{"id":11977,"date":"2020-11-12T11:50:36","date_gmt":"2020-11-12T08:50:36","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11977"},"modified":"2020-11-12T11:50:36","modified_gmt":"2020-11-12T08:50:36","slug":"literadura-nr-10-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11977","title":{"rendered":"Literadura nr. 10 (1)"},"content":{"rendered":"

La mul\u021bi ani, ROM\u00c2NI!<\/strong><\/p>\n

Prof.dr. SAVA Manuela Camelia<\/strong><\/p>\n

\u021aara! E\u0219ti parte din ea \u0219i curge \u00een sufletul
\nt\u0103u, \u00een adn-ul t\u0103u, prin zalele care au
\ncurs \u00eenspre tine din str\u0103mo\u0219i \u2013 din p\u0103rin\u021bi
\n\u0219i str\u0103bunici!
\n\u021aara de piatr\u0103 o calci zilnic, o admiri, o vezi \u2013
\nmun\u021bi, ape, dealuri, c\u00e2mpii. \u021aara din suflet
\ncre\u0219te odat\u0103 cu tine, o iube\u0219ti sau nu, o visezi
\nsau nu, o p\u0103r\u0103se\u0219ti \u0219i ea vine cu tine.
\nDatoria de rom\u00e2n este iubirea fa\u021b\u0103 de \u021bara ta!
\nDatoria cet\u0103\u021beneasc\u0103, politic\u0103, armat\u0103 – de a
\nap\u0103ra integritatea grani\u021belor – este azi \u00eemplinit\u0103
\nprin \u00eentregirea Rom\u00e2niei Mari, la 1918,
\nc\u00e2nd suferinda \u021bar\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor
\ndevenise Patria Mam\u0103. Visul cel mai aprig
\nfusese realizat, n\u0103zuin\u021ba cea mai mare \u2013 s\u0103
\nfim to\u021bi laolalt\u0103, \u00eentr-un singur stat
\nindependent, liber, demn, european se
\n\u00eendeplinise. Datoria moral\u0103 – de a p\u0103stra
\nintacte tradi\u021biile, credin\u021ba ortodox\u0103 str\u0103mo\u0219easc\u0103,
\nfamilia, onoarea, respectul – ne revine
\n\u0219i nou\u0103 azi. S\u0103 ne iubim p\u0103rin\u021bii \u0219i s\u0103 fim fiii
\nbuni, bravi, iubitori! S\u0103 ne iubim copiii \u0219i s\u0103
\nfim p\u0103rin\u021bii buni, calmi, ocrotitori! S\u0103 ne
\niubim aproapele \u0219i s\u0103 fim rom\u00e2nii altrui\u0219ti,
\nprieteno\u0219i, genero\u0219i!
\nDatoria cultural\u0103 \u2013 de a \u00eenv\u0103\u021ba istoria \u0219i de a
\ncinsti memoria eroilor, prin monumente,
\nmuzee, memoriale, manuale, albume, slujbe
\nde pomenire, de a \u00eenv\u0103\u021ba limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i a o
\nvorbi cu demnitate, cu seriozitate, corect, clar,
\ncursiv ne revine oric\u00e2nd \u0219i oricui, \u00ee\u021bi revine \u021bie
\ncelui care mai sim\u021bi ceva c\u00e2nd auzi rostindu-se
\n\u201eROM\u00c2N\u201d, \u201eROM\u00c2NIA\u201d\u201eACAS\u0102\u201d!
\n\u021aara \u00eenseamn\u0103 mama \u0219i tata, \u00eenseamn\u0103
\nCr\u0103ciun \u0219i Pa\u0219te, \u00eenseamn\u0103 mirosul de
\ncozonaci \u0219i p\u00e2ine cald\u0103, poarta deschis\u0103 \u00een
\ncare te a\u0219teapt\u0103 bunicul sau bunica, \u00eenseamn\u0103
\namintirile din copil\u0103rie, prietenii cu care
\n\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219ti idei.
\n\u021aara \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii al ei \u0219i ea s\u0103 fie \u00een mintea
\nta, mai presus de vremuri, mai presus de
\norice!<\/p>\n


