{"id":11745,"date":"2020-11-01T21:55:25","date_gmt":"2020-11-01T18:55:25","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11745"},"modified":"2020-11-04T14:42:52","modified_gmt":"2020-11-04T11:42:52","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-7","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11745","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (7)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Un recent sondaj de opinie ne face cunoscut \u00een zi de duminic\u0103 faptul c\u0103 rom\u00e2nii au o p\u0103rere prea bun\u0103 despre ei, \u00een timp ce str\u0103inii se uit\u0103 la noi ca la ultimii cet\u0103\u021beni ai planetei Dup\u0103 ce timp de \u0219aisprezece ani toate m\u0103rimile a\u0219a-zise elitiste \u0219i-au i\u021bit capetele de prin cotloanele pe unde-\u0219i f\u0103ceau veacul \u00eentr-un dolce farniente, ca s\u0103 ne anun\u021be c\u0103 tot ce-i rom\u00e2nesc pute, de la Miori\u021ba la Mihai Eminescu, de la Mihai Viteazul la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti \u0219.a.m.d., nu mai lipsea dec\u00e2t mintea pervers\u0103 a unor sociologi care, din lips\u0103 de alte preocup\u0103ri mai serioase ca, de exemplu, cele ale colegilor lor de pe meridianele pe care le admir\u0103 cu at\u00e2ta s\u00e2rg, s-au g\u00e2ndit s\u0103 le mai aplice o \u201ecopit\u0103” elitist\u0103 bie\u021bilor rom\u00e2ni care, vorba poetului, abia-\u0219i mai trag sufletul \u201ede-at\u00e2ta str\u0103in\u0103tate”.
\n\u0218i dac\u0103 tot \u00eei preocup\u0103 pe ei p\u0103rerea str\u0103inilor despre rom\u00e2ni, stau \u0219i m\u0103 \u00eentreb \u0219i eu, ca tot prostul, ce-ar fi dac\u0103 i-am \u00eentreba \u0219i noi pe sociologii din America, U.E \u0219i de aiurea, ce p\u0103rere au despre sociologii rom\u00e2ni. Nu cred c\u0103 un sondaj pe aceast\u0103 tem\u0103 ar face diferen\u021ba \u00eentre bietul Ion, cet\u0103\u021bean de r\u00e2nd al unei Rom\u00e2nii siluite cu premeditare \u0219i cinism, \u0219i multi stilatul \u0219i titratul sociolog dintr-o \u021bar\u0103 \u00een care doctoratele se iau cu miile pe an…
\nNu \u0219tiu cu c\u00e2t au fost pl\u0103ti\u021bi ace\u0219ti indivizi ca s\u0103-\u0219i \u00eenjure neamul, din care vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd, fac \u0219i ei parte. Nici ei \u0219i nici ziari\u0219tii care se cred obliga\u021bi s\u0103 le popularizeze \u0219i s\u0103 le comenteze inep\u021biile. Marius Tuc\u0103, de exemplu, ne anun\u021ba pe Antena 1 c\u0103-\u0219i iube\u0219te \u021bara de nu mai poate , dar ar vrea s\u0103 le asigure un viitor copiilor s\u0103i \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103… Par\u0219ivenie de doi bani…
\nTrei lucruri ar trebui s\u0103 afle ace\u0219ti mercenari jalnici, care cred c\u0103 niciodat\u0103 nu se va afla cine-i manevreaz\u0103 din spatele cortinei, ca pe \u021a\u0103nd\u0103ric\u0103 \u0219i M\u0103rioara prin iarmaroacele de alt\u0103dat\u0103.
\n\u00cen primul r\u00e2nd ei ar trebui s\u0103 \u0219tie c\u0103 fiecare rom\u00e2n \u00ee\u0219i are \u021bara lui, ascuns\u0103 undeva, \u00een str\u0103fundul sufletului s\u0103u, nu pus\u0103 pe tarab\u0103 declarativ \u00een fa\u021ba unui terchea-berchea, trei lei perechea, care s-a \u00eenv\u00e2rtit de-o diplom\u0103 la vreo facultate particular\u0103, \u00een\u021beleg\u00e2nd apoi s\u0103 se \u00eenroleze disciplinat \u00een lungul \u0219ir al celor care-\u0219i folosesc umilele cuno\u0219tin\u021be ca s\u0103-\u0219i denigreze neamul pentru un dolar g\u0103urit.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, dac\u0103 tot au \u021binut s\u0103 fac\u0103 un asemenea sondaj, de ce stima\u021bii no\u0219tri speciali\u0219ti nu au vrut s\u0103 afle \u0219i p\u0103rerea rom\u00e2nilor afla\u021bi de ani de zile printre str\u0103ini. Simplu, pentru c\u0103 atunci r\u0103spunsurile celor intervieva\u021bi le-ar fi dat peste cap inten\u021biile ascunse cu care au plecat de la bun \u00eenceput.
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, pentru bruma lor de cultur\u0103, ar trebui ca m\u0103car \u00een al doisprezecelea ceas s\u0103 afle \u0219i ei ce spunea un laureat al Premiului Nobel, marele scriitor francez Albert Camus, \u00een \u201eCaietele” sale: ,,\u00ce\u021bi recuno\u0219ti patria \u00een clipa-n care-o pierzi.\u201d Oric\u00e2t ai fi de nemul\u021bumit de \u021bara ta, nu ai voie niciodat\u0103 s\u0103 ui\u021bi laptele supt la s\u00e2nul mamei tale<\/p>\n


