{"id":11881,"date":"2020-11-08T22:29:35","date_gmt":"2020-11-08T19:29:35","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11881"},"modified":"2020-11-08T22:55:38","modified_gmt":"2020-11-08T19:55:38","slug":"literadura-nr-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11881","title":{"rendered":"Literadura nr. 11 (5)"},"content":{"rendered":"

Florentin POPESCU<\/strong>
\n\"\"

Oameni \u015fi locuri din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103
\n(VII)
\nProfesorii de la Liceul \u201eB.P. Hasdeu\u201d (II)<\/strong><\/p>\n

Rememorarea anilor de \u015fcoal\u0103 are
\n\u00eentotdeauna (\u015fi la to\u0163i cei care o fac)
\nun greu de descris parfum de
\nnostalgie. Nostalgie dup\u0103 anii tinere\u0163ii, dar \u015fi
\nnostalgie dup\u0103 un anume fel de a fi ca elev:
\npu\u0163in nonconformist, pu\u0163in incon\u015ftient de
\nmarile probleme care \u00ee\u0163i st\u0103teau \u00een fa\u0163\u0103, \u00eens\u0103
\nnicicum speriat sau \u00eeng\u00e2ndurat de multele
\nnecunoscute care te a\u015fteptau.
\n\u015ei felul \u00een care \u00ee\u0163i revin \u00een memorie figurile de
\nprofesori, de fo\u015fti colegi, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile de
\natunci \u00eel prive\u015fti, dup\u0103 amarul de ani care a
\ntrecut, altfel: mai \u00een\u0163eleg\u0103tor, mai lucid, mai
\ncritic sau, dimpotriv\u0103, cu mai mult\u0103
\n\u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, fiind gata s\u0103 acorzi circumstan\u0163e
\natenuante chiar \u015fi celor mai pu\u0163in pl\u0103cute
\n\u201eevenimente\u201d din acei ani\u2026
\n\u201eDecupez\u201d de ast\u0103 dat\u0103, din galeria de portrete
\na profesorilor mei din anii liceului, figura
\nprofesoarei Maria Onofrei, care \u00een clasa a XI-a
\n(atunci ultima) venea la catedr\u0103 s\u0103 ne
\nvorbeasc\u0103 despre Eugen Jebeleanu, despre
\nMihai Beniuc, ori despre Dan De\u015fliu \u2013 poe\u0163i
\nmai mult sau mai pu\u0163in proletculti\u015fti, care
\n\u00eenc\u0103 mai rezistau \u00een manualele \u015fcolare, pe
\nc\u00e2nd ecourile t\u00e2rzii ale deceniului pe care mai
\napoi anali\u015ftii aveau s\u0103-l numeasc\u0103 \u201eobsedant\u201d
\n\u00eenc\u0103 nu se stinseser\u0103 \u2013 ceea ce avea s\u0103 se
\n\u00eent\u00e2mple doi-trei ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd deja
\neram student \u015fi-n amfiteatrul Odobescu al
\nFacult\u0103\u0163ii aveau s\u0103 ni se deschid\u0103 \u015fi altfel de
\nferestre c\u0103tre literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103.
\nDiscret nemul\u0163umit\u0103 de ceea ce trebuia s\u0103
\npredea (\u015fi, desigur, necrez\u00e2nd \u00een valoarea
\nscriitorilor comenta\u0163i de nevoie), d-na Maria
\nOnofrei, o femeie distins\u0103, trecut\u0103 de prima
\ntinere\u0163e, aflat\u0103, cred, \u00een prag de pensionare,
\napucase \u015fi altfel de vremuri, citise \u015fi altfel de
\nautori, dintre care unii (ca V. Voiculescu,
\nNichifor Crainic sau Radu Gyr de pild\u0103) nu
\nnumai c\u0103 nu erau nici m\u0103car aminti\u0163i la vreun
\ncapitol din manual, ci, mai mult, se aflau \u00een
\n\u00eenchisorile comuniste. Din Eminescu se preda
\npu\u0163in (poezie de dragoste \u015fi un fragment din
\nScrisoarea a III-a), din Goga \u015fi Bacovia la
\nfel, doar c\u00e2te o poezie-dou\u0103. Doamna
\nprofesoar\u0103 era \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103
\ncu numele scriitorilor \u0163inu\u0163i sub obroc \u015fi cum
\n\u015ftia c\u0103 orice \u00eenc\u0103lcare a \u201eregulilor\u201d, ori
\ndep\u0103\u015fire a \u201eProgramei \u015fcolare\u201d ar fi putut-o
\ncosta (omniprezenta Securitate veghea peste
\ntot!), era de o discre\u0163ie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, chiar \u015fi
\nfa\u0163\u0103 de cei c\u00e2\u0163iva elevi \u00een care ar fi putut avea
\n\u00eencredere \u015fi printre care m\u0103 num\u0103ram \u015fi eu.
\nMi-am dat seama de asta de \u00eendat\u0103 ce, c\u0103tre
\nsf\u00e2r\u015fitul anului i-am m\u0103rturisit hot\u0103r\u00e2t c\u0103 voi
\nmerge la Filologie \u015fi nu \u00een alt\u0103 parte. Atunci
\nm-a invitat la d\u00e2nsa acas\u0103, mi-a dat Istoria
\nliteraturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een
\nprezent a lui G. C\u0103linescu, o raritate bibliofil\u0103
\n\u00een Buz\u0103u, mi-a spus c\u0103 mi-o las\u0103 toat\u0103 vara \u015fi
