{"id":11724,"date":"2020-10-31T23:40:55","date_gmt":"2020-10-31T20:40:55","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11724"},"modified":"2020-10-31T23:40:55","modified_gmt":"2020-10-31T20:40:55","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11724","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (6)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Oamenii de pretutindeni au creat \u0219i sus\u021binut din vremuri imemoriale ideea de PUTERE.
\nDe cum ne na\u0219tem \u0219i facem , ca s\u0103 zic a\u0219a, primul pas pe scena lumii , cea dint\u00e2i component\u0103 a vie\u021bii pe care o percepem este puterea: puterea aerului care ne umple pl\u0103m\u00e2nii \u00een for\u021b\u0103, puterea inimii ce ne bate \u00een piept, puterea luminii care ne orbe\u0219te.
\nCu timpul, pe m\u0103sur\u0103 ce urc\u0103m pe scara v\u00e2rstelor f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere , afl\u0103m c\u0103 puterea poate fi de mai multe feluri: puterea fizic\u0103, puterea min\u021bii, puterea banilor, puterea justi\u021biei ori puterea militar\u0103. T\u00e2rziu, dup\u0103 ce am constatat pe propria piele c\u00e2t de divers\u0103 poate fi puterea, afl\u0103m, \u00een sf\u00e2r\u0219it c\u0103 deasupra tuturor \u201etroneaz\u0103” puterea politic\u0103. E drept c\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i mai \u00een\u021belep\u021bi dintre noi ne mai amintesc c\u0103 suprema putere \u00een lumea asta este puterea lui Dumnezeu. Dar \u00een ame\u021bitoarea v\u00e2ltoare a vie\u021bii cine-i mai bag\u0103 \u00een seam\u0103.
\nIat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 doi mari g\u00e2nditori americani vin s\u0103 ne anun\u021be c\u0103 nici puterea politic\u0103 nu mai e ce \u0219tiam noi c\u0103 era odat\u0103. C\u0103 principiul majorit\u0103\u021bii, pe baza c\u0103ruia ne alegem pre\u0219edin\u021bii, deput\u0103\u021bii, senatorii sau consilierii, nu mai este actual. Cu alte cuvinte, este dep\u0103\u0219it, caduc, \u00eenvechit, adic\u0103 bun de aruncat la gunoi. Pentru simplu motiv c\u0103 oamenii de azi an p\u0103reri at\u00e2t de diverse, \u00eenc\u00e2t nu se mai pot constitui \u00eentr-o majoritate \u0219i o minoritate, ca p\u00e2n\u0103 deun\u0103zi, ci \u00eentr-o mul\u021bime de minorit\u0103\u021bi, adic\u0103 grupuri \u0219i grupule\u021be de tot felul, care nu se pot \u00een\u021belege \u00eentre ele din cauza interesului divergent pe care \u00eel reprezint\u0103.
\nAltfel spus, societatea de azi pare s\u0103 devin\u0103 un fel de Babilon (ar risca s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103 \u00een neant nu din cauza num\u0103r\u0103rii limbilor, ci a intereselor de grup imposibil de conciliat.
\nOr, dac\u0103 st\u0103m \u0219i ne g\u00e2ndim bine, noi, rom\u00e2nii \u00een\u021belegem foarte bine c\u0103 un grupule\u021b de multimiliardari nicicum s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 cu grupul celor care m\u0103n\u00e2nc\u0103 numai fasole, ori cu cei care m\u0103n\u00e2nc\u0103 numai cartofi, ori cu cei care m\u0103n\u00e2nc\u0103 doar p\u00e2ine goal\u0103 ori chiar cu cei care nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 nimic. Este evident c\u0103 interesele acestor grupuri sunt \u201edivergente”. Iar puterea lor st\u0103 \u00een g\u00e2ndul c\u0103tre bunul Dumnezeu!
\n\u00cen rest, putere politic\u0103! Ce-i aia?<\/p>\n