\nDILIMANJARO<\/strong><\/p>\n

Pe zi ce trece atmosfera planetei P\u0103m\u00e2nt se \u00eencinge tot mai tare: la propriu \u0219i la figurat.
\nEfectul de ser\u0103 provocat de pierderea stratului de ozon \u0219i de acumularea \u00een atmosfer\u0103 a tot felul de reziduuri, ciudatul fenomen El Nino, dispari\u021bia definitiv\u0103 a unor specii din flor\u0103 \u0219i faun\u0103, apari\u021bia pe firmamentul sistemului nostru solar a unei noi planete, Planeta X, evolu\u00e2nd pe o orbit\u0103 excentric\u0103 \u0219i necunoscut\u0103 de lumea modern\u0103, dar (culmea!) consemnat\u0103 pe t\u0103bli\u021bele de lut ale sumerienilor cu mii de ani \u00een urm\u0103 – toate acestea \u0219i multe altele dezechilibreaz\u0103 spiritul uman p\u00e2n\u0103 dincolo de limitele suportabilului.
\nNimic din tot ce ni s-a spus c\u0103 reprezint\u0103 \u00eendeob\u0219te bazele civiliza\u021biei omene\u0219ti nu mai st\u0103 \u00een picioare. Unii \u00eenregistreaz\u0103 pe band\u0103 audio sau video voci sau imagini din lumea mor\u021bilor, \u00een timp ce mii de preo\u021bi catolici, rabini, evrei \u0219i pastori bapti\u0219ti se reunesc \u00een SUA pentru a comunica lumii \u00eentregi c\u0103 li s-a ar\u0103tat dracu-n persoan\u0103 pentru a le transmite cum va ar\u0103ta lumea \u00een viitor. \u00een tot acest timp, conduc\u0103torii lumii, cumul\u00e2nd sub steagul unei democra\u021bii de fa\u021bad\u0103 (ce se mai vrea \u0219i falnic) puteri discre\u021bionare, mai mari chiar \u0219i dec\u00e2t ale regilor \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bilor de alt\u0103dat\u0103, par a fi cuprin\u0219i de frisoane dintre cele mai sinistre. Unul \u00ee\u0219i spal\u0103 rufele de familie cu rachete \u0219i bombardiere de ultimul tip \u00eempotriva unui mic popor din Balcani, cel\u0103lalt, cu inima \u00een pioneze \u0219i cu m\u00e2na tremur\u00e2nd\u0103 pe butonul nuclear, se aga\u021b\u0103 cu disperare de Putere cl\u0103tin\u00e2ndu-se periculos pe covorul ro\u0219u preziden\u021bial. Al\u021bii, mai mici, m\u00e2r\u00e2ie provocator c\u0103tre cei mai mari, dup\u0103 care ucid pe capete pe to\u021bi cei care li se \u00eempotrivesc: femei, copii, b\u0103tr\u00e2ni, la gr\u0103mad\u0103.
\nSub pretextul unor urgen\u021be inexistente \u00een fapt, nimeni nu mai d\u0103 seam\u0103 nim\u0103nui, nici chiar atunci c\u00e2nd este prins cu m\u00e2\u021ba-n sac.
\nDeasupra tuturor, ca \u00eentr-un tragic film cu Charlie Chaplin, secretarul general ONU c\u00e2nd se lamenteaz\u0103 c\u0103 nu are bani ca s\u0103 intervin\u0103 \u00een toat\u0103 aceast\u0103 harababur\u0103, c\u00e2nd predic\u0103 cu jum\u0103tate de gur\u0103, str\u00e2ns cu u\u0219a de mai marii planetei, tot felul de enormit\u0103\u021bi de parc\u0103 ar avea orbul g\u0103inilor.
\n\u00cen tot acest context, lugubru prin pericolul uria\u0219 la care este supus\u0103 \u00eentreaga suflare de pe planet\u0103, noi, rom\u00e2nii, sufoca\u021bi sub mald\u0103rul propriilor noastre minciuni din ultimii ani, de la terorismul f\u0103r\u0103 terori\u0219ti din 1989 la corup\u021bia f\u0103r\u0103 corup\u021bi, politica f\u0103r\u0103 politicieni, reforme f\u0103r\u0103 reforma\u021bi s.c.l., merg\u00e2nd pe principiul \u201eHo\u021bul neprins e negustor cinstit!\u201d, continu\u0103m s\u0103 ne fur\u0103m c\u0103ciula singuri v\u0103it\u00e2ndu-ne apoi \u00een fa\u021ba lumii \u00eentregi c\u0103 o ducem din r\u0103u in mal r\u0103u \u0219i c\u0103 pentru tot ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u201eMortu-i vinovat!”
\nDac\u0103 \u00een Istoria lumii, \u00eencep\u00e2nd cu acel vestit Homo Sapines acum 200000-300000 ani, s\u0103ritul de pe fix, ar fi prezentat ca cea mai \u00eenalt\u0103 culme a nebuniei \u00eentr-o epoc\u0103 anume, atunci acea epoc\u0103 ar fi ca aceea \u00een care tr\u0103im noi ast\u0103zi.
\n\u00cen amintirea Imului unde a ap\u0103rut, se pare, primul exemplar uman pe P\u0103m\u00e2nt, ea s-ar putea numi cu un singur cuv\u00e2nt: DILIMANJARO.
\nCe s\u0103 mai vorbim, umor trist….<\/p>\n


\nPAMFIL SEICARU \u0218I VRANCEA<\/strong><\/p>\n

Istoria impresionantului monument al Victoriei de la Ti\u0219i\u021ba, monument care marcheaz\u0103 \u0219i azi intrarea \u00een c\u00e2mpul de lupt\u0103 de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti ,a \u00eenceput, se pare, \u00een ziua \u00een care s-a aflat \u00eentrecere prin acest loc marele ziarist Pamfil \u0218eicaru, probabil \u00een chiar ziua de 6 august 1933 c\u00e2nd, ca \u00een fiecare an, se comemora Ziua B\u0103t\u0103liei de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, la care directorul ziarului \u201eCurentul” va fi luat pentru \u0219i \u00een calitatea sa de cavaler al Ordinului Mihai Viteazul.
\nGlasul de temut al gazetarului nepereche din S\u0103rindar se face auzit \u00eentr-o scrisoare adresata prefectului jude\u021bului Putna, scrisoare datat\u0103 12 septembrie 1933 \u0219i pe care acesta consemneaz\u0103 drept r\u0103spuns doar c\u00e2teva cuvinte cumin\u021bi: \u201eSe aprob\u0103 cu mul\u021bumiri\u201d.
\n\u201eDomnule Prefect, tun\u0103 marele om de condei, toate amintirile r\u0103zboiului s-au sim\u021bit batjocorite, toat\u0103 fiin\u021ba mea rom\u00e2neasc\u0103 s-a sim\u021bit umilit\u0103 v\u0103z\u00e2nd locul m\u00e2ntuitoarei \u00eencord\u0103ri a na\u021biei – istoricul loc al b\u0103t\u0103liei de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, \u00eensemnat doar cu o inscrip\u021bie pe o bucat\u0103 de tabl\u0103 de tinichea, ag\u0103\u021bat\u0103 ridicol pe doi pari de lemn. \u0218i cum indignarea nu este suficient\u0103 spre a \u00eendrepta ceva, pentru a \u00eenl\u0103tura aceast\u0103 ru\u0219ine, v\u0103r rog s\u0103-mi \u00eeng\u0103dui\u021bi a ridica pe a mea socoteal\u0103 un monument al victoriei de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, exact pe locul unde este ast\u0103zi inscrip\u021bia, adic\u0103 la iniei sec\u021bia drumului Foc\u0219ani-M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti cu drumul spre Soveja. Monumentul este executat de sculptorul O. Han \u0219i a fost dat la turnat \u00een bronz”.
\nO lun\u0103 mai t\u00e2rziu, prefectura jude\u021bului Putna cump\u0103r\u0103 de la cet\u0103\u021beanul Cristea Daniel suprafa\u021ba de 1155 m.p, \u201evaloarea terenului revenind la suma de lei 5775″, iar dezvelirea monumentului va avea loc la 20 septembrie 1934, c\u00e2nd, \u00een prezen\u021ba regelui \u0219i a mare\u0219alilor Prezan \u0219i Averescu, dup\u0103 ce a luat cuv\u00e2ntul, Pamfil Seicaru \u201epred\u0103 Monumentul Prefecturii \u0219i Ministerului Ap\u0103r\u0103rii Na\u021bionale\u201d \u00een timp ce prefectul Vasile \u021airoiu, inspirat , spune: \u201eVor trece anii ca valurile r\u00e2ului \u0219i, \u00een mijlocul ogoarelor, acest monument va str\u0103jui mereu via\u021ba de pace \u0219i \u00eenfr\u0103\u021bire pe care ne-au asigurat-o lupt\u0103torii de la 1917.\u201d
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, te \u00eentrebi ast\u0103zi de ce a fost nevoie ca at\u00e2t amar de vreme nobilul gest al acestui ziarist de geniu s\u0103 fie ascuns cu-at\u00e2ta grij\u0103.
\nPoate c\u0103 a venit timpul ca ziari\u0219tii rom\u00e2ni s\u0103 repare acum aceast\u0103 nedreptate \u0219i s\u0103 consemneze pe soclul statuii Victoriei de la Ti\u0219i\u021ba numele celui ce a \u00eenf\u0103ptuit aceast\u0103 danie de suflet, leg\u00e2ndu-l, astfel, pentru totdeauna de legendara istorie a Vrancei.<\/p>\n


