{"id":11743,"date":"2020-11-01T21:08:39","date_gmt":"2020-11-01T18:08:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11743"},"modified":"2020-11-01T21:08:39","modified_gmt":"2020-11-01T18:08:39","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-24-octombrie-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11743","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 24 Octombrie 2020"},"content":{"rendered":"

S\u0102 NE CINSTIM \u00ceNAINTA\u0218II CARE AU CONTRIBUIT LA ZIDIREA STATULUI NA\u021aIONAL UNITAR ROM\u00c2N <\/strong><\/p>\n

\t S\u00e2mb\u0103t\u0103, 24 octombrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, la cafeaua literar\u0103, cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea Aghean\u0103, interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, invitatul special Manea Aghean\u0103, care a continuat cu \u201eTrece\u021bi, batalioane rom\u00e2ne, Carpa\u021bii\u201d (Nicolae Furdui Iancu), \u201eHai s\u0103-ntindem hora mare\u201d (Nicolae Furdui Iancu) \u0219i\u2026 aplauze pentru interpretare \u0219i atmosfer\u0103.
\n\tA urmat un moment epigramistic in memoriam Matinc\u0103 Costea.
\n\t\u201e(Fa\u021ba lumii) Ne-am g\u00e2ndit oare vreodat\u0103?\/ Adev\u0103ruri ce se-ascund,\/ A-ntrebat o simpl\u0103 fat\u0103,\/ Dac\u0103 lumea are fund? (Tradi\u021bii buzoiene) Papa Zisu c\u0103tre \u021bar\u0103\/ Lad\u0103 zestre \u0219i hambar\/ Nu ar fi, am da-o-n bar\u0103\/ Cu\u2026 costumul popular. (Ison) M\u0103 opresc pu\u021bin la mine\/ Fiindc\u0103 \u00eemi permite rangu,\/ La final s\u0103 fie bine\/ Tuturor voi \u021bine\u2026 Hangu! (Manea Aghean\u0103) Trubadurul azi ne cheam\u0103 \/ La programul muzical.\/ Mai demult am luat seam\u0103\/ C\u0103\u2026 chitara nu-i \u021bambal.\u201d (Dumitru Hangu)
\n\tAdrian C\u00e2mpeanu a citit din volumul \u201e\u00cen\u021bep\u0103turi utile\u201d, Ed. Rafet, 2017, autor Matinc\u0103 Costea.
\n\tA continuat lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu eseul \u201eZiua Armatei \u2013 25 Octombrie\u201d din care exemplific: \u201eA prezenta \u00een anul 2020 un eseu despre sl\u0103virea Armatei \u0219i a eroilor ei, a mai vorbi despre patrie \u00een timp ce lumea merge alerg\u00e2nd spre globalizare, \u00eenseamn\u0103 a m\u0103 expune ridicolului; dar \u00eemi asum riscul g\u00e2ndind c\u0103 istoria fals\u0103 va fi cur\u00e2nd corectat\u0103 \u0219i vom putea to\u021bi s\u0103 cunoa\u0219tem adev\u0103rul despre originile noastre. Anul 1830 este anul \u00eenfiin\u021b\u0103rii Armatei Rom\u00e2ne, prin elaborarea la 30 martie a Regulamentelor Organice. P\u00e2n\u0103 \u00een 1951 nu a existat o zi dedicat\u0103 institu\u021biei \u201earmata\u201d, dar categoriile de for\u021be armate, respective diferitele genuri de arme, unit\u0103\u021bi \u0219i mari unit\u0103\u021bi \u00ee\u0219i s\u0103rb\u0103toreau ziua odat\u0103 cu obi\u0219nuitele onomastice ale propriilor patroni. Ace\u0219ti patroni au fost confirma\u021bi pentru categoriile de for\u021be armate prin Decretul Regal nr. 1621\/24.05.1929, iar pentru unit\u0103\u021bile aceluia\u0219i tip de arm\u0103 prin \u00cenaltul Decret Regal nr. 1343\/17.04.1931. \u00cen martie 1948 acest gen de s\u0103rb\u0103toare a fost abandonat, pe motiv c\u0103 Decretul era semnat de rege! A fost, \u00eens\u0103, reluat din anul 1994. Prezidiul Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale a emis Decretul 125\/20 iulie 1951 \u00een vedere declar\u0103rii zilei de 2 octombrie ca Ziua For\u021belor Armate ale Republicii Populare Rom\u00e2ne. Motivul: la 2 octombrie 1943 Stalin aprobase organizarea a 2 divizii din prizonierii