\nRezolu\u021bii de Centenar<\/strong><\/p>\n

Prof. Dr. BURLACU Mihaela<\/strong><\/p>\n

Istoria lumii abund\u0103 \u00een evenimente care ne-au
\nschimbat \u00een mod ireversibil. Unul
\ndintre ele este Primul R\u0103zboi Mondial \u00een
\nurma c\u0103ruia Omul a redevenit \u201em\u0103sura tuturor
\nlucrurilor\u201d. Omenirea a fost la un pas de
\nautodistrugere pentru o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u0219i nu
\npu\u021bini sunt cei care au realizat acest pericol.
\nDrept urmare, au pus um\u0103rul la reconstruc\u021bia
\nfiin\u021bei \u0219i a lumii \u00een care tr\u0103im. \u00cen prezent ne
\nbucur\u0103m de Unire \u0219i tr\u0103im consecin\u021bele
\npozitive pe care dorin\u021ba de afirmare a
\nspecificului na\u021bional le-a avut. Problema
\nesen\u021bial\u0103 de atunci, \u0219i sper \u0219i de acum \u00een colo,
\ne aceea a schimb\u0103rii mentalit\u0103\u021bii colective.
\nDup\u0103 1918, intelectualii sus\u021bin aderarea la
\nvalorile europene, la atitudinea modernist\u0103 a
\nOccidentului. Eugen Lovinescu, prin revista
\nSbur\u0103torul, promoveaz\u0103 scriitori tineri \u0219i
\ntalenta\u021bi. Binecunoscutul scriitor rom\u00e2n
\nTristan Tzara, unul dintre principalii ini\u021biatori
\nai dadaismului, se \u00eempotrive\u0219te burgheziei \u0219i
\nipocriziei \u00een cultur\u0103. Literatura de analiz\u0103
\nutilizeaz\u0103 introspec\u021bia \u0219i teoriile lui Sigmund
\nFreud \u0219i Gustav Jung. Criticii literari
\ninterpreteaz\u0103 operele cu scopul de a le face
\nmai accesibile. Se elogiaz\u0103 civiliza\u021bia, dar f\u0103r\u0103
\ns\u0103 se acopere fondul na\u021bional. Dup\u0103 1918,
\nRom\u00e2nii au tr\u0103it \u00eempreun\u0103; azi tr\u0103im dezbina\u021bi
\nde condi\u021bia social\u0103 \u0219i material\u0103. \u00cen comunism,
\nrom\u00e2nii au rezistat prin cultur\u0103; azi, noi
\nrezist\u0103m pur \u0219i simplu. \u00cen ultimii doi ani,
\ncultura rom\u00e2neasc\u0103 e mai degrab\u0103 balcanic\u0103,
\ncu accente de \u201ecare pe care\u201d, de aceea \u00eemi
\ndoresc s\u0103 nu ne \u00eenr\u0103im, s\u0103 nu uit\u0103m cine
\nsuntem \u0219i ce putem fi. \u00cen 1918, se formeaz\u0103 o
\n\u021bar\u0103. \u00cen 2018, \u00eemi doresc cel mai mult \u0219i mai
\nmult s\u0103 nu ne pierdem ca na\u021bie.<\/p>\n


\nDaniela \u0218ONTIC\u0102<\/strong>
\n\"\"

\u201eAm scris cu entuziasm despre cei
\ncare au f\u0103cut Unirea\u201d<\/strong><\/p>\n

Daniela \u015eontic\u0103, autoare a patru
\nvolume de poezie \u015fi unul de tablete, a
\nfost \u00een 2018 foarte angrenat\u0103 \u00een
\npublicistica referitoare la Marea Unire. Cu
\naceast\u0103 ocazie, afl\u0103m c\u0103 a publicat \u015fi cartea
\n\u201eOamenii Unirii\u201d, la Editura Trinitas, dar a
\nscris \u015fi un scenariu de teatru radiofonic. Piesa
\nei, \u201eZiua cea mare\u201d, o putem asculta la Radio
\nRom\u00e2nia.<\/p>\n

Daniela \u015eontic\u0103, e\u015fti nu doar poet\u0103, ci \u015fi
\njurnalist\u0103. Am observat c\u0103 \u00een 2018 ai
\npublicat multe articole pe teme istorice. Ce
\na \u00eensemnat pentru tine din punct de vedere
\npublicistic acest an, 2018?<\/em><\/p>\n