\nULTIMUL PRE\u021a<\/strong><\/p>\n

Inflamarea na\u021bionalismului ca ideologie a na\u021biunii-stat devine pe zi ce trece un fenomen planetar \u0219i un subiect din ce \u00een ce mai fierbinte. Anali\u0219tii s\u0103i se \u00eempart ast\u0103zi \u00een dou\u0103 categorii: cei care sus\u021bin c\u0103 globalizarea afacerilor \u0219i finan\u021belor impune tuturor \u021b\u0103rilor s\u0103 abandoneze o parte din suveranitatea lor na\u021bional\u0103 (nu se spune c\u00e2t sau p\u00e2n\u0103 unde) \u0219i s\u0103 permit\u0103 intruziuni economice \u0219i culturale str\u0103ine \u00een propriul lor spa\u021biu de via\u021b\u0103 uneori milenar, iar pe de alt\u0103 parte cei care, ultra-na\u021bionali\u0219ti, nu accept\u0103 \u00een ruptul capului s\u0103 renun\u021be la patriotism, la drapelul \u0219i \u00eensemnele statale, la independen\u021ba patriei lor.
\nPrimii \u00eei consider\u0103 pe ultimii caraghio\u0219i, c\u00e2nd nu-i calific\u0103 de-a dreptul \u00eenapoia\u021bi.
\nDincolo de argumentele pur teoretice aruncate \u00een joc \u0219i de unii \u0219i de al\u021bii, \u00een timp ce na\u021bionali\u0219tii \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u0103 imnurile sacre \u0219i flutur\u0103 tot mai insistent steagurile \u00een v\u00e2nt, interna\u021bionali\u0219tii str\u00e2ng \u0219urubul \u00een planul afacerilor \u0219i al marii finan\u021be mondiale \u00een acordurile \u201eOdei bucuriei” lui Beethoven care, dac\u0103 ar fi \u0219tiut la ce va fi folosit\u0103 , sigur n-ar mai fi compus-o, el \u00eensu\u0219i fiind la vremea lui un mare na\u021bionalist (vezi confruntarea lui cu Napoleon dup\u0103 ce acesta cucerise Viena).
\n\u00cen istoria lumii asemenea tentative de batjocorire a popoarelor au mai existat. Cel pu\u021bin de la Iisus \u00eencoace, Imperiul roman, Imperiu turc, Imperiul britanic, Imperiul spaniol, Imperiul habsburgic, Imperiul \u021barist, Napoleon, Hitler sau Stalin au tot \u00eencercat cu bani, arme \u0219i tot felul de orori s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i popoare. \u0218i n-au \u00eenvins.
\nPoate mai mult dec\u00e2t al\u021bii, noi, rom\u00e2nii, am gustat de multe ori din p\u00e2inea asta amar\u0103, pentru c\u0103 de multe am dus noi lips\u0103 \u00een lunga noastr\u0103 istorie, dar de tr\u0103d\u0103tori care au uitat laptele supt de la mama lor \u0219i \u0219i-au v\u00e2ndut neamul pe argin\u021bi buni uzurpatorilor, niciodat\u0103.
\nNu se opune nimeni dezvolt\u0103rii civiliza\u021biei umane, dar, oric\u00e2t de mari se vor dovedi miracolele \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnicii \u00een viitor, nu \u00een\u021beleg de ce este nevoie pentru ca \u00een schimbul lor s\u0103 renun\u021b\u0103m la noi \u00een\u0219ine, la drapel \u0219i la imnul nostru na\u021bional. E un pre\u021b prea mare!
\nToate neamurile de pe P\u0103m\u00e2nt sunt l\u0103sate de la Dumnezeu , iar imnul nostru este sacru pentru c\u0103 a fost inspirat din \u00eense\u0219i cuvintele apostolului Pavel, apostolul iubirii de oameni, a\u0219a cum sunt ele \u00eenscrise \u00een Biblie la pagina 1331: \u201eDe\u0219teapt\u0103-te cel ce dormi \u0219i te scoal\u0103 din mor\u021bi \u0219i te va lumina Hristos”.
\nPoate c\u0103 tocmai asta explic\u0103 rezisten\u021ba noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de megalomaniile imperiale trecute, prezente sau viitoare.<\/p>\n


\nSINGURI \u00ceN HAOS<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 opinia autorizat\u0103 a unui reputat g\u00e2nditor american, pentru a beneficia de un mediu psihologic s\u0103n\u0103tos pentru noi \u0219i copiii no\u0219tri, \u201etrebuie s\u0103 lu\u0103m aminte la trei nevoi fundamentale ale oric\u0103rui individ: de comunitate, de structur\u0103 \u0219i de sens\u201d.
\n\u00cemi imaginez c\u0103 st\u0103p\u00e2nii de ast\u0103zi ai lumii cunosc aceste trei nevoi comune miliardelor de oameni care populeaz\u0103 \u00een prezent Planeta.
\n\u0218i, totu\u0219i, pe zi ce trece noi, rom\u00e2nii, ne sim\u021bim tot mai singuri. Peste tot domne\u0219te lipsa de ordine, care atrage dup\u0103 sine senza\u021bia c\u0103 nimic nu mai are sens.
\nTrec\u00e2nd peste explica\u021biile de tot soiul pe care ni le dau zilnic la televizor fel de fel de indivizi \u201eatoate\u0219tiutori\u201d, contrazi\u0219i ulterior la minut de realitatea imediat\u0103, tr\u0103im permanent cu gustul amar al g\u00e2ndului c\u0103 suntem tr\u0103da\u021bi. Tr\u0103da\u021bi de comunitatea \u00een care tr\u0103im \u0219i \u00een care nu ne mai g\u0103sim locul, c\u00e2nd bem p\u00e2n\u0103 la fund paharul singur\u0103t\u0103\u021bii, tr\u0103da\u021bi de \u00eentreprinderea sau institu\u021bia \u00een care am lucrat \u0219i \u00een care, dup\u0103 o via\u021b\u0103 de om, nu mai avem voie s\u0103 punem piciorul pentru c\u0103 a fost \u201erestructurat\u0103\u201d, tr\u0103da\u021bi de autorit\u0103\u021bile care, invoc\u00e2nd indiferente legea, te trimit la plimbare f\u0103r\u0103 s\u0103 te vad\u0103, ca \u0219i c\u00e2nd ai fi f\u0103cut din sticl\u0103 sau un biet animal de pripas, nu un om viu ca \u0219i ei.
\nTe sim\u021bi tr\u0103dai, \u00een sf\u00e2r\u0219it, chiar de tine, c\u00e2nd \u00eencet- \u00eencet ajungi s\u0103 nu mai fii nici m\u0103car TU \u00ceNSU\u021aI \u0219i nu te mai recuno\u0219ti nici \u00een propriile tale fapte.
\nPrivind \u00een jurul t\u0103u, abia atunci spectacolul lumii \u00ee\u021bi apare ca un haos \u00een care via\u021ba ta nu conteaz\u0103, pentru c\u0103 tu \u00eensu\u021bi nu mai faci parte dintr-o structur\u0103 ordonat\u0103, inteligibil\u0103, ci te mi\u0219ti doar, neputincios \u0219i inutil , \u00eentr-un spa\u021biu \u0219i un timp oarecare, care nu-\u021bi mai apar\u021bin.
\nPentru ca s\u0103 existe, lumea \u00een care tr\u0103im trebuie s\u0103 ne apar\u021bin\u0103 tuturor, mari sau mici. Iar pentru asta ea trebuie s\u0103 merite \u00eenainte de toate respectul, ata\u0219amentul \u0219i loialitatea noastr\u0103.
\nIat\u0103 un adev\u0103r esen\u021bial la care ar trebui s\u0103 mediteze to\u021bi politicienii no\u0219tri, fo\u0219ti, actuali sau viitori, f\u0103r\u0103 excep\u021bii.<\/p>\n


