{"id":11896,"date":"2020-11-09T12:12:49","date_gmt":"2020-11-09T09:12:49","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11896"},"modified":"2020-11-09T12:15:12","modified_gmt":"2020-11-09T09:15:12","slug":"literadura-nr-11-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11896","title":{"rendered":"Literadura nr. 11 (6)"},"content":{"rendered":"

Teo Cabel<\/strong><\/p>\n

Pove\u0219ti de via\u021b\u0103 cu George Stoian.
\nS\u0103 ne amintim de Sorin \u0218aguna…<\/strong><\/p>\n

M-am dus la un prieten, \u0219i rud\u0103, la
\nspital. Mi-a spus la telefon c\u0103 este
\nvecin cu mine \u0219i am priceput c\u0103
\neste peste drum (raportat la adresa mea de
\ndomiciliu) cu probleme medicale. De la o
\nvreme hardware-ul ne las\u0103. Repara\u021biile sunt
\nmai costisitoare \u0219i uneori mai greu de
\nremediat. George Stoian, despre el este vorba,
\ncine nu \u00eel \u0219tie pe ardeleanul din satul Richi\u0219,
\ncomuna Biertan, jude\u021bul Sibiu, plecat pentru
\n\u0219coala profesional\u0103 la Bra\u0219ov \u0219i ajung\u00e2nd la
\nC\u00e2mpia Turzii unde c\u0103ut\u0103torii de comori i-au
\ndescoperit filonul de artist. Din 1976 este
\nprintre noi, buzoienii, mul\u021bi ar trebui s\u0103 \u0219i-l
\naminteasc\u0103 de la Casa de Cultur\u0103 a
\nSindicatelor; el era cu discoteca. George
\nStoian este un tip plin de umor, nu este egoist,
\n\u0219i \u00eel \u00eemparte cu d\u0103rnicie. \u00cen loc s\u0103 se vaite de
\nboala lui a \u00eenceput s\u0103 povesteasc\u0103 z\u00e2mbind de
\nun cet\u0103\u021bean, care a venit la el c\u00e2nd o f\u0103cea pe
\nmo\u0219ul \u00een Pia\u021ba Daciei \u0219i i-a cerut imperativ, o
\nborma\u0219in\u0103. Ar fi r\u00e2s \u201emo\u0219ul\u201d nostru, dar cel
\ndin fa\u021ba sa era handicapat \u0219i \u00een disperarea sa
\ncredea \u00een mo\u0219ul copil\u0103riei. Deodat\u0103 s-a
\nschimbat la fa\u021b\u0103 a devenit grav. Uite ce mi s-a
\n\u00eent\u00e2mplat cu un copil de opt ani. Intr\u0103 \u00een cort
\n\u0219i eu \u00eel iau la \u00eentreb\u0103ri ca de obicei: Pu\u0219tiule,
\nai fost cuminte? A venit la tine mo\u0219ul acas\u0103?
\nPu\u0219tiul s-a uitat la mine cu ochi tri\u0219ti: Nu, nu
\na venit. Ei, las\u0103, \u00eei zic eu, uite \u00ee\u021bi dau eu o
\njuc\u0103rie, dulciuri. Ioc, m\u0103! Se uit\u0103 la mine fix.
\nDa, ce ai fi vrut tu de la mo\u0219ul, \u00eel \u00eentreb. El se
\nuit\u0103 la mine cu ochii umezi: un tractor, spune
\ncu glas hot\u0103r\u00e2t. Tractor? \u00cel \u00eentreb eu g\u00e2ndind
\nde ce nu vrea un autoturism de juc\u0103rie, ci un
\ntractor. Un tractor, s\u0103 merg cu tata la c\u00e2mp
\ns\u0103 avem \u0219i noi bani. \u0218i mai vreau o vac\u0103, s\u0103
\nbeau \u0219i eu lapte.
\nM\u0103i, \u00eemi venea s\u0103 dau barba jos \u0219i s\u0103 plec de
\nacolo. Copilul acela la opt ani voia o vac\u0103 s\u0103
\nbea lapte. \u0218i un tractor pentru taic\u0103-su s\u0103
\nmunceasc\u0103. Doamne ce experien\u021be po\u021bi avea
\nacolo!
\n\u00cei jucau ochii actorului, George, zis \u201eHen\u021b\u201d
\nporecl\u0103 primit\u0103 \u00een urma unui rol la C\u00e2mpia
\nTurzii.
\nNu suferin\u021ba lui conta acolo \u00een spital, ci
\ndominau acele fapte la care a participat. \u0218i
\ndintr-o dat\u0103 s-a uitat la mine cu un lic\u0103r de
\nbucurie: Hai s\u0103 \u00ee\u021bi spun ceva! Eu am luat un
\npremiu cu Sorin \u0218aguna acum c\u00e2\u021biva ani. \u00cen
\n2007 la \u201ePodul minciunilor\u201d Sibiu.
\nSpectacolul \u201eCovrigi de Buz\u0103u\u201d locul I. El \u0219i
\nIonu\u021b Ghinea, actorul din \u201eDup\u0103 dealuri\u201d. \u0218i
\ntot \u00een acela\u0219i an, Sorin \u0218aguna a c\u00e2\u0219tigat la
\nFestivalul \u201eRapsodii de toamn\u0103\u201d de la
\nC\u00e2mpulung Muscel locul II cu poezii din
\ncrea\u021bia sa proprie.
\n\u00cei luceau ochii de bucurie, dar \u0219i de triste\u021be
\npentru c\u0103 t\u00e2n\u0103rul actor ne-a l\u0103sat s\u0103 mai
\nrespir\u0103m \u00een aceast\u0103 lume, el s-a dus prea
\ndevreme \u00een alta. Anul acesta pe 23 februarie
\nSorin \u0218aguna ar fi \u00eemplinit 30 de ani.
\nM\u0103 uitam la el \u0219i parc\u0103 aveam plumb \u00een
\npicioare. Nu \u00eemi mai veneam s\u0103 m\u0103 scol.
\nBolnavul eram eu? Nu el, trecut de \u0219aptezeci,
\nca v\u00e2rst\u0103? Sufletul cred c\u0103 \u00eel are foarte t\u00e2n\u0103r.
\nMereu te \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu o glum\u0103 bun\u0103 \u0219i te
\nintroduce imediat apoi, dac\u0103 te prinde pe
\nteritoriul s\u0103u \u00een lumea oamenilor sensibili,
\nactori, c\u00e2nt\u0103re\u021bi, scriitori. Oamenii de l\u00e2ng\u0103
\nnoi. Nu se \u0219tie c\u00e2nd avem de \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i de la
\ncine!?<\/p>\n

