{"id":11830,"date":"2020-11-05T14:21:52","date_gmt":"2020-11-05T11:21:52","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11830"},"modified":"2020-11-05T14:33:45","modified_gmt":"2020-11-05T11:33:45","slug":"spatii-culturale-nr-67-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11830","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 67 (11)"},"content":{"rendered":"

Ionel POPA<\/strong><\/p>\n

\u00ceNTRE CONSEMNAREA MEMORIALISTIC\u0102 \u015fi POVESTITRE
\nsau
\nDESPRE TRECEREA \u015fi PETRECEREA VIE\u0162II*<\/strong><\/p>\n

Ajuns \u00een pragul senectu\u0163ii \u015fi la insisten\u0163ele prietenilor c\u0103rora le-a povestit cr\u00e2mpeie din via\u0163a sa, George L. Nimigeanu a scris V\u0103mile n\u0103p\u0103stuirii (Ed. Samuei, Media\u015f, 2016) \u015fi V\u0103mile speran\u0163ei (Ed. Limes, Cluj Napoca, 2019), dou\u0103 c\u0103r\u0163i despre sine \u015fi lumea prin care a trecut. \u201eNu e u\u015for, m\u0103rturise\u015fte autorul, s\u0103 retr\u0103ie\u015fti \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care \u0163i-au <> via\u0163a, arunc\u00e2ndu-te \u00een afara normalit\u0103\u0163ii\u201d.
\nA\u015fez\u00e2ndu-se la masa de scris, memorialistul \u201eface un exerci\u0163iu de exorcizare debaras\u00e2ndu-se de tot ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 sufere, de cei care l-au umilit\u201d (Ion Ro\u015fioru), de cei care l-au urm\u0103rit, supravegheat, de cei care l-au turnat la ESCU.
\nContinuitatea \u015fi unitatea celor dou\u0103 volume de \u201em\u0103rturii \u015fi m\u0103rturisiri\u201d este asigurat\u0103 de reflec\u0163ia asupra experien\u0163elor sale de via\u0163\u0103 \u015fi de judecarea celor care i-au f\u0103cut r\u0103u. Judecarea este una iert\u0103toare, \u00een spirit cristic: \u201eIart\u0103-i, Doamne, c\u0103 nu \u015ftiu ce fac\u201d. Numai c\u0103 unii \u015ftiau foarte bine ce fac \u015fi f\u0103ceau cu r\u00e2vn\u0103 \u015fi din convingere, al\u0163ii din invidie \u015fi r\u0103zbunare. Da! Pot fi ierta\u0163i, dar nimic nu trebuie uitat, pentru c\u0103 uitarea \u00eenseamn\u0103 a renun\u0163a la cunoa\u015ftere \u015fi la puterea de a privi spre viitor. Acesta este mesajul etic al c\u0103r\u0163ii.
\n\u00cen V\u0103mile speran\u0163ei, m\u0103rturiile \u015fi m\u0103rturisirile sunt or\u00e2nduite \u00een trei mari capitole numerotate \u00een continuarea celor din primul volum, numind locurile \u00een care \u00ee\u015fi petrece via\u0163a dup\u0103 terminarea stagiului militar: Din nou Siret, Ia\u015fi, Media\u015f. Temporal, cartea acoper\u0103 intervalul 1962-1980. Volumul mai cuprinde un capitol, Atelier, care con\u0163ine facsimilul unor pagini din manuscrisele autorului, despre poetul medie\u015fean Horia Lupu, despre Via\u0163a cultural-literar\u0103 a Media\u015fului, despre Zilele revistelor literare din Transilvania \u015fi Banat [\u015fi Moldova] (materiale care con\u0163in date importante pentru istoricul literar), \u015fi un florilegiu din cronicile la V\u0103mile n\u0103p\u0103stuirii, semnate de Adrian Popescu, Ion Ro\u015fioru, Maria Toac\u0103, Ionel Popa.
\nCon\u0163inutul c\u0103r\u0163ii e important prin probele pe care le depune la dosarul \u201eVia\u0163a \u00een comunism\u201d. Probele depuse dezv\u0103luie fa\u0163a adev\u0103rat\u0103 a comunismului, prin caracterul lor concret \u015fi personalizat: anii de studen\u0163ie; activitatea de dasc\u0103l la Media\u015f; odiseea repartiz\u0103rii unei locuin\u0163e adecvate unei familii de intelectuali, care \u00een timp s-a m\u0103rit cu un b\u0103iat \u015fi o fat\u0103; confruntarea cu oficialit\u0103\u0163ile politice \u015fi administrative ale urbei. La cele enumerate se adaug\u0103 situa\u0163iile concrete \u00een care a fost obiectivul celor care \u201emunceau\u201d la Cooperativa Ochii \u015fi Urechile.
\nLumea evocat\u0103 pare mai lini\u015ftit\u0103, via\u0163a decurg\u00e2nd, se pare, \u00een parametrii normali. \u00cens\u0103 \u00een spatele acestei fa\u0163ade, realitatea este alta. \u00cemp\u0103ratul Ro\u015fu \u015fi dracii din slujba lui n-au disp\u0103rut, ci doar s-au camuflat, schimb\u00e2nd brutalitatea \u00eenceputului comunist cu subtilit\u0103\u0163i par\u015five: cultivarea \u015fi favorizarea minciunii, invidiei \u015fi suspiciunii \u00een rela\u0163iile interumane, felicit\u0103ri \u015fi aprecieri cu caracter de spoial\u0103 a muncii, afi\u015farea grijii fa\u0163\u0103 de via\u0163a oamenilor muncii prin kitsch-uri \u015fi lozinci, cu promisiuni de tot felul, dar repede am\u00e2nate \u015fi uitate, m\u0103suri \u201esavante\u201d de \u00eengr\u0103dire a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor. Din toate detaliile concrete se desprinde chipul hidos al comunismului.
