{"id":12022,"date":"2020-11-15T22:47:41","date_gmt":"2020-11-15T19:47:41","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12022"},"modified":"2020-11-15T22:47:41","modified_gmt":"2020-11-15T19:47:41","slug":"literadura-nr-10-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=12022","title":{"rendered":"Literadura nr. 10 (4)"},"content":{"rendered":"

Florentina Loredana DALIAN<\/strong>
\n\"\"

Ceasul din gar\u0103<\/strong> (continuare)<\/em><\/p>\n

Ei, dar au fost \u0219i lucruri frumoase, chiar
\namuzante, care s-au petrecut pe la noi.
\nCum a fost atunci c\u00e2nd a venit
\nCeau\u0219escu, ha, ha! Era zor mare, trebuia s\u0103 se
\nconstruiasc\u0103 peste noapte ni\u0219te locuin\u021be pentru
\nchinezi. Tocmai ne \u00eenfr\u0103\u021bisem cu ei, ceape-ul
\nnostru \u00ee\u0219i pusese o firm\u0103 mare cu \u201ePrietenia
\nrom\u00e2no-chinez\u0103\u201d. Dar \u0103ia, mici, mici, da’ tot
\naveau nevoie s\u0103 fie caza\u021bi undeva. \u0218i hai cu
\nelanul socialist s\u0103 construim cu\u0219meliile.
\nTovar\u0103\u0219u’ s-a deplasat special pentru asta,
\nvenise s\u0103 vad\u0103 cum merg treburile \u0219i s\u0103 le dea
\nindica\u021bii inginerilor. \u0102ia se c\u0103caser\u0103 pe ei, c\u00e2t
\nerau de ingineri. C\u0103 ce s-or face dac\u0103 n-or
\n\u00een\u021belege ce vrea s\u0103 spun\u0103 nea Nicu. P\u0103i nici nu
\n\u0219tiu cum ar fi vrut s\u0103 se-n\u021beleag\u0103, c\u0103 doar
\nvorbeau limbi diferite. A venit cu trenul, l-am
\n\u00eent\u00e2mpinat cu p\u00e2ine \u0219i cu sare. Cam tremurau
\nn\u0103dragii \u0219i pe mine, dar am sc\u0103pat repede c\u0103
\nau venit \u0103i mari \u0219i l-au luat s\u0103-l duc\u0103 s\u0103-i arate
\nm\u0103re\u021bele realiz\u0103ri. Ne \u00eencurcase mersul
\ntrenurilor mai ceva ca pisica i\u021bele la r\u0103zboi.
\nDar ce puteai s\u0103 faci?
\n\u0218antierul era \u00een plin av\u00e2nt, toat\u0103 lumea-n p\u0103r,
\nc\u0103lare pe utilaje, pe meserie. El s-a a\u0219ezat \u00een
\nmijloc, cum \u00eei pl\u0103cea, \u0219i a-nceput s\u0103 dea din
\nm\u00e2ini \u00een toate direc\u021biile de parc\u0103 f\u0103cea dans
\ntematic. \u0102ia, chiauni\u021bi, nu mai \u0219tiau dup\u0103 care
\nm\u00e2n\u0103 s\u0103 se uite. \u201eFace\u021bi a\u0219aaa\u201d \u0219i f\u00e2lf\u00e2ia m\u00e2na
\nde trei ori, \u00een timp ce creierele \u0103lora \u00eencinse
\nnu mai d\u0103deau de cap\u0103t problemei. \u201eDincoace
\ns\u0103 face\u021bi a\u0219aaa\u201d – \u0219i f\u00e2lf\u00e2ia m\u00e2na ailalt\u0103. \u0218i
\ncum st\u0103tea el acolo \u00eenconjurat de o gr\u0103mad\u0103
\nde coco\u0219a\u021bi, numai ce se aude o voce
\nputernic\u0103 prin sta\u021bie. Era macaragiul care, de-acolo
\ndin v\u00e2rful cabinei, nu prea vedea bine
\nce se petrece pe jos \u0219i i-a strigat prin sta\u021bie
\nleg\u0103torului de sarcin\u0103:
\n– D\u0103 tigva aia nenorocit\u0103 la o parte din
\nc\u00e2rligul macaralei, c\u0103 \u0103sta nu \u0219tie multe \u0219i-odat\u0103-
\ni vine s\u0103 intre-n balans c\u00e2nd te a\u0219tep\u021bi
\nmai pu\u021bin! \u0218i zi-i la tembelu-\u0103la s\u0103-\u0219i pun\u0103
\ncasca, de ce n-o poart\u0103? M\u0103 b\u0103ga\u021bi \u00een
\npu\u0219c\u0103rie, nenoroci\u021bilor, c\u0103 dac\u0103 fac vreun
\naccident, nu r\u0103spunde\u021bi niciunul pentru mine!