\"\"


\nLansare de carte<\/strong><\/p>\n

\u201enicolai t. poet serios, dup\u0103 cum \u00eel \u0219ti\u021bi\u201d<\/strong><\/p>\n

O lansare de carte este, pentru un autor,
\nun moment al eliber\u0103rii de povara
\ncrea\u021biei. Deta\u0219area de aburii
\ntip\u0103riturii, c\u00e2t este posibil\u0103, este o u\u0219urare, un
\nsentiment al \u00eemplinirii sau vine ca un moment
\nde luciditate, cu \u00eentrebarea se putea mai bine?
\nO zi aniversar\u0103 este un prilej de bucurie
\npentru cel care mai adaug\u0103 un an pe la
\nt\u00e2mplele albe trecute prin bune \u0219i mai pu\u021bin
\nbune, impuse de multe ori de mersul
\nlucrurilor, al vie\u021bii, nu de alegerea sa.
\nC\u00e2nd aceste dou\u0103 bucurii se \u00eempletesc,
\nserbarea anivers\u0103rii \u0219i bucuria literaturii, \u00eentr-un
\nsingur eveniment, fericit este cel care are
\nal\u0103turi de el prieteni, cititori. Voi a\u0219eza acest
\neveniment, derulat la Muzeul jude\u021bean \u00een
\namfiteatru, pe 5 februarie, anul acesta, sub
\ntitlul Vitregii suportabile semnat, Nicolai
\nT\u0103icu\u021bu, carte publicat\u0103 la editura Editgraph,
\n2019.
\nLa mul\u021bi ani! \u201eT\u00e2n\u0103rul\u201d poet debutat \u00een anii
\n2000, se bucur\u0103 acum de cele 15 volume,
\ndup\u0103 19 ani de literatur\u0103.
\nDa, din via\u021b\u0103 treci \u00een poezie \u0219i din poezie \u00een
\nvia\u021b\u0103 dac\u0103 vitregiile sunt suportabile. Dac\u0103 nu
\nsunt, le faci; \u00een poezie pentru via\u021b\u0103 sau din
\nvia\u021b\u0103 pentru poezie.
\nSe formeaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cu locul de unde \u021bi se
\ntrage energia, pe care o por\u021bi peste tot \u00een lume
\ncu tine.
\nTem\u0103, laitmotiv, c\u00e2mpia lui Nicolai T\u0103icu\u021bu
\nscoate poezia \u00een locul ve\u0219niciei, lumea
\nsatului.
\nO readuce la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 s\u0103 se r\u0103coreasc\u0103 \u0219i s\u0103
\nredescopere boarea dimine\u021bii c\u00e2mpului,
\ndincolo de tenebrele ora\u0219ului unde anxietatea
\n\u0219i depresia ar trebui s\u0103 cloceasc\u0103 \u00een fiin\u021ba
\nomului s\u0103 nu \u00ee\u0219i mai aduc\u0103 unii aminte de
\nunde au plecat.
\nRevela\u021bia auctorial\u0103 \u00ee\u0219i trage seva din a fi
\nprezent, a sim\u021bi momentul tr\u0103it. Da, poetul st\u0103
\nla p\u00e2nd\u0103. P\u00e2nde\u0219te diminea\u021ba cum vine, dac\u0103
\nse schimb\u0103 ceva, se p\u00e2nde\u0219te pe sine \u00een
\nmomentul c\u00e2nd poemul \u00eel bate pe um\u0103r ca
\nenergie creatoare \u0219i el se uit\u0103 \u00een jur s\u0103-l
\nrepereze de la distan\u021b\u0103 pentru a-l traduce \u00een
\ncuv\u00e2nt; \u00eei p\u00e2nde\u0219te pe ceilal\u021bi s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 se
\nprind c\u0103 el \u00eei p\u00e2nde\u0219te cu arsenalul de tr\u0103iri,
\ngata s\u0103 le surprind\u0103 acele momente c\u00e2nd dau
\njos masca social\u0103, acel moment de un sfert de
\nsecund\u0103 c\u00e2nd doar un ochi ager, al sufletului,
\nte vede, nu cel tulburat de culori.
\nScriitoarea Valeria Manta T\u0103icu\u021bu a moderat
\nevenimentul.
\nAu vorbit despre carte \u0219i despre eveniment
\nSorin Burlacu, directorul Bibliotecii jude\u021bene
\n\u201eV. Voiculescu\u201d, directorul institu\u021biei gazd\u0103,
\nDaniel Costache, Silvia Ioana Sofineti, Tudor
\nCicu, Manuela Camelia Sava, Gina Zaharia,
\nStan Brebenel, Petrache Plopeanu, profesorul
\nMaican.<\/p>\n

