{"id":11816,"date":"2020-11-04T14:17:37","date_gmt":"2020-11-04T11:17:37","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11816"},"modified":"2020-11-04T14:17:37","modified_gmt":"2020-11-04T11:17:37","slug":"spatii-culturale-nr-67-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11816","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 67 (10)"},"content":{"rendered":"

Ionel NECULA<\/strong><\/p>\n

Gina Zaharia \u2013 o poet\u0103 \u00een zodie de ap\u0103<\/strong>
\n\"\"

\u00cei \u00eent\u00e2lnisem uneori numele pe facebook, dar nu i-am dat importan\u0163\u0103 \u015fi nu \u015ftiu s\u0103-i fi citi ceva din ceea ce propunea cu o insisten\u0163\u0103 demn\u0103 de a se coagula \u00eentr-o carte. \u00cen infla\u0163ia actual\u0103 de poe\u0163i, cei mai mul\u0163i zgomoto\u015fi, agresivi \u015fi cu preten\u0163ii de genialitate, e riscant s\u0103-\u0163i faci o idee \u015fi s\u0103 \u00eencerci o evaluare dup\u0103 ceea ce \u0163i se propune la repezeal\u0103 \u00een spa\u0163iile electronice de socializare.
\n Cu Gina Zaharia este altceva. Aflu din succinta sa bibliografie c\u0103 este bine a\u015fezat\u0103 \u00een cadrul livresc, c\u0103 este autoarea a trei romane \u015fi a mai multor volume de poezii, c\u0103 scrierile sale se conjug\u0103 \u015fi se complinesc fericit cu o grafic\u0103 proprie \u015fi c\u0103 are \u015ftiin\u0163a lucrului bine f\u0103cut \u015fi la fel de bine metaforizat. N-o cunosc, n-am stat niciodat\u0103 de vorb\u0103 cu ea, dar, dac\u0103 tot mi-a ajuns pe masa mea de lectur\u0103 volumul de versuri Jocul talismanelor (Editgraph, Buz\u0103u, 2019), admit s\u0103 dau seama despre ea.
\n \u00cent\u00e2i de toate salut ini\u0163iativa Prim\u0103riei municipale din Buz\u0103u pentru proiectul Cite\u015fte \u015fi azi (titlu nefericit, dar nu mai conteaz\u0103), prin care se finan\u0163eaz\u0103, din fonduri nerambursabile, anumite lucr\u0103ri, semnate de scriitorii buzoieni. Faptul c-a ales s\u0103 finan\u0163eze ni\u015fte proiecte editoriale \u015fi nu ni\u015fte maneli\u015fti care trec c\u00e2teva minute printr-o scen\u0103 improvizat\u0103 \u015fi pretind milioane este, din toate punctele de vedere, l\u0103udabil. O singur\u0103 sugestie a\u015f avea de f\u0103cut. Prim\u0103ria \u015fi Consiliul local nu au calitatea de a conferi valoare unor autori sau scrierilor lor, ci doar de a recunoa\u015fte o valoare consacrat\u0103 deja de institu\u0163iile abilitate sau de factorii de specialitate. Prin urmare, ar fi cazul ca lucrarea propus\u0103 spre editare s\u0103 fie, \u00een prealabil, recunoscut\u0103 \u015fi chiar avizat\u0103 de o competen\u0163\u0103 \u00een materie (de un critic dac\u0103 este vorba de o carte de literatur\u0103, de un istoric cu reputa\u0163ie dac\u0103 este vorba de o carte de istorie, de un om de \u015ftiin\u0163\u0103 dac\u0103 este vorba de o carte \u015ftiin\u0163ific\u0103). Pia\u0163a c\u0103r\u0163ii e plin\u0103 de c\u0103r\u0163i slabe \u015fi n-ar fi de dorit ca Prim\u0103ria municipiului Buz\u0103u, care a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat un proiect a\u015fa de oportun s\u0103 primeasc\u0103 admonest\u0103ri nedrepte pentru o ini\u0163iativ\u0103 a\u015fa de frumoas\u0103 \u015fi binevenit\u0103.