\nAutorul memorialului nu renun\u0163\u0103 la statutul \u015fi calitatea lui de intelectual \u015fi poet, de aceea nu se opre\u015fte \u00een mod expres asupra neajunsurilor materiale ale vie\u0163ii zilnice. De exemplu: anii studen\u0163iei au fost grei sub aspect material, cu tot avantajul bursei, dar, \u00eenv\u0103\u0163at de mic copil cu lipsurile, trece peste greut\u0103\u0163i, dar nu l\u0103s\u00e2ndu-se atras de tenta\u0163iile specifice universului studen\u0163esc, \u015fi nu erau pu\u0163ine, se las\u0103 r\u0103pit de studiul temeinic, de citit \u015fi scris, de teatru \u015fi film. Nici mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eenceput cariera de dasc\u0103l, nu insist\u0103 asupra lipsurilor din via\u0163a zilnic\u0103 (de exemplu nu pomene\u015fte, cu toate c\u0103 a avut parte de ele, de hipermatinalele cozi la \u201eAlimentarea\u201d, cozi de ore \u00een \u015fir \u015fi lungi c\u00e2t o \u201ezi de post\u201d \u2013 \u00een ultimele dou\u0103 decenii de comunism oamenii erau foarte credincio\u015fi\u2026 posteau mult), ci se opre\u015fte asupra celor ale sufletului \u015fi spiritului.
\n\u00cen nota\u0163ii scurte, sobre, f\u0103r\u0103 comentarii inutile, sunt consemnate momentele de \u00eemplinire, dar \u015fi faptul c\u0103 erau mereu \u00eennourate de cei responsabili cu supravegherea. \u00cen acest film al vie\u0163ii, \u00eent\u00e2lnirea cu Livia, viitoarea so\u0163ie, este lumina care \u00eei va pardosi via\u0163a, de acum \u00eenainte. Iubirea trainic\u0103 \u015fi frumoas\u0103 le este \u00eencununat\u0103 de doi copii minuna\u0163i, care le dau putere \u015fi m\u00e2ndrie omeneasc\u0103.
\nDin paginile \u201em\u0103rturiilor \u015fi m\u0103rturisirilor\u201d vine spre cititor chipul luminos al lupt\u0103torului pentru via\u0163\u0103, adev\u0103r \u015fi dreptate. Iubirea \u00een \u015fi pentru familie (p\u0103rin\u0163i, so\u0163ie, copii), munca tenace pentru \u00eemplinirea profesional\u0103, d\u0103ruirea total\u0103 \u015fi responsabil\u0103 \u00een activitatea zilnic\u0103 de dasc\u0103l, scrisul, sunt forme de \u00eempotrivire la regimul opresor, mijloace de evadare moral\u0103 \u015fi spiritual\u0103 din \u00eenchisoarea comunist\u0103. Acesta este Omul pe care l-am cunoscut, omul care confirm\u0103 zicala din popor: Omul sfin\u0163e\u015fte locul. Ne ofer\u0103 o lec\u0163ie de etic\u0103.
\nSpre deosebire de primul volum, al refugiului \u015fi deport\u0103rii \u00een B\u0103r\u0103gan, \u00een care tonul este mereu tensionat, \u00eencr\u00e2ncenat, \u00een al doilea, m\u0103rturisirile se deap\u0103n\u0103 domol, \u00eentr-un ton calm. Neschimbat\u0103 r\u0103m\u00e2ne autenticitatea.
\nRememorarea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een trei registre narativ-stilistice: cel al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, cel descriptiv al locurilor prin care a trecut m\u0103rturisitorul, cel al portretelor, implicit al societ\u0103\u0163ii. Mai e de semnalat existen\u0163a celor dou\u0103 paliere de raportare (referentul): cel personal \u015fi cel al comunit\u0103\u0163ilor prin care drumul vie\u0163ii l-a purtat (Siret, Ia\u015fi, Media\u015f \u2013 segmentul de via\u0163\u0103 cel mai consistent \u015fi dramatic). Destinul i-a or\u00e2nduit via\u0163a \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 chemarea vetrei, chemarea str\u0103bunilor. Neamul Nimigenilor \u00ee\u015fi are originea \u00een Transilvania, \u00een Nimigea de Sus din \u0163inutul Bistri\u0163a N\u0103s\u0103ud, de unde a plecat \u00een Moldova (Bucovina) pentru a sc\u0103pa de asuprirea str\u0103in\u0103 \u015fi de trecerea for\u0163at\u0103 la catolicism. George nu \u015fi-a uitat niciodat\u0103 Bucovina cea Frumoas\u0103 cu Tereblecea, satul natal, despre care povestea mereu cu drag \u015fi nostalgie, dar, odat\u0103 stabilit \u00een Media\u015f, a acceptat burgul transilvan ca noul loc natal.
