{"id":11995,"date":"2020-11-13T11:05:12","date_gmt":"2020-11-13T08:05:12","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11995"},"modified":"2020-11-13T11:06:05","modified_gmt":"2020-11-13T08:06:05","slug":"spatii-culturale-nr-66-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11995","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 66 (5)"},"content":{"rendered":"

Petrache PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

Alteritate la mijlocul secolului al XIII-lea – imaginea celuilalt: Guillaume de Rubrouck \u0219i cre\u0219tinii ortodoc\u0219i<\/strong><\/p>\n

La 200 de ani de la Marea Schism\u0103 (1054), cum a fost denumit\u0103 desp\u0103r\u021birea dintre biserica romano-catolic\u0103 \u0219i cea greco-ortodox\u0103, dup\u0103 ce grecii c\u0103p\u0103taser\u0103 numele de schismatici, iar catolicii afla\u021bi sub autoritatea papei denumirea de papista\u0219i, un c\u0103lug\u0103r franciscan avea s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 pozi\u021bia oficial\u0103 nu este \u00eentotdeauna specific\u0103 fiec\u0103rui membru al bisericii. Dac\u0103 \u00een 1054 nu existase urm\u0103 de \u00een\u021belegere \u0219i nu se putea vorbi de alteritate, c\u0103lug\u0103rul Guillaume de Rubrouck avea s\u0103 dovedeasc\u0103 \u00een relatarea sa, cunoscut\u0103 sub numele de Itinerarium, redactat\u0103 \u00een limba latin\u0103, pentru regele Fran\u021bei Ludovic al IX-lea cel Sf\u00e2nt, relatare despre c\u0103l\u0103toria f\u0103cut\u0103 de la Constantinopol p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103, la re\u0219edin\u021ba hanului mongol Mangu \u2013 Mongke -, c\u0103 nu respingerea este norm\u0103, ci alteritatea. Trecuser\u0103 200 de ani \u00een care cruciadele \u00eencepuser\u0103, se dezvoltaser\u0103 \u0219i apoi intraser\u0103 \u00een declin, iar al VII-a, \u00een proximitatea temporal\u0103 a c\u0103reia se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i misiunea lui Guillaume, se \u00eencheie \u0219i ea odat\u0103 cu capturarea regelui francez Ludovic al IX-lea de c\u0103tre sarazini (musulmani). Acum nu respingerea era conturat\u0103, ci alteritatea era cea care \u00ee\u0219i f\u0103cea sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i \u00een scrisul contemporanilor. Unul dintre ace\u0219ti contemporani era \u0219i acest c\u0103lug\u0103r franciscan, Guillaume.
\nTitlul pe care l-am dat articolului nostru urmeaz\u0103 o parte din ceea ce acest c\u0103l\u0103tor a relatat despre popoarele pe care le-a \u00eent\u00e2lnit \u00een drumul s\u0103u spre re\u0219edin\u021ba hanului mongol din Karakorum \u0219i cele pe ai c\u0103ror reprezentan\u021bi i-a cunoscut \u00een Asia Central\u0103. Problema alterit\u0103\u021bii \u00een contextul secolului al XIII-lea poate p\u0103rea for\u021bat\u0103, dar sunt semne evidente \u00een relatarea lui Guillaume despre existen\u021ba Celuilalt, despre Cel\u0103lalt, semne care se manifest\u0103 \u00eentr-un anumit fel \u0219i, de asemenea, semne c\u0103 popoarele cre\u0219tine din zona Dun\u0103rii \u0219i a nordului M\u0103rii Negre i-au atras aten\u021bia acestui c\u0103lug\u0103r catolic. Guillaume este un spirit curios, este interesat de tot ceea ce nu cunoscuse p\u00e2n\u0103 atunci sau de ceea ce cunoscuse pe calea c\u0103r\u021bilor. Este insistent \u00een a verifica ceea ce \u0219tia, \u00een a afla mai multe despre aspectele pe care el le vede \u00een c\u0103l\u0103toria sa, mai ales despre popoare \u00een mijlocul c\u0103rora petrece un timp \u0219i cu ai c\u0103ror reprezentan\u021bi sau membri obi\u0219nui\u021bi vorbe\u0219te.
\nCare sunt popoarele ortodoxe pe care el le \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een relatarea sa?