\nS\u0103racul, de unde era s\u0103 \u0219tie c\u0103 \u201etigva\u201d era
\nluminatul cap al Tovar\u0103\u0219ului care auzise totul
\nprin sta\u021bie. Asisten\u021ba a-nm\u0103rmurit, de nu se
\nmai auzea nici fo\u0219netul ierbii. De p\u0103\u021bit, a p\u0103\u021bit-o
\ndoar macaragiul. Tovar\u0103\u0219ii lui credeau c\u0103 n-o
\ns\u0103-l mai vad\u0103, dar n-a fost a\u0219a. L-au
\nbumb\u0103cit ni\u021bel la beci, \u00eencerc\u00e2nd o reeducare
\n\u00een for\u021b\u0103, \u0219i-apoi i-au dat drumul, c\u0103 era
\nsingurul macaragiu autorizat \u0219i lucr\u0103rile
\ntrebuia s\u0103 fie terminate, nu suportau am\u00e2nare.
\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, chinezii n-au mai venit, nu \u0219tiu
\nde ce \u0219i-au anulat vizita, iar construc\u021biile au
\nr\u0103mas la stadiul la care ajunseser\u0103 c\u00e2nd s-a
\naflat vestea \u0219i s-a dat ordinul de sistare.
\nR\u0103m\u0103seser\u0103 f\u0103r\u0103 acoperi\u0219, le-a plouat \u0219i, p\u00e2n\u0103
\nla urm\u0103, timpul a m\u00e2ncat din ele p\u00e2n\u0103-au
\najuns ni\u0219te ruine. Singurul folos a fost c\u0103
\nmult\u0103 vreme au servit ca loc de joac\u0103 pentru
\ncopii, ce mai v-a\u021bi-ascunselea \u00eencingeau!
\nEeei, lume de ieri, lume de azi, lume f\u0103r\u0103
\nc\u0103p\u0103t\u00e2i! Pe Tovar\u0103\u0219ul nu l-a interesat nimic \u00een
\nafar\u0103 de construc\u021biile alea r\u0103mase neterminate.
\nNici dac\u0103 lumea moare de foame, nici dac\u0103
\nare ce-nc\u0103l\u021ba ori cu ce se-nc\u0103lzi. Dar m\u0103
\ng\u00e2ndesc c\u0103, \u0219i dac\u0103 l-ar fi interesat, cine ar fi
\navut curajul s\u0103-i spun\u0103. Poate doar nebunul
\nsatului, dar pe \u0103la nu-l b\u0103ga nimeni \u00een seam\u0103.
\nCe s\u0103-l mai fi interesat alte drame, cu copii
\ntrimi\u0219i de-acas\u0103 \u00een noaptea de Cr\u0103ciun, ori cu
\nin\u0219i care sf\u00e2r\u0219eau sub ro\u021bile trenului?
\nAlea fuseser\u0103 de mult. Acum, erau altele. Tot
\nmai multe \u0219i tot mai rele. \u0218i lumea s-a-ntors la
\nale ei, fiecare \u00eencerca s\u0103 se descurce cum s-o
\nputea, cu ce s-o brodi… Multe a v\u0103zut ceasul
\n\u0103sta pe care eu am grij\u0103 s\u0103-l \u00eentorc, chiar \u0219i
\nacum c\u00e2nd nu mai intereseaz\u0103 pe nimeni ora
\n\u00eentr-o gar\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103. C\u00e2te \u00eent\u00e2lniri, c\u00e2te
\ndesp\u0103r\u021biri, c\u00e2te a\u0219tept\u0103ri, c\u00e2te alte lucruri f\u0103r\u0103
\nrost!
\nAici, \u00een gar\u0103, \u00ee\u021bi dai seama cel mai bine de
\ncum trece timpul. Vezi aproape mereu aceia\u0219i
\noameni urc\u00e2ndu-se \u00een acelea\u0219i trenuri,
\nnaveti\u0219ti dup\u0103 care po\u021bi s\u0103-\u021bi pui ceasul. \u00cei vezi
\n\u0219i azi, \u0219i m\u00e2ine \u0219i peste zece ani. \u00centr-o via\u021b\u0103
\nde om, \u00eei vezi pe mul\u021bi \u00eemb\u0103tr\u00e2nind, tr\u0103indu-\u0219i
\nanotimpurile. Pe al\u021bii deodat\u0103 nu-i mai vezi.