\nc\u0103 trebuie s-o citesc cu mare aten\u0163ie, fiindu-mi
\nde un neb\u0103nuit folos la examenul de admitere.
\nA\u015fa se face c\u0103 \u00een vara lui \u201964 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceput
\nde septembrie (pe vremea aceea examenele de
\nadmitere \u00een facult\u0103\u0163i se d\u0103deau toamna)
\nimpresionantul tom c\u0103linescian a fost citit \u015fi
\nr\u0103scitit \u00een locuin\u0163a mea din strada Oltului. Mai
\nmult dec\u00e2t at\u00e2t, mi-am conceput singur
\nbile\u0163ele de examen spre a-mi verifica cele
\n\u00eenv\u0103\u0163ate, a\u015fa \u00eenc\u00e2t la admitere m-am putut
\nduce cu citate \u00eentregi din C\u0103linescu.
\nExaminatorii se mirau: \u201eDar de unde ai avut
\ndumneata cartea lui C\u0103linescu?\u201d, iar eu le
\nr\u0103spundeam: \u201eLa noi \u00een Buz\u0103u nu era \u00een
\nbibliotec\u0103, dar mi-a \u00eemprumutat-o profesoara
\nnoastr\u0103 de rom\u00e2n\u0103!…\u201d; \u201eBravo! ziceau ei, se
\nvede c\u0103 d-ta ai chemare c\u0103tre Filologie!…\u201d.
\nCu o siluet\u0103 sub\u0163ire \u015fi cu un cap pl\u0103cut,
\ndominat de ni\u015fte ochelari care o tr\u0103dau de la
\ndistan\u0163\u0103 pe intelectuala care era, d-na Maria
\nOnofrei venea \u00eentotdeauna \u00een clas\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103
\n\u00een negru, \u00eentr-o rochie bine str\u00e2ns\u0103 pe corp \u2013
\nceea ce \u00eei sublinia formele. \u015ei se vedea c\u0103
\nfusese (\u015fi \u00een bun\u0103 parte \u00eenc\u0103 mai era) o femeie
\nfrumoas\u0103 la tinere\u0163e.
\nNu-i cuno\u015fteam nicicum biografia \u015fi v\u0103z\u00e2nd-o
\nmereu \u00een negru nu \u015ftiam dac\u0103 a ales aceast\u0103
\nculoare pentru a-\u015fi pune \u00een eviden\u0163\u0103
\nseriozitatea \u015fi sobrietatea, ori poart\u0103 doliu
\ndup\u0103 cineva apropiat. Mai t\u00e2rziu, mult mai
\nt\u00e2rziu, peste ani am aflat c\u0103 negrul acela era
\n\u00eentr-adev\u0103r un doliu \u2013 dup\u0103 so\u0163ul d-sale.
\nNu \u015ftiu nici p\u00e2n\u0103 azi dac\u0103 numele de Croitoru,
\ncu care o apelau colegii \u00een ultimii ani de
\nprofesorat, provenea de la o a doua c\u0103s\u0103torie,
\ncontractat\u0103 pentru a fugi de singur\u0103tate \u015fi
\npentru a avea un tovar\u0103\u015f de via\u0163\u0103 la senectute,
\nori era chiar numele s\u0103u de familie, la care a
\nrevenit c\u00e2nd a ajuns v\u0103duv\u0103\u2026
\nP\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nici nu mai conteaz\u0103 starea
\ncivil\u0103 a omului c\u00e2t\u0103 vreme comportamentul
\nlui las\u0103 pretutindeni impresii frumoase \u015fi face
\ngesturi aparte, pe martorii sau beneficiarii lor
\nnu le mai pot uita toat\u0103 via\u0163a.
\nUltima oar\u0103 mi-a fost dat s-o v\u0103d pe iubita
\nnoastr\u0103 profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura
\nrom\u00e2n\u0103 la Examenul de Maturitate
\n(Bacalaureatul de azi), \u00een amfiteatrul de la
\netajul \u00eent\u00e2i al \u015fcolii. Pre\u015fedintele comisiei de
\nexaminare nu era altul dec\u00e2t renumitul
\neminescolog Augustin Z.N. Pop, profesor la
\nInstitutul pedagogic din Pite\u015fti, om
\nextraordinar, cu care aveam s\u0103-mi \u00eentretai
\npa\u015fii mai t\u00e2rziu, eu ca editor, d-sa ca autor.
\nC\u00e2nd, \u00een mod firesc profesorul Augustin Z.N.
\nPop m-a \u00eentrebat spre ce facultate doresc s\u0103
\nm\u0103 \u00eendrept, profesoara mea mi-a f\u0103cut
\nnumaidec\u00e2t un foarte scurt portret, spun\u00e2ndu-i
\nc\u0103 scriu \u015fi poezii, c\u0103 redactez o revist\u0103 a \u015fcolii
\n\u015fi altele. Cinci-\u015fase ani mai t\u00e2rziu,
\nre\u00eent\u00e2lnindu-ne \u00een biroul unei edituri \u015fi mai
\napoi merg\u00e2nd \u00eempreun\u0103 s\u0103-\u015fi lanseze o carte
\nla Ploie\u015fti, pre\u015fedintele comisiei de la
\n\u201eMaturitate\u201d \u015fi-a amintit de secven\u0163a
\nexamenului de la \u201eHasdeu\u201d \u015fi s-a sim\u0163it dator
\ns\u0103 \u00eendrepte, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, un g\u00e2nd de
\nrecuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de profesoara Maria
\nOnofrei\u2026
\nA\u015fa erau profesorii \u201eHasdeului\u201d de atunci:
\nc\u00e2nd descopereau la unul sau mai mul\u0163i elevi
\nmugurul unei posibile \u00eempliniri \u00eentr-un
\ndomeniu, f\u0103ceau totul s\u0103-l\/s\u0103-i sprijine. Ast\u0103zi
\ncum o mai fi?
\n25 ianuarie 2019<\/em><\/p>\n


