{"id":11810,"date":"2020-11-04T13:54:57","date_gmt":"2020-11-04T10:54:57","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11810"},"modified":"2020-11-04T13:55:41","modified_gmt":"2020-11-04T10:55:41","slug":"literadura-nr-11-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11810","title":{"rendered":"Literadura nr. 11 (1)"},"content":{"rendered":"

Editorial<\/strong><\/p>\n

\"\"

Problema cunoa\u0219terii \u00een domeniul criticii literare<\/strong><\/p>\n

Critica literar\u0103 a devenit \u00een timp o
\ndisciplin\u0103 preocupat\u0103 de sensibilitatea
\nartistic\u0103, o modalitate de a cunoa\u0219te
\nemo\u021bia prin judec\u0103\u021bi mai mult sau mai pu\u021bin
\nobiective. Ea este ordonat\u0103 de istoria literar\u0103
\nce cronologizeaz\u0103 evenimentele artistice.
\nExist\u0103 dou\u0103 istorii: una a faptelor materiale
\nevidente, din care iese o oper\u0103, istoria lumii,
\n\u0219i alta a fenomenelor fictive dintr-o oper\u0103 a
\nc\u0103ror realitate estetic\u0103 trebuie dovedit\u0103, istoria
\nliteraturii. Foarte multe persoane citesc pentru
\na se informa, pentru a \u00eenv\u0103\u021ba, pentru a
\nr\u0103spunde unor cereri \u0219i se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de
\npl\u0103cerea lecturii. Cititorii aviza\u021bi \u00eens\u0103, pentru a
\nciti din pl\u0103cere, sunt constr\u00e2n\u0219i s\u0103 renun\u021be la
\npl\u0103cerea estetic\u0103, normat\u0103 de cunoa\u0219tere.
\nCritica este asem\u0103n\u0103toare crea\u021biei, iar criticul
\nde\u021bine dispozi\u021bie creatoare: interpretarea se
\nface la nivel mental, cognitiv, a\u0219adar cuv\u00e2ntul
\noriginal str\u0103in \u0219i impersonal se transform\u0103
\n\u00eentr-un cuv\u00e2nt original propriu, un fel de
\nidentificare p\u00een\u0103 la absolut cu scriitorul.
\nFiecare dintre noi simte c\u0103 a ajuns s\u0103
\ncunoasc\u0103 ceva din momentul \u00een care g\u0103se\u0219te
\nun tipar logic, un punct de plecare, acel
\n\u201eaaaaaa!, despre asta e vorba\u201d. Defini\u021bia
\noric\u0103rui fenomen se face prin indicarea
\ngenului proxim, adic\u0103 a elementelor ce
\nconstituie domeniul major din care s-a extras
\nfenomenul, \u0219i a diferen\u021bei specifice care
\nexplic\u0103 unicitatea. Cu alte cuvinte, pentru a
\ncunoa\u0219te un lucru, trebuie s\u0103 cunoa\u0219tem at\u00e2t
\nvecin\u0103tatea lui \u0219i domeniul din care face parte,
\nc\u00e2t \u0219i elemente str\u0103ine, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103. Un
\nexemplu: literele a \u0219i b. Fiecare se scrie \u00eentr-un
\nanumit fel, respect\u00e2nd conven\u021bii bine
\nstabilite. Dac\u0103 le v\u0103d scrise, \u0219tiu care e a \u0219i
\ncare e b, prin diferen\u021biere. Prin asociere, \u0219tiu
\nc\u0103 am\u00e2ndou\u0103 sunt litere. Tot astfel \u00een istoria
\nliteraturii: \u0219tiu ce e romantismul, \u0219tiu ce e \u0219i
\nsimbolismul. \u0218tiu cine-i Eminescu, s\u0103
\npresupunem c\u0103 nu am cuno\u0219tin\u021be despre
\nBacovia. Pot \u00eens\u0103 s\u0103 apelez la cuno\u0219tin\u021bele
\ndespre simbolism \u0219i s\u0103 eviden\u021biez c\u00e2teva
\ntr\u0103s\u0103turi ale autorului, tot astfel cum \u00eel pot
\ncompara cu Eminescu (toat\u0103 lumea \u0219tie cine-i
\nEminescu…). Iat\u0103 un mod scolastic, pueril, de
\na rezolva o cerin\u021b\u0103. Dar ca s\u0103 po\u021bi face a\u0219a
\nceva, trebuie s\u0103 ai informa\u021bii conexe, s\u0103
\ncuno\u0219ti domeniul de lucru. G. C\u0103linescu se