\n\u00cen anumite momente distincte, el vorbe\u0219te despre grecii de pe malul nordic al M\u0103rii Negre \u0219i despre popoarele nord-pontice aflate sub st\u0103p\u00e2nirea mongol\u0103 sau \u00eenc\u0103 autonome ori independente fa\u021b\u0103 de mongoli, despre ru\u0219i, apoi despre vlahi – rom\u00e2nii din acea perioad\u0103 -, bulgarii din Bulgaria Mic\u0103, despre Sclavonia, \u00een\u021beleg\u00e2nd prin aceasta Serbia \u0219i pe s\u00e2rbi. Ceea ce aduce el \u00een discu\u021bie \u0219i poate fi folosit \u00een analiza noastr\u0103 despre alteritate la mijlocul secolului al XIII-lea se leag\u0103 de c\u00e2teva aspecte care privesc aceste popoare ortodoxe.
\nGuillaume este interesat de religia acestor popoare, cum este \u0219i firesc, pentru el popoarele ortodoxe urm\u00e2nd modelul grecilor considera\u021bi schismatici. O a doua problem\u0103 pe care Guillaume o are \u00een vederile sale \u0219i care pentru el reprezint\u0103, la fel ca \u0219i ortodoxismul, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 identitar\u0103 a acestor popoare din zona Dun\u0103rii \u0219i de pe malul nord-pontic, este leg\u0103tura istoric\u0103 cu Imperiul Bizantin, cu \u00eemp\u0103ratul \u0219i cu patriarhia de la Constantinopol. Astfel, sunt dou\u0103 aspecte principale, unul legat de religie, de fenomenul desp\u0103r\u021birii bisericilor \u0219i orientarea c\u0103tre ortodoxie a popoarelor men\u021bionate, iar al doilea despre tradi\u021bia istoric\u0103 a acestor popoare, de orientare politic\u0103 spre puterea de la Constantinopol, care, \u00een acea perioad\u0103 a c\u0103l\u0103toriei lui Guillaume spre re\u0219edin\u021ba hanului Mangu din Karakorum, se g\u0103sea sub autoritatea latinilor, dup\u0103 ce \u00een 1204 Constantinopolul fusese cucerit de participan\u021bii la Cruciada a IV-a, deturnat\u0103 din scopul s\u0103u anterior, eliberarea \u021a\u0103rii Sfinte \u0219i a morm\u00e2ntului lui Hristos de la Ierusalim, reintrat \u00een st\u0103p\u00e2nirea sarazinilor.
\n\u00cen mod implicit, exist\u0103 \u0219i o a treia problem\u0103, aceea care a \u0219i determinat cauzal c\u0103l\u0103toria lui Guillaume spre Asia Central\u0103, viziunea regelui Ludovic al IX-lea asupra posibilei prezen\u021be politice \u0219i militare a mongolilor \u00een spa\u021biul sarazin: regele francez vedea \u00een mongoli posibili alia\u021bi cu care ar fi putut s\u0103 \u00eempiedice dezvoltarea puterii sarazine, s\u0103 realizeze eliberarea \u021a\u0103rii Sfinte \u0219i a Ierusalimului de sub st\u0103p\u00e2nirea musulman\u0103. Pentru eliberarea acestor teritorii, regele Fran\u021bei considera c\u0103, printr-o abil\u0103 ac\u021biune diplomatic\u0103 camuflat\u0103 sub ac\u021biunea de convertire a popula\u021biilor din spa\u021biul mongol la cre\u0219tinism, ar putea s\u0103 creeze condi\u021biile pentru crearea unei alian\u021be franco-mongole \u00eempotriva sarazinilor. Aceasta a treia problem\u0103 se leag\u0103 a\u0219adar de rela\u021biile dintre popoarele ortodoxe \u0219i mongoli. Prin trecerea lor ca un adev\u0103rat t\u0103v\u0103lug, la 1240-1241, peste aceste popoare, \u00een drumul lor spre vest, mongolii le impuseser\u0103 o anumit\u0103 presiune politic\u0103 \u0219i militar\u0103, le siliser\u0103 s\u0103 le accepte autoritatea politic\u0103 exprimat\u0103 prin anumite obliga\u021bii, mai ales economice.