\nMihai S\u0102LCU\u021aAN<\/strong><\/p>\n

Biblioteca Basarabia \u2013
\nUn sfert de veac de existen\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de S\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului
\nIisus Hristos, maica tuturor s\u0103rb\u0103torilor,
\naniversarea Bibliotecii \u201eBasarabia\u201d din
\nSoroca la \u00eemplinirea unui sfert de veac de la
\nfondare a avut loc \u00een zilele de 13-14
\ndecembrie 2018. F\u0103r\u0103 Na\u015ftere nu ar fi \u00cenviere
\n\u015fi totdeauna sunt celebrate pentru a \u00een\u0163elege \u015fi
\naprofunda semnifica\u0163ia lor.
\nReamintim c\u0103 Protocolul de constituire
\na importantei institu\u0163ii bibliotecare de la malul
\nNistrului, ca filial\u0103 a Bibliotecii \u201eV.
\nVoiculescu\u201d din Buz\u0103u, a fost semnat la 1
\niulie 1993 \u015fi c\u0103 \u00een ziua de 16 noiembrie a
\naceluia\u015fi an a fost inaugurat\u0103 ca prima
\nbibliotec\u0103 de carte cu grafie latin\u0103 din
\nteritoriul Republicii Moldova \u00eenfiin\u0163at\u0103 dup\u0103
\nredob\u00e2ndirea independen\u0163ei.
\nMemoria vrednicului de pomenire
\nAlexandru Oproescu, ctitor al bibliotecii, a
\nfost cinstit\u0103 de vorbitorii care au f\u0103cut referire
\nla istoria acesteia. Adres\u00e2nd celui plecat \u00een
\nve\u015fnicie supremum vale, \u00een calitate de
\nsemnatar al actului de \u00eentemeiere \u015fi de
\nsus\u0163in\u0103tor permanent al institu\u0163iei, am adresat
\ncititorilor \u015fi slujitorilor ei g\u00e2nduri de aleas\u0103
\napreciere \u015fi gratitudine pentru to\u0163i cei care, \u00een
\ndecursul anilor, au avut grij\u0103 ca flac\u0103ra
\naprins\u0103 \u00een candela spiritualit\u0103\u0163ii neamului s\u0103
\nnu se sting\u0103.
\nBuz\u0103ul a fost prezent la importanta
\ns\u0103rb\u0103toare cu o delega\u0163ie numeroas\u0103 \u015fi
\nsemnificativ\u0103 condus\u0103 de primarul Constantin
\nToma, care a f\u0103cut o dona\u0163ie de carte \u015fi a
\n\u00eemp\u0103r\u0163it daruri, format\u0103 dintr-un grup de
\nconsilieri locali, de profesori ai gimnaziului
\n\u201eMircea T. B\u0103dulescu\u201d \u015fi de la gimnaziile
\ncomunelor Merei \u015fi \u0162inte\u015fti.
\nPartea sorocean\u0103 a fost reprezentat\u0103 de
\nVladimir Nicu\u0163a, vicepre\u015fedinte al Consiliului
\nRaional, de primarul Victor S\u0103u, care a
\n\u00eenm\u00e2nat plachete \u015fi diplome aniversare, de
\nGrigore Buc\u0103taru, \u0219eful Sec\u021biei de Cultur\u0103 \u0219i
\nTurism.
\nProgramul manifest\u0103rilor a inclus
\nlansarea volumului \u201ePoduri de Prut\u201d, pe care
\nl-am preg\u0103tit pentru marcarea evenimentului,
\nce cuprinde cronici, eseuri \u015fi articole despre
\nrela\u0163iile de colaborare multidisciplinar\u0103
\npetrecute \u00een cei 25 de ani. Cu alte cuvinte, o
\ncarte despre neamul \u015fi sufletul rom\u00e2nesc,
\ndespre poduri ce unesc dou\u0103 \u0163\u0103ri desp\u0103r\u0163ind o
\n\u0162ar\u0103.
\nUn popor are propriul cod genetic care
\n\u00eel particularizeaz\u0103, care-i stabile\u015fte caracterul
\nfondului s\u0103u moral, valoarea, m\u00e2ndria
\nna\u0163ional\u0103, leg\u0103tura sufleteasc\u0103 dintre membrii
\ns\u0103i, care formeaz\u0103 tradi\u0163iile transmise peste
\nveacuri spre a contopi trecutul cu prezentul \u015fi
\na face ca timpul \u015fi spa\u0163iul s\u0103 dispar\u0103.
\nBiblioteca este p\u0103str\u0103toarea mo\u015ftenirii
\nneamului, a tezaurului cultural na\u0163ional, a
\npatrimoniului spiritual, a izvoarelor acestora,
\na simbolurilor de nepre\u0163uit ale \u00eenaintemerg\u0103torilor
\nl\u0103sate din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie
\ncu putere de legat testamentar. Literatura
\ns\u0103n\u0103toas\u0103 este, dup\u0103 Nicolae Iorga, \u201eelement