\"\"

\"\"


\nIon RO\u0218IORU<\/strong><\/p>\n

O voce de mare acurate\u021be<\/strong>
\n\"\"

Noua apari\u0163ie editorial\u0103, inspirat
\nintitulat\u0103 De-a v-a\u0163i ascunselea cu
\nsingur\u0103tatea (Editura SemnE,
\nBucure\u015fti, 2018), a extrem de talentatei poete
\nMaria Cernegura, e precedat\u0103 de un Cuv\u00e2nt
\n\u00eenainte \u00een care doctorul de suflete, cum \u00eei
\nplace s\u0103 se recomande, scrie despre
\npsihoterapia prin poezia pe care o concepe ca
\neliber\u00e2nd sufletul din constr\u00e2ngerile lui, ca \u015fi
\nde o not\u0103 la fel de av\u00e2ntat\u0103 prin care le
\nmul\u0163ume\u015fte c\u0103lduros celor ce au \u00eencurajat-o \u00een
\ndemersul poetic, mentorul unanim recunoscut
\nfiind scriitorul Coman \u015eova. Despre placheta
\nde debut a Mariei Cernegura, Pas\u0103re \u00een
\ndevenire (2014) au scris entuziast
\nErmil Bucure\u015fteanu, Mihai
\nMerticaru, Florin Costinescu,
\nFlorentin Popescu, Dumitru Hurub\u0103
\n\u015fi Ion Ro\u015fioru, referin\u0163ele critice
\nrespective \u00eencheind generos aceast\u0103
\nbijuterie editorial\u0103 de excep\u0163ie sub
\ntoate aspectele. Nu sunt uita\u0163i nici
\ncei care i-au tradus unele poeme \u00een
\nfrancez\u0103 (Elisabeta Isanos \u015fi Ion
\nRo\u015fioru) \u015fi \u00een catalan\u0103 (Pere Besso),
\npoeme inserate par\u0163ial \u00een cartea
\nasupra c\u0103reia vom z\u0103bovi \u00een
\nr\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103.
\nPoeta d\u0103 expresie liric\u0103 singur\u0103t\u0103\u0163ii
\ncreatorului autentic \u015fi mai ales condi\u0163iei sale
\ndramatice \u00een fa\u0163a foii albe sau \u00eeng\u0103lbenite de
\nh\u00e2rtie \u015fi o face \u00eentr-un mod prin excelen\u0163\u0103 cel
\nmai adesea ludic, precum odinioar\u0103 Arghezi
\nsau, de ce nu, Marin Sorescu, poemul-prag,
\nDepresie, fiind edificator \u00een acest sens. Unele
\npoeme sunt adev\u0103rate reportaje culturale, de
\nc\u0103l\u0103torie pe meleaguri europene, \u00eenc\u0103rcate de
\nlirism spre a concluziona c\u0103 inima poetei
\nt\u00e2nje\u015fte dup\u0103 libertatea pe care n-o g\u0103se\u015fte
\ndec\u00e2t \u00een copil\u0103ria sa rustic\u0103, la umbra nucului
\ndin ograda p\u0103rinteasc\u0103 (Pas\u0103re zidit\u0103). Tema
\nevad\u0103rii din constr\u00e2ngerile de orice natur\u0103,
\n\u00eendeosebi din timp, este, de altfel, una de
\nprim\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een poezia Mariei Cernegura
\n(Ceas elve\u0163ian).
\nTotul este efemer, except\u00e2nd ecoul iubirii
\nca antidot \u00eempotriva \u00eensingur\u0103rii \u015fi a spleenului
\nexisten\u0163ial: \u201eC\u00e2ndva \u00een ungherul acesta al
\nnostru\/ se auzeau valurile\/ p\u0103s\u0103ri se pluteau \u00een
\nv\u0103zduh\/ r\u0103\u015fina pinilor curgea ca mierea din
\nfaguri\/ greierii r\u0103sp\u00e2ndeau simfonii\/ iar noi
\numpleam singur\u0103tatea\/\/ acum e doar un loc
\npustiu\/ nu se simte nicio adiere\/ doar numele
\nmeu \u00eemi pare c\u0103-l aud\/ \u015foptit de tine\u201d
\n(C\u00e2ndva). \u00cens\u0103 evadarea, chiar \u015fi din eden,
\nnu-i niciodat\u0103 una satisf\u0103c\u0103toare \u00eentruc\u00e2t
\namintirile terestrit\u0103\u0163ii o umbresc \u015fi-i sugereaz\u0103
\nevadatei perspectiva eternei re\u00eentoarceri (Cu
\niubirea mea). Exist\u0103 mereu, consistent\u0103 \u0219i
\nbiruitoare, o nostalgie a \u021b\u0103rmului de la care
\ncor\u0103biile vie\u021bii au plecat \u00een larg \u0219i
\nmulte dintre ele s-au scufundat (\u00cen
\nm\u00e2inile tale). \u00cen iubire, poeta nu
\naccept\u0103 sferturi sau jum\u0103t\u0103\u0163i de