\nCU \u0218I F\u0102R\u0102 POLITIC\u0102<\/strong><\/p>\n

Pe la \u00eenceputul secolului XX, pe vremea Rom\u00e2niei Mari, un indian sus\u021binea sus \u0219i tare c\u0103 Rom\u00e2nia va juca \u00een viitor un rol important \u00een devenirea lumii. Pe m\u0103sur\u0103 ce sfintele noastre elite na\u021bionale ne tot scuipau de pe micul ecran \u00een emisiuni ca cele intitulate \u201eF\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u021bi\u201d sau \u201eRu\u0219inea de a fi rom\u00e2n”, au mai ap\u0103rut \u0219i al\u021bii care au afirmat rolul mesianic ce i-ar reveni Rom\u00e2niei pe planet\u0103 \u00eentr-un viitor mai mult sau mai pu\u021bin \u00eendep\u0103rtat.
\nNu \u0219tiu dac\u0103 s-a g\u00e2ndit la toate acestea domnul pre\u0219edinte Emil Constantinescu atunci c\u00e2nd \u00een avion, la \u00eentoarcerea sa din India, \u00eei vorbea Monei Nicolici de la Antena 1 despre fericirea supu\u0219ilor s\u0103i de-acas\u0103, adu\u0219i la sap\u0103 de lemn nu de nem\u021bi, nu de turci, nu de ru\u0219i, ci de propriii lor ale\u0219i.
\nCe \u0219tiu, \u00eens\u0103, cu certitudine, e c\u0103 nu mai cred c\u0103 omul e un zoon politikon, cum spuneau vechii greci, adic\u0103 o fiin\u021b\u0103 politic\u0103. Dac\u0103 la asta mai ad\u0103ug\u0103m \u0219i faptul c\u0103 termenul de partid este tot de origine antic\u0103 (latinescul pars-partis), a\u0219 zice c\u0103 oamenii din ziua de azi ar trebui s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 nu cumva ideea de politic\u0103 \u00een \u00een\u021belesul ei originar nu e deja perimat\u0103.
\n\u0218i, \u00een fond, ce ne-ar costa s\u0103 ne \u00eenchipuim cum ar fi lumea de azi f\u0103r\u0103 politic\u0103?
\nP\u0103i, \u00eenainte de toate ar disp\u0103rea partidele politice, o dat\u0103 cu ele, to\u021bi cei care tr\u0103iesc bine mersi f\u0103r\u0103 s\u0103 produc a nimic \u201enici cu g\u00e2ndul, nici cu fapta”, vorba aceea.
\nApoi ar disp\u0103rea guvernele, parlamentele de tot felul, cu tot cu bugetele aferente, umflate cu pompa din buzunarele celor incul\u021bi \u0219i nec\u0103ji\u021bi.
\nCel mai mult ar avea de pierdut mass-media: ziarele, televiziunea, radioul \u0219i, evident, gura lumii, care nu ar mai pierde vremea cu fel de fel de vorbe de clac\u0103 pe care, oricum, nu le mai ia nimeni \u00een seam\u0103.
\n\u0218i, astfel, nemaiexist\u00e2nd partide, interese politice etc., oamenii i-ar alege pe cei ce i-ar conduce numai dup\u0103 ce i-ar cunoa\u0219te bine, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 seama de \u201eefectele” electorale, ci dup\u0103 c\u00e2t sunt de omeno\u0219i, de sinceri, pricepu\u021bi \u0219i harnici.
\nSingura problem\u0103 care s-ar pune este dac\u0103 cei care fac acum legea \u00een lumea asta ar fi dispu\u0219i, dup\u0103 o vorb\u0103 veche, s\u0103-\u0219i dea singuri foc la bagaje.
\nDac\u0103 nu, r\u0103m\u00e2ne ca-n povestea unui mo\u0219neag care se l\u0103uda \u00een tren c\u0103 are trei feciori \u0219i c\u0103 pe unul l-a f\u0103cut constructor, iar pe-al doilea ofi\u021ber, ca s\u0103 apere ce construia primul. \u201e\u0218i pe-al treilea?”, l-a \u00eentrebat o bab\u0103 curioas\u0103. \u201eApoi al treilea nici nu se pricepea la nimic \u0219i, pe deasupra, era \u0219i puturos. A\u0219a c\u0103 l-am f\u0103cut politician, maic\u0103!”<\/p>\n


\nARTA F\u0102R\u0102 PREJUDEC\u0102\u021aI<\/strong><\/p>\n

Din punctul de vedere al unei posibile \u00eemp\u0103r\u021birii oamenilor dup\u0103 atitudinea lor fa\u021b\u0103 de art\u0103, este c\u00e2t se poate de evident, f\u0103r\u0103 a mai fi nevoie s\u0103 o demonstr\u0103m, c\u0103 unii oameni sunt creatori de art\u0103, al\u021bii mediteaz\u0103 asupra fenomenului artistic, iar cei mai mul\u021bi sunt doar simpli iubitori de art\u0103, dac\u0103 nu-i lu\u0103m \u00een calcul \u0219i pe cei, foarte pu\u021bini, care sunt funciarmente lipsi\u021bi de orice interes fa\u021b\u0103 de art\u0103, \u00een genere.
\n\u00cen acest context, contribu\u021bia celor care mediteaz\u0103 asupra artei, indiferent de genul artistic abordat, cap\u0103t\u0103 o deosebit\u0103 importan\u021b\u0103 dac\u0103 \u021binem seama de c\u00e2t de mult ar avea de c\u00e2\u0219tigat din discursul lor nu numai cei care vor s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 afectiv \u0219i spiritual \u00een opera de art\u0103, dar chiar \u0219i arti\u0219tii \u00een\u0219i\u0219i, care nu o dat\u0103 dau via\u021b\u0103 operelor lor doar sub un anume impuls interior imperativ, inexplicabil, lipsit de ra\u021biune \u00een sensul ei cotidian.
\nIat\u0103 de ce, pentru a-\u0219i \u00eendeplini menirea, orice demers referitor la opera de art\u0103 trebuie s\u0103 fie c\u00e2t se poate de limpede, f\u0103r\u0103 pre\u021biozit\u0103\u021bi \u0219i elitisme ieftine, de dic\u021bionar, pentru c\u0103, \u00een esen\u021ba sa, arta reprezint\u0103 un dar nepre\u021buit pentru oricare spirit uman, chiar \u00eenainte ca acesta s\u0103 se fi n\u0103scut. \u00eemi place s\u0103 cred \u00eentr-o anume umilin\u021b\u0103 a operei de art\u0103, care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een fa\u021ba oric\u0103rui om, fie el \u0219i om de r\u00e2nd (sau mai ales lui), pentru a-l invita s\u0103 se \u00eenal\u021be \u00eempreun\u0103 cu artistul de geniu la \u00een\u0103l\u021bimea marilor idealuri ale umanit\u0103\u021bii dintotdeauna \u0219i de pretutindeni, \u00een beneficiul tuturor celor care s-au n\u0103scut, se nasc \u0219i se vor na\u0219te \u00een viitor pe aceast\u0103 planet\u0103 minunat\u0103 ce ne-a fost dat\u0103.
\nOpera de art\u0103 se define\u0219te, astfel, ca acel spa\u021biu de maxim\u0103 generozitate uman\u0103, \u00een limitele c\u0103ruia pulseaz\u0103 \u00een ve\u0219nicie \u00eens\u0103\u0219i fiin\u021ba sentimentului de iubire \u00een toat\u0103 splendoarea lui dumnezeiasc\u0103. Pentru c\u0103 orice oper\u0103 artistic\u0103 autentic\u0103 izvor\u0103\u0219te perpetuu din nevoia de iubire pentru aceast\u0103 lume a noastr\u0103 cu toate imperfec\u021biunile ei… Sau, poate, tocmai din cauza lor! Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, arta devine oglinda magic\u0103 \u00een care se reflect\u0103 \u00eens\u0103\u0219i for\u021ba vie\u021bii.
\n\u00cen definitiv, chiar asta ar trebui s\u0103 fie ceea ce pare demn de cunoa\u0219tere celui care contempl\u0103 opera de art\u0103 \u0219i se las\u0103 p\u0103truns de ea.<\/p>\n