\n Acum despre carte. Volumul care a ajuns pe masa mea de lectur\u0103 este structurat \u00een trei florilegii: Partitura de azi, Prin suflet ce mai e (excelent) \u015fi \u015ei? Am remarcat, \u00een primul r\u00e2nd, o anumit\u0103 ontologie din care poeta \u00ee\u015fi extrage pretextele lirice, o ontologie \u00een care apa, oceanul, marea apar ca un factor primordial, nu doar pentru via\u0163\u0103, ceea ce ar fi banal, dar \u015fi ca pretext pentru o transpunere metaforic\u0103.
\n Nu \u015ftiu dac\u0103 autoarea chiar este n\u0103scut\u0103 \u00een zodie de ap\u0103, cum am titulat aceste r\u00e2nduri, dar apa cu tot cortegiul lexical adiacent \u2013 pesc\u0103ru\u015fii, steaua de mare, vapoarele ce se desprind de \u0163\u0103rm pentru a br\u0103zda oceanele, farul, dorurile l\u0103sate la chei suspin\u00e2nd \u2013 constituie locul geometric al dispunerilor sale lirice. Sigur, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 din zestrea sa liric\u0103 lipse\u015fte poezia de dragoste, c\u0103 fondul s\u0103u pasional, afectiv \u015fi emo\u0163ional nu g\u0103se\u015fte un portativ potrivit pentru o exprimare poetic\u0103. Te-am \u00een\u015felat cu tine cele de ieri de azi \u015fi de m\u00e2ine\/ prima dat\u0103 \u00eentr-o lini\u015fte departe\/ c\u00e2nd ai mutat dealul cu flori \u00een pieptul meu\/ c\u00e2teva minute l-ai a\u015fezat \u00eenspre soare \u015fi n-am mai \u015ftiut nimic\/ am \u00eencercat punctele cardinale\/ hoin\u0103ream \u00eempreun\u0103 de la nord la verde\/ iar v\u00e2ntul frem\u0103ta printre maci\/ c\u0103l\u0103tori (Printre maci c\u0103l\u0103tori)
\n Sigur, nu m\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u015fi nu \u00eencurajez aceast\u0103 ignorare a ortografiei, dar ceea ce surprinde la poezia Ginei Zaharia \u015fi trebuie subliniat ap\u0103sat sunt imaginile curajoase \u015fi proaspete care fac deliciul poeziei \u015fi care certific\u0103 ideea c\u0103 avem de-a face cu o poet\u0103 care \u015ftie s\u0103 extrag\u0103 gr\u0103untele liric din orice fapt de via\u0163\u0103 \u015fi poate fi creditat\u0103 ca o frumoas\u0103 promisiune \u00een evolu\u0163ia poeziei rom\u00e2ne\u015fti. Iat\u0103 c\u00e2teva, din cele multe care \u00eenc\u00e2nt\u0103 prin spontaneitatea \u015fi ineditul lor:
\n– Pe aici vara z\u00e2mbe\u015fte \u015f\u0103galnic ca o vioar\u0103
\n– Greierul era singurul vr\u0103jitor de pe p\u0103m\u00e2nt care a\u015feza nop\u0163ile \u00een buchet \u015fi le d\u0103ruia o gr\u0103din\u0103
\n– Noaptea te acoper\u0103 cu marama lunii m\u0103 prive\u015fti cum cos la gherghef dragostea
\n– V\u0103d dragostea ca o pies\u0103 de \u015fah rostogolit\u0103 \u00een iarb\u0103 la vremea cositului
\n Nu mai insist, dar subliniez c\u0103 m-am bucurat de aceast\u0103 descoperire nea\u015fteptat\u0103, pe care o felicit sincer pentru ispr\u0103vile sale poetice \u015fi pe care o creditez ca pe o speran\u0163\u0103 \u00een actul de \u00eennoire a actului poetic. M-am bucurat de aceast\u0103 descoperire \u015fi de lectura pe care mi-a propus-o \u015fi pe care o propun tuturor cititorilor de poezie bun\u0103, plin\u0103 de imagini surprinz\u0103toare \u015fi proaspete. <\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Dansul c\u0103r\u021bilor <\/strong><\/p>\n

Lucia P\u0103tra\u0219cu calc\u0103 cu pa\u0219i siguri pe urmele criticului Dumitru Anghel. Descoperim \u00een scrisul dumneaei aceea\u0219i tandre\u021be a abord\u0103rii, aceea\u0219i lini\u0219te a observa\u021biilor \u0219i aceea\u0219i abordare constructiv\u0103.