Am avut un an foarte bogat \u015fi plin, m\u0103 bucur
\nc\u0103 ai observat asta. Totul pleac\u0103 de la partea
\nnev\u0103zut\u0103, dar auzit\u0103 a publicisticii mele, adic\u0103
\nde la activitatea mea radiofonic\u0103. Este vorba
\ndespre rubrica \u201eOamenii Unirii\u201d, pe care am
\nrealizat-o pe parcursul \u00eentregului an la Radio
\nTrinitas. M-a preocupat mult tema Unirii de la
\n1918, dar nu dintr-o obliga\u0163ie de serviciu, ci
\npentru c\u0103 am descoperit ce lucruri m\u0103re\u0163e s-au
\npetrecut \u00een urm\u0103 cu 100 de ani \u015fi ce calitate
\numan\u0103, politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 aveau rom\u00e2nii din
\nacea vreme, lucruri de care noi, cei de ast\u0103zi,
\nnu mai suntem vrednici. Odat\u0103 \u00eenceput\u0103
\ndocumentarea la acele scurte tablete cu rol de
\na aminti contribu\u0163iile unor oameni din trecut
\n(de doar c\u00e2teva minute), nu am putut s\u0103 m\u0103
\nopresc doar la at\u00e2t. De aceea, dorind s\u0103
\nvalorific tot ceea ce aflasem, am revenit
\nasupra textelor \u015fi le-am elaborat la un alt
\nnivel, iar pe unele le-am transformat chiar \u00een
\nstudii \u015fi le-am adunat \u00een volumul \u201eOamenii
\nUnirii\u201d, care a ap\u0103rut la Editura Trinitas a
\nPatriarhiei Rom\u00e2ne. Pentru acest volum am
\nmuncit mult \u015fi cu mare entuziasm. Niciodat\u0103
\nnu am scris ceva cu mai mult\u0103 pasiune \u015fi
\nn-am investit at\u00e2t de mult suflet ca \u00een aceast\u0103
\ncarte. Am citit, am studiat \u015fi am c\u0103utat \u00een
\nbiblioteci acele c\u0103r\u0163i care \u00eemi ofereau
\ninforma\u0163iile necesare pentru a contura
\nbiografiile \u015fi a pune \u00een lumin\u0103 activitatea
\nuria\u015f\u0103 a personalit\u0103\u0163ilor ce au f\u0103cut posibil\u0103
\nUnirea din 1918. Am apelat la surse autentice
\n– c\u0103r\u0163i de istorie, de memorii, jurnale,
\n\u00eensemn\u0103ri, precum \u015fi la publica\u0163iile vremii \u2013
\n\u015fi am subliniat adev\u0103rul istoric. Eu zic c\u0103 a
\nie\u015fit o lucrare bine documentat\u0103, un fel de
\ncarte de istorie care poate fi citit\u0103 cu mai
\nmult\u0103 pl\u0103cere pentru c\u0103 informa\u0163iile sunt
\nprezentate \u00eentr-un fel atr\u0103g\u0103tor, publicistic. De
\nasemenea, am publicat o serie de articole pe
\ntema unirii \u015fi \u00een Ziarul Lumina, precum \u015fi pe
\nsite-ul revistei culturale Leviathan. Cu ocazia
\naceasta, semnalez \u015fi apari\u0163ia primului num\u0103r
\ntip\u0103rit al revistei Leviathan, unde sunt secretar
\ngeneral de redac\u0163ie, \u015fi unde semnez un studiu
\namplu \u015fi edificator despre Ionel Br\u0103tianu.<\/p>\n

Ce te-a frapat cel mai mult \u00een timpul
\ndocument\u0103rii tale la cartea despre
\nunioni\u015ftii din 1918?<\/em><\/p>\n