\nm\u0103sur\u0103, ci doar contopirea
\nparoxistic\u0103 necondi\u0163ionat\u0103 cu
\naceasta (Poem). \u015ei tot a\u015fa exist\u0103 un
\nars amandi c\u0103l\u0103uzitor: \u201eS\u0103 \u015ftii s\u0103
\ntaci, c\u00e2nd e despre t\u0103cere\/ \u015fi s\u0103
\nvorbe\u015fti, c\u00e2nd ai ceva de spus\/ s\u0103
\npo\u0163i sim\u0163i \u015fi curajos a-i cere\/ \u015fi
\nceluilalt s\u0103 simt\u0103 \u00eendeajuns\/\/ S\u0103
\nocrote\u015fti un suflet care geme\/ f\u0103r\u0103
\ns\u0103 sim\u0163i c\u0103 smulgi din tine-un bra\u0163\/
\ns\u0103 \u015ftii iubi c\u00e2nd inima \u0163i-o cere\/ \u015fi s\u0103 r\u0103spunzi
\nprezent cuprins \u00een la\u0163.\/\/ \u015ei s\u0103 iube\u015fti orice, dar
\ns\u0103 iube\u015fti \u00eentruna\/ ca singur scop al t\u0103u pe-acest
\np\u0103m\u00e2nt\/ \u015fi-ndr\u0103gostit de lun\u0103 \u015fi de
\nstele\/ s\u0103 faci cu cerul tainic leg\u0103m\u00e2nt\/ \u015ei de
\nvei fi dezam\u0103git de clipa care fr\u00e2nge\/ te-nal\u0163\u0103
\ndin aripi, coloana-n br\u00e2u \u0163i-o-ncinge\/ prive\u015fte
\ndrept, \u015fi nu te da b\u0103tut\/ strig\u0103 din to\u0163i
\nr\u0103runchii \u2013Amin, de la-nceput!\u201d (S\u0103 \u015ftii).
\nManifest\u0103 o dorin\u0163\u0103 acerb\u0103 de statornicie \u00een
\ntot \u015fi \u00een toate, respectiv o spaim\u0103 de surpare,
\nde \u00eentunecare \u015fi de rev\u0103rsare peste limitele
\nfirii (Rug\u0103). Dragostea asigur\u0103 coeziunea
\nuniversului \u015fi func\u0163ionarea armonioas\u0103 a
\nacestuia (Patru chem\u0103ri). Portretul celui ales
\ne unul superlativ: \u201eiubirea-i \u00een el mereu
\nneuitare\/\/ fire de om t\u0103cut, dornic de alb, de
\nviscol \u015fi risc\/\/ \u00eempodobit ca un cire\u015f amar \u00een
\nfloare\/ liber s\u0103-\u015fi caute o eliberare\/ \u00ee\u015fi toarn\u0103
\n\u00een alte trupuri chipul\/ cu umerii crescu\u0163i c\u00e2t
\ntoamna\/ \u00eempodobit\u0103 cu ghirlande\/ sfios ca o
\npas\u0103re, retras \u00een cetin\u0103 \u015fi iarb\u0103\/ neoprit la
\nv\u0103mi, r\u0103bd\u0103tor ca p\u0103m\u00e2ntul\/ iubind pe de rost
\nfemeia, ascuns \u00een s\u00e2ngele ei\/ cu r\u0103d\u0103cinile lui
\nmiraculoase undeva \u00eentr-un um\u0103r de pas\u0103re se
\nzbate\/\/ zilele lui \u015fi cuvintele sunt una\/ iarna e
\nhaina lui de duminic\u0103\/\/ ploile – s\u00e2ngele lui
\nliber\/\/ \u015fi totu\u015fi de nimeni \u015ftiut\/\/ El\u201d (Omul
\nacela). Poeta \u00eenal\u0163\u0103 rugi fierbin\u0163i pentru ca
\nacest iubit s-o asimileze cu totul \u00een fiin\u0163a lui
\nstatornic\u0103 (Rug\u0103 fierbinte). Tema contopirii
\nparoxistice revine obsesiv \u00een discursul erotic
\nal poetei (\u00cendr\u0103gostire). Timpul iubirii nu
\ntrebuie l\u0103sat s\u0103 se iroseasc\u0103 \u00een zadar, fuga sa
\nfiind, a\u015fa cum se \u015ftie, una ireparabil\u0103: \u201eSt\u0103m
\npe-un apus de frunze verzi\/ eu nu te v\u0103d, tu nu
\nm\u0103 vezi\/ eu te \u00eentreb, tu nu-mi r\u0103spunzi, \u00ee\u0163i
\nspun cuvinte, nu le-auzi\/ tu chiar nu vezi c\u0103
\nm\u0103 iube\u015fti\/ de ce te faci c\u0103 nu mai e\u015fti\/ \u015fi-n
\npiatr\u0103 rece te zide\u015fti\/ \u00ee\u0163i cer s\u0103 vii din piatr\u0103
\nseac\u0103\/ tu chiar nu vezi: iubirea pleac\u0103\/! \u015ei-o
\niarn\u0103 gri \u00ee\u015fi face croi\/ cu geruri grele \u00eentre
\nnoi\u201d (Iubirea pleac\u0103). Motivul carpe diem e
\naici c\u00e2t se poate de evident. Lirica
\nmatrimonial\u0103 a Mariei Cernegura o aminte\u015fte
\npe cea \u00een care a excelat inegalabila Magda
\nIsanos (Crez). Dragostea statornic\u0103 e mereu