\n\u0218i te \u00eentrebi ce-i cu ei, prin ce lumi s-au dus,
\ndac\u0103 vor mai trece vreodat\u0103. Dispar \u0219i se duc,
\na\u0219a, f\u0103r\u0103 o vorb\u0103, ca \u0219i c\u00e2nd tu n-ai fi contat,
\nca \u0219i c\u00e2nd n-ai fi fost pentru ei aicea zi-noapte,
\nvar\u0103-iarn\u0103, s\u0103 le opre\u0219ti trenul, s\u0103 le
\ndai pornirea, s\u0103 ai grij\u0103 s-ajung\u0103 la destina\u021biile
\nlor. \u0218i al\u021bii le iau locul, mereu al\u021bii, iar c\u00e2nd \u00ee\u021bi
\ndai seama c\u0103 uite, se poate tr\u0103i \u0219i f\u0103r\u0103 ei, c\u0103
\nlumea nu s-a schimbat, dec\u00e2t acolo, undeva
\nprin tine, \u00ee\u021bi vine s\u0103 te \u00eentrebi ce-i omul. Dac\u0103
\n\u0219i din via\u021b\u0103 disp\u0103rem la fel ca din gar\u0103, mai
\nconteaz\u0103 \u00een c\u00e2te trenuri ne-am urcat, dac\u0103 le-am
\nprins la timp, dac\u0103 ne-au dus unde
\ntrebuie?
\n\u0218i c\u00e2te lacrimi n-am v\u0103zut! Nic\u0103ieri nu vezi
\nmai multe lacrimi ca-n g\u0103ri. Eu am v\u0103zut
\nat\u00e2tea c\u0103, dac\u0103 le-a\u0219 fi adunat, ne-am mai fi
\npricopsit cu-o Dun\u0103re. Chiar a\u0219a, de ce se
\npl\u00e2nge mai mult \u00een g\u0103ri dec\u00e2t \u00een cimitire? O fi
\n\u0219i gara tot un cimitir. \u00cen care-\u021bi \u00eengropi visele,
\nneajunsurile, r\u0103bd\u0103rile, speran\u021bele alea
\ndegeaba. E \u0219i asta o lume, o adun\u0103tur\u0103
\npestri\u021b\u0103, dar, dac\u0103 o prive\u0219ti de sus, \u00ee\u021bi pare ca
\nunul. \u0218i \u00een\u021belegi c\u0103 toat\u0103 forfoteala asta-i
\nzadarnic\u0103. Te duci \u0219i vii, de parc\u0103 n-ai avea ce
\nface. Eu n-am mai plecat de-atunci. De c\u00e2nd
\ncu mersul prin noapte p\u00e2n\u0103-n Satu Vechi,
\nn-am mai mers at\u00e2t de mult niciodat\u0103.
\nDe-atunci, am r\u0103mas cu groaz\u0103 de mers. M\u0103
\nsperie drumul, m\u0103 sperie cap\u0103tul, m\u0103 sperie ce
\nlas \u00een urm\u0103. \u0218i lupii care url\u0103, p\u00e2ndind la
\nmarginea p\u0103durii. To\u021bi avem lupi care url\u0103 \u00een
\np\u0103durile din suflet \u00een care ne mai ascundem
\nuneori. Din p\u0103durea asta a mea, se aud uneori
\npl\u00e2nsete \u00een\u0103bu\u0219ite. Nu prea \u0219tiu eu ale cui
\nsunt, or fi ale str\u0103mo\u0219ilor, ale copilului care-am
\nfost, ale tuturor copiilor pe care nu i-am
\nn\u0103scut… C\u00e2nd pl\u00e2nge c\u00e2te unul \u00een mine, fac
\nlini\u0219te, s\u0103-l pot auzi. \u00cencerc s\u0103-i \u00een\u021beleg
\nsc\u00e2ncetul \u0219i ce vrea s\u0103-mi spun\u0103. Dar eu nu
\npl\u00e2ng niciodat\u0103, nuuu. La ce bun s\u0103 pl\u00e2ngi,
\nc\u00e2nd toate trec, cum trec trenurile astea
\nm\u0103rfare care, mai nou, nici nu mai opresc.