de r\u0103zboi rom\u00e2ni, devenind astfel s\u00e2mburele Armatei Populare din Rom\u00e2nia. Timp de un deceniu toate s\u0103rb\u0103torile oficiale rom\u00e2ne\u0219ti au c\u0103p\u0103tat un profund caracter prosovietic, anul\u00e2ndu-se aproape toate simbolurile na\u021bionale, mistific\u00e2ndu-se evident aspectele de ordin istoric. \u00cen iunie 1958 armata sovietic\u0103 este retras\u0103 din Rom\u00e2nia. (Nichita Sergheevici Hru\u0219ciov, Secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a fost invitat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica \u0219i Ion Gheorghe Maurer la o v\u00e2n\u0103toare de ur\u0219i \u00een zona localit\u0103\u021bii Bistri\u021ba, \u00een Ardeal, smulg\u00e2ndu-i promisiunea de retragere a armatei sovietice.) \u00cen acela\u0219i an 1958, prin Ordin al M.Ap.N.se revine la tradi\u021biile unit\u0103\u021bilor \u0219i marilor unit\u0103\u021bi, c\u0103rora li se permite s\u0103-\u0219i s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 sau s\u0103-\u0219i comemoreze principalele momente din toat\u0103 perioada existen\u021bei lor. \u00cen anul urm\u0103tor, prin Decretul 381\/1. Octombrie 1959 Ziua For\u021belor Armate a fost mutat\u0103 pe data de 25 octombrie, f\u0103r\u0103 o referire explicativ\u0103, dar a fost un act de curaj. \u0218tim din istorie ce semnific\u0103 ziua de 25 octombrie 1944: eliberarea total\u0103 a nord-vestul Ardealului de sub ocupa\u021bie \u0219i administra\u021bie str\u0103in\u0103. Ini\u021bial acest teritoriu a fost preluat de administra\u021bia sovietic\u0103, fiind retrocedat Rom\u00e2niei pe data de 9 martie 1945, c\u00e2nd al II-lea R\u0103zboi Mondial a luat sf\u00e2r\u0219it, cu victoria Na\u021biunilor Unite. La \u00eentoarcerea din r\u0103zboi Armata Rom\u00e2n\u0103 a trecut pe sub Arcul de Triumf, ca o armat\u0103 biruitoare, care \u0219i-a f\u0103cut datoria fa\u021b\u0103 de patrie \u0219i poporul s\u0103u, precum \u0219i fa\u021b\u0103 de alte popoare, aliate! (\u2026) M\u00e2ine, duminic\u0103, poporul rom\u00e2n s\u0103rb\u0103tore\u0219te ZIUA ARMATEI ROM\u00c2NE. Devenit\u0103 simbol al tuturor luptelor \u0219i eroilor din istoria \u021b\u0103rii noastre, data de 25 octombrie a r\u0103mas \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 ca fiind ziua \u00een care Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i s\u0103rb\u0103tore\u0219te Armata, eroii ei mor\u021bi \u00een r\u0103zboi, pe supravie\u021buitorii confrunt\u0103rilor pentru ap\u0103rarea \u021b\u0103rii, veteranii, pe pensionarii \u00een rezerv\u0103 sau \u00een retragere \u0219i pe cadrele militare active ale Armatei. (\u2026) Despre Mihai Eminescu \u0219tim c\u0103 avea un suflet \u0219i o inim\u0103 de dac! El scria despre str\u0103mo\u0219ii s\u0103i: \u201eEra un popor brav acela, care a impus tribut superbei \u00eemp\u0103r\u0103tese de marmur\u0103 a lumii: Roma. Era un popor nobil, acela a c\u0103rei c\u0103dere te umple de lacrimi, iar nu de dispre\u021b; \u0219i a fi descendentul unui asemenea popor nu a fost \u0219i nu va fi ru\u0219ine niciodat\u0103! (\u2026) Evoc\u00e2nd pe str\u0103mo\u0219ii Armatei Rom\u00e2ne, e nevoie a le cere iertare pentru marele p\u0103cat al at\u00e2tor \u00eenainta\u0219i \u0219i contemporani ai no\u0219tri care i-au uitat \u0219i chiar i-au contestat, celebr\u00e2nd \u00een schimb victoria asupra lor a unui imperiu cotropitor, \u00een anul 106 d.Hr., imperiu care a distrus Statul na\u021bional condus atunci de Marele Rege Erou Decebal, dup\u0103 care a trecut la jefuirea sistematic\u0103 a bog\u0103\u021biilor p\u0103m\u00e2ntului cotropit. La 24 