\nECCE HOMO!<\/strong><\/p>\n

,,Iat\u0103 omul!\u201d, ar fi exclamat Pillat c\u00e2nd l-a prezentat pe Iisus mul\u021bimii, cu o cunun\u0103 de spini pe cap \u0219i cu o trestie \u00een m\u00e2n\u0103 drept sceptru.
\nOmul Pillat a crezut atunci c\u0103, descoperindu-l pe omul Iisus, cu asta sc\u0103pase de orice griji \u00een ce prive\u0219te toate vorbele auzite despre Iisus, vorbe ce-i fuseser\u0103 strecurate cu viclenie \u00een minte de cei din jurul s\u0103u.
\nEste inexplicabil cum de \u00eenaltul personaj roman nu aflase \u00eenc\u0103 sau nu \u0219i-a amintit atunci maxima anticului filozof grec Democrit: \u201eOmul este un mic univers.”
\n\u0218i numai at\u00e2t ar fi fost suficient s\u0103-l pun\u0103 pe g\u00e2nduri, dar, din nefericire, el a preferat s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 pur \u0219i simplu cu un ra\u021bionament tipic pentru to\u021bi cei care au condus dintotdeauna omenirea spre catastrof\u0103.
\nRetr\u0103im \u00een prezent, zilnic, sute \u0219i mii de scene similare celei petrecute atunci sub cerul Ierusalimului.
\n\u00cen ciuda faptului c\u0103 omenirea de azi a primit nu numai nenum\u0103rate avertismente din vastul \u0219i generosul spa\u021biu al culturii, avertismente care-i atrag aten\u021bia asupra necesit\u0103\u021bii ca fiecare om s\u0103 fie v\u0103zut \u0219i considerat ca o entitate deosebit de pre\u021bioas\u0103 pentru \u00eentregul ansamblu al vie\u021bii, a\u0219a-zi\u0219ii no\u0219tri conduc\u0103tori, lideri sau cum vre\u021bi s\u0103-i mai numi\u021bi, privesc suferin\u021ba uman\u0103 exact ca incon\u0219tientul Pillat, limit\u00e2ndu-se doar s\u0103 constate existen\u021ba ei.
\nEi nu au \u00een\u021beles \u0219i, se pare , nu se g\u00e2ndesc s-o fac\u0103 nici \u00een viitor, c\u0103 \u201eFericit ori nefericit, omul are nevoie de alt om, c\u0103ci nu tr\u0103ie\u0219te dec\u00e2t pe jum\u0103tate c\u00e2nd tr\u0103ie\u0219te doar pentru el.” (Jacques Debile)
\nValuri \u00eentregi de tomuri, milioane de pagini \u00eennegrite cu s\u00e2rg de tot felul de ilu\u0219tri oportuni\u0219ti, ne vorbesc zi de zi despre c\u00e2t de minunat\u0103 este omenii ea care a ajuns pe Lun\u0103, va ajunge pe Marte, pe sateli\u021bii lui Jupiter ori \u00een miezul planetei. Toate merit\u0103 cu prisosin\u021ba s\u0103 fie aruncate imediat la co\u0219ul de gunoi al istoriei at\u00e2ta vreme c\u00e2t un singur om de pe planet\u0103 zace \u00eenfrigurat, \u00eenfometat \u0219i singur \u00een \u00eentunericul unei guri de canal, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie nimeni de el, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese nim\u0103nui de el.
\nEste uluitor c\u00e2t de u\u0219or, c\u00e2t de repede au uitat cu to\u021bii adev\u0103rurile profunde, ivite din min\u021bile geniale ale celor c\u0103rora ne place s\u0103 le amintim numele c\u00e2nd ne fandosim prin fel de fel de saloane lustruite:
\n\u201eAdev\u0103rata \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i adev\u0103ratul studiu al omului este omul!\u201d (Pierre Charon – 1609);
\n\u201eAdev\u0103ratul studiu al omenirii este omul.” (Goethe 1809);
\n\u201eCea mai nobil\u0103 preocupare a omului este omul.” (Lessing) \u0219.a.m.d.
\nNu sunt nici primul, nici ultimul care trebuie s\u0103 conchid\u0103 c\u0103 de milenii lumea este condus\u0103 spre un perpetuu \u0219i iminent dezastru c\u00e2nd de unii, c\u00e2nd de al\u021bii dintre cei care, cu o os\u00e2rdie demn\u0103 de o cauz\u0103 mai bun\u0103, repet\u0103 imperturbabili, genera\u021bie dup\u0103 genera\u021bie, teribila r\u0103t\u0103cire a lui Pillat.
\n\u0218i \u00een tot acest timp, universul OM continua sa se zbat\u0103 \u00eennebunit de nesf\u00e2r\u0219ite dureri \u0219l imense suferin\u021be \u00eentre ghearele nemiloase ale acelei indolente \u0219l mizerabile neputin\u021be c\u0103reia-i place (culmea!) s\u0103 fie numit\u0103 Putere.
\nJalnic\u0103 ipostaz\u0103 a nebuniei care dintotdeauna \u0219i-a fost, \u00ee\u0219i este \u0219i \u00ee\u0219i va fi pe veci suficient\u0103 sie\u0219i.<\/p>\n


\nGENERA\u021aIE DEMIS\u0102<\/strong><\/p>\n

Un mare g\u00e2nditor englez al secolului XX-lea , Herbert Read, afirma c\u00e2ndva c\u0103 amenin\u021barea r\u0103zboiului atomic \u201ea corupt credin\u021ba noastr\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba\u201d. \u00centr-adev\u0103r, existen\u021ba unei arme care poate pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii \u00eens\u0103\u0219i continuitatea vie\u021bii pe Planet\u0103, compromite implicit \u0219i iremediabil chiar sensul fundamental al vie\u021bii pe P\u0103m\u00e2nt. Acesta trebuie s\u0103 fi fost, probabil, \u0219i motivul pentru care Bill Clinton a ezitat atunci c\u00e2nd trebuia s\u0103 aprobe acel megaproiect cunoscut sub numele de R\u0103zboiul Stelelor, pe care, \u00eens\u0103, cu o dezinvoltur\u0103 demn\u0103 de o cauz\u0103 mai bun\u0103, s-a gr\u0103bit s\u0103-l parafeze, ulterior, urma\u0219ul s\u0103u la Casa Alb\u0103.
\nPierderea \u00eencrederii noastre \u00een \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba vie\u021bii a avut, totu\u0219i, urm\u0103ri catastrofale la scar\u0103 planetar\u0103. O \u00eentreag\u0103 genera\u021bie a fost aruncat\u0103 pur \u0219i simplu \u00eentr-o stare de nevroz\u0103 generalizat\u0103, av\u00e2nd drept consecin\u021b\u0103 imediat\u0103 cre\u0219terea violen\u021bei \u00een propor\u021bii \u0219i \u00een forme nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een istoria omenirii.
\nR\u0103zboaie de tot felul, religioase ori de alt\u0103 natur\u0103, intoleran\u021ba rasial\u0103, violen\u021ba de limbaj, terorismul, dictaturile politice, manifest\u0103rile tineretului furios, toate acestea nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t spaima nevrotic\u0103 a individului dominat de sentimentul de nesiguran\u021b\u0103 \u00een care tr\u0103ie\u0219te fiecare zi, fiecare noapte, fiecare clip\u0103 de via\u021b\u0103.
\nA\u0219a-zisa lupt\u0103 dintre capitalism \u0219i comunism, care nu s-a \u00eencheiat \u0219i nu se va \u00eencheia niciodat\u0103, nu a fost \u0219i nu este nici ast\u0103zi dec\u00e2t o form\u0103 de mascare a adev\u0103ratului m\u0103cel colectiv, desf\u0103\u0219urat la nivel planetar \u0219i care are ca unic punct de plecare impulsul violen\u021bei gratuite, al violen\u021bei de dragul violen\u021bei.
\nGenera\u021bia uman\u0103 a acestui trist \u0219i disperat \u00eenceput de Mileniu pare s\u0103 se fi n\u0103scut sub Steaua Armaghedonului.
\nEste o genera\u021bie demis\u0103 din istorie!<\/p>\n