\nVorbim a\u0219adar despre felul \u00een care Guillaume \u00eei recepteaz\u0103 pe ortodoc\u0219i din perspectiva religioas\u0103 \u0219i a rela\u021biilor dintre catolici \u0219i ortodoc\u0219i, din perspectiva leg\u0103turilor istorice cu puterea \u00eemp\u0103ratului de la Constantinopol, \u0219i din perspectiva domina\u021biei mongole asupra lor. Guillaume are o atitudine ra\u021bional\u0103 fa\u021b\u0103 de aceste popula\u021bii, nel\u0103s\u00e2ndu-se dus de stereotipuri.
\nAstfel, identific\u0103m \u00een exprim\u0103rile sale trimiteri la Marea Schism\u0103, cu referire direct\u0103 la greci, ace\u0219tia \u00een c\u00e2teva puncte, pu\u021bine \u00eentr-adev\u0103r, fiind caracteriza\u021bi drept schismatici. Termenul \u201eschismatici\u201d este folosit \u00een exclusivitate cu trimitere la greci. Atunci c\u00e2nd este folosit \u0219i \u00een raport cu alte popula\u021bii, ca \u00een cazul alanilor, se specific\u0103 faptul c\u0103 ace\u0219tia, de\u0219i aveau scrisul grecesc \u0219i religia grecilor, nu erau \u00eens\u0103 schismatici. Despre ru\u0219i, valahi, bulgari \u0219i sclavoni, el nu vorbe\u0219te niciodat\u0103 folosind termenul \u201eschismatici\u201d. Chiar dac\u0103 Guillaume folose\u0219te acest termen raport\u00e2ndu-se la greci, totu\u0219i tonul s\u0103u nu este unul acuzator, dispre\u021buitor, ci cel mult prezint\u0103 o anumit\u0103 problem\u0103 de diferen\u021b\u0103 a viziunii asupra bazelor religiei cre\u0219tine. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu o anumit\u0103 acuza\u021bie cu trimitere direct la greci, c\u0103 ar fi schismatici, este referirea la ru\u0219i, ruteni numi\u021bi \u00een text, ru\u0219i care ar fi furnizat anumite \u201efantezii\u201d religioase \u00een leg\u0103tur\u0103 cu postul, popoarelor din nordul M\u0103rii Negre, cum erau ace\u0219ti alani. Era vorba despre preocuparea unor membri ai popoarelor necre\u0219tine din nordul M\u0103rii Negre, care ar fi dorit cre\u0219tinarea \u00een rit grecesc, c\u0103 odat\u0103 cre\u0219tina\u021bi nu ar mai fi putut consuma kum\u00e2sul, acea b\u0103utur\u0103-aliment pe care o aduseser\u0103 \u00een zon\u0103 mongolii \u0219i care era \u00een anumite sezoane ale anului principalul aliment ce st\u0103tea la baza supravie\u021buirii locuitorilor de aici. Unii membri ai acestor popula\u021bii m\u0103rturiseau \u00een fa\u021ba lui Guillaume c\u0103 le vine greu s\u0103 accepte trecerea la cre\u0219tinism, datorit\u0103 temerii c\u0103 odat\u0103 converti\u021bi nu ar mai fi putut consuma kum\u00e2sul, pentru c\u0103, odat\u0103 consumat, ei s-ar fi f\u0103cut vinova\u021bi \u00een ochii episcopilor acestora \u0219i ar fi trebuit s\u0103 fie din nou confirma\u021bi de c\u0103tre episcopii lor \u00een religia ortodox\u0103. Guillaume vorbe\u0219te despre ru\u0219i c\u0103 ei ar fi responsabili despre r\u0103sp\u00e2ndirea acestor idei despre consecin\u021bele consum\u0103rii kum\u00e2sului, folosind termenul \u201efantezii\u201d, cu trimitere la aceste idei ale ru\u0219ilor. Frica de interdic\u021bia consum\u0103rii kum\u00e2sului \u00eei f\u0103cea pe cei doritori s\u0103 se converteasc\u0103 la cre\u0219tinism s\u0103 ezite \u0219i s\u0103 renun\u021be apoi.