septembrie, anul 70 \u00ee.e.n., Decebal a creat Statul na\u021bional dac, deci \u00een urm\u0103 cu 2090 de ani. Uitarea \u0219i contestarea s-au produs sub presiunea unei idei false \u0219i periculoase a dietei maghiare din Ardeal, aceea c\u0103 imperiile aduc civiliza\u021bie \u0219i ocrotesc popoarele, dar \u0219i sub presiunea unei teze ne\u0219tiin\u021bifice, teza romaniz\u0103rii traco-geto-dacilor. Ambele, ideea \u0219i teza, \u0219i-au g\u0103sit \u00een zilele noastre (ascult\u0103tori supu\u0219i) \u0219i adep\u021bi care, de la nivelul autorit\u0103\u021bilor \u0219tiin\u021bifice \u0219i politice ale vremii, au \u00eendoctrinat fals at\u00e2tea genera\u021bii: \u0219i pentru aceasta ei r\u0103m\u00e2n r\u0103spunz\u0103tori! (\u2026) \u00cen al doilea r\u0103zboi dacic, prin tr\u0103darea aristocra\u021bilor, \u00eemp\u0103ratul Traian \u00eenvinge pe daci \u0219i-l ucide pe regele erou Decebal, t\u0103indu-i m\u00e2na dreapt\u0103 pentru a nu mai putea lupta \u0219i t\u0103indu-i capul pe care l-a dus la Roma \u00eentr-o suli\u021b\u0103\u2026 (\u2026) Evoc\u00e2nd acele tragice evenimente din urm\u0103 cu 21 secole, g\u00e2ndind la consecin\u021bele at\u00e2t de grave ale distrugerii Statului na\u021bional geto-dac \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd, o dat\u0103 \u00een plus, din aceast\u0103 trist\u0103 lec\u021bie a istoriei, ne vom convinge ce \u00eenseamn\u0103 men\u021binerea \u0219i ap\u0103rarea Statului na\u021bional, deci a \u021b\u0103rii noastre, atribut al Armatei Rom\u00e2niei. (\u2026) Marele istoric, arheolog Vasile P\u00e2rvan, membru titular al Academiei Rom\u00e2ne aprecia \u201eStatul geto-dacic era un mare regat, cu baza etnic\u0103 perfect omogen\u0103, cu tradi\u021bii istorice seculare, cu o cultur\u0103 \u00eenaintat\u0103, cu o na\u021biune con\u0219tient\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i\u2026 Documente istorice recent descoperite \u00een multe \u021b\u0103ri europene arat\u0103 c\u0103 aici, pe Valea Dun\u0103rii de jos a ap\u0103rut prima civiliza\u021bie a Europei, prima scriere din lume, primele forma\u021biuni politice (\u2026ce vechi sunt partidele, iar noi suntem complicii partidelor!); tot aici apare prima religie monoteist\u0103; izvorul artelor \u0219i \u0219tiin\u021belor este aici, \u00een leag\u0103nul Carpa\u021bilor\u201d. (\u2026) Societatea \u0218tiin\u021bific\u0103 Interna\u021bional\u0103 \u201eRE\u00ceNVIEREA DACIEI\u201d condus\u0103 cu d\u0103ruire \u0219i competen\u021b\u0103 de doctor \u00een istorie Napoleon S\u0103vescu, a stabilit ca anul 2006 s\u0103 fie s\u0103 fie numit \u201eAnul Aniversar Decebal\u201d, iar \u00een zilele 1-2 iulie s\u0103 s\u0103rb\u0103torim ZILELE DACILOR, la \u00eemplinirea a 1900 ani de la uciderea eroului rege dac Decebal de c\u0103tre cotropitorii romani. \u00cencep\u00e2nd din anul 2006 se comemoreaz\u0103 durerosul eveniment din din antichitatea noastr\u0103. Forurile academice \u0219i universitare, pe temeiul izvoarelor istorice noi, adev\u0103rate, \u00ee\u0219i vor reg\u00e2ndi opinia \u0219tiin\u021bific\u0103 asupra str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri autentici, c\u0103ci prea mare le-a fost \u0219i le este eroarea \u0219i p\u0103catul de a sluji o tez\u0103 pe care nimeni nu a demonstrate-o conving\u0103tor, niciodat\u0103, pentru nici un teritoriu cotropit de Imperiul Roman. (\u2026)\u201d Un material amplu, bine documentat, care \u00eel onoreaz\u0103! Ar cam fi timpul s\u0103-\u0219i adune toate eseurile \u00eentr-o carte, sui generis, de istorie. Cred c\u0103 ar ie\u0219i ceva pl\u0103cut \u0219i interesant.