\nRelatarea memorialistului este \u00eensufle\u0163it\u0103 de prezen\u0163a numeroas\u0103 a oamenilor, cu p\u0103r\u0163ile lor luminoase \u015fi cu cele umbroase. Multora, din c\u00e2teva tu\u015fe, le creioneaz\u0103 profilul, \u00een primul r\u00e2nd cel moral. Din r\u00e2ndul acestora se impune aten\u0163iei, prin permanenta prezen\u0163\u0103 \u015fi valoarea simbolic\u0103, portretul p\u0103rin\u0163ilor, larii povestitorului \u015fi ai familiei. P\u0103rin\u0163ii (ai lui \u015fi ai so\u0163iei) sunt \u00eentruchiparea bunului sim\u0163 al \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, a omeniei, a leg\u0103m\u00e2ntului cu p\u0103m\u00e2ntul prin iubirea lui, prin truda m\u00e2inilor \u015fi sudoarea frun\u0163ii. Celui care poveste\u015fte i-au r\u0103mas \u00eentip\u0103rite \u00een memorie \u201esufletele alese\u201d c\u0103rora le spune \u201eprieteni ai mei\u201d cu care a \u00eemp\u0103r\u0163it camera de student: Costel (Constantin Ciobanu), Nu\u0163u (Nicolae Turdeanu), Nelu (Ion Balc\u00e2za), (p.31-32). Nostalgia anilor de studen\u0163ie \u00eei aduce \u00een memorie chipul profesorilor \u2013 o adev\u0103rat\u0103 galerie de caractere. Consemn\u00e2nd activitatea profesional\u0103 f\u0103cut\u0103 cu pasiune \u015fi grija lor ocrotitoare pentru studen\u0163i, nu face altceva dec\u00e2t aprecieze str\u0103dania adev\u0103ra\u0163ilor profesori de a limita pe c\u00e2t posibil urm\u0103rile nefaste ale intruziunii politicii \u015fi ideologiei comuniste \u00een procesul de instruire \u015fi educa\u0163ie. \u00cei pomene\u015fte cu drag pe profesorii: Constantin Albu, \u00eendrum\u0103torul de an, Dan Vasile, Ion Ci\u015fma\u015f, C. Ifrim.
\nO figur\u0103 evocat\u0103 \u00een total\u0103 not\u0103 negativ\u0103 este cea a Secretarului Sfatului Popular Siret. Adeverin\u0163a fals\u0103 cu privire la veniturile p\u0103rin\u0163ilor, trimis\u0103 Secretariatului facult\u0103\u0163ii , face ca studentului Nimigeanu s\u0103 i se retrag\u0103 bursa. Secretarul de sfat nu era altul dec\u00e2t fosta slug\u0103 \u00een gospod\u0103ria p\u0103rin\u0163ilor, din Tereblecea, din vremurile bune de dinaintea ocupa\u0163iei sovietice. Dup\u0103 avertizarea tat\u0103lui, \u201ef\u0103\u0163arnicul a disp\u0103rut din func\u0163ie \u015fi din ora\u015f, tem\u00e2ndu-se c\u0103 tata va divulga cine este cu adev\u0103rat \u015fi cu ce s-a ocupat \u00een Tereblecea, imediat dup\u0103 venirea ru\u015filor \u015fi ocuparea nordului Bucovinei\u201d (p. 50). Un alt portret negativ, f\u0103cut pe \u00eendelete, este cel al familiei Humeniuc, cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din anii deport\u0103rii \u00een B\u0103r\u0103gan, re\u00eent\u00e2lnit\u0103 acum \u00een Siret.
\nO reu\u015fit\u0103 a portretiz\u0103rilor const\u0103 \u00een aceea c\u0103, sub chipul agreabil al unora, descifreaz\u0103 falsele prietenii, \u015fi astfel devoaleaz\u0103 lucrarea dracilor afla\u0163i \u00een slujba \u00cemp\u0103ratului Ro\u015fu. Din capitolul Media\u015f se re\u0163ine portretul familiei Zogreanu, care l-a g\u0103zduit o scurt\u0103 vreme la sosirea \u00een burgul transilvan: \u201edoi b\u0103tr\u00e2nei veseli, numai z\u00e2mbete \u015fi voie bun\u0103, glume\u0163i \u015fi mai ales harnici\u201d (p.83-84). Amintiri pl\u0103cute are despre Vasile Jude, directorul adjunct al \u015ecoli Elementare Nr. 2, la care memorialistul \u015fi-a \u00eenceput activitatea de dasc\u0103l de educa\u0163ie fizic\u0103. Multe alte personaje (colegi, oficialit\u0103\u0163i, \u201eomul din umbr\u0103\u201d) sunt doar men\u0163ionate prin una-dou\u0103 nota\u0163ii referitoare la activitatea profesional\u0103. Un portret
\n\u00een negativ \u00eei face inspectorului \u015fcolar \u015fef al raionului Media\u015f, Gheorghe Popescu, cunoscut \u00een r\u00e2ndul dasc\u0103lilor medie\u015feni sub o porecl\u0103 sugestiv\u0103. Dasc\u0103lul respectiv e, stilistic vorbind, sinecdoc\u0103 a sistemului comunist. Sunt antologice, prin ceea ce spun, paginile (81-83; 84-85) care rememoreaz\u0103 prezentarea la \u201eInspectorul \u015fcolar \u015fef\u201d pentru ocuparea postului; ini\u0163ial, t\u00e2n\u0103rul dasc\u0103l Nimigeanu a fost numit inspector la disciplina Educa\u0163ie fizic\u0103, dar la care renun\u0163\u0103 de a doua zi, dup\u0103 ce a cunoscut pe inspectorul \u015fef \u015fi atmosfera de lucru de la Inspectoratul \u015fcolar al raionului. Un model de prietenie este rela\u0163ia dasc\u0103lului \u015fi poetului Nimigeanu cu medicul Ion Rodean, autorul c\u0103r\u0163ii de cercetare istoric\u0103 Pietrele de la Sarmizegetusa.
\nMen\u0163ionam mai devreme autenticitatea celor relatate. Autorul aceste cronici poate depune m\u0103rturie pentru adev\u0103rul portretelor celor men\u0163iona\u0163i mai sus, deoarece i-a cunoscut personal, \u00een primul r\u00e2nd pe inspectorul Gheorghe Popescu, ca om \u015fi preg\u0103tire profesional\u0103.
\nTimpul n-a mai avut r\u0103bdare, a\u015fa c\u0103 autorul V\u0103milor speran\u0163ei n-a mai ajuns s\u0103 scrie despre cei care i-au fost al\u0103turi \u00een activitatea cultural-spiritual\u0103 postdecembrist\u0103, concretizat\u0103 printre altele \u00een cele 12 edi\u0163ii Zilele revistelor culturale din Transilvania \u015fi Banat [\u015fi Moldova] \u015fi editarea Caietelor de la Media\u015f, manifest\u0103ri onorate de prezen\u0163a a numero\u015fi scriitori de valoare (vezi cap. Atelier).