\nPRE\u021aUL LUI IISUS<\/strong><\/p>\n

Vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 zi de zi via\u021ba noastr\u0103 se tope\u0219te \u00eencet-\u00eencet \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt: pre\u021burile. Tr\u0103im mai bine sau mai r\u0103u, iubim ori suferim, g\u00e2ndim, respir\u0103m, ne na\u0219tem sau murim \u00een func\u021bie de pre\u021bul zilei.
\n\u00cen vacarmul general iscat de toat\u0103 aceast\u0103 negustoreal\u0103, ca o \u0219oapt\u0103 adus\u0103 de adierea v\u00e2ntului, c\u00e2te o voce de preot ori a vreunui poet r\u0103t\u0103cit \u00een labirintul marilor revela\u021bii, \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 ne-aduc\u0103 aminte c\u0103 pe lumea asta mai sunt \u0219i lucruri care nu au pre\u021b: via\u021ba, credin\u021ba \u00een Dumnezeu, iubirea, cinstea, adev\u0103rul. Nu exist\u0103 nicio vitrin\u0103 \u00een lume \u00een care toate acestea s\u0103 poarte o etichet\u0103 cu marca fabricii, termenul de garan\u021bie, modul de \u00eentrebuin\u021bare \u0219i, evident, pre\u021bul fiec\u0103ruia.
\n\u00cen aceast\u0103 zi de vineri \u00een care cre\u0219tinii se abandoneaz\u0103 g\u00e2ndului pentru sublima jertf\u0103 a lui Isus, gestul v\u00e2nz\u0103torului Iuda Iscarioteanul revine obsesiv \u00een mintea fiec\u0103ruia dintre noi. Pentru c\u0103, dac\u0103 st\u0103m str\u00e2mb \u0219i judec\u0103m drept, Iuda nu este un negustor oarecare. El nu vinde lemn, aur, vin, pe\u0219te, fructe, haine etc., ci \u00eel vinde chiar pe Cel care propov\u0103duia tocmai acele valori supreme care atunci, ca \u0219i acum, nu pot fi pre\u021b\u0103luite. Dac\u0103 valorile afirmate de Isus nu puteau avea pre\u021b, via\u021ba Lui, \u00eens\u0103, avea pre\u021b: Treizeci de Dinari, pre\u021bul cerut de Iuda preo\u021bilor Sinedriului pentru a-i conduce pe Muntele M\u0103slinilor. La vremea aceea pre\u021bul acesta era un pre\u021b de nimic. El reprezenta pe atunci \u201edesp\u0103gubirea ce trebuia s-o pl\u0103teasc\u0103 st\u0103p\u00e2nul unui bou ce-ar fi \u00eempuns un sclav sau o sclav\u0103\u201d (Giovanni Papini). A\u0219adar, cu aceast\u0103 sum\u0103 simbolic\u0103 luda nici m\u0103car nu s-ar fi \u00eembog\u0103\u021bit. Atunci de ce \u0219i-a v\u00e2ndut \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul? Mai ales c\u0103 Isus \u00eel iubea \u0219i pe el ca \u0219i pe ceilal\u021bi ucenici ai s\u0103i, a\u0219a cum se vede chiar din felul \u00een care-i vorbe\u0219te \u00een momentul arest\u0103rii Sale: \u201ePrietene, pentru ce ai venit?”
\nNimeni nu a reu\u0219it p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi s\u0103 explice tr\u0103darea lui Iuda.
\nOricum, se poate spune c\u0103 prin gestul s\u0103u de acum dou\u0103 mii de ani Iuda Iscarioteanul a creat o adev\u0103rat\u0103 dinastie a celor care de atunci \u00eei poart\u0103 numele, indiferent de meridianul pe care se nasc.
\nIar tr\u0103darea care nou\u0103, rom\u00e2nilor, ne este at\u00e2t de bine cunoscut\u0103, pentru c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 istorie este plin\u0103 de tr\u0103d\u0103tori, a fost, este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne, probabil, \u00een veci o tain\u0103, o mare tain\u0103 a celor mai josnici \u0219i mai mizerabili oameni, indiferent de c\u00e2\u021bi dinari primesc ei pentru nemernicia lor.
\nA\u0219a cum spunea c\u00e2ndva Nae Ionescu, \u201eConvertitul pleac\u0103 dintr-o comunitate trec\u00e2nd \u00een alta, pe c\u00e2nd tr\u0103d\u0103torul r\u0103m\u00e2ne izolat, suspendat. Mai mul\u021bi tr\u0103d\u0103tori nu pot forma o comunitate, c\u0103ci la temelia comunit\u0103\u021bii lor nu st\u0103 ceva pozitiv, ci o nega\u021bie”.
\nDe aceea Iuda a aruncat argin\u021bii tr\u0103d\u0103rii \u00een Templu, crez\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 se leap\u0103d\u0103 de ei va sc\u0103pa de blestemul tr\u0103d\u0103rii. C\u00e2nd a \u00een\u021beles c\u0103 s-a \u00een\u0219elat, nu i-a mai r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103-\u0219i pun\u0103 singur \u0219treangul de g\u00e2t.
\nPentru crim\u0103 \u0219i tr\u0103dare exist\u0103 un pre\u021b, dar nu exist\u0103 m\u00e2ntuire.<\/p>\n