\nimaginat\u0103 \u00eentr-o cas\u0103 rural\u0103, cuib al c\u0103ldurii
\nfamiliale \u015fi ea nu poate exista \u00eentregitor \u00een
\nafara icoanei Sfintei Fecioare Maria (Rug\u0103
\nMariei). Poeta nu se concepe pe sine \u00een afara
\ncelui iubit, asemenea v\u00e2scului care nu poate
\nfiin\u0163a f\u0103r\u0103 stejarul care-i asigur\u0103 seva
\nhr\u0103nitoare \u015fi-i \u00eemprumut\u0103 ceva in vigoarea lui
\nconsacrat\u0103: \u201eCa p\u0103m\u00e2ntul ne\u00eenc\u0103lzit de soare\/
\nca s\u0103m\u00e2n\u0163a f\u0103r\u0103 ap\u0103\/ ca mine f\u0103r\u0103 de mine\/ ca
\nnimeni\/\/ ca nimic\/\/ f\u0103r\u0103 puls sunt\/ c\u00e2nd sunt
\neu f\u0103r\u0103 tine\u201d (Unul f\u0103r\u0103 altul). Alte motive
\npoetice dragi \u015fi care ar merita fiecare m\u0103car
\nc\u00e2te un paragraf special sunt al lunii, al inimii,
\nal nucului etc. Iat\u0103 un catren care are ca punct
\nde plecare o legend\u0103 cosmic\u0103: \u201eLun\u0103 alb\u0103
\nplutitoare\/ soarele-i \u00een urma ta\/ tu te vindeci
\nde iubire\/ eu m\u0103-mpov\u0103rez cu ea\u201d (Catren).
\nPrecum \u015fi un altul av\u00e2nd \u00een centrul lui inima:
\n\u201eCineva \u00eemi confund\u0103 inima cu o amfor\u0103\/ \u00een
\nfiecare zi mi-o smulge din piept spun\u00e2ndu-mi\/
\ncu ce vrei s\u0103 c\u0103r\u0103m apa aceasta femeie\/ nu
\nvezi c\u0103 ne inund\u0103 pe to\u0163i\u201d? (Amfora). Cei doi
\n\u00eendr\u0103gosti\u0163i ajung s\u0103 fie una \u015fi aceea\u015fi fiin\u0163\u0103,
\ninimile lor b\u0103t\u00e2nd la unison p\u00e2n\u0103 se identific\u0103:
\n\u201e\u00cenchide ochii\/ ascult\u0103-\u0163i inima\/ \u00een miezul
\ninimii mele\/\/ O auzi?\u201d (\u00cendemn). Nuca este,
\na\u015fa cum observa Co\u015fbuc \u00eentr-un eseu al s\u0103u,
\nfructul prin excelen\u0163\u0103 al dragostei
\nindestructibile. Poate de aceea poeta \u00eei acord\u0103
\nnucului, pe care, cu alt prilej, \u00eel numeam
\ntotemic, un interes motivic special: \u201e Nor pe
\ncer purtat de v\u00e2nt\/ bob de aur, strop de g\u00e2nd\/
\nalb\u0103 floare sub z\u0103pad\u0103\/ iarb\u0103 amar\u0103 \u00een livad\u0103\/
\nnuc t\u0103cut, umbros c\u0103runt\/ sau orice din c\u00e2te
\nsunt\/\/ numai om eu n-a\u015f fi vrut\/ s\u0103 m\u0103 nasc
\npe-acest p\u0103m\u00e2nt\/\/ pas\u0103re m-a\u015f fi f\u0103cut\/ dac\u0103
\ncerul m-ar fi vrut\u201d (C\u00e2ntec). O barc\u0103 de
\ngabaritul unei coji de nuc\u0103 \u00eei salveaz\u0103 pe
\n\u00eendr\u0103gosti\u0163i, precum alt\u0103dat\u0103 Arca lui Noe
\n(Joc).
\nOmul e din p\u0103cate efemer \u00een raport cu
\nnatura care e ve\u015fnic\u0103 \u015fi \u00een fa\u0163a c\u0103reia \u00ee\u015fi
\ntr\u0103ie\u015fte cu disperare senza\u0163ia de t\u00e2rziu (Se
\nf\u0103cea c\u0103\u2026). Ca \u015fi: \u201et\u00e2rziu era, de tot t\u00e2rziu\/
\nchiar de nu vrei e tot t\u00e2rziu\/ dac\u0103 iube\u015fti, dac\u0103
\ne\u015fti viu\/ e prea t\u00e2rziu, t\u00e2rziu, t\u00e2rziu\u2026\u201d
\n(Catren). Emo\u0163ionant p\u00e2n\u0103 la lacrimi e, \u00een
\nacest sens, poemul Scrisoare c\u0103tre tata, \u00een
\ncare poeta st\u0103 de vorb\u0103 cu cel plecat prea de
\ntimpuriu \u00eentr-o lume din care nimeni nu se
\nmai \u00eentoarce \u015fi unde, de bun\u0103 seam\u0103, cei doi
\nse vor \u00eent\u00e2lni \u00eentr-o inevitabil\u0103 zi.
\nExist\u0103 \u00een discursul liric al Mariei
\nCernegura \u015fi o tem\u0103 a scrisului, a poetului
\ncare implor\u0103 muzele s\u0103-l inspire \u015fi s\u0103-i
\nsporeasc\u0103 puterea de munc\u0103. Existen\u0163a