\n\u00eentreab\u0103 dac\u0103 istoria este o \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een stare de a
\nformula raporturile necesare av\u00e2ndu-i \u00een
\nvedere subiectivitatea \u0219i concluzioneaz\u0103 c\u0103
\nistoria literar\u0103 este o \u0219tiin\u021b\u0103 cu legi inefabile \u0219i
\nsintez\u0103 epic\u0103. Nu este singurul. \u00cencep\u00e2nd cu a
\ndoua jum\u0103tate a secolului nou\u0103sprezece,
\nintelectualii au l\u0103udat caracterul \u0219tiin\u021bific al
\ncriticii literare. Structuralismul, psihanaliza,
\nsemiotica, organicitatea dinamic\u0103, formula
\ntematist\u0103, relativismul estetic au \u00eencercat s\u0103
\ndemonstreze c\u0103 fac \u0219tiin\u021b\u0103, nu art\u0103. \u00cencep\u00e2nd
\ncu 1947, discu\u021biile pe tema autonomiei
\nesteticului sau a crea\u021biei critice devin
\nprohibite. \u201eMetoda nou\u0103 \u00een art\u0103\u201c, respectiv
\nrealismul-socialist, are un cu totul alt profil,
\nstabilit pe coordonate agresive. Revenirea la
\nmodelul criticii estetice interbelice \u00eencepe s\u0103
\nse contureze mai pregnant dup\u0103 1965, prin
\nrecucerirea dimensiunii creatoare, prin
\nabordarea modelului critic c\u0103linescian. Alex
\n\u0218tef\u0103nescu remarc\u0103 faptul c\u0103 \u201enimic nu a mai
\nr\u0103mas din arsenalul de metode critice care iau
\nentuziasmat pe criticii literari din perioada
\npostbelic\u0103. Critica literar\u0103 spre care se tinde
\nacum, \u00een lume, este lapidar\u0103 \u0219i exclamativ\u0103,
\nde aceea\u0219i factur\u0103 cu publicitatea. (Mesaj
\nc\u0103tre tineri: redescoperi\u021bi literatura!, Editura
\nCurtea Veche, Bucure\u0219ti, 2015, p.56).
\nDomnia sa se \u00eentreab\u0103 ce altceva este critica
\nliterar\u0103, dac\u0103 nu este tot o literatur\u0103 \u0219i
\nsubliniaz\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc: critica literar\u0103 nu
\neste o \u0219tiin\u021b\u0103. Un critic, spune Alex
\n\u0218tef\u0103nescu, nu poate identifica o rela\u021bie
\ncauz\u0103-efect \u00een crea\u021bia literar\u0103 tocmai pentru c\u0103
\n\u00een acest domeniu nu exist\u0103 reguli, nu exist\u0103
\ndefini\u021bii \u0219tiin\u021bifice. Eu cred c\u0103 istoria literar\u0103
\n\u0219i critica \u021bin de talent disciplin\u0103 \u0219i emo\u021bie \u00een
\negal\u0103 m\u0103sur\u0103.
\nBiografia, ineditul, adev\u0103rul istoric sunt
\nnecesare oric\u0103rui istoric \u0219i r\u0103m\u00e2n un
\ninstrument pentru istoricul literar talentat care
\najunge s\u0103 descopere elemente inedite. Un
\ncritic, f\u0103r\u0103 preg\u0103tirea \u0219tiin\u021bific\u0103 necesar\u0103, nu
\nva pricepe concep\u021bia despre lume \u0219i via\u021b\u0103 a
\nunui scriitor, nu va reu\u0219i s\u0103 sublinieze ideile
\npoetice, nu va putea interpreta mesajul
\ntextului. Cunoa\u0219terea temeinic\u0103 a istoriei \u0219i a
\ncriticii literare la nivel teoretic \u0219i practic st\u0103 la
\noriginea crea\u021biei criticului. Nu poate face
\nevalu\u0103ri cine cunoa\u0219te un singur traseu
\ninterpretativ, o singur\u0103 metod\u0103 de comprehensiune
\na textului. \u00cens\u0103 preg\u0103tirea temeinic\u0103
\n\u0219i abilitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 de a deslu\u0219i \u00een\u021belesuri
\nascunse nu sunt suficiente. Aici se cere
\ninvocat\u0103 \u0219i emo\u021bia provocat\u0103 de operele de
\nart\u0103. Pl\u0103cerea de a consuma un produs cultural
\nnu se \u00eenva\u021b\u0103, ci alc\u0103tuie\u0219te voca\u021bia criticului.