\nMIRACOLUL CHINEZ<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 1989 multe adev\u0103ruri au r\u0103mas ascunse \u00een culisele lumii politice din Rom\u00e2nia. De la o vreme, \u00eens\u0103, unele au \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103, spre disperarea acelor ipocri\u021bi care n-au crezut \u00een \u00een\u021belepciunea omului din popor: minciuna are picioare scurte!
\nMai \u00eent\u00e2i a fost falsa dilem\u0103 a domnului Iliescu care, \u00een timpul mandatelor sale preziden\u021biale, se str\u0103duia s\u0103 ne conving\u0103 de faptul c\u0103 el \u0219i-ai lui c\u0103lcau \u00een str\u0103chini pentru c\u0103, vezi Doamne, nimeni de pe Planet\u0103 nu cuno\u0219tea drumul de la socialism la capitalism. A urmat apoi vizita dumnealui \u00een China. La scurt timp dup\u0103 preluarea func\u021biei supreme \u00een stat, \u0219i domnul Emil Constantinescu a cunoscut adev\u0103rul despre China. La \u00eentoarcere, \u0219i unul \u0219i cel\u0103lalt s-au declarat uimi\u021bi de realiz\u0103rile economice la care au fost martori pe p\u0103m\u00e2ntul chinez \u0219i au g\u0103sit tot felul de explica\u021bii pentru revirimentul uluitor al economiei chineze. Una singur\u0103 le-a sc\u0103pat. \u0218i lor, \u0219i speciali\u0219tilor care i-au \u00eenso\u021bit acolo.
\nIat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103, precum untdelemnul, adev\u0103rul pe care n-au vrut ei s\u0103-l \u0219tim iese la iveal\u0103 acum prin glasul autorizat al Consilierului cultural al ambasadei Chinei la Bucure\u0219ti, domnul CUI NIAN QUING care, \u00eentr-un ziar din provincie, \u201eVestitorul de R\u00e2mnic”, afirma urm\u0103toarele: \u201eLa \u00eenceput patronii s-au speriat de organiza\u021biile de baz\u0103 ale partidului comunist din \u00eentreprinderi. \u00cen scurt timp, \u0219i-au dat seama c\u00e2t de importante sunt! La noi, organiza\u021biile de partid ajut\u0103 la desf\u0103\u0219urarea normal\u0103 a activit\u0103\u021bii economice. Fiind comunist, trebuie s\u0103 munce\u0219ti mai mult, \u00een problemele grele care se ivesc \u00een produc\u021bie tot ei sunt pe primul front. C\u00e2nd este vorba de un conflict de munc\u0103, de o grev\u0103, organiza\u021bia de partid intervine s\u0103 se reia lucrul. Centrul politicii partidului comunist chinez este dezvoltarea economic\u0103. Exist\u0103 trei criterii care sunt luate \u00een considera\u021bie: dac\u0103 ajut\u0103 cre\u0219terii nivelului de trai, la cre\u0219terile produc\u021biei \u0219i dac\u0103 contribuie la dezvoltarea complex\u0103 de stat. Organiza\u021biile de baz\u0103 asigur\u0103 dezvoltarea capitalist\u0103. Sarcina principal\u0103 a comuni\u0219tilor este cre\u0219terea produc\u021biei \u00een \u00eentreprinderi\u201d.
\nAbia acum se vede c\u00e2t de simplu se putea rezolva \u00een 1990 a\u0219a-zisa dilem\u0103 a domnului Iliescu daca capitalismul \u00eenseamn\u0103 PROFIT, atunci comuni\u0219tii pot lupta ca patronul s\u0103 fac\u0103 profit. Dac\u0103 pentru a face profit e nevoie de productivitate maxim\u0103, atunci comuni\u0219tii vor lupta pentru rezolvarea problemelor de oprire a grevelor \u0219i a oric\u0103rui conflict de munc\u0103 eradic\u00e2nd pierderile de orice fel.
\n\u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, comuni\u0219tii nu uit\u0103 un lucru, cre\u0219terea nivelului de trai \u0219i dezvoltarea stalului sunt elemente esen\u021biale pentru fiin\u021ba na\u021bional\u0103, pentru care merit\u0103 s\u0103 munce\u0219ti din toat\u0103 inima chiar \u0219i pentru patronul capitalist, dac\u0103 situa\u021bia \u021bi-o cere.
\nCam astea, cred , sunt cele c\u00e2teva lucruri pe care domnii Iliescu \u0219i Constantinescu \u201eau uitat” s\u0103 ni le spun\u0103 la \u00eentoarcerea din China.
\nCu p\u0103rere de r\u0103u, am impresia c\u0103 la Cotroceni tenta\u021bia de a-\u021bi min\u021bi aleg\u0103torii (chiar \u0219i prin omisiune) se transmite o dat\u0103 cu mandatul preziden\u021bial, devenind obliga\u021bie de serviciu.<\/p>\n