\nAMENDAMENTUL EMINESCU<\/strong><\/p>\n

Iubirea de neam a unui politician iese cel mai bine \u00een eviden\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd contribuie la redactarea \u0219i amendarea legii fundamentale \u00een stat \u2013 CONSTITU\u021aIA. Iat\u0103 de ce mi s-a p\u0103rut interesant s\u0103 ad\u0103ug\u0103m la cele 233 de amendamente la actuala Constitu\u021bie a Rom\u00e2niei, \u00eenc\u0103 unul – cel ce i-ar putea apar\u021bine celui dint\u00e2i dintre rom\u00e2nii ce au vie\u021buit \u0219i vie\u021buiesc dintotdeauna pe acest p\u0103m\u00e2nt: Mihai Eminescu.
\nCa \u0219i c\u00e2nd ne-ar fi contemporan \u0219i ar fi asistat la tot ce ne-a fost s\u0103 tr\u0103im cu to\u021bii \u00een ultimii treisprezece ani, ziaristul Eminescu scria \u00een \u201eTimpul” din data de 27 februarie 1879: \u201eCu un cuv\u00e2nt, individul \u00een Rom\u00e2nia prea e liber politice\u0219te \u0219i prea neliber economice\u0219te, iar \u00eengr\u0103dirile economice sunt \u00een cele mai multe cazuri \u201elibert\u0103\u021bi economice”.
\n\u00cen contextul aceleia\u0219i dezbateri aprinse, referitoare la Articolul 7 din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei de atunci, Mihai Eminescu, un fervent ap\u0103r\u0103tor al muncii cinstite, creatoare de valori na\u021bionale, constata absurditatea teoriilor liberale impuse cu b\u00e2ta unui popor adus la sap\u0103 de lemn: \u201eLi s-au p\u0103rut grele \u0219i jignitoare demagogilor no\u0219tri \u00eengr\u0103dirile cu care munca na\u021bional\u0103 se \u00eencurajase fa\u021b\u0103 cu concuren\u021ba str\u0103in\u0103? Vor avea acum libertatea absolut\u0103 de munc\u0103 \u0219i tranzac\u021biuni, teoria de om \u0219i om, de lupta pe picior \u00een aparen\u021b\u0103 egal, \u00een realitate inegal. \u0218i \u00een aceast\u0103 lupt\u0103 nu \u00eenvinge cine-i tare, nobil sau eroic, \u00eenvinge cel pentru care orice mijloc de c\u00e2\u0219tig e bun, cel f\u0103r\u0103 scrupule cu concet\u0103\u021benii s\u0103i, cel pentru care orice ap\u0103rare a muncii e o piedic\u0103 pe care va tinde a o r\u0103sturna pe cale legiuit\u0103 sau pe cale piezi\u0219\u0103. Iat\u0103 rezultatul str\u0103lucit, falimentul cu care se \u00eencheie socotelile liberalismului american \u00een Rom\u00e2nia. Nu ne facem nicio iluzie nici \u00een privin\u021ba rezultatului revizuirii, nici \u00een privirea viitorului \u00een genere”.
\nNu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 tragem linie \u0219i s\u0103 recapitul\u0103m tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 chiar \u00een aceste ultime zile din aceast\u0103 lung\u0103 var\u0103 fierbinte, la propriu \u0219i la figurat: salariile celor ce muncesc nu pot fi majorate, dar cei ce sunt disponibiliza\u021bi primesc zeci \u0219i zeci de salarii compensatorii pentru c\u0103 m\u00e2ine vor sta degeaba. \u00cen acela\u0219i timp, pre\u021bul la energia electric\u0103, gaze naturale, telefon, benzin\u0103, motorin\u0103 (adic\u0103 tocmai acele pre\u021buri care provoac\u0103 cre\u0219terea pre\u021burilor la toate produsele \u0219i serviciile de pe pia\u021b\u0103), totu\u0219i vor fi majorate. Ultima bomboan\u0103 de pe coliva na\u021bional\u0103 trebuia pus\u0103 de BNR care a hot\u0103r\u00e2t, tam-nesam, pun m\u0103suri specifice s\u0103 devalorizeze leul, ca s\u0103 fim \u0219i mai s\u0103raci dec\u00e2t suntem.
\nOric\u00e2t te ai str\u0103dui, nu mai e nimic de \u00een\u021beles!
\nSingura \u0219ans\u0103 care ne-a mai r\u0103mas n-o ofer\u0103 tot g\u00e2ndirea genial\u0103 a lui Eminescu; \u201eDin toate am\u0103girile, am\u0103girea asupra voin\u021bei Europei ar fi cea mai rea, de aceea n-am voi s\u0103 mai vedem invoc\u00e2ndu-se probabilitatea c\u0103 Europa ar voi ceea ce ne place nou\u0103 a crede c\u0103 voie\u0219te”.
\n\u00cen spiritul tuturor celor citate mai sus, viitoarea Constitu\u021bie a Rom\u00e2niei ar trebui s\u0103 prevad\u0103 \u00eentr-un articol separat \u0219i urm\u0103toarele: \u201eSpre binele na\u021biunii, oric\u00e2t de bine \u0219i mult ar munci, este interzis oric\u0103rui cet\u0103\u021bean rom\u00e2n s\u0103-\u0219i mai fac\u0103 orice fel de iluzie cu privire la viitorul s\u0103u \u0219i al urma\u0219ilor s\u0103i\u201d.<\/p>\n


\nOLIMPUL IDEALURILOR<\/strong><\/p>\n

\u00cen concertul actual al na\u021biunilor Europei, o singur\u0103 voce se aude foarte rar, cea a Greciei. De\u0219i este \u021bar\u0103 membr\u0103 a Uniunii Europene, de\u0219i face parte din NATO, de\u0219i p\u0103m\u00e2ntul ei este c\u0103lcat an de an de zeci, poate de sute de milioane de tot felul de str\u0103ini din toate cele patru z\u0103ri ale lumii, GRECIA TACE.
\nDe ce, oare, tace Republica Elen\u0103?
\nDe ce tace \u021bara lui Socrate, a lui Pericle, Platon, Eschil, Sofocle \u0219i Euripide, a lui Mikis Teodorakis, \u021bara frumosului universal \u0219i a \u00een\u021belepciunii care a pus la p\u0103m\u00e2nt imperiul Roman doar cu armele Adev\u0103rului \u0219i ale Democra\u021biei din care zice-se , s-au ad\u0103pat mai apoi, fie vorba \u00eentre noi, \u0219i actualele a\u0219a-zisele state civilizate ale Europei?
\nDe ce nu spune nimic ast\u0103zi, c\u00e2nd Planeta noastr\u0103 st\u0103 pe muchie de cu\u021bit, \u021bara lui Aristotel \u0219i a lui Alexandru Macedon, cel mai mare cuceritor al lumii, \u021bara Pandorei a c\u0103rei cutie a fost deschis\u0103 iar\u0103\u0219i (a c\u00e2ta oar\u0103?) la 11 septembrie 2001?
\nDe ce a amu\u021bit singura \u021bar\u0103 din lumea de azi ai c\u0103ror preo\u021bi \u0219i c\u0103lug\u0103ri ortodoc\u0219i au preferat s\u0103 stea cu to\u021bii acas\u0103 dec\u00e2t s-o primeasc\u0103 oficial, pe aeroportul din Atena, pe cea mai trufa\u0219\u0103 fa\u021b\u0103 bisericeasc\u0103 a secolului XX?
\nDe ce tace azi \u021bara care tr\u0103ie\u0219te de mii de ani sub semnul sf\u00e2nt al Muntelui Athos, al acestui unic munte al lui Dumnezeu \u00een vasta pustietate a unei Europe \u00een care nimeni nu mai crede \u00een nimic?
\nDe ce nici o agen\u021bie de pres\u0103, nici un om politic marcant, nici un post de radio sau televiziune, nici un analist politic al lumii de azi nu se \u00eentreab\u0103 m\u0103car o dat\u0103, o singur\u0103 dat\u0103, de ce tace aceast\u0103 \u021bar\u0103 care reprezint\u0103 cu sau f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103 tot ce suntem azi, democra\u021bi \u0219i cet\u0103\u021beni ai statului de drept?
\nDe unde mu\u021benia acestui loc din Grecia noastr\u0103, a tuturora, de care nim\u0103nui nu-i este permis s\u0103 fac\u0103 abstrac\u021bie – OLIMPUL IDEALURILOR, acest loc \u00een care au s\u0103l\u0103\u0219luit \u0219i vor s\u0103l\u0103\u0219lui pe veci idealurile Europei de frumos, dreptate, cinste, credin\u021b\u0103, adev\u0103r, generozitate \u0219i iubire?
\n\u00centreb\u0103ri, dileme sau simpl\u0103 prostie \u00eentr-o lume \u00een care calculatorul a \u00eenceput s\u0103 \u021bin\u0103 loc \u0219i de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 de minte?<\/p>\n