\nAt\u00e2ta doar, \u00ee\u0219i car\u0103 marfa prin lume. \u0218i noi am
\ncam ajuns marf\u0103 unii pentru al\u021bii. Marf\u0103
\nieftin\u0103 \u0219i cu termen de valabilitate gata
\nexpirat. Rar mai g\u0103se\u0219ti c\u00e2te-un om, cum l-am
\ng\u0103sit eu pe nea Mi\u0219u, fie-i \u021b\u0103r\u00e2na u\u0219oar\u0103. Ori
\npoate el m-o fi g\u0103sit, pe mine, cine \u0219tie? C\u00e2nd
\ntrebuie s\u0103 se-nt\u00e2lneasc\u0103 om cu om,
\nse-nt\u00e2mpl\u0103, domnule. Ce a\u0219 fi fost eu f\u0103r\u0103 nea
\nMi\u0219u? Unde m-a\u0219 fi dus, ce-a\u0219 fi f\u0103cut. Poate
\navea \u0219i tata dreptate, c\u0103 Dumnezeu are grij\u0103 \u0219i
\nnu ne las\u0103. Pentru mine, Dumnezeu a
\n\u00eembr\u0103cat haine de impiegat. Mi-a dat s\u0103
\nm\u0103n\u00e2nc, un loc s\u0103 m-ad\u0103postesc, o brum\u0103 de
\neduca\u021bie \u0219i mi-a dat un rost. \u0218i ceasul \u0103sta,
\nceasul \u0103sta, singurul lucru care mai mi\u0219c\u0103 \u0219i
\ncare m\u0103 leag\u0103 de el. Ceasul care trebuie s\u0103
\nmearg\u0103 ceas, singura garan\u021bie c\u0103 lumea asta
\nmai exist\u0103, c\u0103 n-a murit de tot, c\u0103 poate nu-i
\ntotul \u00een zadar.
\nMi-am amintit Orbul. El a f\u0103cut parte din
\ndecorul g\u0103rii mul\u021bi ani. Se aciuase ca un c\u00e2ine
\nde pripas, de nu se \u0219tie unde, st\u0103tea pe o
\nbanc\u0103, retras, f\u0103r\u0103 s\u0103 deranjeze pe nimeni. Se
\nhr\u0103nea cu ce primea, purta acelea\u0219i haine
\nlustruite de timp \u0219i \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103 o carte. Asta
\nera ciud\u0103\u021benia lui. C\u00e2nd mi-au c\u0103zut ochii
\nasupra lui \u0219i mi-am dat seama pentru prima
\ndat\u0103 c\u0103 e orb, m-a intrigat povestea cu cartea
\n\u0219i l-am \u00eentrebat dac\u0103 era \u00een Braille. A negat \u0219i
\natunci, contrariat, l-am \u00eentrebat de ce \u021bine
\ncartea aia mereu \u00een m\u00e2n\u0103. A z\u00e2mbit. Am scos
\ncu cle\u0219tele cuvintele de la el, dar, p\u00e2n\u0103 la
\nurm\u0103, am \u00een\u021beles: nu voia s\u0103 se foloseasc\u0103 de
\nhandicapul lui pentru a impresiona \u0219i a cer\u0219i.
\nCredea c\u0103 p\u0103c\u0103le\u0219te astfel, lumea, care \u0219i-ar fi
\nputut imagina c\u0103 cite\u0219te. Atunci l-am privit
\naltfel. C\u00e2nd e plin\u0103 lumea de handicapa\u021bi
\n\u00eenchipui\u021bi, omul \u0103sta care avea un handicap
\ndin na\u0219tere, care nu cuno\u0219tea lumina zilei \u0219i
\nchipul acestei lumi, \u021binea cu tot dinadinsul s\u0103
\n\u00ee\u0219i ascund\u0103 neputin\u021ba pentru a nu se crede c\u0103
\nse folose\u0219te de ea.
\nUn fel de sf\u00e2nt. M\u00e2nca pu\u021bin, vorbea pu\u021bin, nu
\ncerea nimic de la via\u021b\u0103. De bun\u0103tatea lui \u00ee\u021bi
\nd\u0103deai seama c\u00e2nd vedeai cum \u00eei dau t\u00e2rcoale
\ncopiii \u0219i c\u00e2inii. \u0218i el \u00eei iubea. \u00cei m\u00e2ng\u00e2ia \u0219i
\nvorbea cu ei. Aproape c\u0103 doar atunci c\u00e2nd
\navea copii \u0219i c\u00e2ini prin preajm\u0103 i se dezlega
\nlimba. \u201eDe ce?\u201d \u2013 l-am \u00eentrebat. \u201eSuflete
\ncurate\u201d \u2013 mi-a r\u0103spuns.
\nMi-a vorbit mai mult o singur\u0103 dat\u0103,
\nspun\u00e2ndu-mi lucruri aproape de ne\u00een\u021beles,
\ncare p\u0103reau s\u0103 nu aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 unele cu altele.
\nMai t\u00e2rziu le-am pus cap la cap \u0219i am \u00een\u021beles
\nc\u0103 aveau logic\u0103. Nu \u0219tiu de unde venise. P\u0103rea
\nun pustnic uitat de timp. De timp \u0219i de lume.