\nSUFLETE SILUITE<\/strong><\/p>\n

La vremuri de nevoie, rom\u00e2nul obi\u0219nuie\u0219te s\u0103-\u0219i verse amarul \u00een c\u00e2ntece de jale \u0219i \u00een proverbe.
\nDup\u0103 zece ani de lamentabile r\u0103t\u0103ciri din care nu reu\u0219im s\u0103 r\u0103zbim odat\u0103, trebuie s\u0103 constat\u0103m c\u0103 timpul scurs ne-a f\u0103cut, totu\u0219i, ceva mai \u00een\u021belep\u021bi. Am \u00een\u021beles, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 nu suntem to\u021bi la fel. Dar am \u00een\u021beles \u0219i de ce.
\nSpune-mi ce scop \u021bi-ai propus \u00een via\u021b\u0103, ca s\u0103-\u021bi spun cine e\u0219ti! lat\u0103, cred, una din concluziile prin care vom realiza, poate, mult mai bine de ce \u00een vremuri de restri\u0219te unii \u00ee\u0219i schimb\u0103 at\u00e2t de u\u0219or p\u0103rul, dar nu \u0219i n\u0103ravurile sau pornirile ascunse cu grij\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103 \u00een umbra \u00een\u0219el\u0103toare a falselor maniere.
\n\u00cen a\u0219a-zisele interviuri pe care trebuie s\u0103 le dai pentru a-\u021bi \u201earanja” masca electoral\u0103, e\u0219ti \u00eentrebat de c\u00e2te-n lun\u0103 \u0219i \u00een stele, de avere, de nevast\u0103, de copii, de ce-ai f\u0103cut sau n-ai f\u0103cut acum zece sau dou\u0103zeci de ani, dar niciodat\u0103, niciodat\u0103, absolut niciodat\u0103 nu e\u0219ti \u00eentrebat care este scopul pe cai e \u021bi l-ai propus \u00een via\u021b\u0103.
\nOameni care \u00een via\u021ba lor n-au avut alt \u021bel dec\u00e2t s\u0103 stoarc\u0103 bani nemunci\u021bi de la unii \u0219i de la al\u021bii, pozeaz\u0103 acum \u00een imposturi uluitoare: salvatori ai patriei, \u201et\u0103tuci” ai poporului n\u0103p\u0103stuit, spirite dominate de idealuri sublime etc.
\nDe cealalt\u0103 parte a baricadei, copii subalimenta\u021bi \u0219i ne\u00eengriji\u021bi, femei cu privirile r\u0103t\u0103cite, strivite de grija zilei de m\u00e2ine, b\u0103tr\u00e2ni dispera\u021bi pentru c\u0103 nu au cu ce-\u0219i cump\u0103ra medicamentele salvatoare, care i-ar ajuta s\u0103 mai fac\u0103 umbr\u0103 p\u0103m\u00e2ntului un an, doi, acolo, indivizi care-\u0219i cheam\u0103 singuri moartea ca pe-o eliberare, un adev\u0103rat infern pe care-1 str\u0103batem zilnic tot mai consterna\u021bi \u0219i mai \u00eensingura\u021bi.
\nOrice via\u021b\u0103 de om are un scop. Nimeni nu se na\u0219te pe P\u0103m\u00e2ntul \u0103sta degeaba. Cine nu are un scop \u00een via\u021b\u0103 nu se poate considera om. Se poate considera orice vrea s\u0103 cread\u0103 el despre sine, dar nu Om.
\nDar \u0219i dac\u0103 scopul pe care \u0219i l-a propus este acela de a distruge f\u0103r\u0103 scrupule via\u021ba celorlal\u021bi pentru a-i fi numai lui bine, tot nu se poate considera OM.
\nOamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au constatat \u00een acest secol c\u0103 atunci c\u00e2nd omul moare, corpul s\u0103u scade \u00een greutate exact cu dou\u0103zeci de grame. Aceasta, cred ei, este probabil greutatea sufletului pe care \u0219i-l d\u0103 cel aflat pe patul de moarte. C\u00e2te suferin\u021be \u0219i zbateri \u00eencap \u00een aceast\u0103 minuscul\u0103 cantitate de materie! De\u0219i, atunci c\u00e2nd se na\u0219te, sufletul este preg\u0103tit doar pentru bucuria vie\u021bii, pentru a se umple de idealuri nobile, de str\u0103lucirea soarelui \u0219i de frumuse\u021bile ne\u021b\u0103rmurite ale universului.
\nTare mi-e team\u0103 c\u0103 pe planeta asta to\u021bi sf\u00e2r\u0219im cu suflete siluite de goana dup\u0103 bani \u0219i avere, de patimi oarbe, de abjec\u021bii, crime, ur\u0103, invidii \u0219i prostie. Ne siluim sufletele unii altora f\u0103r\u0103 rost \u0219i f\u0103r\u0103 mil\u0103, cu furie \u0219i scr\u00e2\u0219nete de din\u021bi.