\nPaginile memorialistice ale lui George Nimigeanu nu sunt lipsite de virtu\u0163i literare. Un argument edificator sunt, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, portretele. Nu pu\u0163ine din amintirile relatate, prin detaliile men\u0163ionate, \u00eenc\u0103rcate cu \u00een\u0163elesuri, sunt nuclee epice cu poten\u0163ial prozastic de schi\u0163e ori nuvele \u00een tradi\u0163ia realismului; unele pasaje sunt \u00een interiorul memorialului chiar mici povestiri (Tab\u0103ra studen\u0163easc\u0103 de la Predeal \u2013 p. 41-43; Tab\u0103ra-curs de la Vatra Dornei – p. 60-63; Faptele \u201eomului str\u00e2mb\u201d Humeniuc \u2013 p. 29-30), altele, mici scenete (cursul de anatomie \u015fi apoi examenul cu profesorul Dan Vasile – p. 34-35; 36-38). Cele dou\u0103 secven\u0163e-scenete arat\u0103 c\u0103 povestitorul m\u00e2nuie\u015fte bine dialogul \u015fi surprinde mimica.
\nCaracterul sobru al relat\u0103rii, f\u0103r\u0103 \u201efloricele\u201d de poet, este ilustrat de descrierea locurilor natale \u015fi a acelor prin care drumul vie\u0163ii l-a purtat (Siret, Ia\u015fi, Bucure\u015fti, Predeal, Vatra Dornei, Media\u015f). Aceste descrieri nu sunt chiar tablouri, peisaje de natur\u0103, ci mai mult descrieri topografice, \u00eens\u0103 exacte \u015fi bogate \u00een detalii. Descrieri mai ample care contureaz\u0103 un peisaj sunt cele hibernale (Ia\u015ful troienit; drumul de la Ia\u015fi la Bucure\u015fti cu trenul pe calea ferat\u0103 \u00eenz\u0103pezit\u0103; drumul per-pedes cu cei doi fra\u0163i, pe viscol, din \u015foseaua na\u0163ional\u0103 la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, acas\u0103 la Livia, viitoarea so\u0163ie). Nici ampla descriere a casei p\u0103rinte\u015fti din Siret nu e f\u0103cut\u0103 de dragul tabloului, ci pentru a duce \u00een prim-plan chipul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi partea de suflet \u015fi munc\u0103 pe care ace\u015ftia au pus-o \u00een respectivul \u201epeisaj\u201d. Cel care poveste\u015fte nu numai c\u0103 m\u00e2nuie\u015fte bine stilul direct liber, adresarea direct\u0103 c\u0103tre ascult\u0103tor, dar \u015ftie c\u00e2nd s\u0103 apeleze la el pentru a surprinde tr\u0103irea unui sentiment, starea psihic\u0103. Ilustrativ\u0103 este secven\u0163a care rememoreaz\u0103 \u201edescoperirea\u201d Facult\u0103\u0163ii de Educa\u0163ie Fizic\u0103, hot\u0103r\u00e2rea de a se \u00eenscrie aici, \u015fi apoi examenul de admitere \u015fi rezultatul (p.23-290).
\nFrecven\u0163a \u00een text face din casa \u015fi drumul dou\u0103 motive literare care \u00eencheag\u0103 \u015fi sus\u0163in firul narativ al memorialului. Dar casa (casa din Siret, casa gazdei din Media\u015f, casa p\u0103rin\u0163ilor Liviei) \u015fi drumul nu sunt numai topoi necesari relat\u0103rii, ci \u015fi simboluri cu sens mitologic; casa – spa\u0163iu ocrotitor, spa\u0163iul FAMILIEI; drumul (drumuri numeroase, grele \u015fi lungi) – ini\u0163iere \u015fi cunoa\u015ftere (drumul spre casa p\u0103rinteasc\u0103 c\u00e2nd e \u201el\u0103sat la vatr\u0103\u201d, drumurile la S\u00e2mb\u0103ta, drumul la sanctuarele dacice de la Sarmizegetusa, al\u0103turi de prietenul Ion Rodean, drumul la Bucure\u015fti c\u00e2nd \u00eel cunoa\u015fte pe poetul Ioan Alexandru).
\nLa nivelul stilului propriu-zis sunt de men\u0163ionat repeti\u0163iile (conjunc\u0163ii, locu\u0163iuni, sintagme), punctele de suspensie, frazarea, adres\u0103rile directe c\u0103tre ascult\u0103tor\/ cititor. Toate aceste elemente de stil au rolul de a sus\u0163ine ritmul povestirii, de punere \u00een lumin\u0103 a emo\u0163iilor. Acestea, \u00eempreun\u0103 cu elementele de limb\u0103 popular-regional\u0103 (vezi vorbirea mamei), cu expresii ca: la cataram\u0103, la rupt ciolane, ca la carte, om str\u00e2mb, ma\u015fin\u0103riile fizice ale corpului uman, socoteala de acas\u0103 nu se potrive\u015fte cu cea din t\u00e2rg \u015fi exclama\u0163iile dau o not\u0103 de oralitate textului.
\nDup\u0103 V\u0103mile n\u0103p\u0103stuirii \u015fi V\u0103mile speran\u0163e ar fi urmat un al treilea volum despre perioada postdecembrist\u0103. Virtualele pagini ale presupusului volum exist\u0103 doar \u00een memoria prietenilor care l-au ascultat povestind cu pl\u0103cere despre \u00eempliniri \u015fi cu n\u0103duf despre relele ce au urmat prin confiscarea revolu\u0163iei.
\n\u00cen Memorialul s\u0103u, George Nimigeanu nu este un simplu \u015fi s\u00e2c\u00e2itor moralist. El ne ofer\u0103 o lec\u0163ie de etic\u0103.<\/p>\n