\nVoi zice\u021bi orbului orb \u0219i orbii sunte\u021bi voi…
\nN-are treab\u0103 cu cinstea \u0219i omenia… Ave\u021bi
\ngrij\u0103 s\u0103 nu r\u0103ci\u021bi planeta cu r\u0103utatea voastr\u0103!
\nVou\u0103 v\u0103 pune\u021bi c\u00e2te dou\u0103 fulare la g\u00e2t, de voi
\nave\u021bi mereu grij\u0103… uite trenul… trenul nu
\npoate s\u0103-i separe pe \u0103i buni de \u0103i r\u0103i…
\nnumai Dumnezeu… oile vor sta de-a dreapta
\nTat\u0103lui… cine sunte\u021bi voi s\u0103 judeca\u021bi, vede\u021bi-v\u0103
\nde aurul din\u021bilor vo\u0219tri, m\u00e2nca\u021bi p\u00e2inea
\ncea de toate zilele \u0219i l\u0103sa\u021bi-i pe semenii
\nvo\u0219tri… Sunt orb, sunt orb, sunt orb! Ce
\nfericire, ce liberate! Ochii ne duc \u00een p\u0103cat,
\npoarta dorin\u021belor, inimi fr\u00e2nte, omoruri,
\nlovituri sub centur\u0103… toate se fac cu ochii.
\nF\u0103r\u0103 ei, nu e\u0219ti bun de nimic, nici s\u0103 omori un
\nc\u00e2ine, e\u0219ti omul lui Dumnezeu, care vede pe
\ndin\u0103untru. Tu ai o ran\u0103 acolo, mai
\ns\u00e2ngereaz\u0103, nu tare… n-a fost nimeni s-o
\n\u00eenchid\u0103 la timp, nu-i nimeni s\u0103 pun\u0103 m\u00e2inile…
\nCine, cine zice c\u0103-i prea fericit? Cine d\u0103 via\u021ba
\nlui pentru prietenii s\u0103i? \u201e\u00cen lume, necazuri
\nve\u021bi avea…\u201d Se-ntunec\u0103. Noaptea, to\u021bi suntem
\norbi, dar nu to\u021bi vedem pe din\u0103untru. Noaptea
\nne \u00eenvele\u0219te ca o plapum\u0103, dormim, dormim,
\ndar nu somnul acela… mai e ceva, mai e de
\nf\u0103cut, de legat, de dezlegat, nu pleca\u021bi! Trenul
\nva sta\u021biona un minut, minutul acela care
\npoate face diferen\u021ba. Minutul \u00een care se
\nhot\u0103r\u0103\u0219te dac\u0103 e\u0219ti orb sau nu, dac\u0103 pleci sau
\nr\u0103m\u00e2i, dac\u0103 te m\u00e2ntuie\u0219ti sau… Bucura\u021bi-v\u0103
\nde minutul vostru, da\u021bi Cezarului ce-i al lui,
\nnu mai huli\u021bi, nu mai jupui\u021bi pieile sufletului,
\njuca\u021bi-v\u0103 mult cu copiii! Nu-i iubi\u021bi doar pe ai
\nvo\u0219tri! Voi n-ave\u021bi nimic! Cu c\u00e2t
\nv\u0103-ncr\u00e2ncena\u021bi \u0219i v\u0103 ag\u0103\u021ba\u021bi ca ni\u0219te iedere,
\ncu at\u00e2t sunte\u021bi mai s\u0103raci, mai f\u0103r\u0103 de rost,
\nmai jupui\u021bi de omenie. Dumnezeu nu v-a f\u0103cut
\nr\u0103i. \u021aine\u021bi minte! \u00centoarce\u021bi-v\u0103 acas\u0103! Acas\u0103 e
\ncel mai bine, Acas\u0103 e\u0219ti al cuiva, g\u0103se\u0219ti un
\npunct de sprijin, un cuv\u00e2nt, ceva…
\nNu mai trece\u021bi prin via\u021b\u0103 ca trenurile prin
\ng\u0103ri!<\/em>
\nEu n-am trecut prin g\u0103ri, eu am stat. Trenurile
\nmele nu m-au dus nic\u0103ieri, doar mi-au trecut
\nprin fa\u021ba ochilor, gr\u0103bite, albastre \u0219i murdare.
\nPline de oameni colc\u0103ind… unii vii, dar cei
\nmai mul\u021bi dintre ei mor\u021bi. Sau, m\u0103 rog,
\nadormi\u021bi pentru via\u021b\u0103. T\u00e2r\u00e2ndu-\u0219i pa\u0219ii de ici-colo,
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce vor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce caut\u0103…
\nOdat\u0103, c\u00e2nd Sa\u0219a era mic, l-am v\u0103zut
\nplimb\u00e2nd o cioar\u0103 de-o arip\u0103, de colo-colo.