\nLa asta trebuie s\u0103 se fi g\u00e2ndit \u0219i marele artist \u0219i filosof Jean Paul Sartre atunci c\u00e2nd, exasperat de-o asemenea via\u021b\u0103, ar fi exclamat: \u201eInfernul? Sunt ceilal\u021bi?”
\nOricum am lua-o, vrem – nu vrem, soarta omenirii depinde de fiecare dintre noi. Fie ea bun\u0103 sau rea.<\/p>\n


\nPUTEREA \u00ceNTUNERICULUI<\/strong><\/p>\n

Este pentru a treia oar\u0103 c\u00e2nd sintagma de mai sus vede lumina tiparului.
\nPrima dat\u0103 ea a ap\u0103rut \u00een Evanghelia dup\u0103 Luca (XXII, v.53).
\nA doua oar\u0103 a fost folosit\u0103 \u00een 1886, ca titlu pentru o dram\u0103 a sa, de Lev Tolstoi.
\nDe fiecare dat\u0103 ea s-a impus aten\u021biei celor mul\u021bi datorit\u0103 semnifica\u021biei ei sumbre, asemenea unui veritabil semnal de alarm\u0103 pentru starea moral\u0103 a lumii.
\n\u00centunericul cel mai autentic, adev\u0103rata bezn\u0103 nu este cea \u00een care tr\u0103iesc cei c\u0103rora nu li se mai furnizeaz\u0103 curent electric pentru c\u0103 nu au avut cu ce-1 pl\u0103ti, ci aceea \u00een care se complac cei ce se b\u0103l\u0103cesc \u00een mocirla moral\u0103 creat\u0103 de indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de semeni, de prostie \u0219i destr\u0103b\u0103lare, de l\u0103comie \u0219i incon\u0219tien\u021b\u0103, de lascivitatea \u0219i primitivismul instinctelor primare.
\n\u00cen piesa sa, marele Tolstoi o folose\u0219te pentru a ilustra cele mai odioase nelegiuiri (jafuri, destr\u0103b\u0103l\u0103ri, otr\u0103viri, pruncucideri) \u00eentr-o lume a satului \u00een care banii fac legea, schimonosindu-i pe oameni, mutil\u00e2ndu-le chipul moral, aneantiz\u00e2ndu-le principiile, convingerile \u0219i tradi\u021biile mo\u0219tenite din mo\u0219i-str\u0103mo\u0219i. Influen\u021ba malefic\u0103 a monedei de argint sau de aur, a teancurilor de bancnote, transform\u0103 cele mai frumoase sentimente \u00een imagini monstruoase, de co\u0219mar. Evident, \u00een acest context macabru cel care
\nm\u00e2nuie\u0219te banii \u00ee\u0219i ascunde cruzimea jalnic\u0103 sub masca unei atitudini care se vrea savant\u0103, elevat\u0103, ca \u0219i c\u00e2nd tortura la care-\u0219i supune semenii n-ar fi dec\u00e2t o \u201ebinefacere\u201d pentru cei pu\u0219i s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de propriile vie\u021bi pentru un pumn de bani.
\nAst\u0103zi, cei care folosesc banii pentru a distruge oameni, idealuri \u0219i sentimente, \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 agresiunile prin inten\u021bia de a civiliza sau, mai nou, pentru a pacifica ba una, ba alta dintre acele zone ale planetei de unde-\u0219i storc apoi f\u0103r\u0103 nici un fel de scrupule blestematele lor averi: \u201eUnde fac pustiu, ei \u00eel numesc pace\u201d, ne avertiza deja Tacit acum mii de ani.
\nDe-a lungul vremurilor, rom\u00e2nii i-au iertat pe mul\u021bi de multe p\u0103cate. Un singur p\u0103cat n-au iertat rom\u00e2nii niciodat\u0103: perversitatea neru\u0219inat\u0103.
\nMutrele bl\u00e2nde ale celor care de zece ani sec\u0103tuiesc \u021bara de putere \u0219i care vin acum, f\u0103r\u0103 ru\u0219ine, s-o fac\u0103 pe savan\u021bii \u00een fa\u021ba oamenilor adu\u0219i la sap\u0103 de lemn, \u00eemi aduc aminte de o vorb\u0103 de spirit izvor\u00e2t\u0103 din geniul inegalabil al lui Moliere: \u201eUn prost savant e mai prost dec\u00e2t un prost ignorant\u201d.
\nAviz amatorilor! Candida\u021bi \u0219i aleg\u0103tori deopotriv\u0103…<\/p>\n