\nChiar dac\u0103 el folose\u0219te termenul de \u201efantezii\u201d religioase pentru a vorbi despre ideile ru\u0219ilor, este evident\u0103 simpatia pentru membrii etniei ruse pe care el \u00eei cunoa\u0219te \u00een drumul s\u0103u \u0219i chiar \u00een Karakorum. Aflat \u00een Karakorum, Guillaume avea s\u0103 se exprime \u00een termeni laudativi fa\u021b\u0103 de familia unei lorene de Metz al c\u0103rei so\u021b era rus \u0219i care aveau trei copii \u201eualde pulchros\u201d (foarte frumo\u0219i). \u00cen acela\u0219i timp, trec\u00e2nd prin mijlocul a\u0219ez\u0103rilor ruse\u0219ti, remarc\u0103 felul cum rusoaicele se \u00eempodobesc \u0219i se \u00eembrac\u0103: \u201eRusoaicele \u00ee\u0219i \u00eempodobesc capul la fel ca \u0219i ale noastre \u0219i \u00ee\u0219i decoreaz\u0103 rochiile cu benzi din blan\u0103 de vair \u0219i de hermin\u0103, de la picioare p\u00e2n\u0103 la genunchi. B\u0103rba\u021bii poart\u0103 mantale ca germanii dar \u00ee\u0219i acoper\u0103 capul cu anumite c\u0103ciuli din p\u00e2sl\u0103, ascu\u021bite \u0219i foarte \u00eenalte\u201d . S\u0103 re\u021binem exprimarea lui Guillaume \u201e… la fel ca ale noastre…\u201d, care marcheaz\u0103 trecerea peste limitele impuse de religie, etnie sau cultur\u0103 \u0219i surprinderea unei asem\u0103n\u0103ri cu felul de a se \u00eempodobi ale femeilor din Fran\u021ba timpului s\u0103u, compara\u021bie pe care o face f\u0103r\u0103 nici un fel de rezerve.
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu grecii, Guillaume nu se dovede\u0219te a judeca totul prin prisma ideii de schism\u0103, apreciind faptul c\u0103 to\u021bi episcopii greci sunt c\u0103lug\u0103ri, folosirea clopotelor, precum \u0219i cultura greac\u0103. Guillaume \u00eei vede a\u0219adar pe greci \u0219i din perspectiva istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u0219i nu se m\u0103rgine\u0219te doar la cea religioas\u0103. El \u00eei apreciaz\u0103 \u0219i ca furnizori de criterii de valoare atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la judec\u0103\u021bile grecilor fa\u021b\u0103 de anumite personaje din istoria sf\u00e2nt\u0103 a altor popoare, cum era Sf\u00e2ntul Serkis al armenilor: \u201e… grecii spun c\u0103 a fost Canon\u201d. Guillaume recunoa\u0219te totodat\u0103 importan\u021ba Constantinopolului \u00een modelarea religioas\u0103 a popoarelor din Balcani: \u201e… aceste provincii de dincolo de Constantinopol, care sunt numite acum Bulgaria, Blakia, Sclavonia au fost provincii grece\u0219ti…\u201d
\nFaptul c\u0103 Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de R\u0103s\u0103rit, numit mai t\u00e2rziu Bizantin, f\u0103cea parte din tradi\u021bia istoric\u0103 \u0219i politic\u0103 a vlahilor, bulgarilor \u0219i sclavonilor, nu pare s\u0103-l \u00eempiedice pe Guillaume s\u0103 se exprime \u00een termeni care marcau recunoa\u0219terea individualit\u0103\u021bii lor, cu toate tr\u0103s\u0103turile identitare care caracterizau aceste popoare. Guillaume vorbe\u0219te despre rom\u00e2ni folosind dou\u0103 etnonime: blac \u0219i illac. Dac\u0103 primul etnonim se reg\u0103se\u0219te \u00eentr-o fraz\u0103 general\u0103 \u201e… drumul cre\u0219tinilor, adic\u0103 ru\u0219i, rom\u00e2ni, bulgari din Mica Bulgarie, oameni din Soldaia, kerkis, alani…\u201d, al doilea termen, illac, \u00eei prilejuie\u0219te lui Guillaume o interesant\u0103, de\u0219i eronat\u0103, explica\u021bie lingvistic\u0103: \u201eaproape de Pascatur se g\u0103sesc illac, este acela\u0219i cuv\u00e2nt ca blac, dar t\u0103tarii nu \u0219tiu s\u0103 pronun\u021be sunetul B\u201d . Guillaume identific\u0103, separ\u00e2nd dup\u0103 etnie, locuitorii statului As\u0103ne\u0219tilor, blaci \u0219i bulgari, dar \u00eei une\u0219te prin conduc\u0103tor. Bulgarii din Bulgaria Minor au ca teritorii vecine Blakia \u0219i Sclavonia. \u00cen acela\u0219i timp, Guillaume sesizeaz\u0103 deosebirea dintre bulgarii din sudul Dun\u0103rii din aceast\u0103 Bulgarie Mic\u0103 \u0219i cei din nordul m\u0103rii Negre, din Bulgaria Maior vecin\u0103 cu \u021bara Pascatur unde tr\u0103iau unguri.