\nDe\u0219i arta nu poate fi explicat\u0103, criticul \u00eei poate
\ncomunica emo\u021bia. \u00cen concluzie, trebuie s\u0103
\n\u00een\u021belegem critica literar\u0103 ca pe o form\u0103
\nindependent\u0103 de crea\u021bie, capabil\u0103 s\u0103 transpun\u0103
\nimpresia cu mijloace literare potrivite \u0219i \u00eentr-un
\nstil artistic clar.<\/p>\n


\nAnivers\u0103ri
\nLa mul\u021bi ani!<\/strong><\/p>\n

Ianuarie<\/strong>
\n1-\u0218tefania Oproescu
\n2- Mihai S\u0103lcu\u021ban
\n4-Mircea T\u0103nase
\n8-Gheorghe Iova
\n8- Mioara Neagu
\n16-Alexandru Gai\u021b\u0103
\n17-Marcela Chiri\u021b\u0103
\n18-Ion G\u0103tej
\n19-Gabriel Pene\u0219
\n20-Valeria Manta-T\u0103icu\u021bu
\n24-Gheorghe Oncioiu
\n24-Gheorghe Petcu
\n25-Dumitru Ursu
\n28- Grigore Leaua<\/p>\n

Februarie<\/strong>
\n4-Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103
\n4-Denisa Com\u0103nescu
\n5-Nicolai T\u0103icu\u021bu
\n7-Spiridon R\u00e2mniceanu
\n7-Mihai Marius M\u00e2ncu
\n8-Iulian Teodor Fetcu
\n8-Mihai M.Macovei
\n8-Manuela Camelia Sava
\n11-Ovidiu Cameliu Petrescu
\n12-Dan Puric
\n19-Liviu Ioan Stoiciu
\n21-Dan Gabriel On\u021belu\u0219
\n22-Maria Monalisa Ple\u0219ea
\n27- Ana Maria P. Androne<\/p>\n

Martie<\/strong>
\n2-Girel Barbu
\n4-Aurelian Mare\u0219
\n9-\u0218tefan Dima Z\u0103rne\u0219ti
\n12-Costel Suditu
\n18-Casian Cr\u0103ciun
\n22-Elena Radu
\n23-Daniela \u0218ontic\u0103
\n25-Mihael Burlacu
\n30-C\u0103t\u0103lin Adrian \u021a\u00e2n\u021b\u0103reanu<\/p>\n


\nDiana Dobri\u0163a B\u00ceLEA<\/strong>
\n\"\"

N\u0103scut\u0103 la data de 6 august 1967, \u00een
\nlocalitatea G\u00e2rliciu, jude\u021bul Constan\u0163a.
\nAbsolvent al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice \u015fi
\n\u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii, sec\u0163ia Jurnalism.
\nMembru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia
\nActivitatea literar\u0103:
\nRedactor la revistele Vatra veche \u015fi 13 Plus;
\nRealizatorul rubricii permanente Breviar
\neditorial al revistei Pro Saeculum;
\nColabor\u0103ri (cu eseu, proz\u0103, poezie \u015fi cronic\u0103
\nliterar\u0103) la mai multe reviste de cultur\u0103
\nna\u0163ionale: Luceaf\u0103rul, Ex Ponto, Acolada,
\nPoezia, Nord literar, Conta, Ateneu, Rotonda
\nvalah\u0103, Spa\u0163ii culturale, Plumb, Actualitatea
\nliterar\u0103, InterArtes, Helis, Oglinda literar\u0103,
\nBoema, Agora etc.
\nVolume publicate:
\nIubirea urc\u0103 muntele<\/em>, Editura Europolis,
\n2004; reeditat la Editura Ex Ponto, 2015,
\nroman.