\nSPIRIT DE MARTIR<\/strong><\/p>\n

Zilele acestea se \u00eempline\u0219te un an de la moartea poetului \u0219i graficianului boto\u0219\u0103nean Constantin Dracsin. De dou\u0103zeci \u0219i opt de ani port cu mine pretutindeni amintirea lui.
\nL-am cunoscut \u00eentr-o toamn\u0103 t\u00e2rzie la Suceava, c\u00e2nd din cerul plumburiu al acelei zile c\u0103deau primii fulgi de z\u0103pad\u0103. Era \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un palton negru, ale c\u0103rui m\u00e2neci erau b\u0103gate \u00een buzunare. C\u00e2nd mi-a spus cum se nume\u0219te, privindu-m\u0103 drept \u00een ochi, mi-am amintit imediat de plicul pe care-1 primisem cu ceva timp \u00een urm\u0103 la redac\u021bia revistei studen\u021be\u0219ti pe care o conduceam, de poeziile din acel plic, scrise pe o h\u00e2rtie ordinar\u0103 cu caractere str\u00e2mbe, greoaie, inestetice, ca ale unui copil din clasa \u00eent\u00e2i. \u201eA, da, i-am spus, \u00eemi amintesc de dumneavoastr\u0103!\u201d
\n\u0218i i-am \u00eentins m\u00e2na z\u00e2mbindu-i protocolar. Spre surprinderea mea, am r\u0103mas cu m\u00e2na \u00eentins\u0103. Cel din fa\u021ba mea n-a f\u0103cut nici un gest de r\u0103spuns. M\u0103 privea doar \u00een ochi \u00een continuare, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 spun\u0103 ceva. M-am pref\u0103cut c\u0103 nu bag de seam\u0103 \u0219i, abia st\u0103p\u00e2nindu-mi furia de adolescent, l-am invitat \u00een redac\u021bie hot\u0103r\u00e2t s\u0103-l fac praf. Dar, imediat dup\u0103 ce am tr\u00e2ntit u\u0219a \u00een urma mea, preg\u0103tit s\u0103-i repro\u0219ez insolen\u021ba cu care \u00eemi refuzase o simpl\u0103 str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103, Dracsin, care \u00eemi sesizase, probabil, inten\u021bia, se \u00eentoarse z\u00e2mbind c\u0103tre mine \u0219i, pe un ton pe care n-am s\u0103-l uit toat\u0103 via\u021ba, \u00eemi vorbi a\u0219a, ca despre un fapt divers oarecare: \u201e\u0218ti\u021bi, eu m-am n\u0103scut f\u0103r\u0103 m\u00e2ini…”
\nAm r\u0103mas \u00eencremenit \u00een mijlocul \u00eenc\u0103perii, privindu-i n\u0103uc m\u00e2necile paltonului. Primele vorbe care mi-au venit \u00een minte au fost: \u201eBine, dar atunci cu ce scrie\u021bi?\u201d ,,P\u0103i, cu gura”, mi-a r\u0103spuns Dracsin.
\n\u201eCum?” , am mai \u00eentrebat eu aiurit. Iar el mi-a r\u0103spuns la fel de lini\u0219tit: \u201eIau pixul \u00een gur\u0103 \u0219i scriu poezii…\u201d
\nDup\u0103 ce mi-am revenit cu greu din uluiala care m\u0103 cuprinsese, am stat de vorb\u0103 am\u00e2ndoi, pe \u00eendelete, despre tot ce \u00eenseamn\u0103 lume \u0219i despre poeziile sale. Cu incon\u0219tien\u021ba acelei v\u00e2rste, c\u00e2nd totul \u021bi se pare posibil, c\u00e2nd prive\u0219ti via\u021ba de la \u00een\u0103l\u021bimea orgoliului nem\u0103surat al adolescen\u021bei, precum Alexandru Macedon c\u0103lare pe al s\u0103u Ducipal, i-am m\u0103rturisit p\u0103rerea mea sincer\u0103 despre poeziile lui \u0219i i-am f\u0103cut o ofert\u0103, credeam eu atunci b\u0103rb\u0103teasc\u0103: \u201eDac\u0103 dori\u021bi s\u0103 le public, le public. Dar numai dumneavoastr\u0103 hot\u0103r\u00e2\u021bi, nu eu.”
\nCu o noble\u021be cum rar mi-a fost dat s\u0103 v\u0103d \u00een via\u021ba mea, Dracsin mi-a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 nicio ezitare: ,,Mai bine nu.\u201d \u0218i a\u0219a a r\u0103mas.
\nPoate nu voi \u00een\u021belege niciodat\u0103 de ce asemenea oameni care refuz\u0103 drumul lor c\u0103tre Eternitate.
\nDup\u0103 cum n-am s\u0103 \u00een\u021beleg niciodat\u0103 de ce \u00een acest cap\u0103t de \u021bar\u0103, Boto\u0219anii, s-au n\u0103scut, se nasc \u0219i sunt sigur c\u0103 se vor na\u0219te \u00een veci aceste spirite martire, ivite din neamul \u0103sta pentru a ne \u00eenv\u0103\u021ba drumul c\u0103tre Paradis.
\nCu siguran\u021b\u0103, acesta trebuie s\u0103 fie \u0219i motivul pentru care nu-i vom putea uita niciodat\u0103…<\/p>\n