Cel mai mult m-a frapat faptul c\u0103 acei oameni
\nau f\u0103cut tot ce le-a stat \u00een putin\u0163\u0103 pentru binele
\n\u0163\u0103rii. Studiind biografiile lor, actele \u015fi
\nevenimentele din acea vreme, dar \u015fi tot ceea
\nce a \u00eensemnat drumul spre Unire – perioada
\npremerg\u0103toare, Conven\u0163ia militar\u0103 de intrare a
\nRom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, refugiul
\nguvernan\u0163ilor la Ia\u015fi, b\u0103t\u0103liile de pe front, cu
\n\u00eenfr\u00e2ngerile \u015fi victoriile armatei noastre,
\ndiscu\u0163iile din Parlament, schimb\u0103rile de
\nguverne \u015fi alternarea la putere a
\nconservatorilor \u015fi a liberalilor, precum \u015fi toat\u0103
\nactivitatea cultural\u0103 \u015fi militantismul din
\nArdeal – afl\u00e2nd \u00een detaliu fiecare dintre aceste
\nlucruri mi-am dat seama pentru prima dat\u0103 \u00een
\nmod concret c\u0103 patriotismul chiar exist\u0103! Acei
\noameni puneau \u0162ara mai presus de orice.
\nEvident, au fost \u015fi disensiuni \u00eentre viziunile
\nlor politice, unii erau de partea Antantei, al\u0163ii
\nerau filogermani, dar \u00een ansamblu, to\u0163i doreau
\nca Rom\u00e2nia s\u0103 ias\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 de pe urma
\nr\u0103zboiului. Fiecare era con\u0219tient de acest
\nmoment unic \u00een istorie \u0219i c\u0103 \u00eemprejur\u0103rile pot
\najuta la \u00eemplinirea visului de secole: Unirea.<\/p>\n

Dintre oamenii politici rom\u00e2ni de acum
\nun veac care te-au marcat cel mai mult
\nprin cele aflate de tine \u00een timpul c\u00e2t ai
\nstudiat biografiile \u015fi volumele de istorie
\nreferitoare la evenimentele de atunci?<\/em><\/p>\n

Personalit\u0103\u0163ile ale c\u0103ror via\u0163\u0103 \u015fi activitate le-am
\nstudiat au l\u0103sat \u00een mintea \u015fi sufletul meu
\nceva ce nu am cum s\u0103 mai uit, ceva care mi-a
\nmodelat felul de a g\u00e2ndi \u015fi mai ales de a m\u0103
\nraporta la trecut. Cu ru\u015fine o spun, multe
\ndintre evenimentele petrecute \u00een preajma lui
\n1918 nu-mi erau cunoscute. La \u015fcoal\u0103, \u00een
\ncomunism, am \u00eenv\u0103\u0163at, desigur, despre
\ncauzele Primului R\u0103zboi Mondial, despre
\nanumite b\u0103t\u0103lii, mai ales despre cele
\nvictorioase, din 1917, dar prea pu\u0163in despre
\nadev\u0103ra\u0163ii oameni politici. \u00cen afar\u0103 de Vasile
\nGoldi\u015f nu-mi mai aminteam prea multe
\nlucruri c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndeam la 1 Decembrie
\n1918. Poate despre Alexandru Vaida-Voevod,
\ndespre Gh. Pop de B\u0103se\u015fti ne-au spus \u015fi
\nmanualele noastre comuniste. Dar niciodat\u0103
\nnu ni s-a spus atunci c\u00e2t de important a fost
\nrolul lui Ion I.C. Br\u0103tianu, ce a \u00eensemnat
\nactivitatea ardelenilor \u00een frunte cu Iuliu
\nManiu, Aurel Laz\u0103r, Aurel Vlad, \u015etefan Cicio
\nPop \u015fi ceilal\u0163i, c\u00e2t de important\u0103 a fost
\ncontribu\u0163ia oamenilor Bisericii Ortodoxe \u015fi ai
\ncelei Greco-Catolice la men\u0163inerea con\u015ftiin\u0163ei
\nrom\u00e2nismului. \u015ei, desigur, nici despre
\n\u00eensemn\u0103tatea regilor no\u015ftri nu am avut voie s\u0103
\n\u015ftim nimic. Abia dup\u0103 c\u0103derea regimului
\ncomunist noi afl\u0103m c\u0103 Regele Ferdinand a
\nfost \u201eun bun rom\u00e2n\u201d declar\u00e2nd r\u0103zboi Austro-
\nUngariei \u00een 1916, lupt\u00e2ndu-se cu s\u00e2ngele s\u0103u
\ngerman, c\u0103 Regina Maria \u015fi-a riscat propria
\nvia\u0163\u0103 \u00eengrijind osta\u015fii r\u0103ni\u0163i \u015fi bolnavi de tifos,
\nc\u0103 a mers la Paris s\u0103 pledeze cauza Rom\u00e2niei
\n\u00een 1919… La un secol de la \u00eenf\u0103ptuirea Unirii,
\nnu avem nici o scuz\u0103 s\u0103 nu ne cunoa\u015ftem
\nadev\u0103rata istorie. Avem la dispozi\u0163ie toate
\nbibliotecile, ne a\u015fteapt\u0103 c\u0103r\u0163ile, memoriile \u015fi
\namintirile celor care au fost martori la actul cu
\nadev\u0103rat m\u0103re\u0163 de la Alba Iulia. Cu smerenie
\no spun, poate ajuta la asta \u015fi mica mea
\ncontribu\u0163ie, cartea mea despre personalit\u0103\u0163ile
\nUnirii, care cred c\u0103 are \u00een primul r\u00e2nd meritul
\nc\u0103 adun\u0103 la un loc \u00een form\u0103 esen\u0163ializat\u0103 fapte,
\noameni, idei, biografii.<\/p>\n

