile de cafea
\ndin buc\u0103t\u0103ria sa
\n\u0219tiu \u00eens\u0103 bine desena
\nsemne amenin\u021b\u0103toare
\n\u00een locuri comune \u0219i-n locuri
\nprivilegiate
\nce\u0219tile prietenelor
\nsunt adunate
\nvexat\u0103 Constan\u021ba
\nvars\u0103 con\u021binutul sufletelor
\n\u00een chiuveta imaginar\u0103
\nle arunc\u0103 \u00een ma\u0219ina cu g\u00e2nduri murdare
\nse a\u0219az\u0103 la televizor
\ncu unghiile ei lungi \u0219i colorate
\nascult\u0103 atent\u0103 cu spr\u00e2ncenele ridicate
\n\u0219tirile
\nproaspete, neconsumate<\/p>\n

Vara-n lumin\u0103 polar\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00eenc\u0103 mai am \u00een m\u00e2na mea dreapt\u0103
\no can\u0103
\ncu ceai de iasomie
\nde c\u00e2te ori beau din ea
\n\u00eemi pare c\u0103 e iarn\u0103
\n\u0219i sunt plecat\u0103
\n\u00eentr-o \u021bar\u0103 cu lumin\u0103 polar\u0103
\nnu \u0219tiu cum \u0219i de ce
\nneuronii-mi
\npar vii
\ncam 20 de ore pe zi
\ne miezul nop\u021bii
\n\u00eemi spune po\u0219ta\u0219ul la interfon
\ndeschide\u021bi-mi u\u0219a
\nc\u0103ldur\u0103 mare
\nave\u021bi o scrisoare
\ncred c\u0103 vine de la mare
\ndin scrisoarea deschis\u0103
\ncad litere \u00een cana mea
\nlitera D
\nlitera R
\nlitera A
\nlitera G
\n\u0219i
\nun semn de \u00eentrebare
\nce-\u0219i scoate capul din ceaiul meu
\nm\u0103 prive\u0219te mirat
\n\u00eei caut punctul uitat
\npe fundul c\u0103nii
\nnu scriu scrisori \u00een aceast\u0103 var\u0103
\na\u0219tept s\u0103 vin\u0103 iarna polar\u0103
\natunci voi scrie scrisori
\nmoderne
\ncf, fb, mc, wtf, vb, omg, lol, rotfl
\nvor fi semne ale tinere\u021bii mele
\nbrb<\/p>\n


\nC\u00e2te ceva despre moarte<\/strong><\/p>\n

moartea vine c\u0103lare pe-un cal alb
\nnu te \u00eentreab\u0103 cum ai tr\u0103it
\nc\u00e2t ai fost de iubit
\nnu o preocup\u0103 dac\u0103 ai fost un personaj t\u0103cut
\nsau dac\u0103 ai vorbit prea mult
\nte ia pe sus l\u00e2ng\u0103 ea
\n\u00een \u0219a
\ntu \u00eencerci s\u0103 \u021bipi
\ns\u0103 faci scandal
\ns\u0103 o acuzi c\u0103 o dai \u00een tribunal
\ntimid \u00eei dai bine\u021be
\n\u0219i \u00eei poveste\u0219ti c\u0103 vrei s\u0103 faci
\npu\u021bin mai mul\u021bi purici
\npe aici
\nmoartea d\u0103 bici
\n\u0219i calul
\ne alb ca varul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ISTORIE LITERAR\u0102 Ionel POPA Ion Ag\u00e2rbiceanu – ARHANGHELII – SPA\u021aIUL IADULUI<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12072"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12072"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12072\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12073,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12072\/revisions\/12073"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12072"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12072"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12072"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}