\nesen\u0163ial al \u015fcolii, o hran\u0103 de fiecare zi a
\nsociet\u0103\u0163ii \u015fi o arm\u0103 de stat\u201d.
\nF\u0103r\u0103 cultur\u0103 nu se poate tr\u0103i, ea
\n\u00eent\u0103re\u015fte \u015fi \u00eenal\u0163\u0103 con\u015ftiin\u0163a, dezvolt\u0103 cultul
\npropriei crea\u0163iuni, e adev\u0103rata carte de
\nidentitate a societ\u0103\u0163ii. Lumina popoarelor nu
\nvine de aiurea, de la \u201er\u0103s\u0103rit\u201d, cum se spunea
\nobsesiv \u00een anii de \u00eendoctrinare comunist\u0103, ci
\ndin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, din c\u0103r\u0163i, din lectur\u0103, din
\ncultur\u0103.
\nComoara sufleteasc\u0103 a poporului e
\n\u00eens\u0103\u015fi limba lui. Graiul rom\u00e2nesc e unul
\nbogat, capabil s\u0103 \u00eembrace orice idee, oricare
\ndintre sentimente, este variat \u015fi armonios.
\nPreotul-poet Alexe Mateevici a scris: \u201eLimba
\nnoastr\u0103-i o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103,\/
\nUn \u015firag de piatr\u0103 rar\u0103\/ Pe mo\u015fie rev\u0103rsat\u0103\u201d \u015fi,
\nprintre alte compara\u0163ii \u015fi elogii asem\u0103n\u0103toare,
\nc\u0103 \u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103,\/ Limba
\nvechilor cazanii,\/ Care-o pl\u00e2ng \u015fi care-o
\nc\u00e2nt\u0103\/ Pe la vatra lor \u0163\u0103ranii\u201d. \u00cenainte de el
\nMihai Eminescu a sus\u0163inut, cu deplin temei,
\nc\u0103 \u201enu noi suntem st\u0103p\u00e2nii limbii, ci limba e
\nst\u0103p\u00e2na noastr\u0103\u201d.
\nGrigore Vieru, cel mai mare poet al
\nBasarabiei din toate timpurile, care apar\u0163ine
\nLimbii Rom\u00e2ne, a fost un energic \u015fi aprig
\nap\u0103r\u0103tor al graiului matern, nimeni neav\u00e2nd
\ndreptul s\u0103 aduc\u0103 atingere acestui dar primit de
\nla Dumnezeu: \u201eA\u015f putea s\u0103 \u00eendur toate
\nnenorocirile rev\u0103rsate asupra \u0163\u0103rii mele, afar\u0103
\nde una singur\u0103 \u2013 asuprirea limbii str\u0103mo\u015fe\u015fti.
\nCelui care ridic\u0103 m\u00e2na asupra acestei minuni
\nse cuvine s\u0103-i zdrobe\u015fti capul ca unui \u015farpe\u201d.
\nC\u00e2nd era \u00eentrebat de unde vine marele scriitor
\nr\u0103spundea cu simplitate \u015fi profunzime: \u201edin
\nLimba Rom\u00e2n\u0103\u201d. Mai sus\u0163inea c\u0103 \u201edou\u0103
\nlucruri am \u00eent\u00e2lnit pe lumea asta zidite cu
\nadev\u0103rat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t: Biblia \u015fi Limba
\nRom\u00e2n\u0103\u201d. Tot el observa c\u0103 \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103
\nnu a disp\u0103rut din spa\u0163iul basarabean \u00een timpul
\nImperiului Sovietic. Dar ea fusese cu totul
\nvl\u0103guit\u0103, iar zborul ei era \u00eempiedicat de tot
\nfelul de lan\u0163uri care, la un moment dat,
\ndeveniser\u0103 invizibile pentru ochiul nostru\u201d.
\nIubirea poetului pentru neam \u015fi limb\u0103 a fost
\ntotal\u0103, necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi udat\u0103 cu lacrimi:
\n\u201eDumnezeu prima oar\u0103\/ C\u00e2nd a pl\u00e2ns printre
\nastre,\/ El a pl\u00e2ns peste \u0162ar\u0103\/ Cu lacrima limbii
\nnoastre\u201d. La conferirea titlului de doctor
\nhonoris causa al Academiei de \u015etiin\u0163e a
\nMoldovei, Grigore Vieru \u015fi-a intitulat
\ncuv\u00e2ntul de mul\u0163umire, un adev\u0103rat testament
\ntransmis tuturor rom\u00e2nilor, \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103
\n\u2013 oastea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103\u201d.
\nCititorilor publica\u0163iei \u201eLiteradura\u201d,
\nc\u0103rora le adresez prezentele r\u00e2nduri, le doresc
\nca Noul An 2019 s\u0103 le aduc\u0103 depline
\nsatisfac\u0163ii \u015fi numeroase bucurii. La mul\u0163i ani!<\/p>\n