\n\u00cengerul Linei<\/em>, Editura Ex Ponto, 2016;
\nreeditat la Editura Editgraph, 2018, roman;
\nDragoste \u015fi r\u0103zboi<\/em>, Editura Tipo Moldova,
\n2016; reeditat la Editura Ex Ponto, 2016,
\nroman;
\nOmul dintre dou\u0103 lumi<\/em>, Editura Ex Ponto,
\n2017, roman;
\nImpresii de c\u0103l\u0103torie \u00een lumea c\u0103r\u0163ilor<\/em>,
\nEditura Ex Ponto, 2018, critic\u0103 literar\u0103;
\nDe ce iubim?<\/em>, Editura Ex-Ponto, 2015,
\nroman;
\nPentru volumele scrise are multe cronici \u0219i
\npremii.<\/p>\n

A opta zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii<\/strong>
\nFragment din romanul \u00een lucru<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 printre ace\u015fti (ne)cunoscu\u0163i se
\nafl\u0103 \u015fi el, Galateu? Dac\u0103 vocea e
\nchiar a lui? Voi vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een
\nlumea sa ori voi alege s\u0103 m\u0103 \u00eentorc acas\u0103?\u201d
\nZ\u00e2mbi amar. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 n-ar fi
\n\u015ftiut cum s-ar fi putut \u00eentoarce la fosta via\u0163\u0103,
\nsingura, probabil, pentru care avea s\u0103
\nr\u0103spund\u0103 \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, recuno\u015ftea c\u0103
\nceea ce i se oferea acum o tenta \u015fi o umplea
\nde o mare curiozitate. Roti ochii \u00een jur. De\u015fi
\nsentimentul de d\u00e9j\u00e0 vu persista, confortul
\ncasei o stingherea. Se g\u00e2ndi c\u0103 obiectele de
\nart\u0103 prezente cam peste tot costaser\u0103 o avere,
\nde unde \u00eei rezulta c\u0103 nu ducea lips\u0103 de bani.
\nDac\u0103 nu c\u00e2\u015ftiga foarte bine din meseria de
\ndesigner, atunci \u00eensemna c\u0103 mai avea o surs\u0103
\ngeneroas\u0103 de venit. Nu putea s-o identifice
\nacum, oric\u00e2t ar fi c\u0103utat cu privirea \u00een jur.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, l\u0103s\u00e2ndu-se purtat\u0103 de fel
\nde fel de g\u00e2nduri \u015fi supozi\u0163ii, se pomeni \u00een
\nfa\u0163a aragazului prepar\u00e2ndu-\u015fi un ceai. \u015etiuse
\nexact unde s\u0103 caute plantele preferate, unde s\u0103
\ng\u0103seasc\u0103 mierea, \u00een care raft al frigiderului
\n\u0163inea l\u0103m\u00e2ile. Abia c\u00e2nd \u00een\u0163elese acest lucru
\n\u00eencepu s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 faptul c\u0103 era Agnes
\ncea gras\u0103 \u015fi nu femeia sofisticat\u0103 pe care i-o
\nar\u0103tau oglinda, casa aceea, mesajele de pe
\ntelefon \u015fi toate celelalte.
\n\u201eSuf\u0103r de amnezie? se \u00eentreb\u0103. O fi
\nvreo boal\u0103, o tulburare de personalitate, ceva
\nde genul \u0103sta?\u201d
\nVru s\u0103 cread\u0103 aceast\u0103 variant\u0103, dar
\ntoate celulele se r\u0103scolir\u0103 \u00een ea \u015fi s\u00e2ngele \u00eei
\nurc\u0103 cu turbat\u0103 repeziciune \u00een t\u00e2mple,
\namenin\u0163\u00e2nd s\u0103 rup\u0103 o ven\u0103 \u015fi s\u0103 \u0163\u00e2\u015fneasc\u0103
\nafar\u0103. Nu, ea se sim\u0163ea Agnes cea gras\u0103, chiar
\ndac\u0103 nu sem\u0103na cu ea. Poate doar la \u00een\u0103l\u0163ime.
\nPoate \u015fi la culoarea ochilor. P\u0103rul scurt \u015fi
\nblond-satinat din prezent era vopsit proasp\u0103t,
\nnu-\u015fi d\u0103dea seama care ar fi putut s\u0103 fie
\nculoarea lui natural\u0103. Avusese dintotdeauna o
\ndantur\u0103 frumoas\u0103, normal\u0103, \u015fi a\u015fa era \u015fi acum.