\nDup\u0103 volumul de cronici de \u00eent\u00e2mpinare intitulat \u00cent\u00e2lnire cu o carte de acum c\u00e2\u021biva ani, acest dans al c\u0103r\u021bilor vine s\u0103 completeze ceea ce acolo nu fusese spus. \u00cel putem considera, dac\u0103 vre\u021bi, un al doilea volum de cronici de \u00eent\u00e2mpinare. Chiar \u0219i autoarea \u00eel vede \u00een acest fel, volumul av\u00e2nd titlul complet de Dansul c\u0103r\u021bilor – a doua \u00eent\u00e2lnire cu o carte.
\nNu g\u0103sim o diferen\u021b\u0103 de abordare a autorilor sau cronicilor \u00eentre cele dou\u0103 volume amintite, ceea ce arat\u0103 c\u0103 autoarea are deja un stil propriu, o formul\u0103 pe care o aplic\u0103 indiferent de volum. Nu este exaltat\u0103 sau patetic\u0103, ci realist\u0103 \u0219i uneori pune diagnostice foarte bune. Pot spune c\u0103 are o astfel de abilitate de a vedea dincolo de m\u0103runtul zilei, al paginii scrise. Se deta\u0219eaz\u0103 \u0219i din aceast\u0103 dep\u0103rtare vede exact ceea ce trebuie subliniat \u0219i o face cu precizia unui spadasin literar.
\nAceast\u0103 carte este o invita\u021bie \u00een lumea cuv\u00e2ntului scris, dar, mai presus de toate, o pledoarie pentru citit. Autoarea nu desfiin\u021beaz\u0103 autorii sau operele lor, ci le d\u0103 \u0219ansa de a ajunge la cititor, pentru c\u0103 doar acesta este supremul decident.
\nSunt cuprinse 35 de cronici de c\u0103r\u021bi \u0219i mult mai pu\u021bini autori asupra unora s-a aplecat cu mai mare aten\u021bie, cum ar fi Alexandru Ene sau Ion C. Gociu, care beneficiaz\u0103 de c\u00e2te dou\u0103 cronici fiecare.
\nAvem o lume divers\u0103 de autori. De la consacra\u021bi ai literelor, precum Emilian Marcu, Dumitru Anghel, Viorel Dinescu, Petre Cr\u0103ciun sau Mioara Bahna, la debutan\u021bi ca Lic\u0103 Barbu \u0219i Alexandru Nacu. Indiferent de valoarea literar\u0103 a autorului, Lucia P\u0103tra\u0219cu atac\u0103 volumele cu aceea\u0219i voluptate de cititor avid de nout\u0103\u021bi.
\nStilul poate fi caracterizat prin profunzimea observa\u021biei, prin subtilitatea exprim\u0103rii \u0219i, mai ales, printr-un limbaj molcom aproape moldovenesc, sf\u0103tos \u0219i empatic.