\nL-am \u00eentrebat dac\u0103 e vie sau moart\u0103.
\nR\u0103spunsul a fost magistral: \u201eE \u015fi vie, e \u015fi
\nmoart\u0103\u201d. Era vie, \u00eentruc\u00e2t mai mi\u015fca, dar
\nmoart\u0103 pentru c\u0103 fusese \u00eempu\u015fcat\u0103 \u015fi era \u00een
\ncurs de a-\u015fi da duhul. \u015ei vii \u015fi moarte, cel mai
\nadesea a\u015fa l\u0103s\u0103m cele din via\u0163a noastr\u0103.
\nIubirile, pasiunile… nici nu le l\u0103s\u0103m \u00een via\u0163\u0103,
\nnici nu le omor\u00e2m. Le d\u0103m \u00een cap, apoi
\na\u015ftept\u0103m cu la\u015fitate s\u0103-\u015fi dea singure duhul.
\nN-avem curajul s\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103m p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.
\nApoi le t\u00e2r\u00e2m de-o arip\u0103, a\u015fa, vii \u015fi moarte \u00een
\nacela\u015fi timp, de-a lungul existen\u0163ei noastre.
\nOdat\u0103 cu ele, \u015fi noi, jum\u0103tate tr\u0103im, jum\u0103tate
\nmurim. Doar c\u0103 nu ne mai d\u0103m seama. Via\u0163a
\n\u015fi moartea convie\u0163uiesc la-n\u0163elegere printr-un
\npact tacit. Dac\u0103 \u00eentrebi un adult despre ceva \u2013
\nindiferent ce \u2013 dac\u0103 e viu sau mort, \u00ee\u0163i va
\nr\u0103spunde ori, ori. Copiii au darul de-a
\nsurprinde mai fidel realitatea, exprim\u00e2nd-o fie
\n\u015fi prin acest paradox \u2013 E \u015fi vie, \u015fi moart\u0103 \u2013
\nparadox care \u00een mintea lor \u00eencape.
\nA\u0219a \u0219i oamenii mei din trenuri, vii \u0219i mor\u021bi \u00een
\nacela\u0219i timp, iubind \u0219i ur\u00e2nd deodat\u0103, sau pur
\n\u0219i simplu nef\u0103c\u00e2nd nimic, t\u00e2r\u00e2ndu-\u0219i pa\u0219ii
\nprecum cioara lui Sa\u0219a t\u00e2r\u00e2t\u0103 de-o arip\u0103, prin
\ng\u0103ri str\u0103ine, prin existen\u021be str\u0103ine, cu inima
\nprins\u0103 la rever, s\u0103-i \u0219tie lumea ce am\u0103r\u00e2\u021bi sunt
\nei, c\u00e2t \u00eei doare, c\u00e2t s\u00e2ngereaz\u0103. De parc\u0103
\nlumea ar avea vreo durere pentru suferin\u021ba ta!
\nDe parc\u0103 inimile \u00eens\u00e2ngerate intereseaz\u0103 pe
\ncineva! Avea dreptate Orbul: nu-i nimeni s-o
\n\u00eenchid\u0103 la timp, nu-i nimeni s\u0103 pun\u0103 m\u00e2inile…
\nAcuma… nu mai trece niciun tren. P\u00e2n\u0103 la
\nurm\u0103 erau buni \u0219i mor\u021bii \u0103ia vii pe care-i
\nvedeam zilnic. M\u0103rfare… doar ele mai umple
\nlumea \u00een lung \u0219i-n lat. Marf\u0103 \u0219i iar marf\u0103.
\nConsum\u0103m de parc\u0103 am avea zece guri, zece
\nvie\u021bi, zece r\u00e2nduri de m\u0103sele, zece trupuri de
\n\u00eembr\u0103cat…
\nNu-mi plac m\u0103rfarele. Alea nu te ajut\u0103 s\u0103
\nvisezi. Deloc! Ce s\u0103 a\u0219tep\u021bi de la un m\u0103rfar?!
\nA\u0219a… Din trenurile personale \u00eemi imaginam
\ndiferite pove\u0219ti. Ce mai pove\u0219ti am tr\u0103it eu pe
\nperonul acesta!