\nMult prea comun\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 trage vreo
\nconcluzie. Nu avusese aluni\u0163e \u015fi nu le
\ndescoperi nici pe acest corp frumos. \u00cens\u0103 o
\ndezechilibr\u0103 din nou un mic tatuaj pe um\u0103rul
\nst\u00e2ng, o stea, nu \u015ftia ce simbolizeaz\u0103. C\u0103ut\u0103
\nfotografii prin cas\u0103, dar, \u00een afar\u0103 de albumele
\n\u00een care ea fusese, clar, protagonista unor
\n\u015fedin\u0163e foto strict profesionale, nu mai g\u0103si
\naltceva.
\n\u201eP\u0103rin\u0163ii noii Agnes!\u201d g\u0103si o alt\u0103 cale
\nde a-\u015fi cerceta un posibil trecut.
\nSe repezi la cartea de identitate s\u0103
\nvad\u0103 ce nume purtau ace\u015ftia \u015fi nu mic\u0103 \u00eei fu
\nmirarea s\u0103 descopere c\u0103 purtau acelea\u015fi nume
\nca \u015fi p\u0103rin\u0163ii c\u0103rora \u00ee\u015fi amintea c\u0103 le spusese
\nmam\u0103 \u015fi tat\u0103. Sleit\u0103 dintr-o dat\u0103 de puteri, \u00ee\u015fi
\nl\u0103s\u0103 trupul s\u0103 cad\u0103 \u00een primul fotoliu ivit \u00een
\ncale.
\n\u201eNu pot fi at\u00e2tea coinciden\u0163e! \u00ee\u015fi spuse
\ncl\u0103tin\u00e2nd aproape convulsiv din capul devenit
\ndintr-o dat\u0103 prea u\u015for, ca \u015fi c\u00e2nd n-ar mai fi
\nfost al ei. M\u00e2ine diminea\u0163\u0103 merg la azil s\u0103
\nvorbesc cu… Agnes. Doar \u00eent\u00e2lnirea cu ea
\npoate s\u0103 dezlege enigma. Dac\u0103 aflu c\u0103 nu sunt
\nea, poate c\u0103 \u00eemi va fi mai u\u015for s\u0103-mi cercetez
\ntrecutul\u201d.
\n\u00cenviorat\u0103 de aceast\u0103 perspectiv\u0103, se
\nridic\u0103, \u00ee\u015fi b\u0103u ceaiul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi alunge
\ndin minte orice g\u00e2nd, concentr\u00e2ndu-se pe
\ngustul bun al licorii. Dup\u0103 aceea f\u0103cu un du\u015f
\nprelung, dezmierd\u00e2ndu-se cu dou\u0103 uleiuri
\ndespre care g\u00e2ndea c\u0103 \u00eei men\u0163inuser\u0103 acea
\npiele frumoas\u0103 \u015fi catifelat\u0103. Dormitorul o
\na\u015ftepta cu un pat imens, de form\u0103 u\u015for oval\u0103.
\nNi\u015fte trandafiri mari \u015fi ro\u015fii, parfuma\u0163i parc\u0103,
\no \u00eembiau c\u0103tre lenjeria m\u0103t\u0103soas\u0103.
\n\u201eNu mi-am b\u0103gat telefonul la
\n\u00eenc\u0103rcat!\u201d \u00ee\u015fi aminti brusc.
\nEzit\u0103. Oboseala \u015fi chemarea
\na\u015fternuturilor \u00eenvinser\u0103 \u00eens\u0103. \u00cenainte de a
\nstinge lumina, privirea \u00eei c\u0103zu pe una dintre
\nperne. Avea senza\u0163ia c\u0103, sub aceasta, se afla
\nascuns ceva. Curioas\u0103, r\u00e2z\u00e2nd totu\u015fi \u00een sinea
\nei pentru c\u0103 se \u00eencredea \u00een ceea ce nu putea s\u0103
\nfie o amintire, ridic\u0103 perna. Se mir\u0103 s\u0103
\ndescopere o h\u00e2rtie \u00eemp\u0103turit\u0103 \u00een patru. O
\ndesf\u0103cu \u015fi citi: \u201eCucere\u015fte-l, Agnes! \u0162i s-a dat
\no \u015fans\u0103\u201d. Caligrafia apar\u0163inea, f\u0103r\u0103 doar \u015fi
\npoate, acelei Agnes de dinainte de foc. C\u00e2nd
\nmirarea aceasta se mai diminu\u0103, se g\u00e2ndi la
\nmesajul din bile\u0163el. Z\u00e2mbi derutat\u0103 \u015fi trist\u0103.