\"\"


\nElisabeta BO\u021aAN<\/strong>
\n\"\"

S-a n\u0103scut la data de 18.05.1972 \u00een localitatea
\nRebri\u0219oara, jude\u021bul Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud.
\nPoet\u0103, prozatoare \u0219i traduc\u0103toare.
\nC\u0103r\u021bi publicate: Dimensiones, Editura Seleer,
\n2012; Egometrie\/ Egometr\u00eda Editura Limes, 2016;
\n\u0219i diverse antologii de poezie \u0219i proz\u0103 scurt\u0103.
\nReferin\u021be critice: Jos\u00e9 Antonio Olmedo L\u00f3pez-
\nAmor, Gregorio Muelas Berm\u00fadez, Daniel
\nMontoly, Mircea Petean, Virgil Diaconu, Jes\u00fas de
\nMat\u00edas Batalla.<\/p>\n

Hoa\u021ba de vise<\/strong><\/p>\n

Oare exist\u0103 vreo feti\u021b\u0103 care s\u0103 nu-\u0219i fi
\ndorit vreodat\u0103 s\u0103 aib\u0103 o p\u0103pu\u0219\u0103?
\nElisa \u00eemplinea zilele acestea 12 ani \u0219i
\n\u00ee\u0219i dorea cu ardoare o p\u0103pus\u0103 mare, o p\u0103pu\u0219\u0103
\ndin acelea pe care le po\u021bi piept\u0103na. Era mezina
\nunei familii de \u021b\u0103rani muncitori; mai avea 5
\nfra\u021bi mai mari \u0219i, aproape \u00eentotdeauna, se
\n\u00eembr\u0103ca cu ceea ce-i r\u0103m\u00e2nea de la cele dou\u0103
\nsurori ale ei.
\nAcum \u0219i-o dorea mai mult ca oric\u00e2nd, pentru
\nc\u0103 v\u0103rul s\u0103u, Nelu, care venise de la
\nBucure\u0219ti, o \u00eentrebase ce i-ar pl\u0103cea s\u0103
\nprimeasc\u0103 \u00een dar de ziua ei. Dup\u0103 o oarecare
\nf\u00e2st\u00e2ceal\u0103, dat fiind c\u0103 niciodat\u0103 nu primise
\nnimic de ziua ei, Elisa r\u0103spunse ezit\u00e2nd:
\n\u2212 O… p\u0103pu\u0219\u0103… o p\u0103pu\u0219\u0103 mare…
\nV\u0103rul s\u0103u i-a r\u0103spuns c\u0103 s-ar putea s\u0103 o
\nprimeasc\u0103, \u0219i-i f\u0103cu un semn complice cu
\nochiul, fapt care i-a dat speran\u021be Elisei.
\nDup\u0103 c\u00e2teva zile, p\u0103rin\u021bii s\u0103i i-au dat o sut\u0103 de
\nlei \u0219i au trimis-o la bufetul satului, s\u0103 cumpere
\nzece beri, pentru c\u0103 aveau musafiri. Elisei nu-i
\npl\u0103cea s\u0103 mearg\u0103 acolo. Era o cl\u0103dire foarte
\nveche \u0219i mohor\u00e2t\u0103, be\u021bivii o priveau cu ochi
\nmari, ie\u0219i\u021bi din orbite, \u0219i f\u0103ceau o g\u0103l\u0103gie
\n\u00eengrozitoare, iar feti\u021bei i se p\u0103rea c\u0103 p\u0103\u0219e\u0219te pe
\nt\u0103r\u00e2mul balaurilor, din pove\u0219tile spuse de tat\u0103l
\ns\u0103u. Era un loc \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, mai ales
\natunci c\u00e2nd se \u00eentrerupea curentul electric, un
\nloc care, \u00een imagina\u021bia ei de copil, sem\u0103na cu
\niadul.
\n\u00cen seara aceea, bufetul era cufundat \u00een
\n\u00eentuneric, o lamp\u0103 p\u00e2lp\u00e2ia anemic pe un raft,
\nal\u0103turi de sticlele cu alcool, \u0219i nu avea al\u021bi
\nclien\u021bi dec\u00e2t pe v\u0103rul de la Bucure\u0219ti \u0219i fratele
\ncel mai mare al feti\u021bei. Cei doi st\u0103teau la
\ntaclale \u0219i beau, iar v\u00e2nz\u0103toarea corpolent\u0103, cu
\naspect impun\u0103tor care \u00eei amintea feti\u021bei de
\nc\u0103pc\u0103unii din basme, \u00eei observa pe to\u021bi cu o
\nfals\u0103 amabilitate. Nelu o salut\u0103 \u0219i o \u00eentreb\u0103 ce
\nface, iar ea a r\u0103spuns c\u0103 au trimis-o p\u0103rin\u021bii s\u0103
\ncumpere bere. Acesta, printre aburii b\u0103uturii,
\ni-a spus:
\n\u2212 Veri\u0219oar\u0103 drag\u0103, las\u0103 c\u0103 pl\u0103tesc eu.
\n\u2212 Nu e nevoie, r\u0103spunse feti\u021ba f\u00e2st\u00e2cit\u0103.
\n\u2212 Cump\u0103r\u0103-\u021bi o p\u0103pu\u0219\u0103 din banii ace\u0219tia c\u0103
\npl\u0103tesc eu berea!
\nErau \u0219aptezeci de lei, erau mul\u021bi bani, feti\u021ba nu
\n\u0219tia c\u00e2t cost\u0103 o p\u0103pu\u0219\u0103, dar niciodat\u0103 nu
\nprimise at\u00e2\u021bia bani de la nimeni.
\nV\u00e2nz\u0103toatea de la bufet, care asistase ca un
\nanimal de prad\u0103 la toat\u0103 scena, \u00eei d\u0103 repede
\ncele zece beri feti\u021bei \u0219i \u00eei zice pe un ton r\u0103stit:
\n\u2212 D\u0103 banii-ncoace, \u0219aptezeci de lei!
\nFeti\u021ba, intimidat\u0103, \u00eei \u00eentinde bancnota de o sut\u0103
\nde lei \u0219i prime\u0219te restul de la v\u00e2nz\u0103toarea care
\nmai ad\u0103ug\u0103, la fel de r\u0103stit:
\n\u2212 Acum du-te fugu\u021ba acas\u0103, c\u0103 te a\u0219teapt\u0103 cu
\nberea!
\nV\u0103rul s\u0103u, ame\u021bit de b\u0103utur\u0103, care mai \u0219i
\nvorbea cu fratele feti\u021bei, nu observase c\u00e2nd
\naceasta pl\u0103tise, a scos banii din buzunar ca s\u0103
\nmai pl\u0103teasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cele zece beri.
\nFeti\u021bei \u00eei venea s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, dar \u0219i-a adunat toat\u0103
\nbruma de curaj \u0219i a zis c\u00e2t a putut ea de tare:
\n\u2212 Dar am pl\u0103tit eu, nu e nevoie, uite mi-a dat
\n\u0219i restul… \u0219i \u00eentinse m\u00e2na cu restul de treizeci
\nde lei, pentru a argumenta.
\nDar lacoma v\u00e2nz\u0103toare a zis din nou pe
\nacela\u0219i ton:
\n\u2212 Nu, n-a pl\u0103tit nimic, d\u0103-mi banii!
\nNelu \u00eei \u00eentinse o m\u00e2n\u0103 de bancnote
\nv\u00e2nz\u0103toarei, care a luat c\u00e2t a vrut ea, \u0219i i-a
\nspus feti\u021bei:
\n\u2212 \u021ai-am spus c\u0103 pl\u0103tesc eu, tu, cump\u0103r\u0103-\u021bi
\np\u0103pus\u0103 de banii aceia! Banii aceia sunt ai t\u0103i…
\n\u2212 Dar am pl\u0103tit deja, spuse feti\u021ba printre
\nlacrimi… Uite, mi-a\u021bi dat \u0219i restul, i se adres\u0103
\nea v\u00e2nz\u0103toarei, care, cu un aer inchizitorial
\ndict\u0103:
\n\u2212 Mie nu mi-ai dat nimic, pleac\u0103 acas\u0103!
\nFeti\u021ba, \u00eenvins\u0103, ie\u0219i pe u\u0219\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd cu
\nsperan\u021ba c\u0103 p\u0103rin\u021bii ei vor \u00eendrepta
\nf\u0103r\u0103delegea. Fusese jefuit\u0103, i se furase un vis
\n\u0219i \u00eencrederea \u00een cei mari.<\/p>\n