\npoetului \u0163ine de domeniul miracolului atunci
\nc\u00e2nd vine vorba de nemuritorul bardul
\nna\u0163ional al rom\u00e2nilor: \u201e\u015fi s-a n\u0103scut la tulpina
\nteiului\/ \u015fi s-a hr\u0103nit cu luceferi\/ \u015fi s-a r\u0103stignit
\npentru iubire\/ \u015fi-a \u00eenviat \u00een cuv\u00e2nt\/ pentru
\niertarea p\u0103catului nostru de a fi poe\u0163i\/\/
\nEminescu\u201d (Crez). Poezia joac\u0103 \u015fi ea rolul de
\nliant sau de catalizator al iubirii, \u00eendr\u0103gostita
\nimagin\u00e2ndu-se carte pe care cel drag o
\nr\u0103sfoie\u015fte febril \u015fi o cite\u015fte cu ardoare
\n(Dest\u0103inuire). Sau: \u201eiubite\/ \u00ee\u0163i scriu poemul
\nacesta\/ f\u0103r\u0103 virgule\/ f\u0103r\u0103 pauze\/ f\u0103r\u0103 litere
\nmari\/ f\u0103r\u0103 puncte puncte\/ f\u0103r\u0103 paranteze\/ \u015fi
\nmai ales f\u0103r\u0103 punct \u015fi de la cap\u0103t\/\/ n-ai vrea
\ns\u0103-l scriem\/ mai departe\/ f\u0103r\u0103 nici un punct\/\/
\n\u00eempreun\u0103\u201d (F\u0103r\u0103 punct). Sau: \u201eFrunte
\nbr\u0103zdat\u0103 de g\u00e2nduri\/ ce faci tu acolo?\/ caut
\ncuvinte care se iubesc\/ pentru un poem despre
\nel\u201d (Dedica\u0163ie). A scrie poeme e pentru Maria
\nCernegura un fapt la fel de bine v\u0103zut de
\nDumnezeu cu a construi o cas\u0103 sau a s\u0103di un
\ncopac (Trei v\u0103mi).
\nDoina e un tulbur\u0103tor testament \u00een
\ndecinde mioritico-eminescian\u0103, poeta sper\u00e2nd
\ns\u0103-\u015fi afle repaosul suprem \u00een natura cu care se
\nva contopi. \u00cen aceea\u015fi ordine de idei se face
\nun elogiu p\u0103durii ca loc geometric al fiin\u0163ei
\npoetei ce aspir\u0103, romantic\u0103, la plenitudinea
\ntr\u0103irii. P\u0103durea este cel mai adesea gazd\u0103
\nprimitoare a omului basmic care este F\u0103t
\nFrumos (P\u0103durea, Gazd\u0103 bun\u0103 p\u0103durea,
\nUna cu p\u0103durea). E aici \u015fi o pledoarie
\nimplicit\u0103 pentru ca omul modern s\u0103 nu se lase
\n\u00eenfr\u00e2nt \u00een \u00eencerc\u0103rile iovice la care este supus
\nde c\u0103tre Divinitate (Iov). C\u00e2t despre moarte,
\naceasta rimeaz\u0103 mereu cu un alt \u00eenceput: \u201e\u015ei
\nm-am trezit dis-de-diminea\u0163\u0103\/ \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00een
\nalb\/ p\u0103durile se albiser\u0103 de a\u015fteptare\/ valurile
\nalbe ale m\u0103rii t\u0103ceau\/ printre nourii albi\/
\nc\u0103utam \u00een\u0163elesuri\/ pasul meu nu l\u0103sa urme\/
\neram \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103-n albul renun\u0163\u0103rii\/ nicio
\nbatist\u0103 nu flutura-n urm\u0103\/ \u015fi-atunci\/ am prins
\nzborul p\u0103s\u0103rii str\u0103vezii\u201d (Alb). Pe Iov, din
\npoemul deja amintit, mai mult dec\u00e2t moartea
\n\u00eel sperie via\u0163a a\u015fa cum este ea. Plecarea final\u0103
\npoate fi minimalizat\u0103 sau bagatelizat\u0103, dac\u0103
\nnu de-a dreptul umilit\u0103, ca \u00een acest crochiu
\n\u00eentru totul feeric: \u201eC\u0103l\u0103toresc pe o libelul\u0103
\nalbastr\u0103\/ \u00een voia zborului\/ deasupra unui c\u00e2mp
\nde maci\/ \u00een echilibru\u201d (Plecare).
\nPoet\u0103 de real talent \u015fi de mare
\nsensibilitate, Maria Cernegura, o voce de
\nmare acurate\u0163e liric\u0103, e, printre altele, \u015fi
\nautoarea unor incanta\u0163ii memorabile: \u201e\u015fi m-a\u015f
\nduce\/ m-a\u015f tot duce\/ p\u00e2n\u2019 la troi\u0163\u0103\/ \u00een r\u0103scruce\/
\ns\u0103 m\u0103-nchin iubirii mele\/ s\u0103 m\u0103 apere de rele\/
\n\u015fi s\u0103 fac o sf\u00e2nt\u0103 cruce\/ pentru vremea ce m\u0103
\ncurge\u201d (Alt c\u00e2ntec).<\/p>\n