\n\u201e\u00censeamn\u0103 c\u0103 nici aici n-o duc bine din
\npunct de vedere sentimental, \u00ee\u015fi zise. El nu e
\ncucerit \u00eenc\u0103\u201d.
\nVru s\u0103 mai citeasc\u0103 o dat\u0103 bile\u0163elul,
\ndar renun\u0163\u0103 \u00een ultima clip\u0103. Pentru c\u0103 \u00ee\u015fi dorea
\ns\u0103 destrame vraja acelei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care nu se
\nmai sf\u00e2r\u015fea, rupse h\u00e2rtia \u015fi arunc\u0103 r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele
\npe jos.
\n– Eu pot s\u0103 cuceresc pe cine vreau! se
\nauzi rostind cu voce tare, de\u015fi nu era sigur\u0103 c\u0103
\n\u00ee\u015fi recunoscuse glasul.
\nPrefer\u0103 s\u0103 se lase \u00een voia frumoasei
\nAgnes pentru c\u0103 \u00eei convenea mai mult modul
\nacesteia de a vedea lucrurile. Era hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103
\n\u00eenve\u0163e de la ea. Stinse lumina \u00eentreb\u00e2ndu-se
\ntotu\u015fi dac\u0103 \u00een ziua urm\u0103toare avea s\u0103 se mai
\ntrezeasc\u0103 \u00een aceea\u015fi piele. Sim\u0163ea, f\u0103r\u0103 s\u0103
\n\u00een\u0163eleag\u0103 c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in de ce, c\u0103 acest lucru
\ndepindea de ea. Ca \u015fi c\u00e2nd doar mintea ei
\navea puterea de a-i schimba destinul, ca un
\nDumnezeu personal. P\u0103str\u0103 aceast\u0103 senza\u0163ie \u00een
\nfiin\u0163a ei p\u00e2n\u0103 ce adormi, ajutat\u0103 \u015fi de lumina
\nce venea, discret, din mai multe unghere ale
\ncamerei, f\u0103r\u0103 s\u0103 par\u0103 a fi fost produsul unor
\ncorpuri de iluminat.
\nZorii zilei nu-i aduser\u0103 nicio
\nschimbare. Spre marea ei mul\u0163umire,
\ndescoperi, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, o map\u0103 cu desene, pe
\ncare scria Toamn\u0103-Iarn\u0103. Scoase desenele \u015fi
\nle privi unul c\u00e2te unul. Cuno\u015ftea fiecare
\nmodel, nu era sigur\u0103 pe toate detaliile, dar \u00ee\u015fi
\namintea c\u0103 ea le f\u0103cuse, pe unele dintre ele
\nchiar sub privirile mai mult dec\u00e2t admirative
\nale mamei sale. Amintirea fiin\u0163ei dragi f\u0103cu s\u0103
\ni se \u00eenroureze ochii. \u00cen aceea\u015fi clip\u0103, privirea
\n\u00eei c\u0103zu pe un permis de conducere. Faptul c\u0103
\nera pe numele ei o binedispuse. Ea nu \u015ftia s\u0103
\nconduc\u0103 \u015fi nu avusese niciodat\u0103 ambi\u0163ia s\u0103
\nfac\u0103 \u015fcoala de \u015foferi, dar cobor\u00ee \u00een garaj \u015fi
\nv\u0103zu o ma\u015fin\u0103 ro\u015fie. C\u00e2nd se urc\u0103 la volan, nu
\nmai avu nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 o mai condusese \u015fi
\nalt\u0103 dat\u0103.
\nOpri \u00een fa\u0163a azilului, care \u00eei trezi brusc
\nun gust amar. La g\u00e2ndul c\u0103 avea s-o
\n\u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Agnes, totu\u015fi, o \u00eencercar\u0103 mari
\nemo\u0163ii. Nu \u015ftia ce avea s\u0103-i spun\u0103 \u015fi nici dac\u0103
\nar fi putut s-o conving\u0103 de faptul c\u0103 ele erau,
\n\u00eentr-un fel pe care nu \u015fi-l explica, una \u015fi
\naceea\u015fi. \u00cel salut\u0103 pe Raul, b\u0103iatul de la paz\u0103,
\n\u015fi-l \u00eentreb\u0103 dac\u0103 Agnes ajunsese la serviciu.