\nTudor CICU<\/strong><\/p>\n

La margine de curcubeu<\/strong><\/p>\n

Camelia Ardelean (din Deva) \u00ee\u0219i scrie
\npoezia cu acea pl\u0103cere de a tr\u0103i printre
\n\u00eentreb\u0103ri, f\u0103r\u0103 a avea nevoie s\u0103 capete
\nr\u0103spunsuri. Lumea radicalizat\u0103 de poet\u0103 este o
\nlume ridicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la condi\u021bia misterului \u0219i
\norice poem al ei este o stare a tr\u0103irilor, ca
\nsemnifica\u021bie a bucuriei de a versifica \u00een stil
\nclasic, \u00een rondel, sonet, ronset, pantum,
\nschaltinien\u0103, fabul\u0103, parodie ori haiku, iar
\nrealizarea acestei perspective e \u021binta oric\u0103rui
\ncontact cu lumea de \u201edincoace\u201d ori de
\n\u201edincolo\u201d. \u00cen volumul intitulat \u201eLa margine
\nde curcubeu\u201d (2018), se arat\u0103 cititorului \u00een
\ncheia unui orizont cu sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri, dar
\n\u00eemp\u0103cat\u0103 cu triste\u0163ele zilei care tocmai a
\ntrecut.
\nDe o sensibilitate liric\u0103 uneori incandescent\u0103,
\nea face parte din categoria poe\u0163ilor
\ncare scrie o poezie anticonven\u0163ional\u0103 \u015fi neosuprarealist\u0103
\nla nivelul imaginarului, pun\u00e2nd
\naccente pe reconstituirea pseudo-epic\u0103 a unor
\nst\u0103ri intime proiectate \u00eentr-un tablou cotidian.
\n\u00cen sonete, \u00eei sim\u021bim parfumul din \u201efloarea de
\ngutui\u201d, unde iubirile ei sub patimi \u201ezdrobite\u201d,
\nca un torent \u00een cascad\u0103, au \u201egustul am\u0103rui\u201d al
\nnenorocului: \u201e\u015ei domolind silabe-n c\u0103limar\u0103,\/
\nAm cutezat, \u00een vise alb\u0103strui,\/S\u0103 \u00eemi ag\u0103\u0163
\niubirile \u00een cui,\/ Ca pe-o eb\u00f3\u0219\u0103 palid\u0103, neclar\u0103.\/
\nC\u00e2nd degust\u0103m himerele \u00een doi,\/ Precum o
\np\u00e2ine coapt\u0103-ncet pe vatr\u0103,\/ Sau \u00eenot\u0103m prin
\nlanuri de trifoi,\/ S\u0103rind pe nenoroc, din piatr\u0103-n
\npiatr\u0103…\u201d. \u00cen \u201epantum\u201d, povestea ei are
\ntandre\u021bea unei fiin\u021be hipersensibile \u00een poezie:
\n\u201eCade iarna peste vie,\/ Ca un voal de p\u00e2nz\u0103
\ngri;\/ Sub a nop\u0163ii draperie\/ Zboar\u0103 g\u00e2nduri \u00een
\nf\u00e2\u015fii.\/…\/ (Din tenebre s-a ivit\/ \u015ei \u00een suflet \u00eemi
\nrescrie\/Buzele ce le-am iubit.)\/ Cade iarna
\npeste vie…\u201d Savur\u00e2nd sonoritatea \u0219i
\ncantabilitatea versurilor, cititorul nu \u0219tie ce
\npoate admira mai \u00eent\u00e2i: sentimentul unei
\nlibert\u0103\u021bi \u00een a scrie despre tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een
\nEdenul de dinaintea p\u0103catului, sau e doar
\nparticipant la dialogul cu natura a omului
\nb\u00e2ntuit de resentimente. \u00cen poezia de iubire,
\npoeta se simte r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103 (\u201eregin\u0103 \u00eentr-o
\nsear\u0103\u201d), acolo unde \u201etropotesc vis\u0103rile \u00een doi\u201d.<\/p>\n