\nManuela Camelia SAVA<\/strong><\/p>\n

Vampiri, vampiroaice \u0219i al\u021bii<\/strong>
\n\"\"

Silvia-Ioana Sofineti nu este la prima
\napari\u021bie editorial\u0103, ea are cronici literare
\n\u0219i colaboreaz\u0103 cu revistele de acest gen,
\ncercet\u00e2nd domenii literare mai pu\u021bin abordate,
\nmai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een ultima vreme a debutat
\n\u0219i cu poezie, fiind un talent remarcat.
\nSecretar al revistei Spa\u021bii Culturale, spirit
\nsensibil, artistic, tr\u0103ind \u00eentr-o familie de
\nscriitori consacra\u021bi, unde s-a format ca literat,
\nea este autoarea unei cercet\u0103ri extrem de
\ninteresante, at\u00e2t ca titlu (oximoronic) –
\nMORTUL VIU \u2013 c\u00e2t \u0219i ca tem\u0103 (vampirul ca
\npersonaj literar \u0219i de film), cartea fiind
\npublicat\u0103 recent la Editura Editgraph, Buz\u0103u,
\n2018.
\nAutoarea ne atrage aten\u021bia asupra imaginii
\nmisterioase a \u201emortului viu\u201d, care apare \u00een
\nliteratur\u0103 \u0219i \u00een cinematografie deopotriv\u0103,
\nimplic\u00e2nd imagina\u021bia, acolo unde logica sau
\n\u0219tiin\u021ba nu mai pot func\u021biona. Cititorul este
\natras \u00een aceast\u0103 lume plin\u0103 de suspans, vraj\u0103,
\nmoarte-nemoarte printr-un \u201ecuv\u00e2nt \u00eenainte\u201d,
\nca o anticamer\u0103 a galeriei unde sunt expu\u0219i
\nnemor\u021bii, entit\u0103\u021bi deosebite ca form\u0103 \u0219i
\nmanisfestare, diferite de lumea oamenilor
\n(mortul viu are mai multe variante – zbur\u0103tor,
\nstrigoi, vampir, vampiroaic\u0103, moroi, vr\u0103jitoare
\netc).
\nCaptatio benevolentiae const\u0103 \u00een faptul c\u0103
\nomul a \u00eencercat dintotdeauna s\u0103 \u00ee\u0219i explice
\napari\u021bia\/ dispari\u021bia unor fenomene, lucruri,
\npersoane, boli, ecua\u021bia necunoscutului fiind
\ncea care poate pune st\u0103p\u00e2nire pe mintea \u0219i pe
\nsufletul oricui: \u201eToat\u0103 via\u021ba \u00eencerc\u0103m s\u0103
\ng\u0103sim explica\u021bii referitoare la lucruri pe care
\nnu le \u00een\u021belegem\u201d, \u00een lipsa atest\u0103rii \u0219tiin\u021bifice
\nsau a ra\u021bionalului. Cititorul este familiarizat
\ncu acest aspect universal, cunoscut \u00een toate
\nculturile \u0219i civiliza\u021biile lumii \u2013 cu denumiri
\nvariate, cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are diferit\u0103, \u00eentruchip\u00e2nd
\ndemoniacul, r\u0103ul, necunoscutul.
\n\u00cen literatura lumii au manifestat o atrac\u021bie
\nsemnificativ\u0103 pentru acest \u201emort viu\u201d foarte
\nmul\u021bi scriitori, din diferite epoci sau curente
\nliterare, printre care se num\u0103r\u0103: Baudelaire,
\nAl. Dumas, John Keats, Gogol, Paul Feval, E.
\nA. Poe, Stephen King \u0219i al\u021bii.
\nPe l\u00e2ng\u0103 vampiri, ca fiin\u021be ale nop\u021bii, Silvia-
\nIoana Sofineti alege s\u0103 trateze \u0219i motivul
\nZbur\u0103torului, o figur\u0103 emblematic\u0103 a
\nfolclorului rom\u00e2nesc, un demon erotic,
\nfrumos, cu un farmec aparte, misterios, \u00eent\u00e2lnit
\nla Dimitrie Cantemir \u00een \u201eDescrierea
\nMoldovei\u201d, la poe\u021bii pa\u0219opti\u0219ti Ion Heliade
\nR\u0103dulescu, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac,
\n\u0219i sub forma eminescian\u0103 a omului de geniu
\ndin poemul \u201eLuceaf\u0103rul \u201d sau din poemul cu
\nfinal fericit \u201eC\u0103lin (file din poveste)\u201d.
\nStrigoiul este pus \u00een paralel cu Zbur\u0103torul,
\nnemortul pedepsit pentru cine \u0219tie ce a f\u0103cut
\nr\u0103u \u00een timpul vie\u021bii. Nu este fermec\u0103tor, dar
\nreu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103c\u0103leasc\u0103 victimele \u2013 a\u0219a cum
\neste cazul cu Lenore, personajul feminin din
\nbalada lui Burger. Strigoiul este pomenit \u0219i \u00een
\nversurile lui Vasile Alecsandri, ale
\nlui Mihai Eminescu sau \u00een proza lui
\nMircea Eliade (\u201eDomni\u0219oara
\nCristina\u201d).
\n\u00cen centrul c\u0103r\u021bii se afl\u0103 cea mai
\nfascinant\u0103 entitate: Vampirul, un
\ndemon f\u0103r\u0103 farmece fizice, el se
\npoate deghiza, se hr\u0103ne\u0219te cu s\u00e2ngele
\nvictimelor sale, are doi col\u021bi albi, se
\nteme de soare fiindc\u0103 este mortal
\npentru el. Evolu\u021bia lui \u00een scrierile
\nliterare este foarte interesant\u0103, de la
\nDracula lui Bram Stoker \u0219i p\u00e2n\u0103 la
\nDamon al lui L.J. Smith. Multe romane au
\ndevenit, \u00een zilele noastre, celebre datorit\u0103
\ngustului cititorilor pentru acest gen literar, pe
\ncare azi \u00eel putem numi fantasy: Academia
\nVampirilor, Cronicile Vampirilor, Jurnalele
\nVampirilor, Saga Amurg, dar \u0219i Interviu cu un
\nvampir (Anne Rice) sau Evernight (Claudia
\nGray).
\n\u00cent\u00e2lnim aici o clasificare a celor care scriu
\ndespre vampiri: \u201eb\u0103rba\u021bii au un spirit mai
\nanalitic \u0219i nu voaleaz\u0103 o realitate \u00eenfrico\u0219\u0103toare\u201d,