\n– Nu cred c\u0103-i aici, r\u0103spunse t\u00e2n\u0103rul str\u00e2ng\u00e2nd
\ndes pleoapele. \u015etiu c\u0103 a ie\u015fit, n-am v\u0103zut dac\u0103
\ns-a \u00eentors.
\n– Mul\u0163umesc, zise ea \u015fi vru s\u0103 mearg\u0103
\nmai departe, dar se r\u0103zg\u00e2ndi \u00een ultimul
\nmoment. M\u0103i Raul, s\u0103 \u015ftii c\u0103 ticul \u0103sta al t\u0103u
\nse poate rezolva. S\u0103 mergi la un psiholog, da?
\nB\u0103iatul r\u0103mase ca prostit, dar revenindu-\u015fi
\nrepede, \u00eentreb\u0103:
\n– De unde \u015fti\u0163i cum m\u0103 cheam\u0103?
\n– Scrie pe chestia aia pe care o por\u0163i
\nat\u00e2rnat\u0103 la g\u00e2t, prost\u0103nacule, r\u0103spunse \u015fi trecu
\npe l\u00e2ng\u0103 el r\u00e2z\u00e2nd.
\nRaul \u00ee\u015fi privi legitima\u0163ia. \u00cen ziua
\naceea, ca niciodat\u0103, o pusese cu partea alb\u0103 \u00een
\nsus, a\u015fa c\u0103 necunoscuta n-ar fi putut s\u0103-i
\nciteasc\u0103 numele. Descump\u0103nit, \u00eentreb\u00e2ndu-se
\nde unde \u00eel cuno\u015ftea totu\u015fi, o urm\u0103ri cum se
\n\u00eendrepta \u0163int\u0103, sub\u0163ire \u015fi mai elegant\u0103 dec\u00e2t
\norice femeie din c\u00e2te v\u0103zuse el vreodat\u0103, spre
\nbiroul \u015fefului.
\nSpre marea sa nemul\u0163umire, Agnes cea
\nfrumoas\u0103 afl\u0103 de la manager c\u0103 cealalt\u0103 Agnes
\nnu putea fi g\u0103sit\u0103 \u00een ziua aceea la azil. Era
\n\u00eenvoit\u0103 pentru treburi personale.
\n[…]
\n\u201eO s\u0103 merg totu\u015fi la cimitir, \u00ee\u015fi zise,
\nsper ca m\u0103car mama s\u0103 m\u0103 recunoasc\u0103\u201d.
\nLa morm\u00e2ntul mamei sale se \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103
\numil\u0103, cu lacrimi mari \u015firoindu-i pe obraji. I
\nse p\u0103rea dureros de nefiresc s\u0103-\u015fi caute mama
\n\u00eentr-un cimitir \u015fi s\u0103 n-o g\u0103seasc\u0103 nici m\u0103car
\n\u00eentr-o fotografie veche. \u00cengenunche \u00een fa\u0163a
\ncrucii, ne\u015ftiind ce altceva s\u0103 mai fac\u0103. \u00cencet-\u00eencet,
\nse lini\u015fti. \u00cei f\u0103ceau bine razele bl\u00e2nde
\nale soarelui m\u00e2ng\u00e2indu-i fa\u0163a, g\u00e2tul \u015fi bra\u0163ele.
\n\u0162inea ochii \u00eenchi\u015fi, dar \u00een spatele pleoapelor
\nnu era \u00eentuneric. O parte din lumina astrului
\nsolar trecea dincolo, deschiz\u00e2nd \u00een ea u\u015fi
\nne\u015ftiute, p\u0103trunz\u00e2ndu-i \u00een ungherele unde
\nascunsese frica, grijile \u015fi absurdul prezentului.
\nPoate aceast\u0103 relaxare ad\u00e2nc\u0103, poate pozi\u0163ia
\nori poate dorin\u0163a de a se \u00eentoarce la adev\u0103rata
\nsa fiin\u0163\u0103 o f\u0103cu s\u0103 se clatine ca o pendul\u0103.