\nVICLENIILE LIMBAJULUI<\/strong><\/p>\n

Comunicarea dintre oameni a fost dintotdeauna compromis\u0103 de fe\u021bele ascunse ale caracterului uman, dar \u0219i de faptul c\u0103 limbajul uman este aproximativ, legat \u00eendeob\u0219te de modul particular \u00een care fiecare dintre noi \u00een\u021belege semnifica\u021biile cuvintelor. Conven\u021bia \u0219i lipsa de rigoare domin\u0103 copios a\u0219a-zisa for\u021b\u0103 a verbului, prin care pretindem c\u0103 ne deosebim de celelalte vie\u021buitoare ale planetei.
\nC\u00e2nd ANDRE MALRAUX afirma c\u0103 secolul XXI va fi religios sau nu va exista, \u00een mod paradoxal, \u00een ciuda statutului s\u0103u de mare scriitor, a \u201euitat” un mic, dar decisiv am\u0103nunt, reprezentat de chiar aceste latente viclenii ale limbajului.
\n\u00centr-o discu\u021bie purtat\u0103 cu un str\u0103lucit chirurg \u0219i eminent om de spirit, aveam s\u0103 constat\u0103m \u00eempreun\u0103 c\u0103, de fapt, pentru a r\u0103m\u00e2ne intact\u0103, CREDIN\u021aA nu are nevoie de cuvinte. Ba chiar mai mult de-at\u00e2t: limbajul compromite CREDIN\u021aA, conferindu-i uneori \u00een\u021belesuri str\u0103ine de sensul ei ini\u021bial.
\nUrm\u0103rile acestei realit\u0103\u021bi se v\u0103d ast\u0103zi, cu ochiul liber, pe toate continentele: secolul XXI pare a fi religios doar prin crimele comise \u00een numele uneia sau alteia dintre divinit\u0103\u021bile invocate. Exist\u0103 un singur limbaj lipsit de riscurile fanatismului contemporan, cel \u00een care \u00eens\u0103\u0219i DIVINITATEA s-a adresat oamenilor. Poate fi un limbaj al inimii, al sufletului, al spiritului universal, dar \u00een nici un caz al termenilor de dic\u021bionar care ascund, abili, negocieri \u201esubtile” sau tratate care au umplut lumea de gropi comune \u0219i oameni kamikaze.
\nDivinul nu poate fi invocat dec\u00e2t de t\u0103cerea g\u00e2ndurilor \u0219i a faptelor bune.<\/p>\n


\nJOACA DE-A DEMOCRA\u021aIA<\/strong><\/p>\n

Jocul este o component\u0103 specific\u0103 a spiritului uman. El nu este, \u00eens\u0103, benefic omului la orice v\u00e2rst\u0103 \u0219i \u00een orice situa\u021bie.
\n\u00cen domeniile politic sau economii, de exemplu, el poate avea chiar \u0219i urm\u0103ri catastrofale.
\nPretutindeni \u00een lume democra\u021bia a triumfat numai acolo unde a avut ca suport o puternic\u0103 baz\u0103 economic\u0103. O asemenea baz\u0103 economic\u0103 nu s-a putut realiza dec\u00e2t atunci c\u00e2nd societatea respectiv\u0103 s-a manifestat \u00een unanimitate \u00een favoarea unor principii economice ferme, pe care fiecare membru al societ\u0103\u021bii nu numai c\u0103 le-a admis, dar s-a angajat chiar s\u0103 le apere cu orice pre\u021b. A\u0219a se face c\u0103 ast\u0103zi nu ne putem imagina un japonez, un englez sau un german care s\u0103 ac\u021bioneze altfel dec\u00e2t oricare cona\u021bional al s\u0103u, indiferent de nivelul de preg\u0103tire, de v\u00e2rst\u0103, sex sau de propria experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103.
\nIat\u0103 de ce cred c\u0103 \u00een acest moment decadent \u00een care se zbate societatea rom\u00e2neasc\u0103 de azi, a sosit clipa \u00een care trebuie s\u0103 spunem, ca s\u0103 zic a\u0219a, adev\u0103rului pe nume.
\nPentru c\u0103, \u00eenainte de a pune trecutul sub securea acuz\u0103rii, trebuie s\u0103 constat\u0103m ca tocmai mentalit\u0103\u021bile remanente de tip comunist sunt cele care duc de r\u00e2p\u0103 azi a\u0219a-zisa economie de pia\u021b\u0103 de la noi, tot a\u0219a cum alt\u0103dat\u0103 au adus comunismul la sap\u0103 de lemn.
\nNicio economie din lume nu poate sta pe propriile picioare c\u00e2nd muncitorul nu poate pleca de la locul de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 nu i se \u201elipe\u0219te” ceva de m\u00e2n\u0103 (vestitul \u201e\u021bam\u021baram”, expresia nu-mi apar\u021bine) av\u00e2nd ca motiva\u021bie faptul c\u0103 este prost pl\u0103tit; c\u00e2nd, \u00een loc de produc\u021bie, facem to\u021bi negustorie pe \u021big\u0103ri sau alcool ori mijlocim fel de fel de daraveri chiar dac\u0103 habar n-avem despre ce-i vorba (nu conteaz\u0103, bani s\u0103 ias\u0103!); c\u00e2nd cump\u0103r\u0103torul rom\u00e2n prefer\u0103 un produs str\u0103in numai pentru c\u0103 nu-i rom\u00e2nesc (lipsa de \u00eencredere a rom\u00e2nilor \u00een rom\u00e2ni e proverbial\u0103 \u0219i nu face parte din scenarita cu care ne \u00eemproa\u0219c\u0103 TVR \u00een fiecare sear\u0103, e o realitate repetat\u0103 zilnic sub binecunoscuta deviz\u0103 na\u021bional\u0103 \u201eAsta e!”); c\u00e2nd proaspe\u021bii capitali\u0219ti rom\u00e2ni, c\u00e2\u021bi au mai r\u0103mas dup\u0103 zecile de mii de falimente din ultimii ani, c\u00e2\u0219tiga mai pu\u021bin dec\u00e2t ultimul birocrat care, \u00eens\u0103, este pl\u0103tii din impozitele celui dint\u00e2i (diferen\u021ba st\u0103 \u00een faptul c\u0103, \u00een timp ce a\u0219a-zisul capitalist \u00ee\u0219i risc\u0103 \u0219i pantalonii de pe el \u00een afacerea \u00een care s-a b\u0103gat, birocratul nu risc\u0103 nimic, dec\u00e2t cel mult o reclama\u021bie pe care oricum \u0219eful n-o va lua \u00een seam\u0103).
\nPeste toate, \u00eensu\u0219i Statul \u201epune um\u0103rul” la propria sa demolare, p\u0103lindu-\u0219i proprii contribuabili \u00een moalele capului cu o os\u00e2rdie imposibil de \u00een\u021beles, cresc\u00e2nd constant, dar sigur, pre\u021burile tocmai \u00een acele sectoare de care-i e fric\u0103 cel mai mult bietului cet\u0103\u021bean de r\u00e2nd: combustibili, energie, impozite.
\n\u00cen domeniul urbanistic, \u00een Anglia exist\u0103 o tradi\u021bie. C\u00e2nd se propune crearea unui parc nou, spa\u021biul destinat acestuia este sem\u0103nat \u00een \u00eentregime cu vestitul gazon englezesc, dup\u0103 care o vreme este l\u0103sat a\u0219a. Cet\u0103\u021benii englezi \u00eel traverseaz\u0103 dup\u0103 cum cred de cuviin\u021b\u0103. Exact direc\u021biile pe care se formeaz\u0103 astfel c\u0103r\u0103rile, prim\u0103ria traseaz\u0103 apoi aleile definitive ale parcului respectiv.
\nNu \u0219tiu cum trebuie procedat \u00een mod concret, dar cred c\u0103 acest principiu englezesc ar trebui aplicat \u0219i \u00een democra\u021bia noastr\u0103: \u00eenainte de a pune \u00een aplica\u021bie elucubra\u021biile a\u0219a-zi\u0219ilor no\u0219tri politicieni, s\u0103 vedem mai \u00eent\u00e2i ce vrea \u00eentr-adev\u0103r rom\u00e2nul de r\u00e2nd, adic\u0103 pe unde vrea el s\u0103-\u0219i \u201ecroiasc\u0103” drumurile spre viitor.
\nAltfel m\u0103 tem c\u0103 r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 replica dat\u0103 de Mircea Dinescu pe vremea CPUN-ului unui reporter al TVR: \u201eCe vrei, dom\u2019le? Ce vrei? Rom\u00e2nii au compromis socialismul? Vor compromite \u0219i capitalismul!”<\/p>\n