\nPove\u0219tile fantastice din T\u0103r\u00e2mul Copil\u0103riei<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 trilogia numit\u0103 \u201eFantastia\u201d, o
\nnou\u0103 carte de pove\u0219ti pentru cei mici,
\nilustrat\u0103, a autoarei Ramona Neculae
\nDanciu, vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea celor micu\u021bi:
\n\u201ePove\u0219tile fantastice din T\u0103r\u00e2mul
\nCopil\u0103riei\u201d (Ed. Teocora, 2018). Spune
\nautoarea: \u201ePersonal mi-e greu s\u0103 cred c\u0103
\npove\u0219tile vor muri definitiv\u201d. Dac\u0103 are cine s\u0103
\nle scrie \u0219i va intra cu ele \u00een sufletul \u0219i
\ncon\u0219tiin\u021ba celor mici, lumea pove\u0219tilor va fi
\nsalvat\u0103. A pornit pe drumul scrisului pentru a
\ninvita copiii pre\u0219colari, mici \u0219i mari, la o
\n\u00een\u021belegere a ceea ce numim magia copil\u0103riei,
\npentru c\u0103 \u00eentr-o societate \u00een care oamenii nu
\nmai scriu pove\u0219ti lumea copil\u0103riei e trist\u0103 \u0219i
\nmagia, cu adev\u0103rat, nu are la cine s\u0103 vin\u0103. O
\nface instruit \u0219i educativ, prin intermediul
\npove\u0219tilor \u00eenchipuite dar \u0219i cu acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri
\nprin care \u00ee\u0219i propune s\u0103 amplifice
\nposibilit\u0103\u021bile copilului de a intra \u00een contact cu
\nregulile, normele \u0219i rosturile lumii prin
\nfinaluri cu t\u00e2lc \u0219i moral\u0103. Grija \u0219i ardoarea cu
\ncare se apleac\u0103 asupra sufletelor celor mici
\niese \u00een eviden\u021b\u0103 prin u\u0219urin\u021ba \u0219i acurate\u021bea
\nfrazei scrise, prin firescul dialogului purtat
\n\u00eentre eroii povestirilor, prin observa\u021bia
\nautoarei dublat\u0103 de sentimentul de iubire,
\n\u00een\u021belegere \u0219i morala pilduitoare. Cei mici,
\ntransmite autoarea, trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 acolo
\nunde nu-i magie, autoarea inventeaz\u0103 o lume
\nmagic\u0103 spre \u00eenc\u00e2ntarea \u0219i bucuria lor. Astfel,
\ncele 9 povestiri au ceva din magia pove\u0219tilor
\nde odinioar\u0103, dar aici, simplitatea aparent\u0103 a
\npove\u0219tii se bazeaz\u0103 pe folosirea informa\u021biilor
\nnecesare percep\u021biei despre lumea
\nnecunoscut\u0103, \u00eenc\u0103, celor mici. C\u00e2teva: Mica
\nvr\u0103jitoare, Soarele \u0219i luna, Bostanul
\nbucluca\u0219, Andaluzia, sunt acele pove\u0219ti unde
\nc\u00e2\u0219tigul celor mici e singura speran\u021b\u0103 c\u0103 tot ce
\na g\u00e2ndit autoarea se poate \u00eenf\u0103ptui \u00een izb\u00e2nda
\nbinelui. Pentru c\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t e povestea
\nbiruitoare \u00een via\u021ba noastr\u0103, este \u0219i speran\u021ba un
\nmare adev\u0103r. Deoarece, spune ea: \u201eCopiii au
\nnevoie de pove\u0219ti pentru o cre\u0219tere
\nfrumoas\u0103!\u201d.<\/p>\n


\nRug\u0103<\/strong><\/p>\n

Rodica T. Soreanu nu este o poet\u0103
\nmistic\u0103, de\u0219i volumul ei intitulat
\n\u201eRug\u0103\u201d (ed. PapiruS Media, 2018) iar
\nsugera cititorului c\u0103 aceasta e calea c\u0103tre
\nlumina lui Dumnezeu. C\u00e2nd cuv\u00e2ntul devine
\n\u201esuflet\u201d, deasupra fiec\u0103rui g\u00e2nd arcuit ca o
\npunte, spre cer, ruga ei vine din \u201edurerea de a
\nvedea\/Lumina\u201d \u0219i cuvintele acestui t\u0103cut ritual
\nnu fac dec\u00e2t s\u0103 \u201etune \u00een m\u0103runtaiele
\np\u0103m\u00e2ntului\u201d. Suntem \u00eenconjura\u021bi de t\u00e2lcuri \u0219i
\nmituri, dar le ucidem din grab\u0103 \u0219i nep\u0103sare ori
\najungi s\u0103 nu mai cau\u021bi dec\u00e2t valuri \u0219i ondula\u021bii
\n\u00een acest ocean al sor\u021bii. Rug\u0103 e ca un evantai
\n\u201einfinit de vie\u021bi secven\u021biale\u201d care bat la poarta
\n\u201epleoapei\u201d ca \u00een ferestre magice. Floarea,
\nstrig\u0103tul, pas\u0103rea, v\u00e2ntul, focul, apa, caii,
\nlumina, piatra, \u00eengerul, cerul, luna, p\u0103durea
\netc., devin obsesii pentru poet\u0103, ca ni\u0219te
\nsimboluri \u00een poezie. \u00cen uimirea celor care au
\n\u00eendr\u0103zneala s\u0103-\u0219i arunce unele priviri fugare
\n\u201ela malul vis\u0103rii\u201d, ea scrie poezie ca poeta
\ndesprins\u0103 din \u201enesomnul florii\u201d: \u201eSuntem
\nizvor\u00e2tori de ape fantastice\/ Pe care ca prin
\nfum c\u0103l\u0103torim.\/ Suntem slujitorii puterii
\nnumit\u0103 dor\/ Dar \u0219i rod.\/ Timid ancor\u0103m
\nuneori\/ La malul vis\u0103rii\u201d.
\nRuga devine \u0219i o imens\u0103 cortin\u0103, a\u0219tept\u00e2nd
\ns\u0103 cad\u0103 peste \u201enegurile nop\u021bii\u201d, s\u0103-i arate
\nscara cu care s\u0103 urce c\u00e2t mai sus \u0219i a trece de
\ndincoace\/ dincolo, de a armoniza cu \u201elirism
\nvindec\u0103tor\u201d spaima plutirii noastre pe p\u0103m\u00e2nt:
\n\u201eStrecoar\u0103 Doamne, ale\/ Nop\u021bii neguri mai
\nrepede\/ C\u0103ci trupul meu acesta\/ Trec\u0103torul ar
\nrodi\/ Lini\u0219tea lui de fruct\/ M\u0103 \u00eempresoar\u0103\/ \u0218i
\nnu mai \u0219tiu a urca\u201d. P\u00e2n\u0103 \u0219i \u201eiubirea\u201d e doar o
\niluzie t\u00e2rzie pe care, cu triste\u021be, o resimte
\ninima: \u201eE t\u00e2rziu s\u0103 ucizi pas\u0103rea c\u00e2nt\u0103toare\/
\nCe \u021bi-a robit inima\/ E t\u00e2rziu s\u0103 mai crezi\/ C\u0103
\nn-o po\u021bi auzi\u201d. Recompus\u0103 din fragmente cu
\nvaloare afectiv\u0103, via\u021ba poate deveni \u201eo f\u00e2nt\u00e2n\u0103
\nf\u0103r\u0103 trepte\u201d \u00een care se va turna vis\u0103tor viitorul,
\ncu toate triste\u021bile unor \u201e\u00eensingur\u0103ri crescute
\ndin iubire\u201d, de g\u0103sim un suflet captiv \u00een via\u021b\u0103,
\nmoarte, iubire, cunoa\u0219tere, etc.<\/p>\n