\nObserv\u0103m \u00een final c\u0103 un catolic, c\u0103lug\u0103rul franciscan Guillaume, are con\u0219tiin\u021ba existen\u021bei celuilalt pe care \u00eel poate identifica folosindu-se de anumite tr\u0103s\u0103turi etnice, de unele fapte istorice, credin\u021be \u0219i date etnografice. Deasupra tuturor afirma\u021biilor sale se g\u0103se\u0219te ra\u021biunea care \u00eel determin\u0103 s\u0103 accepte diferen\u021bele dintre oameni, dintre grupurile etnice cu o capacitate de acceptare care, de multe ori, lipse\u0219te contemporanilor no\u0219tri mai de aproape sau mai de departe.<\/p>\n

Guglielmo di Rubruk, Viaggio in Mongolia, (Itinerarium), a cura di Paolo Chiesa, Fondazione Lorenzo Valla Arnoldo Mondadori Editore, I edizione settembre 2011
\nGuglielmo di Rubruk, Op. cit.XIII 13, 81-5, p. 68
\nGuglielmo di Rubruk, Op. cit., XXI 5, 32-4, p. 106
\nIbidem, XXI 3, 17<\/em><\/p>\n


\nDan SANDU<\/strong><\/p>\n

\u201eCANTACUZINO, IA-\u021aI BOARFELE \u0218I MI\u0218C\u0102!\u201d
\nsau cum
\n\u201eAna, Luca \u0219i cu Dej
\nAu b\u0103gat spaima-n burgheji\u201d<\/strong><\/p>\n

C\u00c2NTEC DE PRIETEN
\n\u00cenchinat Oanei Orlea<\/strong>
\nSpre ve\u0219nic\u0103 aducere-aminte<\/em>!<\/p>\n

Icoane de sear\u0103, paing\u0103ni de lic\u0103r\/ t\u00e2rziu spre cazarm\u0103\/
\n\u021bip\u0103t de focuri cu dulci adieri de iernare,\/ al\u0103muri de cear\u0103 topite \u00een carm\u0103,\/ sentin\u021be \u0219i jocuri\/\u2026
\nR\u0103sun\u0103 grav triste\u021bi de fluide\/ prin spa\u021bii holteie loviri,\/ molatice ploi\/
\n\u0218i somnul se-ascute ad\u00e2nc,\/ totuna \u00eembrac\u0103 posibile,
\nnoi\/
\nBiruin\u021bi\/\u2026
\nVezi bine, noaptea-i o \u0219tim\u0103,\/ o amor\u021bire-n versete de pace \u0219i sfin\u021bi. \/
\nAtent, boln\u0103vind, istovit, de vraj\u0103 murmur\u0103 scocuri,\/ de-a dura se duc\/
\nChiar lauri,\/ pe socluri,
\npurta\u021bi fiecine.\/ \u0218i eu ridic c\u00e2nt\u0103ri \u00een moliciuni de
\nstrane\/ \u0219i tot \u00eenchin uimiri \u00een neclintiri de suflet – \/
\npribeag anahoret minunilor tescane\/\u2026
\nAl\u0103turi tu, din exilat\u0103 istovirea,\/ C\u0103ci va veni o
\nvreme\/ cu patim\u0103 ciobit\u0103,\/
\nC\u00e2nd unul dintre noi \u00eenal\u021b\u0103 plinul,\/ iar cel\u0103lalt, sun\u00e2nd din oase\/ – ad\u0103ugat
\n\u00cen noapte \u2013 (c\u00e2t de u\u0219or e clinul!) \u2013 Nu va umbri un z\u00e2mbet,\/
\nCi\/
\nVa\/
\nCiti\/
\n\u00een zodii\/ \u0219i-n harta cerului cernit\u0103\u2026 poticnirea din umblet.<\/p>\n

\u2026!!!