\nDe exemplu, despre Dumitru Anghel \u0219i volumul s\u0103u, Note de lector, scrie: \u00cen paginile acestui volum, \u00eent\u00e2lnim un lector (…) de marc\u0103, care ascunde sub mantia notelor sale un critic riguros, atunci c\u00e2nd, cu acurate\u021bea \u0219i precizia unui exeget, se refer\u0103 la scrierile analizate…
\nSau despre Dublin \u2013 miracolul normalit\u0103\u021bii de Mioara Bahna, noteaz\u0103: Un volum foarte folositor, ce \u00eentrege\u0219te imaginea despre acest loc geografic, \u00eembog\u0103\u021bindu-l cu date noi (privite dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103!) \u0219i pe care cei care mai \u0219tiau c\u00e2te ceva despre aceast\u0103 lume anglo-saxon\u0103.
\n\u0218i Petre R\u0103u pentru volumul Comisele Iubiri prime\u0219te o etichet\u0103 numai bun\u0103 de folosit la promovarea c\u0103r\u021bii: O confesiune ce ne apropie de sufletul zbuciumat al omului care se caut\u0103 pe sine, invit\u00e2ndu-ne \u0219i pe noi al\u0103turi, s\u0103-i fim tovar\u0103\u0219i de pe drumul curat al poeziei de dragoste.
\nCred c\u0103 prin aceste p\u0103reri de cititor, cum singur\u0103 le nume\u0219te \u00een prefa\u021b\u0103, Lucia P\u0103tra\u0219cu \u0219i-a g\u0103sit voca\u021bia literar\u0103. Este un drum pe care-l parcurge f\u0103r\u0103 poticneli, cu gra\u021bie \u0219i talent. <\/p>\n

\"\"


\nTeodor DUME<\/strong><\/p>\n

Complicele umbrei<\/strong><\/p>\n

c\u00e2nd \u00ee\u0163i vine timpul
\ncalci pe \u00eentuneric ca pe o iarb\u0103
\ncosit\u0103 prea devreme
\nprim\u0103vara
\no alt\u0103 realitate respir\u0103 din tine
\ne ca \u015fi cum ai traversa strada
\nsim\u0163ind umbrele altui anotimp
\nnu te clatini dar brusc
\n\u00ee\u0163i aminte\u015fti de tine<\/p>\n

\u00een acest r\u0103gaz dintre noapte \u015fi zi
\ne\u015fti doar tu \u015fi
\no umbr\u0103 care
\nte desparte de lucruri<\/p>\n

cineva intr\u0103 prin efrac\u0163ie
\nnu-i nimic
\nzici
\ne doar complicele umbrei
\npe care o a\u015ftept…<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

ION LAZ\u0102R DA COZA <\/strong>– Apusul \u00eengerilor <\/em>\u2013 Salonul literar, 2017<\/p>\n

\u00centr-un cadru oficial s-a f\u0103cut afirma\u021bia nefondat\u0103 c\u0103 \u00een Moldova nu mai sunt scriitori \u0219i contrazic acest zvon, pentru c\u0103 ar putea deveni definitoriu acestor t\u0103r\u00e2muri, de unde a \u00eenceput cultura rom\u00e2n\u0103, de fapt… \u0219i ar fi suficiente argumente doveditoare. Spuneam c\u0103 doar \u00een Bac\u0103u avem prozatori performan\u021bi despre care am scris recent: Dan Per\u0219a, Viorel Savin, Anton Petrovski-Bacopiatra, Ion Timaru, Gheorghe Ungureanu, Adrian Lungu \u0219i de ce se uit\u0103 romanul \u201eAr\u0219i\u021ba\u201c al lui Calistrat Costin, sau \u201eOaspetele\u201c lui Ion Fercu?
\nDescop\u0103r cu r\u0103bdare, acum, un alt prozator de anvergur\u0103 stilistic\u0103, tot moldovean, ION LAZ\u0102R da COZA.