\nK2<\/strong><\/p>\n

\u00cen lan\u021bul mun\u021bilor Himalaia, din Pakistan \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Nepal, se ridic\u0103 p\u00e2n\u0103 la cer cele mai \u00eenalte v\u00e2rfuri din lume, toate peste 8000 de metri. Dintre cele 14 v\u00e2rfuri de piatr\u0103, \u00eens\u0103, cel mai uciga\u0219 poart\u0103 numele K2 – un uria\u0219 al Terrei extrem de abrupt, \u00een preajma c\u0103ruia zeci de alpini\u0219ti mor an de an \u00eentr-o dramatic\u0103 lupt\u0103 cu imposibilul. Pu\u021bini, foarte pu\u021bini se \u00eentorc acas\u0103 cu satisfac\u021bia c\u0103 au \u00eenvins acest veritabil corn al diavolului. Cei mai mul\u021bi cad prad\u0103 efortului supraomenesc, lipsei de oxigen la \u00een\u0103l\u021bimile de peste 6000 de metri sau avalan\u0219elor uciga\u0219e sub care r\u0103m\u00e2n \u00eengropa\u021bi pe vecie.
\nPentru to\u021bi cei care pier pe K2 nimic nu merge bine. S\u0103r\u0103cia de oxigen din aerul pe care-1 respir\u0103, furtunile iscate din senin, avalan\u0219ele pornite pe nea\u0219teptate, defec\u021biuni ale echipamentului tocmai c\u00e2nd au mai mare nevoie de el, toate ne\u0219ansele posibile converg c\u0103tre un singur punct: eliminarea fizic\u0103 a celui ce a \u00eendr\u0103znit s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ar putea fi cel mai bun \u00eentr-o lupt\u0103 despre care \u0219tia de la bun \u00eenceput c\u0103 va fi cumplit\u0103. \u0218i cu toate astea nu muntele, ci el \u00eensu\u0219i a fost cel ce a provocat-o. Iat\u0103 o enigm\u0103 tipic omeneasc\u0103: ce primeaz\u0103 \u00een asumarea acestui risc teribil, \u00een care pre\u021bul este \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba ta? Speran\u021ba, incon\u0219tien\u021ba, spiritul de aventur\u0103, curajul nebunesc, exacerbarea sentimentului de m\u00e2ndrie, nevoia de a-\u021bi tr\u0103i via\u021ba pe muchie de cu\u021bit ori refuzul de a recunoa\u0219te c\u0103 pe lumea asta sunt \u0219i realit\u0103\u021bi de neatins pentru unii oameni? Cel pu\u021bin pentru moment…
\nUrm\u0103rind relat\u0103rile unui asemenea individ care nu vrea \u00een ruptul capului s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 propria condi\u021bie uman\u0103, un admirabil \u00eenving\u0103tor sc\u0103pat printr-o minune din co\u0219marul de pe K2, g\u00e2ndul m-a dus c\u0103tre proprii mei cona\u021bionali \u0219i la faptul c\u0103 Reforma din Rom\u00e2nia pare s\u0103 fi devenit cu mult mai \u00eenfrico\u0219\u0103toare dec\u00e2t acel blestemat stei de piatr\u0103 de la cap\u0103tul lumii.
\nPentru c\u0103, dac\u0103 cei ce mor pe K2 \u0219tiu m\u0103car pentru ce-o fac, cei 22 milioane de \u201ealpini\u0219ti\u201d din Rom\u00e2nia nici m\u0103car nu \u0219tiu ce \u201eescaladeaz\u0103”, necum s\u0103 mai \u00een\u021beleag\u0103 la ce riscuri se expun \u00eentr-o ac\u021biune lipsit\u0103 , se pare, de orice scop precis.
\nTot ce \u0219tie toat\u0103 lumea \u00een Rom\u00e2nia este c\u0103 am vrea s\u0103 tr\u0103im cu to\u021bii ca \u00een capitalism. Majoritatea rom\u00e2nilor \u0219tiu, \u00eens\u0103, despre capitalism doar ce au v\u0103zut prin filme, ce-au auzit de pe la al\u021bii ori, \u0219i mai grav, cam ce cred ei c\u0103 este capitalismul. Ori, dup\u0103 un r\u0103zboi rece \u00een care propaganda comunist\u0103 (o minciun\u0103 grosolan\u0103) \u0219i contra propaganda capitalist\u0103 (o alt\u0103 minciun\u0103 ceva mai subtil\u0103) s-au confruntat zi \u0219i noapte decenii la r\u00e2nd, ast\u0103zi, dup\u0103 scufundarea corabiei comuniste cu c\u00e2rmaciul ei cu tot, minciuna capitalist\u0103 a c\u0103p\u0103tat un suflu nou, devenind, visul predilect al oric\u0103rei mahalagioaice care se respect\u0103.
\nPe de alt\u0103 parte, cei mai versa\u021bi dintre fo\u0219tii comuni\u0219ti \u0219i care cuno\u0219teau realitatea mai bine dec\u00e2t oricine, \u0219i-au schimbat rapid culoarea politic\u0103, mai ceva dec\u00e2t cameleonii, \u0219i au trecut cu arme \u0219i bagaje \u00een tab\u0103ra p\u00e2n\u0103 mai ieri advers\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i preasupu\u0219ii fo\u0219ti tovar\u0103\u0219i subalterni cu degetul \u00een gur\u0103 \u0219i cu ochii la u\u0219a Direc\u021biei de \u0218omaj.
\nLipsi\u021bi de cele mai elementare mijloace de trai, am\u0103r\u00e2\u021bilor de rom\u00e2ni nu le-a mai r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103 \u201eescaladeze” Reforma \u0219i s\u0103 se bucure c\u0103 de ziua numelui li se ureaz\u0103 la radio \u0219i la TV \u201eLa mul\u021bi ani!” pe toate lungimile de und\u0103, de parc\u0103 at\u00e2ta le-a mai r\u0103mas: s\u0103-\u0219i aprind\u0103 c\u00e2te o lum\u00e2nare la cap la fiecare zi onomastic\u0103.
\nDesigur c\u0103 pe planeta noastr\u0103 trebuie s\u0103 existe \u0219i oameni care s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 propria condi\u021bie uman\u0103 lupt\u00e2nd cu imposibilul, asemenea celor c\u0103zu\u021bi an de an pe v\u00e2rful K2. E una din datoriile de c\u0103p\u0103t\u00e2i ale umanit\u0103\u021bii \u00een eterna sa lupt\u0103 cu natura \u0219i cu ea \u00eens\u0103\u0219i.
\nDar s\u0103 duci un \u00eentreg popor la limita imposibilului, ca \u0219i c\u00e2nd ar fi f\u0103cut numai din supraoameni, iat\u0103 o prostie impardonabil\u0103 chiar \u0219i pentru ultima republic\u0103 bananier\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt.
\nOri guvernan\u021bii no\u0219tri de dup\u0103 1989 nu \u0219tiu ce fac, ori o fac inten\u021bionat, ori nu \u0219tiu c\u0103 nu \u0219tiu ce fac. \u0218i \u00een acest ultim caz chiar sunt nevinova\u021bi. Adic\u0103 incon\u0219tien\u021bi.
\nOricum, iarna care se apropie va fi, cu siguran\u021b\u0103, pentru cei mai mul\u021bi dintre rom\u00e2ni un veritabil K2.<\/p>\n