\nAst\u0103zi \u00eei citesc sufletul, amintirea \u0219i p\u0103rerea de r\u0103u:
\n\u201e\u00cen 1991, c\u00e2nd pre\u0219edintele Mitterand a vizitat Rom\u00e2nia, am aflat c\u0103 acesta ar fi promis guvernului rom\u00e2n s\u0103 soseasc\u0103 la Bucure\u0219ti cu multdoritele r\u0103m\u0103\u0219i\u021be\u2026 Am f\u0103cut, fire\u0219te, cele necesare \u0219i totul s-a oprit\u2026 A fost, din nou, pace p\u00e2n\u0103 \u00een 1997. Am fost atunci din nou, contactat\u0103 prin intermediul Cabinetului de avoca\u021bi Ceccaldi din Paris. Ace\u0219tia mi-au trimis o scrisoare \u00een numele guvernului rom\u00e2n, cer\u00e2ndu-mi s\u0103 iau not\u0103 de instaurarea democra\u021biei populare \u00een Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103 accept, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00eentoarcerea r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor marelui compozitor \u00een \u021bara sa de origine. \u0218i din nou, am avut un moment de sl\u0103biciune\u2026 \u00cen mai 1998 s-a \u00eentocmit un protocol de acord\u2026 P\u0103r\u021bile \u0219i-au dat acordul la acest protocol. Eu l-am semnat, urm\u00e2nd ca p\u00e2n\u0103 la data limit\u0103 s\u0103-l semneze \u0219i un reprezentant al guvernului rom\u00e2n. Doar c\u0103 dinspre guvern a \u00eenceput un vals al ezit\u0103rilor \u0219i tergivers\u0103rilor, care s-a prelungit p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a trecut termenul final \u0219i protocolul de acord a devenit caduc. Am fost scutit\u0103, astfel de a face o gre\u0219eal\u0103 pe care a\u0219 fi regretat-o toat\u0103 via\u021ba, pentru c\u0103 \u00eentre timp am luat la cuno\u0219tin\u021b\u0103 de ultimul testament al lui George Enescu, datat 1952, care le anuleaz\u0103 pe celelalte\u2026 M\u0103 voi limita la a aminti aici faptul c\u0103 Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei a fost donat \u00een 1967 de bunica mea, Maria Cantacuzino, Ministerului Culturii pentru constituirea unui Muzeu George Enescu. La ora c\u00e2nd \u00eenchei acest rezumat al penibilului serial \u00eembibat de ipocrizie \u0219i \u00eencununat de afacerisme, e pur\u0103 fantezie s\u0103 mai vorbim de memoria lui George Enescu: situa\u021bia palatului, sub\u00eenchiriat unor ter\u021bi care nu au leg\u0103tur\u0103 cu cultura \u2013 inacceptabil\u0103 \u00eenc\u0103lcare a actului de dona\u021bie \u2013 este dezastruoas\u0103, ca \u0219i aceea a Tescaniului, pe cale de a fi transformat \u00eentr-o anex\u0103 \u2013 o alt\u0103 \u00eenc\u0103lcare f\u0103r\u0103 de scrupule a actului de dona\u021bie \u00een care se stipuleaz\u0103 limpede c\u0103 proprietatea este donat\u0103 pentru a deveni un \u00eenalt a\u0219ez\u0103m\u00e2nt cultural\u2026 \u2026Regretabil e faptul c\u0103\u2026 se distruge \u00een capitalismul postcomunist ceea ce nu a distrus comunismul. Ce ar trebui oare s\u0103 se \u00eent\u00e2mple pentru ca un cor puternic s\u0103-\u0219i ridice vocea \u00eentru ap\u0103rarea patrimoniului pe care Maruca Cantacuzino \u0219i George Enescu l-au l\u0103sat mo\u0219tenire nu mie, ci \u00eentregii na\u021biuni?