\nC\u00e2teva impresii de lectur\u0103 la volumul Apusul \u00eengerilor s-ar referi la mai multe registre narative folosite, din mai multe unghiuri stilistice demonstrate. Unul ar fi c\u0103 povestirile se situeaz\u0103 \u00een pondere rural, \u00eenr\u0103mate fiind autentic, original, \u00een decorul \u0219i timpul fiec\u0103reia, mai \u00eendep\u0103rtate sau contemporane, de parc\u0103 autorul nareaz\u0103 din acel loc, din acel timp, f\u0103r\u0103 cronologie, d\u00e2nd o stare de participare lectorului foarte activ\u0103, acum \u0219i nu atunci, aici \u0219i nu din Coza. Povestirea Pietre (o g\u0103sesc reprezentativ\u0103) duce cititorul \u00een satul Valeriei, \u00een casa, \u00een mintea \u0219i sufletul acestei femei urgisite de via\u021b\u0103. Ne afl\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Valeria la casa unde \u201ec\u00e2inele lor, priponit \u00een lan\u021b, nu latr\u0103 m\u0103car o dat\u0103 \u00een acea sear\u0103 stingher\u0103\u201c. Valeria, un personaj aparte, portretizat \u00een detaliu, mai mult faptic dec\u00e2t descriptiv, este expus ca mentalitate psihologic\u0103 a femeii rom\u00e2nce de la \u021bar\u0103, cu fin\u0103 observa\u021bie psihologic\u0103 a autorului \u0219i vin aceste reu\u0219ite dintr-o cercetare a acelui mediu, cel rural, dar \u0219i din identificarea autorului cu acele personaje, cu g\u00e2ndirea \u0219i traiul lor. Valeria este un simbol al suferin\u021bei feminine, al sacrificiului total, al inocen\u021bei suflete\u0219ti \u0219i al credin\u021bei \u00een Dumnezeu. Scris\u0103 \u0219i \u00een registrul liric, povestirea Pietre nuan\u021beaz\u0103 registrul stilistic al lui da Coza, de travesti compozi\u021bional fin, dedat analizei \u0219i mesajului.
\nDintre cele 14 povestiri, toate de impact lecturabil, mai scriu despre cea intitulat\u0103 Mazilitul, pentru actualitatea dovedit\u0103 a firii umane, pentru c\u0103 ancestral depindem de un dat, de o func\u021bie grafic\u0103 a destinului. Impresioneaz\u0103 prin filmicul ei, o nara\u021biune tragic\u0103, \u00een conota\u021bie voiculescian\u0103, scris\u0103 cu aceea\u0219i acribie pentru misterul firii umane. Personajul central este un copil crescut printre mrejele p\u0103durilor de c\u0103tre o mam\u0103 cabanier\u0103, salahor \u021bapinarilor, al muncitorilor forestieri \u00een sezonul t\u0103ierii p\u0103durilor. Un accident tragic, o secure manevrat\u0103 neatent \u00eei curm\u0103 via\u021ba mamei, este descris prin ochii inocen\u021bi ai copilului cu at\u00e2t mai sfredelitor \u00een\u021belesului. Destinul copilului, din acel moment \u00ee\u0219i urmeaz\u0103, parc\u0103 dramatic, cursul dictat nefast. Urmeaz\u0103 studii silvice, \u00ee\u0219i \u00eent\u00e2lne\u0219te marea iubire, se c\u0103s\u0103tore\u0219te, este angajat tot \u00een domeniul silvic, \u00eens\u0103 aleasa sa manifest\u0103 sl\u0103biciuni la propuneri indecente ale \u0219efului lor. Alcoolismul \u0219i apoi sinuciderea sunt direc\u021biile care au urmat acestor \u0219ocuri psihice.