\npe c\u00e2nd \u201efemeile sunt practice,
\n\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 explice lucrurile a\u0219a cum par s\u0103
\nfie\u201d, ele au \u201etendin\u021ba s\u0103 transforme ceva
\ngrotesc \u00een ceva frumos\u201d.
\nO alt\u0103 dihotomie este f\u0103cut\u0103 \u00eentre aspectele
\nmitologice universale \u0219i aspectele mitologice
\nrom\u00e2ne\u0219ti \u2013 ceea ce au \u00een comun este ideea
\nlegat\u0103 de \u00eentruchip\u0103ri ale sexualit\u0103\u021bii sau bolii,
\nav\u00e2nd tr\u0103s\u0103turi specifice: \u201emortul viu e o
\ncreatur\u0103 ur\u00e2t\u0103, hidoas\u0103 chiar, aflat\u0103 \u00een
\nputrefac\u021bie, care-\u0219i compunea o masc\u0103 de
\nnormalitate pentru a-\u0219i cuceri victima\u201d. Din
\npunct de vedere lingvistic, denumirile sunt
\ndiferite \u00een func\u021bie de civiliza\u021bie, fonematic
\nsunt greu de redat sau de pronun\u021bat\/de re\u021binut,
\ndar am fost surprins\u0103 de asem\u0103narea cu limba
\nalbanez\u0103 (dhampir) sau croat\u0103 (strigon).
\nPunctul de plecare \u00een literatura vampirilor, a\u0219a
\ncum subliniaz\u0103 autoarea, este balada gotic\u0103
\n\u201eLenore\u201d a lui B\u00fcrger, \u00een a doua jum\u0103tate a
\nsecolului al XVIII- lea, ca apoi Mortul viu sub
\nform\u0103 de strigoi\/vampir\/ moroi s\u0103 fie \u00eent\u00e2lnit
\nla H. August Ossenfelder, Goethe, Coleridge,
\nPolidori, Teophile Gautier, James Maxwell,
\nBaudelaire, W. Gilbert, Paul Feval, Anne
\nCrawford, Felix Dahn, Rudyard Kipling, Sir
\nArthur Conan Doyle, Stephen King.
\nCel care se impune ca tipar este
\nDracula, Contele sau Contele
\nDracula, personajul lui Bram Stoker
\n\u0219i are leg\u0103tur\u0103 cu Rom\u00e2nia,
\nTransilvania, fiind cunoscut ca
\nVampirul din Carpa\u021bi, cartea fiind
\necranizat\u0103 \u2013 Nosferatu fiind crea\u021bia
\nhollywoodian\u0103 celebr\u0103. V\u00e2n\u0103torul de
\nvampiri, n\u0103scut tot la Hollywood este
\nVan Helsing, apreciat pentru
\ncalit\u0103\u021bile sale de erou pozitiv.
\nEroul negativ \u2013 Vampirul \u2013 are
\ntr\u0103s\u0103turi clasice general-valabile: locuie\u0219te
\n\u00eentr-un castel doarme \u00een sicriu, poart\u0103 haine
\nnegre, are unghii lungi, ochi fioro\u0219i, uneori
\nro\u0219ii, uneori are servitori sau poate fi \u00eenso\u021bit
\nde vampiri\u021be fl\u0103m\u00e2nde. To\u021bi \u0219tim c\u0103 se
\nhr\u0103ne\u0219te cu s\u00e2nge. \u00cens\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103
\ncu orice element care implic\u0103 fantezia, se pare
\nc\u0103 \u0219i Vampirul poate s\u0103 se transforme \u00een
\nVampirul modern, c\u00e2nd, \u00een zilele noastre,
\nrezist\u0103 la soare, este telepat, are \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are
\numan\u0103, cu piele str\u0103lucitoare, tr\u0103ie\u0219te printre
\noameni, poate zbura sau levita, procreeaz\u0103 sau
\nse supune unor reguli, c\u0103ci sunt vampiri buni
\nsau r\u0103i, vampiri dec\u0103zu\u021bi sau de caden\u021bi, exist\u0103
\no ierarhie, unii sunt conduc\u0103tori, judec\u0103tori
\nsau condu\u0219i, pot avea con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tind spre
\numanizare, de aceea nu to\u021bi se vor hr\u0103ni cu
\ns\u00e2nge uman, aleg\u00e2nd s\u0103 fie altfel ca \u00een
\nInterviu cu un vampir sau \u00een Saga Amurg
\n(familia lui Eduard).
\nDe la descrierea c\u0103r\u021bilor care au ca subiect
\nlumea vampirilor sau a ar\u0103t\u0103rilor
\ndemoniacale, autoarea trece la prezentarea
\nunor filme, seriale cu aceea\u0219i tematic\u0103, foarte
\nr\u0103sp\u00e2ndite, care au f\u0103cut deliciul publicului
\n(cinefililor sau telespectatorilor), incluz\u00e2nd \u0219i
\ndesene animate sau chiar jocuri pe calculator.
\nConcluzia este pertinent\u0103 \u2013 cu 200 de ani \u00een
\nurm\u0103, vampirul era un demon ur\u00e2t, nemuritor,
\ns\u00e2ngeros, rece, vorace, azi, \u00een literatur\u0103 sau
\nfilm, el poate fi fermec\u0103tor, umanizat, dar
\nletal. Indiferent ce chip ia, indiferent de
\nmodul cum se hr\u0103ne\u0219te sau ce du\u0219mani are, el
\neste cel care ne face s\u0103 tremur\u0103m la auzul
\nnumelui s\u0103u, atmosfera fiind una de mister \u0219i
\nteroare, oamenii neput\u00e2nd uita u\u0219or un film
\nsau o carte pe aceast\u0103 tem\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teo Cabel Pove\u0219ti de via\u021b\u0103 cu George Stoian. S\u0103 ne amintim de Sorin \u0218aguna… M-am dus la un prieten, \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11813,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11896"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11896"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11896\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11904,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11896\/revisions\/11904"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11813"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}