… \u2026 \u00cen 1990 am fost \u00een Rom\u00e2nia cu un convoi umanitar\u2026 Dup\u0103 un lung moment de emo\u021bie, \u021buic\u0103 fiart\u0103 \u0219i \u00eenfr\u0103\u021bire, diminea\u021ba a venit trezirea la realitate. Realitatea era c\u0103 notabilit\u0103\u021bile erau exact acelea\u0219i ca \u00eenainte de c\u0103derea lui Ceau\u0219escu. Preotul \u2013 o huidum\u0103 cu nas de tapir \u2013 \u0219i un t\u00e2n\u0103r securist frumu\u0219el\u2026 formau o pereche de temut\u2026 Totul era neverosimil \u0219i absurd, \u00eenfr\u0103\u021birea era o fars\u0103 programat\u0103. A doua zi, pe drumul de \u00eentoarcere, pu\u021bin \u00eenainte de a ajunge la frontier\u0103, am cerut ca ma\u0219inile s\u0103 se opreasc\u0103, pretext\u00e2nd o nevoie urgent\u0103. M-am dat jos din ma\u0219in\u0103 \u0219i am tras un pl\u00e2ns. C\u00e2\u021biva copii au ap\u0103rut de nic\u0103ieri. Francezii se c\u0103inau c\u0103 nu mai aveau m\u00e2ncare \u2013 copiii cereau, de fapt, ciung\u0103 \u0219i \u021big\u0103ri \u0219i au vrut s\u0103 (ne) ia aparatul de fotografiat. La frontier\u0103, gr\u0103nicerii rom\u00e2ni s-au comportat ca ni\u0219te anchetatori, b\u0103t\u00e2ndu-\u0219i joc de noi \u00een fel \u0219i chip. Francezii au mai \u021binut un discurs despre democra\u021bie, convin\u0219i de utilitatea lui\u2026! \u2026M\u0103 \u00eengroze\u0219te uitarea colectiv\u0103. A \u021bine minte nu \u00eenseamn\u0103 a te da cu capul de pere\u021bi \u00een fiecare diminea\u021b\u0103. A \u021bine minte \u00eenseamn\u0103 a-\u021bi tr\u0103i via\u021ba firesc, f\u0103r\u0103 a pierde vreo f\u0103r\u00e2m\u0103 din marile \u0219i micile bucurii pe care \u021bi le ofer\u0103 ea\u2026\u201d
\n\u2026!!!
\n\u0218i iart\u0103-i, Doamne, p\u0103catele ei! Pentru c\u0103:
\n– Este fiica celebrului aviator Constantin Cantacuzino \u2013 B\u00e2zu \u0219i a Anc\u0103i Diamandy;
\n– Este, prin alian\u021b\u0103, nepoata lui George Enescu \u0219i legatara sa testamentar\u0103;
\n– Este nepoata prin\u021besei moldave Maruca Cantacuzino;
\n– Este autoarea mai multor romane scrise \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103;
\n– Este arestat\u0103, pe nedrept, la numai 16 ani, sub \u00eenvinuirea de complot, \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare \u0219i ac\u021biune subversiv\u0103 \u00eempotriva regimului ro\u0219u, \u201ebucur\u00e2ndu-se\u201d, mai apoi, de \u201ebinefacerile reeduc\u0103rii\u201d, prin teroare, \u00een pu\u0219c\u0103riile patriei \u2013 14 la num\u0103r! \u2013 adev\u0103rate temni\u021be-ubliete, cu nume de sinistr\u0103 amintire: V\u0103c\u0103re\u0219ti, Jilava, Pipera, T\u00e2rg\u0219or, Mislea, Malmaison etc.;
\n– \u0218i-a iubit \u021bara \u0219i neamul care a odr\u0103slit-o\u2026 A\u0219adar, fii, Doamne, martorul inimii mele, iert\u00e2ndu-mi t\u0103gada! Pentru c\u0103 \u0219i la \u00eengeri se umbl\u0103 cu \u0219oalda!
\n(Din volumul \u00een preg\u0103tire, \u201eC\u00e2ntece de prieten\u201d)<\/em><\/p>\n


\nNicolai T\u0102ICU\u021aU<\/strong><\/p>\n

O via\u021b\u0103 profesional\u0103
\ndedicat\u0103 r\u00e2ului Buz\u0103u
\n\u0219i o carte, asemenea<\/strong>
\n\"\"

Cu prilejul lans\u0103rii volumului meu de poeme, vitregii suportabile<\/em>, f\u0103c\u00e2nd parte dintre invita\u021bi, fostul meu coleg de la ape, Ion Sever Minea mi-a oferit un tablou cu un peisaj de var\u0103 splendid\u0103 \u00een c\u00e2mpie. \u00cen momentul lans\u0103rii c\u0103r\u021bii eu \u00eemplineam 69 de ani, el av\u00e2nd cu vreo trei mai mul\u021bi dec\u00e2t mine, deci, am\u00e2ndoi, pensionari \u00een toat\u0103 regula, dar tineri prin preocup\u0103ri: el, cu pictura, eu, cu poezia. Acestea, de fapt, ne-au apropiat \u0219i men\u021binut \u00eentru prietenie.