\n\u00cemi puteam \u00eenchipui, bun\u0103oar\u0103, o domni\u021b\u0103
\nfoarte frumoas\u0103, elegant\u0103, cu p\u0103l\u0103riu\u021b\u0103 \u0219i
\numbrelu\u021b\u0103 baston, a\u0219a cum am v\u0103zut mai
\ndemult \u00eentr-un almanah \u201eCinema\u201d. Domni\u021ba
\ncobora din tren, se uita derutat\u0103 \u00een st\u00e2nga \u0219i-n
\ndreapta, p\u0103rea c\u0103 nu vede ce a\u0219teapt\u0103… Aici,
\nnu m-am hot\u0103r\u00e2t cum s\u0103 fie: ori cobor\u00e2se \u00een
\ngara gre\u0219it\u0103 (c\u0103 se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103, cum s\u0103 nu se
\n\u00eent\u00e2mple?), ori cobor\u00e2se bine \u0219i cine trebuia s\u0103
\nvin\u0103 n-a mai venit. \u0218i ea nu \u0219tia ce s\u0103 fac\u0103,
\n\u00eencepuse s\u0103 pl\u00e2ng\u0103… \u0219i-atunci ap\u0103ream eu.
\nNici eu nu prea \u0219tiam ce s\u0103 fac, dar \u00eencepeam
\nprin a-i \u00eentinde batista mea. Da, da,
\n\u00eentotdeauna am purtat la mine o batist\u0103 curat\u0103,
\nde rezerv\u0103, pentru cazul c\u00e2nd… C\u0103 doar nu era
\ns\u0103-i dai unei asemenea cuconi\u021be batista cu
\ncare \u021bi-ai \u0219ters sudoarea… Alt\u0103dat\u0103,
\nse-nt\u00e2mpla s\u0103 fie \u00een sezonul florilor (nici aici
\nnu m-am hot\u0103r\u00e2t care flori, erau c\u00e2nd zambile,
\nc\u00e2nd regina nop\u021bii) \u0219i, \u00een loc de batist\u0103, \u00eei
\n\u00eentindeam o floare. Ea z\u00e2mbea \u0219i se lini\u0219tea \u0219i
\n\u00eencepea s\u0103 m\u0103-ntrebe… Nu mai \u0219tiu ce m\u0103
\n\u00eentreba. Orice! Eu m\u0103 bucuram \u0219i-i povesteam
\ndespre trenuri… Uneori mai urma \u0219i altceva,
\ndar nu mai \u0219tiu ce…
\nA\u0219a… cam a\u0219a mi-a trecut via\u021ba, imagin\u00e2nd.
\nAlteori \u00eel vedeam pe tata cobor\u00e2nd, t\u00e2n\u0103r, dar
\nnu uzat a\u0219a cum \u00eel \u0219tiusem o via\u021b\u0103, at\u00e2t c\u00e2t \u00eel
\n\u0219tiusem, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd el a hot\u0103r\u00e2t… Era t\u00e2n\u0103r \u0219i
\nfrumos, cu pielea \u00eentins\u0103, f\u0103r\u0103 ridurile alea
\ncare-i br\u0103zdau fa\u021ba mai ceva dec\u00e2t avioanele
\ncerul, avea to\u021bi din\u021bii, albi, albi, \u0219i p\u0103r pe cap
\n\u0219i… Nu \u0219tiu cum, \u00een imaginea asta, \u00eel vedeam
\nmai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t mine. Peste mine trecuser\u0103
\nanii, \u00eemb\u0103tr\u00e2neam cu fiecare toamn\u0103, dar el
\nr\u0103m\u0103sese acolo la anii pe care-i avea c\u00e2nd s-a
\nurcat \u00een trenul \u0103la f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere. \u0218i nu era
\nnicio contradic\u021bie c\u0103 tata era mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t
\nmine atunci c\u00e2nd cobora din tren \u0219i venea cu
\nbra\u021bele deschise s\u0103 m\u0103 str\u00e2ng\u0103 la piept. Nu, nu
\nera contradic\u021bie, c\u0103 tata nu str\u00e2ngea ambalajul
\n\u0103sta, ci sufletul meu de copil care-a r\u0103mas
\nacolo neatins, a\u0219tept\u00e2ndu-l, \u00een gar\u0103. M\u0103 s\u0103ruta
\npe am\u00e2ndoi obrajii apoi \u00eentreba unde-i Sa\u0219a.