*Vezi Constantin Noica<\/strong>, Trecere, Petrecere \u00een Cuv\u00e2nt \u00eempreun\u0103 despre rostirea rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Ed. Eminescu,1987<\/p>\n


\nTiti DAMIAN<\/strong><\/p>\n

Teo CABEL, \u201eFluture \u00een Pustiu\u201d<\/strong>
\n\"\"

Scriitor cu voca\u021bie polivalent\u0103 (poet, eseist, publicist, critic de \u00eent\u00e2mpinare), prezent \u00een importante antologii \u0219i \u00een numeroase publica\u021bii, laureat al multor concursuri de poezie, \u0218tefan Teodor CABEL, aflat acum la al patrulea volum de versuri, se impune ca o voce original\u0103, sigur\u0103 \u0219i singular\u0103 \u00een peisajul liric buzoian contemporan. Volumele publicate anterior (\u201eTablouri f\u0103r\u0103 semn\u0103tur\u0103\u201d – 2010, \u201eMerg mai departe\u201d – 2012, \u201eLabirint\u201d – 2017) s-au constituit \u00een tot at\u00e2tea trepte ale devenirii \u0219i maturiz\u0103rii sale poetice, toate av\u00e2nd ca filon central c\u0103l\u0103toria labirintic\u0103 \u2013 tem\u0103 fundamental\u0103 preluat\u0103 din lirica universal\u0103.
\nVolumul de fa\u021b\u0103, Fluture \u00een Pustiu, editura EIKON, Bucure\u0219ti, 2019, 89 pag., surprinz\u0103tor, complex, incitant, de la primul p\u00e2n\u0103 la ultimul poem, av\u00e2nd majoritatea poemelor f\u0103r\u0103 titlu, se constituie \u00eentr-un meta-poem al complexit\u0103\u021bii percep\u021biei universului interior \u0219i exterior, reprezent\u00e2nd o treapt\u0103 superioar\u0103 a evolu\u021biei sale artistice, \u00eendrept\u00e2ndu-\u0219i demersul liric spre medita\u021bie, \u00eentr-o form\u0103 gnomic\u0103, solicit\u00e2ndu-i, \u00een felul acesta, \u0219i cititorului, latura apolinic\u0103, realiz\u00e2nd acea deschidere fireasc\u0103 \u0219i necesar\u0103 spre labirintul sufletesc, interior. Volumul se sprijin\u0103 pe pilonii tematici cunoscu\u021bi din lirica universal\u0103, noutatea reprezent\u00e2nd-o, \u00eens\u0103, motivele literare surprinz\u0103toare, altele dec\u00e2t cele intrate \u00een uzul poetic, situate \u00een ipostaze inedite, precum: c\u00e2inele (\u201eC\u00e2inele toamnei latr\u0103 la por\u021bile dimine\u021bii. S\u0103-mi p\u0103stra\u021bi \u0219i mie un loc \u00een toamna voastr\u0103\u201d, \u201eC\u00e2inii \u00eeng\u00e2n\u0103 un concert de jazz\/\u201d), calul (\u201e\u00cen trapul s\u0103u metalic pe asfaltul ud\/ \u00ce\u0219i c\u00e2nt\u0103 melodia zilnic\/ andante, allegro, presto\/ dup\u0103 tainul din desag\u0103\/\u201d), drumul (\u201eM-am oprit la margine de drum\/ unde se topeau ziua \u0219i c\u00e2mpul\u201d\/, poetul (\u201eVoi scrie versuri lungi, lungi, lungi\/ c\u00e2t pove\u0219tile \u0218heherezadei\/ s\u0103 le citeasc\u0103 moartea\/\u201d); clipa (\u201eClipele se sparg\/ te doare at\u00e2t de mult\/ \u00eenc\u00e2t nu ai cuvinte de spus\/ nici gemete s\u0103 te exprimi\/ doar z\u00e2mbe\u0219ti\u201d\/), t\u0103cerea (\u201eC\u00e2nd nu mai am ce scrie\/ \u00eemi ascult t\u0103cerea\/ t\u0103cerea mea doar plute\u0219te\/ \u00eenghite zgomotul lumii\u201d\/), seara (\u201e\u00cen \u021bip\u0103tul serii, \u00eentr-un ora\u0219 de c\u00e2mpie\/ bunicile fr\u0103m\u00e2ntau rug\u0103ciuni\u201d), anotimpuri (\u201eNinge, ninge\/ albul \u021bine c\u00e2t uitarea\u201d), iubita (\u201eGerul n-a putut s\u0103 te s\u0103rute\/ trandafirii t\u0103i din obraji erau vii\u201d\/) etc. Maturitatea artistic\u0103 este vizibil\u0103 prin tendin\u021ba de esen\u021bializare, at\u00e2t sub raport ideatic, c\u00e2t mai ales sub raport stilistic, unde metafora troneaz\u0103: (\u201eToamna se num\u0103r\u0103 toamnele mele\u201d; \u201eC\u00e2inele meu de paz\u0103 la poart\u0103 de g\u00e2nd\/ alearg\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd dup\u0103 o halc\u0103 din\/ pulpa iluziei\/\u201d. Uneori discursul liric este \u00eentrerupt de interoga\u021bii metaforice sc\u00e2nteietoare care fac s\u0103 fream\u0103te sufletul cititorului, determin\u00e2ndu-l s\u0103-\u0219i rezoneze propriile sentimente cu cele ale poetului: \u201eCe faci, noapte? Te duci s\u0103 te culci?\u201d; \u201eC\u00e2te litere pe secund\u0103 are ploaia?\u201d; \u201eBlocat \u00eentre dou\u0103 clipe. C\u00e2te zile au trecut?\/\u201d; \u201e De unde a venit z\u00e2mbetul bunicii? A luat o m\u00e2n\u0103 de lumin\u0103 de pe sob\u0103 \u0219i a \u0219ters m\u00e2zg\u0103lelile gerului de pe geamuri\u201d). Un vers splendid care deschide volumul concentreaz\u0103 o intens\u0103 \u0219i dramatic\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, esen\u021bializ\u00e2nd-o \u00eentr-o maxim\u0103 de mare profunzime, cre\u00e2nd reverbera\u021bii \u0219i ecouri suflete\u0219ti neb\u0103nuite \u0219i c\u0103ut\u00e2nd tot at\u00e2tea r\u0103spunsuri c\u00e2\u021bi cititori \u00eei vor gusta farmecul metaforic: \u201eNu toate literele din cuv\u00e2ntul c\u00e2ine latr\u0103.\/\u201d
\nSensibilitatea, profunzimea, limpezimea \u0219i puritatea poemelor creeaz\u0103 cititorului o reconfortant\u0103 stare de catharsis printr-un discurs liric modern, direct, confesiv, incitant, \u00eentr-un limbaj metaforic, esen\u021bializat \u00een gnome ce confer\u0103 greutate, distinc\u021bie \u0219i elegan\u021b\u0103 actului creator. Volumul lui \u0218tefan Teodor CABEL, Fluture \u00een pustiu, o cert\u0103 izb\u00e2nd\u0103 poetic\u0103.<\/p>\n