\nAm pus tabloul pe unul dintre rafturile bibliotecii mele, unde se afl\u0103 c\u0103r\u021bi tehnice \u0219i de \u0219tiin\u021b\u0103, printre care \u0219i R\u00e2urile bazinului Buz\u0103u. Considera\u021bii hidrografice \u0219i hidrologice a prietenului meu geograf, care, pe coperta a patra a c\u0103r\u021bii, se prezint\u0103 deta\u0219at: Ion Sever Minea, n\u0103scut la Drobeta-Turnu Severin (1947), a copil\u0103rit \u0219i a f\u0103cut liceul la C\u00e2mpulung Muscel. Face facultatea la Bucure\u0219ti, dup\u0103 care ajunge \u00een 1972 la Buz\u0103u. Aici r\u0103m\u00e2ne. Lucreaz\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, apoi din 1976 este \u201eom al apelor\u201d la Administra\u021bia Bazinal\u0103 de Ap\u0103 Buz\u0103u-Ialomi\u021ba (fost\u0103 Direc\u021bia Apelor Ialomi\u021ba-Buz\u0103u \u0219i apoi, Direc\u021bia Apelor Buz\u0103u-Ialomi\u021ba n. r.). \u00cei plac g\u00e2rlele, culmile \u0219i peisajul. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mai \u0219i picteaz\u0103. Prin anii ’80 a organizat o ampl\u0103 \u0219i apreciat\u0103 expozi\u021bie de pictur\u0103 la Casa de Cultur\u0103 a Sindicatelor Buz\u0103u, dar despre o lansare (sau cel pu\u021bin o prezentare) a acestei c\u0103r\u021bi \u00een cadrul institu\u021biei \u00een care ne desf\u0103\u0219uram activitatea nu s-a f\u0103cut. P\u0103cat!
\nEste o carte impun\u0103toare, de 300 de pagini, \u00een care, a\u0219a cum spune autorul \u00een Concluzii:\u2026 S-a dorit descrierea \u0219i analiza multor factori genetici, \u00eencep\u00e2nd cu unit\u0103\u021bile de relief la caracteristicile albiilor sau ceilal\u021bi parametri. Redactarea s-a f\u0103cut \u00eentr-o manier\u0103 didactic\u0103, apel\u00e2ndu-se la materialul grafic (h\u0103r\u021bi, grafice, tabele \u2013 toate din abunden\u021b\u0103 \u0219i prezentate color n. r.), astfel \u00eenc\u00e2t lucrarea s\u0103 fie c\u00e2t mai perceptibil\u0103.
\nEste o lucrare scris\u0103 cu suflet \u0219i profesionalism. \u0218i chiar spune Ion Sever Minea: \u2026Am avut bucuria de a oferi multor studen\u021bi parte din cuno\u0219tin\u021bele mele legate de acest bazin hidrografic; de aici ideea c\u0103 o lucrare descriptiv\u0103 \u00eei poate ajuta spre cunoa\u0219terea acestui spa\u021biu hidrografic. Structura lucr\u0103rii este asem\u0103n\u0103toare unei lucr\u0103ri de licen\u021b\u0103 cu material grafic conceput \u00een sistemul clasic (redat \u00een manier\u0103 modern\u0103), cu fotografii din abunden\u021b\u0103 – pentru o mai bun\u0103 orientare \u0219i cunoa\u0219tere a lucrurilor.
\nEste o carte util\u0103 care nu ar trebui s\u0103 lipseasc\u0103 din nici o bibliotec\u0103 \u0219colar\u0103 \u0219i prim\u0103rie din jude\u021bul Buz\u0103u, cu amplasamentul teritorial \u00een bazinul hidrografic al r\u00e2ului Buz\u0103u. Nu se exclud de aici nicio serie de comune riverane Buz\u0103ului din jude\u021bele Bra\u0219ov \u0219i Covasna (din bazinul superior) \u0219i Br\u0103ila (din bazinul inferior).<\/p>\n

\"\"

Petrache PLOPEANU Alteritate la mijlocul secolului al XIII-lea – imaginea celuilalt: Guillaume de Rubrouck \u0219i cre\u0219tinii ortodoc\u0219i La 200 de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11995"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11995"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11995\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11999,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11995\/revisions\/11999"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}