\nScris\u0103 la fel de liric, la fel de atent la detalii \u0219i aceast\u0103 povestire este performant\u0103 ca raport \u00eentre imagina\u021bie \u0219i amintire, biografism. Nu po\u021bi relata o atare poveste de intimitate f\u0103r\u0103 a fi fost implicat, m\u0103car \u00een decorul fabulos al p\u0103durilor, al mun\u021bilor \u0219i al oamenilor muncind \u0219i tr\u0103ind acolo. Men\u021binerea unei anumite tensiuni \u00eentre cele dou\u0103 procedee narative duce la substituirea lectorului, la punerea \u00een locul personajului, de fapt scopul unei bune proze.
\nDezinvoltura scrisului ar fi rama scriitorului Ion Laz\u0103r da Coza, mereu av\u00e2nd impresia c\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een spa\u021biul descris, c\u0103 e\u0219ti unul dintre personaje, \u00eentr-at\u00e2t de semnificative vie\u021bii sunt ipostazele povestite.
\nVoi continua…<\/p>\n

Ion Laz\u0103r da Coza despre \u201eUn \u00eenceput de lume\u201d<\/strong><\/p>\n

Romanul de fic\u021biune istoric\u0103 La umbra Vezuviului, Ion Laz\u0103r da Coza, editura Salonul literar, 2016, \u00ee\u0219i \u00eencepe ac\u021biunea la \u00eenceputul erei noastre, \u00eentr-un spa\u021biu matrice al cre\u0219tinismului, \u00een primul secol dup\u0103 Hristos: Imperiul roman aflat \u00eenc\u0103 \u00een dezvoltare. Mai restr\u00e2ns pe hart\u0103, \u00een ora\u0219ele Pompei \u0219i Herculaneum, \u00een apropierea furibundului \u0219i uciga\u0219ului vulcan Vezuviu. Se \u0219tie c\u0103 una dintre marile lui erup\u021bii, din anul 79, a \u00eengropat cele dou\u0103 ora\u0219e pentru secole \u00eentregi, omor\u00e2nd mii de oameni, iar descoperirile arheologice recente au redat turismului obiective care atest\u0103 o via\u021b\u0103 prosper\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, decadent\u0103 din istoria antic\u0103 roman\u0103.
\nAc\u021biunea romanului bine glisat\u0103 pe epoca \u0219i specificul civiliza\u021biei romane, aflat\u0103 atunci \u00een plin av\u00e2nt, este condus\u0103 prin tenebrele, misterele, secretele unei familii patriciene de militar, Caecilius Antonius Rinicianus \u0219i a c\u0103rui so\u021bie, Flavia Antonia d\u0103 na\u0219tere unui copil schilod, malformat grav. \u00cen acele timpuri, o astfel de \u00eent\u00e2mplare era pedepsit\u0103 cu repudierea sau chiar cu moartea fiind considerat\u0103 o mare ofens\u0103 pentru nobilimea roman\u0103. Era un semn zeiesc pentru dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de mama respectiv\u0103, iar pruncul s\u0103u trebuia expus \u00een pia\u021b\u0103 \u0219i lapidat. De aceea, credincioasa sclav\u0103 Saphira \u00eenlocuie\u0219te \u201ehidoasa f\u0103ptur\u0103\u201c cu propriul copil s\u0103n\u0103tos, frumos. Saphira f\u0103cea parte din comunitatea cre\u0219tinilor, \u00een acele vremuri pu\u021binii cre\u0219tini erau c\u0103uta\u021bi \u0219i uci\u0219i f\u0103r\u0103 judecat\u0103, fiind \u00eentr-o ilegalitate vulnerabil\u0103, \u0219tiindu-se c\u0103 abia \u00een anul 384 e. n. s-a trecut la cre\u0219tinism \u00een Imperiul Roman.