\n\tA continuat cu \u201eS\u0103-mi c\u00e2n\u021bi, cobzar\u201d (Nicolae Furdui Iancu), \u201eHai \u021burai \u0219i \u021burai\u201d (Florentina \u0219i Petre Giurgi), \u201eSus \u00een deal\u201d (Mihai Constantinescu), \u201eDac\u0103 pleci\u201d (C\u0103t\u0103lin Cri\u0219an), \u201eC\u00e2ntecele m\u0103rii\u201d (Dan Sp\u0103taru), voce \u0219i chitar\u0103 invitatul special Manea Aghean\u0103.
\n\t\u201eMihai Eminescu \u00een sufletul lui era un dac, iar limba latin\u0103 \u00ee\u0219i are izvorul \u00een Dacia. Am fost impresionat de lucrarea dlui Mihai Doina cu privire la Ziua Armatei Rom\u00e2ne \u2013 25 Octombrie, ar\u0103t\u00e2ndu-ne multe date istorice \u00eenainte de ’44. Imperiul roman a l\u0103sat \u00een Dobrogea urmele civiliza\u021biei construind monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.\u201d (Dumitru Barda\u0219)
\n\t\u201eTotdeauna a\u015ftept\u0103m cu ner\u0103bdare s\u00e2mb\u0103ta, c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim la Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d s\u0103 ne bucur\u0103m de muzic\u0103 \u015fi de literatur\u0103. Suntem ferici\u0163i c\u00e2nd dl Manea Aghean\u0103 este cu noi \u015fi ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 cu vocea sa superb\u0103. C\u00e2nt\u00e2nd imnul R\u00e2mnicului, compus de dumnealui pe versurile lui Matinc\u0103 Costea ne sim\u0163im m\u00e2ndri c\u0103 suntem r\u00e2mniceni, c\u0103 iubim acelea\u015fi locuri din ora\u015f \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim acelea\u015fi valori. Dl Aghean\u0103 \u00ee\u015fi alege cu grij\u0103 repertoriul, adecvat subiectului prezentat de lectorul de serviciu. C\u00e2t talent ne dezv\u0103luie vocea d-lui frumoas\u0103 \u015fi c\u00e2t\u0103 m\u0103iestrie \u00een m\u00e2nuirea chitarei care face s\u0103 r\u0103sune \u00een Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d sunete at\u00e2t de armonioase! Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u015fi fericire \u00eei doresc. Azi, 24 octombrie dl colonel Mihai Doina a prezentat un omagiu adus Armatei Rom\u00e2ne, s\u0103rb\u0103torit\u0103 pe 25 octombrie, realiz\u00e2nd un eseu foarte bine documentat. \u00cendemnul d-lui de a pre\u0163ui mai mult Armata rom\u00e2n\u0103 a avut rezonan\u0163\u0103 \u00een sufletele noastre, de aceea l-am sf\u0103tuit s\u0103-l fac\u0103 mai bine cunoscut prin mass-media. Importan\u0163a Armatei Rom\u00e2ne \u00een realizarea statului unitar, liber, prin at\u00e2tea jertfe de s\u00e2nge de-a lungul istoriei a fost subliniat\u0103 de lector. Enumer\u00e2nd zilele fiec\u0103rei arme din Rom\u00e2nia, ne-am dat seam\u0103 de diversificarea activit\u0103\u0163ii militare din Rom\u00e2nia. Ca elemente de noutate, au fost prezentate aspecte din lupta pentru eliberarea teritoriului rom\u00e2nesc, 25 octombrie, 1944 \u015fi consecin\u0163ele r\u0103zboiului. Dl Doina Mihai a f\u0103cut un istoric al armatei, pornind de la Burebista \u015fi Decebal, armata a jucat un rol esen\u0163ial \u00een consolidarea statului dac. Eu am reamintit cuvintele lui Mihai Eminescu care a scris: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia totul trebuie dacizat\u201d, adic\u0103 trebuie respectate Legile Belagine (Legile Frumoase), poetul pl\u0103tind cu via\u0163a visul s\u0103u de a uni pe to\u0163i rom\u00e2nii \u00een Dacia Mare. Felicit pe lector pentru acest frumos eseu \u015fi-i urez succes \u00een