\nTeo CABEL<\/strong>
\n\"\"

POEZIE ABANDONAT\u0102<\/strong><\/p>\n

Toat\u0103 ziua m-am g\u00e2ndit la o poezie
\nam l\u0103sat cuvintele s\u0103 zboare, unele se ciocneau
\nde pere\u021bi invizibili
\naltele al\u0103turi de cronc\u0103nitul ciorilor
\nt\u0103v\u0103leau cu aripile lor aerul fierbinte
\nal amiezii de gustar<\/p>\n

v\u00e2ntul, toropit, c\u0103dea de pe o ramur\u0103 pe alta
\nde la un copac la altul \u0219i nu
\nse hot\u0103ra unde s\u0103 \u00ee\u0219i at\u00e2rne hamacul
\nc\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 scriu cuvintele t\u0103v\u0103leau
\ncu aripile lor mintea mea
\nciuguleau fl\u0103m\u00e2nde din senza\u021bii \u0219i impresii
\ndar nu aveau ap\u0103<\/p>\n

nu mai scriu nici o poezie
\nle p\u0103strez aici, un nod \u00een g\u00e2t
\na\u0219tept s\u0103 alunece \u00een r\u0103ceala \u00eenser\u0103rii.
\nnu mai scriu nici o poezie azi.<\/p>\n


\nFlorin CARAGIU<\/strong><\/p>\n

Romi\u021ba M\u0103lina Constantin<\/strong>,
\n\u201epartitur\u0103 pentru ferestrele copacilor<\/strong><\/em>\u201d (ed. Libris Editorial, 2017)<\/p>\n