Creativitatea ta literar\u0103 cum s-a manifestat
\n\u00een acest an \u00een care ai fost at\u00e2t de ocupat\u0103 cu
\ncercetarea izvoarelor istorice?<\/em><\/p>\n

Din fericire, s-a manifestat \u015fi ea din plin,
\n\u00eentruc\u00e2t, plec\u00e2nd de la istoria anului 1918, am
\nscris un scenariu de teatru, ceea ce \u00eenseamn\u0103
\nc\u0103 \u00eemi fac debutul \u00een dramaturgie. Citind
\ncartea doctorului Vasile Bianu, \u201e\u00censemn\u0103ri
\ndin R\u0103zboiul Rom\u00e2niei Mari\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een
\n1926, \u015fi care are numeroase \u015fi foarte bune
\ndetalii referitoare la cele mai importante
\nmomente din anii 1916 \u2013 1922, am realizat
\nscenariul \u201eZiua cea mare\u201d. Spectacolul face
\nparte din proiectul Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de
\nRadiodifuziune \u201eScriitori rom\u00e2ni interbelici \u015fi
\nMarea Unire\u201d finan\u0163at de Ministerul Culturii
\n\u015fi Identit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale. Am structurat ideile \u015fi
\nfaptele astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 rezulte ceea ce se
\nnume\u015fte \u00een limbaj specializat \u201edocu-drama\u201d
\nsau teatru-document. Scenariul l-am scris
\nspecial pentru teatrul radiofonic \u015fi se va
\ndifuza la Radio Rom\u00e2nia, \u00eencep\u00e2nd cu 1
\ndecembrie. Am avut \u015fansa enorm\u0103 ca, de la
\nmicrofon, s\u0103 interpreteze actorii Florin
\nZamfirescu, Dan Condurache, Mihai Dinvale,
\nGelu Ni\u0163u, Mircea Rusu, Cristi Iacob, Gavril
\nP\u0103tru, iar regizor s\u0103 fie Attila Vizauer. La
\n\u00eenregistr\u0103ri, am \u00eenv\u0103\u0163at \u201etrucuri\u201d ale meseriei
\nde la redactorul Costin Tuchil\u0103 \u015fi de la
\nregizorul muzical Stelic\u0103 Muscalu. Reu\u015fita
\nm\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc serios \u015fi la aceast\u0103
\ncale a scrisului meu.
\n\"\"

Cum este s\u0103 fii membr\u0103 a Uniunii
\nScriitorilor din Rom\u00e2nia? C\u00e2nd mai
\npublici un nou volum de poezie?<\/em><\/p>\n