\nBANII SAU VIA\u021aA!<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 cineva ar dori s\u0103 \u0219tie care sunt traseele bun\u0103st\u0103rii pe mapamond, n-ar avea altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 delimiteze acele spa\u021bii geografice pe care circul\u0103 cea mai mare cantitate de moned\u0103 de pe planet\u0103. Ceva \u00een genul Hong-Kong-ului unde, se spune, mirosul banilor se simte chiar \u0219i \u00een aerul pe care-l respiri \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd cobori pe aeroport.
\nTot at\u00e2t de u\u0219or se pot trasa \u0219i spa\u021biile geografice unde mizeria uman\u0103 a ajuns la apogeu. Deloc surprinz\u0103tor, se constat\u0103 c\u0103 pe aceste locuri circul\u0103 bani foarte pu\u021bini \u0219i \u0103\u0219tia cu valoare mic\u0103 fa\u021b\u0103 de moneda pe care o g\u0103se\u0219ti pe cel\u0103lalt traseu, al bun\u0103st\u0103rii.
\nCum consta\u021bi, totodat\u0103, c\u0103 media de via\u021b\u0103 a celor din \u021b\u0103rile \u00een care se tr\u0103ie\u0219te \u00een mizerie este cu mult mai mic\u0103 dec\u00e2t a celor ce tr\u0103iesc \u00een \u021b\u0103rile bogate, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei trebuie s\u0103 tragi concluzia aproape neverosimil\u0103 c\u0103 aceste nenorocite de petice de h\u00e2rtie \u00eenseamn\u0103 pur \u0219i simplu VIA\u021a\u0102.
\nBine, ve\u021bi spune, \u0219i ce-i cu asta? Acest lucru \u00eel \u0219tim \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd eram copii, c\u00e2nd citeam prin c\u0103r\u021bi \u0219i vedeam prin filme pe a\u0219a-zi\u0219ii bandi\u021bi, haiduci, pira\u021bi sau ho\u021bi la drumul mare, care tr\u0103iau ca ni\u0219te belferi de pe urma aceleia\u0219i arhicunoscute \u0219i unice replici: banii sau via\u021ba! Nimic nou sub soare. Dec\u00e2t doar c\u0103 \u00een zilele noastre amare s-a mai schimbat c\u00e2te ceva pe ici, pe colo, \u0219i anume prin punctele esen\u021biale.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, banditul modern nu se mai deghizeaz\u0103. Apoi, nu le mai p\u00e2nde\u0219te la drumul mare. Ba dimpotriv\u0103, bine instalat \u00eentr-un birou de lux , nici m\u0103car nu vrea s\u0103 te primeasc\u0103 \u00een audien\u021b\u0103, necum s\u0103 mai stea de vorb\u0103 cu tine. De n-ar fi televiziunea sau presa scris\u0103, aproape c\u0103 nici nu ai \u0219ti cine-i \u0103la. \u0218i chiar dac\u0103 apuci s\u0103-i vezi mutra acr\u0103, tot nu rezolvi mare lucru. R\u0103m\u00e2i doar uimit de parfumurile alese pe care le folose\u0219te, tenul s\u0103n\u0103tos \u0219i neap\u0103rat bronzat, \u021boalele-i de mare vedet\u0103 \u0219i mai ca automobilului s\u0103u, p\u0103zit cu str\u0103\u0219nicie de bodyguarzi mult mai bine \u00eembr\u0103ca\u021bi \u0219i hr\u0103ni\u021bi dec\u00e2t tine.
\nDrumul ciocoiului nou \u00een Rom\u00e2nia nu a fost deloc complicat, cum ar putea crede unii mai slabi de \u021b\u00e2\u021b\u00e2n\u0103, vorba \u021b\u0103ranului. El este un lung \u0219ir de g\u0103uri, care a \u00eenceput cu o gaur\u0103 \u00een steag \u0219i a continuat cu o gaur\u0103 \u00een capitalul \u00eentreprinderii X, una \u00een buzunarele de la \u201eCaritas”, \u201eGerald” \u0219.a., una la o banc\u0103 precum \u201eDacia Felix\u201d (Halal fericire!), una la vam\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 embargou ONU declarat, una chiar \u00een bugetul statului etc.
\nZilele trecute un specialist \u00een domeniul monetar, pe care-l respect din mai multe motive, inclusiv cel profesional, \u00eemi m\u0103rturisea c\u0103 valoarea \u00een lei a dolarului este mult mai mare dec\u00e2t cursul stabilit \u0219i c\u0103 de-aia nu vin investitorii str\u0103ini la noi.
\nDe c\u00e2nd am aflat asta, nu m\u0103 g\u00e2ndesc dec\u00e2t la dou\u0103 lucruri:
\n1. Dac\u0103 investitorul str\u0103in va veni totu\u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00een Rom\u00e2nia , va arbora oare steagul \u021b\u0103rii pe cl\u0103direa \u00eentreprinderii pe care o va cump\u0103ra?
\n2. \u0218i cum va fi steagul respectiv, cu gaur\u0103 sau f\u0103r\u0103 gaur\u0103?
\nPentru c\u0103 din vechime exist\u0103 o vorb\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 de care nu putem s\u0103 nu \u021binem seam\u0103: la Roma te por\u021bi ca romanii! Mi-e groaz\u0103 numai la g\u00e2ndul c\u0103 \u0219i steagul \u0103la ar putea fi g\u0103urit , chiar dac\u0103 n-ar fi vorba dec\u00e2t doar de o gaur\u0103 mic\u0103, mic\u0103 de tot.<\/p>\n


\nEditura Rafet 2008<\/strong>
\nEditor<\/em>: Constantin Marafet <\/strong>
\nRedactor<\/em>: Marin Ifrim<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ROM\u00c2NIA TA Un recent sondaj de opinie ne face cunoscut \u00een zi de duminic\u0103 faptul c\u0103 rom\u00e2nii au o p\u0103rere<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11745"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11745"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11745\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11820,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11745\/revisions\/11820"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11745"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11745"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11745"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}