\u00cen volumul Romi\u021bei M\u0103lina Constantin, \u201epartitur\u0103 pentru ferestrele copacilor\u201d (ed. Libris Editorial, 2017), \u201epoezia e o t\u00e2nguire pe care nimeni nu o \u00een\u021belege \/ (…) \/ \u0219i \u00eenc\u0103 un soare \u00een umbra celui mort\u201d (apocalipsa Soarelui).
\nFigura matern\u0103: \u201emama \u00eemi spune s\u0103 fiu m\u00e2ndr\u0103\/ c\u0103 am un rol important chiar dac\u0103 cerul nu e \u00eenc\u0103 decapotabil\u201d (hai-hui prin do-re-mi) se desprinde din fluxul de cuvinte ce ac\u021bioneaz\u0103 gesticulant, ca \u00eentr-un soi de iluzionism, \u00een timp ce \u201elumea se-nv\u00e2rte \u00eentr-o parodie\u201d (fum).
\nSim\u021b\u0103m\u00e2ntul de derealizare a lumii, modul ei de a fi dominat de orbire este contrapunctat de o redescoperire a firescului: \u201edragostea tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o lume care nu vede\/ p\u0103rul mi se-aga\u021b\u0103 de mama\u201d (echilibru fragil); \u201eam tr\u0103it o vreme ca un ghem\/ drept v\u0103 spun\/ acum \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 cobor de pe acoperi\u0219\/ (…) \/ mersul drept e o art\u0103 mai aparte ca zborul\u201d (perpetuum mobile).
\nAmalgamate \u00eentr-un stil \u201enevindecat de copil\u0103rie\u201d, sacralitatea \u0219i senzualitatea scap\u0103r\u0103 din magma de g\u00e2nduri \u0219i senza\u021bii. C\u00e2nd \u201edragostea nu poate acoperi noaptea\u201d (cin\u0103 \u00een balansoar), remediul suprem e muzica, mediu \u00een care \u201eDumnezeu mai face un pas\/ ca s\u0103-\u021bi poat\u0103 reinventa chipul\u201d (vrabia din ciutur\u0103).
\nNostalgia originilor r\u0103t\u0103ce\u0219te \u00een miezul modernit\u0103\u021bii fascinate de arhetipurile ordinii: \u201e\u00een lipsa mea Adam r\u0103t\u0103ce\u0219te descul\u021b printre cifre\u201d (visele mele au trupurile rupte \u0219i stau \u00een picioare). Str\u00e2ns de aer la piept, sufletul rumeg\u0103 \u201erisipirea ca pe o raz\u0103\u201d (ultimul \u00eent\u00e2rziat), leg\u0103n\u00e2nd \u201estr\u0103inul din tine\u201d (risipe\u0219te-m\u0103).
\nAbund\u0103 simboluri ale germin\u0103rii: \u201ecopacii au ie\u0219it dintr-un nimb \u00eemping\u00e2nd mugurii\u201d (partitur\u0103 pentru ferestrele copacilor), precum \u0219i reflexele unui contrast permanent \u00eentre expansiune \u0219i izolare: \u201ehr\u0103nesc porumbeii c\u0103l\u0103tori trecu\u021bi prin toate revolu\u021biile (…) b\u0103t\u0103i de aripi lovesc ferestrele \u00eenchise\u201d (\u00een b\u0103taia pu\u0219tii). Distan\u021ba e un \u201edans pentru supravie\u021buire\u201d.<\/p>\n