\nObserv\u0103, stupefiat\u0103, c\u0103 trupul, g\u00e2ndurile \u015fi
\nsim\u0163\u0103mintele \u00eei alunecau la dreapta \u015fi la
\nst\u00e2nga f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103 fac\u0103 un minim efort \u00een
\nacest sens. \u015ei mai surprins\u0103 fu s\u0103 constate c\u0103
\nrealitatea din partea dreapt\u0103 era cu totul alta
\ndec\u00e2t cea din partea st\u00e2ng\u0103. Dac\u0103 \u00een dreapta
\n\u015ftia c\u0103 era \u00een pielea sofisticatei Agnes, c\u00e2nd
\najungea \u00een st\u00e2nga, lumea ei se schimba.
\nRevenea fosta Agnes, cea gras\u0103, cea miloas\u0103,
\ncea lipsit\u0103 de noroc. C\u00e2nd se obi\u015fnui cu cele
\ndou\u0103 realit\u0103\u0163i, cea care se credea a fi noua
\nAgnes se concentr\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce se
\n\u00eent\u00e2mpla. Trase concluzia c\u0103 ambele Agnes
\naveau \u00een comun nu doar amintirile \u015fi via\u0163a de
\np\u00e2n\u0103 atunci, dar \u015fi o parte din corp, chiar dac\u0103
\nnu-\u015fi putea explica \u00een ce fel. Se bucura c\u0103
\ndescoperise aceast\u0103 linie dintre ele \u015fi \u00eencepu
\ns\u0103 spere c\u0103 \u00eentr-o zi va \u00eenv\u0103\u0163a s-o anihileze.
\nDeschise ochii \u015fi z\u00e2mbetul ei larg trimise spre
\ncer pete de culoare pline de optimism.
\n– Mul\u0163umesc, mam\u0103 drag\u0103, \u015fopti. Nu \u015ftiu de
\nce cred c\u0103 tu e\u015fti \u00een spatele a ceea ce se
\npetrece. Ai dat foc casei pentru c\u0103 nu-\u0163i pl\u0103cea
\nvia\u0163a mea… \u015ei m-ai trimis \u00een lume.
\n\u00ce\u015fi aminti cuvintele ei: \u201eFugi de-aici, Agnes,
\nlas\u0103-ne \u00een plata Domnului! Pleac\u0103, vezi de
\ntinere\u0163ea ta! Tr\u0103ie\u015fte a\u015fa cum \u00ee\u0163i place \u0163ie!
\nDac\u0103 nu pleci de bun\u0103voie, o s\u0103 te gonesc eu
\ndin cas\u0103\u201d.
\nRiscase de dou\u0103 ori: via\u0163a sa \u015fi un
\nc\u0103min pentru fiic\u0103. Curajul disperatului care
\ncrede cu toat\u0103 inima c\u0103 nu mai exist\u0103 alt\u0103 cale
\n\u015fi c\u0103 nu mai are nimic de pierdut. Ce reu\u015fise
\ns\u0103 ob\u0163in\u0103 p\u00e2n\u0103 acum? Conservatoarea Agnes
\n\u00ee\u015fi instalase m\u0103tu\u015file la azil \u015fi, constr\u00e2ns\u0103 de
\nsitua\u0163ie, hot\u0103r\u00e2se s\u0103 se mute \u015fi ea acolo. \u00cen
\naceste condi\u0163ii, nu putea s\u0103 pun\u0103 punct
\nabuzurilor sexuale ale managerului.
\nDimpotriv\u0103. Dar ea, cea de acum, ce rost avea
\npe p\u0103m\u00e2nt? Cum putea ea s-o ajute pe biata
\nAgnes?
\n\u00cencerc\u0103 s\u0103 intre din nou \u00een starea care
\no \u00eempingea spre pendulare, dar nu-i reu\u015fi. Se
\nridic\u0103. Dintr-o fotografie ce patrona o cruce
\nde al\u0103turi, o femeie t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00eei ocolea privirile \u015fi
\nse uita departe \u00een zare, cu \u00eengrijorare pe chip,
\nca \u015fi c\u00e2nd ar fi c\u0103utat ceva sau pe cineva drag.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Editorial Prof. dr. Mihaela BURLACU Data \u015fi locul na\u015fterii: 25.03.1980, Buz\u0103u. Profesor titular de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 limba<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11813,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11810"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11810"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11810\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11815,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11810\/revisions\/11815"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11813"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11810"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11810"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11810"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}