realizarea c\u0103r\u0163ii viitoare: \u201eFile de istorie\u201d. (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eIstoria armatei este frumoas\u0103 \u0219i o ascult\u0103m cu pl\u0103cere, dar nu \u0219tim prin ce greut\u0103\u021bi a trecut fiecare genera\u021bie. \u00cen ultimul timp a disp\u0103rut patriotismul. Acest lucru este v\u0103zut mai mult de fra\u021bii no\u0219tri de afar\u0103. Exemplu, Napoleon S\u0103vescu pre\u0219edintele rom\u00e2nilor de pretutindeni care ne redescoper\u0103 istoria noastr\u0103. Referitor la ziua de ast\u0103zi, apreciez efortul dlui Aghean\u0103, \u00een situa\u021bia \u00een care se afl\u0103, care a deschis \u0219edin\u021ba de lucru dup\u0103 Imnul R\u00e2mnicului S\u0103rat, cu \u201eTrece\u021bi, batalioane rom\u00e2ne, Carpa\u021bii\u201d \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu materialul prezentat, pentru care \u00eei mul\u021bumesc mult \u0219i \u00eel apreciez. Trec\u00e2nd la lectorul de serviciu dl Mihai Doina s-a documentat foarte bine, \u00eei mul\u021bumesc foarte mult. A\u0219 putea s\u0103 spun c\u0103 a intrat prea \u00een am\u0103nunt \u0219i putea s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult de Ziua Armatei, mai bine zis de momentul \u00eentoarcerii armelor, ziua de 23 August. Din p\u0103cate armata rom\u00e2n\u0103 nu mai este cea de alt\u0103dat\u0103.\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\t\u201eO zi extrem de benefic\u0103 pentru participan\u021bii la aceast\u0103 terapie prin muzic\u0103 \u0219i men\u021bion\u0103m participarea dlui maestru Manea Aghean\u0103 \u0219i prin participarea literar\u0103 \u00een persoana dlui Doina cu pove\u0219ti frumoase din trecutul glorios al armatei rom\u00e2ne \u00een colaborare cu \u00eentregul popor. S\u0103 ne mai onoreze dl Doina \u00een viitor cu astfel de pove\u0219ti captivante pentru cititor. Pentru mine cenaclul este o bucurie a spiritului \u0219i consider c\u0103 este benefic a petrece momente frumoase \u00een cadrul Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d a zilei de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00een prezen\u021ba unor oameni minuna\u021bi \u0219i \u00eenchei a mul\u021bumi dlui Manea Aghean\u0103 care m-a introdus pu\u021bin \u00een atmosfera c\u00e2ntecelor sale pline de energie pozitiv\u0103 \u00eenc\u00e2t te face s\u0103 vibrezi \u00eempreun\u0103 cu sufletul lui.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\tMul\u021bumim invitatului special Manea Aghean\u0103 pentru efortul de a fi \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u00een mijlocul nostru cu vocea \u0219i chitara! Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate \u00eei dorim!
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 31 octombrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Adrian C\u00e2mpeanu, pre\u0219edintele cititorilor. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0102 NE CINSTIM \u00ceNAINTA\u0218II CARE AU CONTRIBUIT LA ZIDIREA STATULUI NA\u021aIONAL UNITAR ROM\u00c2N S\u00e2mb\u0103t\u0103, 24 octombrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11743"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11743"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11743\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11744,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11743\/revisions\/11744"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}