\nRug\u0103ciuni din ora\u0219ul cel orb<\/strong><\/p>\n

\u201eRug\u0103ciuni din ora\u0219ul cel orb\u201d (Editgraph,
\n2017) a poetei Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, \u00eei va
\nprilejui cititorului un festin emisiv \u0219i un cadru
\niluminat de corale poetice, care amintesc
\nde psalmii biblici, topindu-\u015fi totodat\u0103
\n\u00een\u0163elesurile ad\u00e2nci at\u00e2t \u00een forma sonetului, c\u00e2t
\n\u0219i \u00een cea a versului alb. A scrie poezie
\nreligioas\u0103 de calitate constituie o provocare
\nhermeneutic\u0103 a codurilor de lectur\u0103, deloc
\nlesnicioas\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin
\ndetectabil\u0103 unei temperaturi lirice obi\u0219nuite.
\nAstfel de incanta\u021bii lirico-biblice au foarte
\nmult din inventivitatea imagistic\u0103 a poeziei
\npostmoderniste, iar a o mai a\u015feza \u015fi \u00een forma
\ndificil\u0103 a sonetului presupune o experien\u0163\u0103
\n\u00eendelungat\u0103 \u00eentr-ale poeziei. Cartea poate fi
\ndecriptat\u0103 asemenea unui tablou iluzoriu al
\ndepresiei-revoltate pentru poeta \u00eempins\u0103 f\u0103r\u0103
\nvoie \u00een lupta cu morile de v\u00e2nt din ora\u0219. \u00cen
\ncazul sonetelor psalmice, poezia devine un
\n\u201ecanticum\u201d liric, \u00een care rezoneaz\u0103 imagina\u021bia
\npendular\u0103 \u00eentre credin\u021b\u0103 \u0219i t\u0103gad\u0103, cum c\u0103
\nlumea va putea fi salvat\u0103, terapeutic, prin
\npoezie. Mai mult de jum\u0103tate din poezia c\u0103r\u021bii
\nla care facem referire este o poezie psalmic\u0103
\nde dragoste \u0219i purificare \u00eengereasc\u0103: \u201e\u00eentru
\nsuspin am ostenit \u0219i pl\u00e2nge\/c\u0103ma\u0219a de pe
\nmine, Prea\u00eenalte,\/ e pat de suferin\u021b\u0103 orice
\nnoapte\/\u0219i par pictate zorile cu s\u00e2nge;\/dinspre
\nvr\u0103jma\u0219 vin des b\u00e2rfeli \u0219i \u0219oapte\/\u0219i-n foc se
\nschimb\u0103 tot ce m\u0103 atinge\u201d. Ora\u0219ul e acel
\nteritoriu \u00een care poeta de\u021bine \u0219i armura
\nsalvatoare: \u201e\u0219i-atunci fac s\u0103 tremure cuvintele
\n\u00eentr-o les\u0103,\/ le fac s\u0103 tremure \u0219i ele devin
\ncorcituri sfrijite, c\u0103\u021bele cu\/burta lipit\u0103 de \u0219ira
\nspin\u0103rii, n\u0103p\u00e2rlite,\/nu mai fac nici m\u0103car c\u0103\u021bei
\notr\u0103vitori de plumb.\/ Doamne, am devenit
\nmut\u0103, vreau s\u0103 m\u0103 rog \u0219i nu pot…\u201d Exist\u0103 o
\ndualitate a rostirii, un d\u00e9j\u00e0-vu\/d\u00e9j\u00e0-senti al
\nunui \u201eam uitat c\u0103 tr\u0103iesc\u201d mimat perfect,
\ntocmai pentru a pune \u00een contrast normalul \u0219i
\ngrotescul ori visele altor poe\u021bi \u201evorbitori,
\ncrescu\u021bi de ora\u0219 prin canale\u201d.
\nVolumul anun\u021b\u0103 ne\u00eendoielnic o schimbare \u00een
\nsensul g\u0103sirii timbrului propriu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Florentin POPESCU Oameni \u015fi locuri din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103 (VII) Profesorii de la Liceul \u201eB.P. Hasdeu\u201d (II) Rememorarea anilor de<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11813,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11881"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11881"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11884,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11881\/revisions\/11884"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11813"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}