\u00cemi doresc s\u0103 public un nou volum de poezie
\n\u00een 2019, care vine dup\u0103 o pauz\u0103 de patru ani
\ndup\u0103 \u201ePrivil\u00e8ges de femme de lune\u201d, ap\u0103rut\u0103
\n\u00een traducerea \u00een francez\u0103 a lui Claudiu Soare,
\nla editura Vinea. Tot despre poezia mea a fost
\nvorba \u015fi c\u00e2nd am fost invitat\u0103 s\u0103 recit la Radio
\nRom\u00e2nia Cultural \u00een cadrul emisiunii \u201ePoezie
\nrom\u00e2neasc\u0103\u201d (realizator, Emil Buruian\u0103), \u015fi
\nc\u00e2nd am fost invitat\u0103 de Georgeta Dr\u0103ghici la
\n\u201eDrept de autor\u201d, la acela\u015fi post de radio. \u00cen
\ntoamna aceasta am participat cu un recital
\npoetic \u00een cadrul Festivalului Strada de C\u2019Arte,
\n\u00een Bucure\u015fti. Nu am avut \u00eenc\u0103 timp s\u0103-mi dau
\nseama dac\u0103 s-a schimbat ceva \u00een via\u0163a mea
\nliterar\u0103 de c\u00e2nd am fost primit\u0103 \u00een Uniune.<\/p>\n

Crezi c\u0103 este posibil\u0103 \u00eenfiin\u0163area unei filiale
\na Uniunii Scriitorilor la Buz\u0103u?<\/em><\/p>\n

Nu m-am g\u00e2ndit niciodat\u0103 la aceast\u0103
\nposibilitate \u015fi nici la necesitatea unei
\nasemenea filiale. De ce ar trebui sau de ce nar
\navea voie s\u0103 existe? Sunt lucruri care \u0163in de
\nadministra\u0163ie \u015fi organizare, la care eu nu m\u0103
\npricep. Presupun c\u0103 dac\u0103, la un moment dat,
\nvor exista at\u00e2t de mul\u021bi scriitori \u00een jude\u0163ul
\nBuz\u0103u, se va impune de la sine o asemenea
\nm\u0103sur\u0103. Spiritul meu nu este unul militant, \u00een
\ngeneral.<\/p>\n

Interviu realizat de Teo Cabel<\/em><\/p>\n


\nDana BANU<\/strong><\/p>\n

delicata atingere a luminii<\/strong><\/p>\n

o atingere delicat\u0103
\nlumina de crepuscul a momentului \u00een care
\ncorabia noastr\u0103 s-a scufundat
\n\u00een apele negre ale uit\u0103rii
\napoi
\nprecum un copac
\ncare salveaz\u0103 cu frunzele lui ar\u0103mii toamna
\nam sur\u00e2s am plecat mai departe
\n\u00een c\u0103utarea sinelui r\u0103t\u0103citor
\n\u0219i am ajuns pe malul unei ape ad\u00e2nc
\nprimitoare
\nera cea\u021b\u0103 toamn\u0103 diminea\u021b\u0103 \u0219i frig<\/p>\n

se spune c\u0103 noaptea devine mai \u00eentunecat\u0103
\n\u00een apropierea zorilor
\nse spune c\u0103 \u00een primele momente ale pr\u0103bu\u0219irii
\n\u00een gol
\nc\u0103derea e un zbor planat
\nse spune c\u0103 drumurile se deschid cu adev\u0103rat
\ndoar \u00een fa\u021ba zidurilor pe care le-ai ridicat
\ncu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 ani omene\u0219ti la r\u00e2nd<\/p>\n

\u00een lini\u0219tea casei tale \u0219i a trupului t\u0103u
\natunci c\u00e2nd cuvintele s-au terminat
\nc\u00e2nd vocile celor din jurul t\u0103u nu se mai aud
\nc\u00e2nd prin perdeaua sub\u021bire a zilelor \u0219i nop\u021bilor
\nnu se mai v\u0103d urme de oameni
\nabia atunci \u00eencepe cu adev\u0103rat poezia
\ncea adev\u0103rat\u0103 cea singur\u0103 \u0219i \u00eendelung
\niubitoare
\npoezia \u00een care te vei g\u0103si \u00eentreg \u0219i liber
\nun om minuscul \u00eentr-un univers uria\u0219
\ncare asemenea \u021bie se pierde \u0219i se reg\u0103se\u0219te
\nmereu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La mul\u021bi ani, ROM\u00c2NI! Prof.dr. SAVA Manuela Camelia \u021aara! E\u0219ti parte din ea \u0219i curge \u00een sufletul t\u0103u, \u00een adn-ul<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11981,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11977"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11977"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11977\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11982,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11977\/revisions\/11982"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11977"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}