\nSilvia Ioana SOFINETI<\/strong><\/p>\n

Cu lumea \u00een poezie<\/strong><\/p>\n

Din prefa\u021ba semnat\u0103 de Ionu\u021b Caragea la volumul \u201eO lume \u00eentre noi\u201d rezult\u0103 c\u0103 Alexandru Lascu este elev la liceul \u201eOnisifor Ghibu\u201d din Oradea: cu alte cuvinte, avem de-a face cu un t\u00e2n\u0103r de vreo 17 ani \u0219i cu un volum de debut, datorit\u0103 c\u0103ruia putem lua, cum se spune, pulsul noii genera\u021bii\/ viitoarei genera\u021bii de poe\u021bi. Un prim poem, intitulat \u201eAnacronic\u201d, are c\u00e2teva trimiteri livre\u0219ti (la Eminescu \u0219i la Blaga), semn c\u0103 lecturile sunt la zi \u0219i destul de bine asimilate, c\u00e2t s\u0103 justifice implicita preten\u021bie la intertextualitate (noi i-am spune altfel, dar aceasta este o alt\u0103 discu\u021bie, nepotrivit\u0103 aici): \u201eLumea e scris\u0103\/ cu cerneala timpului\/ Numele meu apare\/ scris cu cerneal\u0103 de pix\/ Dar eu nu vreau\/ s\u0103-nv\u0103\u021b a muri vreodat\u0103,\/ ci s\u0103 tr\u0103iesc ve\u0219nic,\/ pururi t\u00e2n\u0103r,\/ \u0219tiind c\u0103 cerneala de pix\/ se va \u0219terge\/ ori nev\u0103zut\u0103 va arde.\/ refuz s\u0103 plec\/ f\u0103r\u0103 a impregna\/ cerneala mea\/ \u00een m\u0103rea\u021ba corol\u0103\/ de scrieri a timpului\u201d. Am redat \u00een \u00eentregime poemul pentru c\u0103 el este un fel de art\u0103 poetic\u0103 \u0219i ilustreaz\u0103 at\u00e2t orgoliul creator al acestui t\u00e2n\u0103r poet, c\u00e2t \u0219i direc\u021biile pe care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 le urmeze: lirism moderat, simplitate, credin\u021ba c\u0103, prin scris, e\u0219ti candidat la via\u021ba cea ve\u0219nic\u0103, de care doar ideali\u0219tii \u0219i marii creatori se pot bucura.
\nPoemele de dragoste din volum au destule st\u00e2ng\u0103cii (poate de aceea \u0219i par sincere): \u201eAtingerile tale fac\/ culorile s\u0103 fiarb\u0103;\/ nu mai zic de cear\u0219aful\/ str\u0103b\u0103tut de-ai t\u0103i osta\u0219i\u201d (\u201eAtingere\u201d), dar se poate g\u0103si \u00een ele o deschidere spre mari orizonturi, evaziunea romantic\u0103 \u0219i gesturile de frond\u0103 fiind perfect justificate de v\u00e2rst\u0103 \u0219i, cum am mai spus deja, de lecturi: \u201eCu vorbele tale\/ \u00eenv\u00e2rt \u00eenc\u0103 o dat\u0103\/ globul p\u0103m\u00e2ntesc.\/ Vezuviul \u00eel cuprind \u00een palm\u0103,\/ iar oceanele le trec\/ dans\u00e2nd cu tine.\/ Fie prin pustiul Vaticanului,\/ sau aglomera\u021bia BosWash,\/ cu vorbele tale m\u0103 simt\/ \u00een toat\u0103 lumea \u00een acela\u0219i timp\u201d (\u201egeografia noastr\u0103\u201d).
\nAlexandru Lascu nu este un poet tipic pentru genera\u021bia sa, \u00een sensul c\u0103 nu reg\u0103sim \u00een discursul s\u0103u poetic gesticula\u021bia, temele \u0219i vocabularul celor de-o v\u00e2rst\u0103 cu el, mul\u021bi prezen\u021bi \u2013 \u0219i premia\u021bi \u2013 la nenum\u0103ratele festivaluri \u0219i concursuri organizate cam peste tot \u00een \u021bar\u0103, de o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme. Comparat cu tinerii de la \u0219coala de poezie \u201ePetru Rare\u0219\u201d (un colegiu din Suceava care scoate poe\u021bi\/ efemeride pe band\u0103 rulant\u0103), t\u00e2n\u0103rul pe care ni-l propune Ionu\u021b Caragea este cumva \u00een afara timpului s\u0103u, poate din cauza unei obsesive autoreferen\u021bialit\u0103\u021bi, care exclude leg\u0103tura cu altceva dec\u00e2t cu sine, poate din cauza tehnicii descriptiv-analitice din care rezult\u0103, p\u00e2n\u0103 la satura\u021bie, un portret al poetului la tinere\u021be, poate chiar \u0219i din cauza bagajului lingvistic, care ar necesita o resetare\/ updatare. Un poem intitulat \u201eO orhidee ro\u0219ie\u201d ilustreaz\u0103, \u00een suficient\u0103 m\u0103sur\u0103, cum po\u021bi \u0219chiop\u0103ta (metaforic vorbind) scriind despre tine, chiar \u0219i \u00eentr-un poem de dragoste: \u201eSunt vagabondul emo\u021biei,\/ c\u0103ci m\u0103 perind de la una la alta,\/ Z\u00e2mbetul vorbelor e de fapt\/ doar violarea pactului de nonagresiune\/ al g\u00e2ndirii la tine (\u2026)\/ Ochii mei nu au mai v\u0103zut demult\/ culoare printre vii, dar iat\u0103 c\u0103\/ s-a strecurat \u00een pieptu-mi\/ o simpl\u0103 orhidee ro\u0219ie.\/\/ Iat\u0103.\/ Am la piept o orhidee ro\u0219ie\u201d (\u201eO orhidee ro\u0219ie\u201d).
\nPrea fraged pentru poezie de medita\u021bie, Alexandru Lascu are meritul de a \u00eencerca, prin poezie, s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un mod propriu de raportare la univers \u0219i la gravele probleme ale condi\u021biei umane: \u201ene \u00eent\u00e2mpl\u0103m\/ respin\u0219i din ceruri\/ pe propria planet\u0103,\/ \u00een propria cutie.\/\/ Suntem segrega\u021bi\/ de sentimente\/ \u0219i submina\u021bi\/ de nevoile vie\u021bii.\/\/ Ce pot s\u0103 fac,\/ ca parte goal\u0103 a paharului,\/ c\u00e2nd soarta bea\/ con\u021binutul paharului?\/\/ Eu \u00eemi d\u0103r\u00e2m cutia\/ \u0219i aprind fitilul celorlal\u021bi\u2026\u201d (\u201eVia\u021ba uman\u0103\u201d).
\nS\u0103 spunem c\u0103 volumul merit\u0103 citit pentru c\u0103 este scris de un foarte t\u00e2n\u0103r poet, care a are \u0219ansa de a-l avea ca mentor pe Ionu\u021b Caragea \u0219i tot viitorul \u00een fa\u021b\u0103. Probabil c\u0103, foarte cur\u00e2nd, Alexandru Lascu va reu\u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 etapa filosof\u0103rii juvenile pe teme departe de el (tema mor\u021bii, de exemplu, cu apari\u021bie suspect de frecvent\u0103) \u0219i va scrie despre propriul univers, \u00een care stelele, \u0219i p\u0103s\u0103rile, \u0219i umbra, \u0219i marea, \u0219i frunza, \u0219i toate sentimentele, acum tratate superficial, vor face locul unei abord\u0103ri personale \u0219i conving\u0103toare.<\/p>\n

\"\"

Ionel POPA \u00ceNTRE CONSEMNAREA MEMORIALISTIC\u0102 \u015fi POVESTITRE sau DESPRE TRECEREA \u015fi PETRECEREA VIE\u0162II* Ajuns \u00een pragul senectu\u0163ii \u015fi la insisten\u0163ele<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11830"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11830"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11830\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11835,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11830\/revisions\/11835"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11830"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11830"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11830"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}