\n\u00cen viziunea mea, Sa\u0219a era tot mic, mic \u0219i
\nmucos, a\u0219a cum mi-l adusese \u00een ziua aceea de
\nm\u00e2n\u0103… \u201e\u021ai l-am adus\u201d. \u0218i-acum se repezea la
\nel: \u201eSa\u0219a, m\u0103i copilule, cum l-ai a\u0219teptat tu pe
\ntata, nici m\u0103car nu te-ai f\u0103cut mare! Ai avut
\nr\u0103bdare cu mine, s\u0103 merg \u0219i s\u0103 scap de s\u0103r\u0103cie
\n\u0219i m-ai a\u0219teptat a\u0219a cum erai c\u00e2nd te-am l\u0103sat
\npe m\u00e2na lui frate-tu, de mi s-a rupt inima
\natunci, dar ce era s\u0103 fac \u0219i eu?\u201d \u00cen momentul
\n\u0103sta, m\u0103 podideau lacrimile \u0219i nu mai vedeam
\nce face tata cu Sa\u0219a, dar parc\u0103-l sim\u021beam cum
\n\u00eel ia \u00een bra\u021be \u0219i-l \u00eenv\u00e2rte prin aer, cum \u00eei pl\u0103cea
\ns\u0103-i fac eu. Tata nu s-a jucat niciodat\u0103 cu noi.
\nP\u0103cat c\u0103 nu mai trec personale, cred c\u0103 tot
\nm-a\u0219 mai fi a\u0219teptat s\u0103 coboare tata dintr-unul.
\n\u0218i dac\u0103 n-o fi fost adev\u0103rat c-a murit \u0219i m-a
\nmin\u021bit nea Mi\u0219u, ca s\u0103 nu mai stau cu g\u00e2ndul
\nla el?… Sau dac\u0103 nu m-o fi min\u021bit, dar n-o fi
\naflat bine nici el? C\u0103 parc\u0103 cine l-a v\u0103zut pe
\ntata mort \u0219i cine poate s\u0103 jure c\u0103-i a\u0219a? Cu
\ntoate c\u0103 acum, dup\u0103 calcule, ar fi s\u0103 nu mai
\nfie, oricum. Dar ce, parc\u0103 nu s-au mai v\u0103zut
\noameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 100 de ani?
\nA\u0219a mi-am a\u0219teptat eu trenurile… N-or s\u0103 mai
\nvin\u0103. Am auzit un zvon cum c\u0103 gara o s\u0103
\nse-nchid\u0103. C\u0103 n-or mai trece nici m\u0103rfarele
\npe-aici… \u0218i ceasul meu? Cu ceasul meu cum
\nr\u0103m\u00e2ne? Poate ar fi mai bine s\u0103-l iau acas\u0103.
\nDar poate n-ar fi. Pentru cine s\u0103 mai arate
\nora? C\u0103 mie nu-mi trebuie. Mai bine aici, da,
\nda! Dac\u0103… cine \u0219tie… vreo cuconi\u021b\u0103 d-aia cu
\np\u0103l\u0103rie \u0219i umbrel\u0103-baston s-ar \u00eent\u00e2mpla s\u0103
\ncoboare din gre\u0219eal\u0103, ori dac\u0103 n-ar a\u0219tepta-o
\nnimeni, poate ar avea nevoie s\u0103 \u0219tie c\u00e2t e
\nceasul. Ori poate, dac\u0103 vine tata, \u0219i el ar vrea
\ns\u0103 \u0219tie ora \u0219i c\u00e2t mai are de stat \u00een gar\u0103 cu noi.
\nDa, da, las\u0103, ceasul \u0103sta trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u0219i
\nc\u00e2nd n-oi mai fi eu. Caut pe unul \u0219i-i las cu
\nlimb\u0103 de moarte s\u0103-l \u00eentoarc\u0103 \u00een fiecare zi.
\nA\u0219a am s\u0103 fac, da!
\nTo\u021bi vor s\u0103 \u0219tie. Vor s\u0103 \u0219tie c\u00e2t mai au. De
\na\u0219teptat, de mers, de iubit, de r\u0103bdat, de tr\u0103it…
\nC\u00e2t mai e p\u00e2n\u0103 vine trenul, p\u00e2n\u0103 pleac\u0103
\navionul, p\u00e2n\u0103 ajung s\u0103 se vad\u0103 unii pe al\u021bii ca
\ndup\u0103 aia s\u0103 se cam sature ei de ei. Da, da, to\u021bi
\nvor s\u0103 \u0219tie cum li se scurteaz\u0103 timpul cu
\nfiecare mi\u0219care a limbii \u0103steia. Eu nu vreau s\u0103
\n\u0219tiu! Niciodat\u0103! Ceasul l-am \u00eentors mereu
\npentru al\u021bii, mie nu-mi trebuie ora exact\u0103, nu
\nvreau s\u0103 plec nic\u0103ieri, nu vreau s\u0103 \u0219tiu c\u00e2t mai
\nam p\u00e2n\u0103…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florentina Loredana DALIAN Ceasul din gar\u0103 (continuare) Ei, dar au fost \u0219i lucruri frumoase, chiar amuzante, care s-au petrecut pe<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11981,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12022"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=12022"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12022\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12023,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/12022\/revisions\/12023"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=12022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=12022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=12022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}