\nTocmai de aceea, Saphira ascunde pruncul de oameni. Ea este alungat\u0103 de curtea familiei, dar nu f\u0103r\u0103 o mic\u0103 recompens\u0103 pe care fosta sclav\u0103 o chivernise\u0219te cu abilit\u0103\u021bi de negustor priceput. \u00ce\u0219i cump\u0103r\u0103 o locuin\u021b\u0103 ascuns\u0103 vederii, \u00een acela\u0219i ora\u0219 Pompei \u0219i o familie de sclavi care s\u0103 o ajute la munca pe noile propriet\u0103\u021bi d\u0103ruite de Flavia Antonia \u00een schimbul p\u0103str\u0103rii marelui secret. De aici \u00eencolo, romanul, prin \u00eent\u00e2mpl\u0103rile narate, trece la o fa\u021bet\u0103 religioas\u0103, autorul parc\u0103 vr\u00e2nd s\u0103 filmeze istoric modul \u00een care cre\u0219tinismul a acaparat min\u021bile \u0219i sufletele oamenilor. Era vremea marilor apostolate, Petru \u0219i Pavel se f\u0103cuser\u0103 pescari de oameni \u0219i Ion Laz\u0103r da Coza accentueaz\u0103 rezisten\u021ba la cre\u0219tinism, negarea lui, pe \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea oamenilor de a-\u0219i men\u021bine credin\u021ba \u00een sutele de zei \u0219i obiceiul de a le aduce ofrande, inclusiv umane.
\nAutorul creeaz\u0103 diferite personaje, insult\u0103toare cre\u0219tinismului \u00een opozi\u021bie relativ\u0103 cu personaje cre\u0219tine, c\u0103ci le deceleaz\u0103 tarele negative. \u0218i cum ar fi fost facil\u0103 acceptarea unei noi religii \u00een vremea cruzimii f\u0103r\u0103 noim\u0103, a supunerii oarbe a sclavilor p\u00e2n\u0103 la moarte fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2nii lor?
\nSunt descrise documentat istoric luptele cu gladiatori, p\u00e2n\u0103 la moartea unuia dintre combatan\u021bi, luptele cu animale feroce \u00een arene, jocuri sadice \u00eentru serb\u0103ri \u0219i festinuri opulente. Moartea n\u0103prasnic\u0103 era prilej de entuziasm \u0219i delir al asisten\u021bei care numea victimele \u201ebarbari\u201c, fiind \u201eahtiat\u0103 dup\u0103 spectacole s\u00e2ngeroase\u201c.
\nPas\u0103mite, cre\u0219tinismul reprezenta opusul acestor manifest\u0103ri \u0219i tradi\u021bii \u00eenr\u0103d\u0103cinate romanilor de secole. \u00centre cre\u0219tini altfel se puneau problemele existen\u021biale:
\n– \u201eDomnul nostru cunoa\u0219te c\u0103 e deja \u00een inima ta, rosti solemn Saphira, f\u0103c\u00e2nd semnul crucii deasupra cre\u0219tetului plecat. Nu cumva te cheam\u0103 Silvianus?
\n– M\u0103 declar, pe vecie, sclavul t\u0103u, chiar dac\u0103 apar\u021bin casei Rinicianus.
\n– Mie s\u0103-mi fii frate \u0219i am\u00e2ndoi s\u0103 slujim cu credin\u021b\u0103 \u0219i r\u00e2vn\u0103 Tat\u0103lui \u0219i Fiului!\u201c
\nDialogul este \u00eentre predicatorul Saphira \u0219i un nou adept cre\u0219tin.
\nPe parcursul temporal relatat, \u2013 cam dou\u0103-trei decenii \u2013 au loc mari schimb\u0103ri pe cei doi vectori civilizatori Europei: Imperiul roman \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u0219tinismului. Imperiul Roman \u00ee\u0219i \u00eencepe c\u0103derea, anticipat\u0103 \u00een roman prin c\u0103derea Casei Rinicianus, fosta sclav\u0103 Saphira \u00eenavu\u021bindu-se, reprezent\u00e2nd, de fapt, Biserica Cre\u0219tin\u0103. Scopul Saphirei \u00eens\u0103 era unul personal, pentru ridicarea \u00een rang a propriului fiu, cel nelegitim al familiei Rinicianus, p\u0103strat ca mare tain\u0103. \u00cen acest timp, fiul biologic, cel mutilat din na\u0219tere, a crescut \u00een compania homosexual\u0103 a sclavului cump\u0103rat, ocrotit de Saphira. Mai mult, cre\u0219tinismul din zon\u0103 a f\u0103cut mul\u021bi adep\u021bi iar Saphira din predicator ajunge episcop st\u00e2rnind astfel du\u0219m\u0103nia altor episcopi b\u0103rba\u021bi din ora\u0219.
\nSaphira este personajul reprezentativ al romanului de fic\u021biune istoric\u0103 La umbra Vezuviului. Tratat amplu, personajul cuprinde tr\u0103s\u0103turile liderului antic pentru apostolatul cre\u0219tin, dar, \u00een acela\u0219i timp este \u0219i reversul uman al parvenirii \u0219i interesului fanatic \u00een religia cre\u0219tin\u0103. Dou\u0103 talere, bine \u0219i r\u0103u, dou\u0103 chipuri opuse \u0219i aceast\u0103 relevan\u021b\u0103 oximoronic\u0103 este una dintre specialit\u0103\u021bile narative ale domnului da Coza. Este romanul La umbra Vezuviului o scriere apocrif\u0103? Este acest roman o alternativ\u0103 a unui ateu la istoria cre\u0219tinismului, \u00een maniera Dan Brown? R\u0103spunsul este negativ. \u00cel confirm\u0103 autorul pe coperta volumului pe care declar\u0103: \u201enu este un roman ofensator la adresa cre\u0219tinismului\u201c, dar poate fi \u00eencadrat la fic\u021biune istoric\u0103, gen foarte apreciat azi. O alt\u0103 caracteristic\u0103 meritorie ar fi documentarea ampl\u0103 istoric\u0103, geografic\u0103, social\u0103 a \u021binutului respectiv \u0219i civiliza\u021biei antice romane. Dup\u0103 spusele autorului, aceast\u0103 documentare a durat cinci ani.
\nIncitant, inedit \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103, apreciez romanul ca fiind curajos \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een pondere cre\u0219tin\u0103. P\u00e2n\u0103 unde merge imagina\u021bia scriitorului \u0219i c\u00e2t este convingere personal\u0103, s-ar putea decela din dialogurile expuse, din parcursul vie\u021bii Saphirei, din modalit\u0103\u021bile de r\u0103sp\u00e2ndire a Noului Testament, din atitudinea personajelor \u00een genere negative, dar chiar \u0219i a etapei alese, una a decanden\u021bei.
\nFinalul romanului mi-a r\u0103mas cumva suspendat \u0219i poate c\u0103 explozia Vezuviului a fost actul purificator ancestral, repet\u00e2nd povestea biblic\u0103 a Sodomei \u0219i Gomorei, fiind un alt \u00eenceput pentru cre\u0219tini, mai curat, mai pentru iubire \u00eentre oameni.
\nRomanul captiveaz\u0103 lectorul, uime\u0219te, pune \u00eentreb\u0103ri \u0219i ofer\u0103 prezum\u021bii, dincolo de proza cursiv\u0103 \u00een bunul stil al autorului.
\nFa\u021b\u0103 de noile curente de demolare a credin\u021bei noastre str\u0103bune, La umbra Vezuviului se poate constitui \u00eentr-o alternativ\u0103, \u00eentr-o ipotez\u0103 de interpretare \u0219i asumare istoric\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionel NECULA Gina Zaharia \u2013 o poet\u0103 \u00een zodie de ap\u0103 \u00cei \u00eent\u00e2lnisem uneori numele pe facebook, dar nu i-am<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11816"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11816"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11816\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11819,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11816\/revisions\/11819"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}