\nENIGME, SECRETE \u0218I MINCIUNI<\/strong><\/p>\n

Ne-am n\u0103scut \u00eentr-o lume \u00een ale c\u0103rei culise stau ascunse \u00eentre faldurile cortinei enigme, secrete \u0219i minciuni despre care, de cele mai multe ori, nu afl\u0103m aproape nimic nici p\u00e2n\u0103 punem m\u00e2inile pe piept.
\nEnigmele sunt vechi de c\u00e2nd lumea, ca cele ale piramidelor egiptene sau care zac ascunse \u00een camera subteran\u0103 dintre labele Sfinxului.
\nSecretele, ca cele din zona 51 sau S4 din de\u0219ertul Nevada – SUA ori pe undeva, prin sud-estul actualei Federa\u021bii Ruse, au zice-se, caracter militar \u0219i sunt p\u0103zite cu str\u0103\u0219nicie de oameni pl\u0103ti\u021bi s\u0103 nu vorbeasc\u0103 despre ele nici \u00een somn.
\nCelelalte sunt simple minciuni cu care unii, care se cred mai de\u0219tep\u021bi, \u00eei duc de nas pe cei mul\u021bi care ori cred, ori se prefac, ori chiar sunt at\u00e2t de la\u0219i, \u00eenc\u00e2t accept\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 fie lua\u021bi drept pro\u0219ti dec\u00e2t s\u0103 lupte pentru adev\u0103r.
\n\u201eMinciuna st\u0103 cu regele la mas\u0103”, spunea c\u00e2ndva Al. Vlahu\u021b\u0103. Nici m\u0103car el nu-\u0219i putea imagina pe-atunci, s\u0103racul, c\u0103 dup\u0103 ani \u0219i ani minciuna se va dovedi mai tare chiar \u0219i dec\u00e2t monarhia, mai solid\u0103 chiar \u0219i dec\u00e2t regimurile lui Hitler \u0219i Stalin. Ba chiar, dup\u0103 ce locomotiva democra\u021biei a dat \u0219i peste noi, f\u0103c\u00e2ndu-ne una cu p\u0103m\u00e2ntul, domnia sa, Minciuna, a devenit un ornament \u201ede pre\u021b” pentru fiecare individ care sus\u021bine c\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 e liber s\u0103 cread\u0103, s\u0103 spun\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 ce vrea, indiferent de urm\u0103ri sau de cine pl\u0103te\u0219te oalele sparte \u00een locul lui pentru prostiile pe care le comite pi in viu grai sau \u00een scris. Pentru c\u0103, dup\u0103 ce tr\u00e2nte\u0219te o minciun\u0103 \u00een v\u0103zul \u0219i \u00een auzul tuturor, democra\u021bia \u00eei d\u0103 dreptul s\u0103 nu-\u0219i recunoasc\u0103 propriile gogo\u0219i, s\u0103 le nege sau s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103 au fost interpretate gre\u0219it sau traduse incorect.
\nMinciunile pot fi de mai multe feluri: de la cele grosolane, practicate de indivizi primitivi, lipsi\u021bi de cel mai elementar bun sim\u021b, \u0219i p\u00e2n\u0103 la minciunile prin omisiune sau cele formulate preten\u021bios , \u00een termeni imposibil de tradus \u00een mintea omului simplu: implementare, stand by, prezum\u021bie, aleatoriu, high-tech, know how etc.
\n\u00cen toat\u0103 aiureala asta, singurul p\u0103guba\u0219 este omul de r\u00e2nd care nu mai \u00een\u021belege sau se preface c\u0103 nu \u00een\u021belege nimic, \u00een timp ce mincinosul (ori cel care \u00eel manevreaz\u0103 din umbr\u0103) continu\u0103 s\u0103 pescuiasc\u0103 \u00een apele tulburate chiar de el \u0219i s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 urm\u0103toarea minciun\u0103 care-i va aduce lui (sau celui pentru care ne ,,lucreaz\u0103\u201d) noi avantaje politice sau materiale.
\nOricum le-ai lua, minciunile sunt f\u0103cute s\u0103 ascund\u0103 prostia, pentru c\u0103 cel nevoit s\u0103 le spun\u0103 o face ca s\u0103-\u0219i ascund\u0103 ori ne\u0219tiin\u021ba, ori neputin\u021ba de a g\u0103si o alt\u0103 cale dec\u00e2t minciuna pentru a-\u0219i atinge scopul, fie el cinstit sau necinstit.
\nOr, dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 izvorul tuturor minciunilor este prostia, atunci permite\u021bi-mi s\u0103-l citez din nou pe cel mai mare om politic pe care l-a avut Rom\u00e2nia vreodat\u0103, Ion Luca Caragiale: \u201epro\u0219tii mor, dar prostia e nemuritoare. Ceea ce trebuie s\u0103 sper\u0103m \u00eens\u0103 e ca aceast\u0103 sl\u0103biciune caracteristic\u0103 omului, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 individual\u0103 \u0219i s\u0103 se amestece c\u00e2t mai pu\u021bin \u00een via\u021ba noastr\u0103 public\u0103\u201d.<\/p>\n


\nSTAREA DE RENA\u0218TERE SAU PUSTIUL PURIFICATOR<\/strong><\/p>\n

E un truism adev\u0103rul c\u0103 starea de rena\u0219tere este precedat\u0103 de momentul \u00een care ritmurile vie\u021bii intr\u0103 \u00een degringolad\u0103, dup\u0103 care se a\u0219terne lini\u0219tea final\u0103, pustiitoare.
\nRareori, \u00een lungul \u0219ir al genera\u021biilor, omul s-a l\u0103sat dominat de g\u00e2ndul c\u0103, de fapt, ceea ce numim via\u021b\u0103, nu este nimic altceva dec\u00e2t un lung \u0219i spectaculos lan\u021b de rena\u0219teri succesive, la cap\u0103tul c\u0103ruia ne reg\u0103sim noi, cei de ast\u0103zi, cu meritele \u0219i p\u0103catele noastre de fiecare clip\u0103.
\nStarea de rena\u0219tere s-a cristalizat \u00een timp sub forma unui ideal specific iudaismului, \u00een lumina c\u0103ruia poporul ales al lui Dumnezeu a ren\u0103scut de mai multe ori din propria cenu\u0219\u0103. Astfel s-a statornicit un adev\u0103r care ulterior a fost pus \u00een leg\u0103tur\u0103 de Mircea Eliade cu marile mituri ale rena\u0219terii din India, China, Grecia ori Dacia antic\u0103, dar \u0219i cu momentul Rena\u0219terii Universale, marcat de na\u0219terea lui Iisus Hristos \u0219i de a doua Sa venire – Parousia.
\nDin orice unghi am privi, \u00eens\u0103, lucrurile, starea de rena\u0219tere este legat\u0103 indisolubil de cea care o precede: starea de disolu\u021bie organic\u0103, pustiul existen\u021bial sau neantul f\u0103r\u0103 margini al de\u0219ertului.
\nDac\u0103 ideea de rena\u0219tere obsedeaz\u0103 omenirea de mii \u0219i mii de ani, pentru c\u0103 ea \u00eenseamn\u0103 pentru fiecare individ nevoia de prelungire a vie\u021bii prin repetarea ei, oamenii nu acord\u0103 dec\u00e2t rareori aten\u021bie pustiului, pe care \u00eel privesc cu team\u0103, chiar cu repulsie, ca pe un simbol al mor\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 singura cale prin care putem accede la mult dorita rena\u0219tere este chiar pustiul care o precede.
\nRena\u0219terea prin moarte sau doar prin mortificare este o idee veche: pas\u0103rea Phoenix -ro\u0219ie, cu guler de pene de aur – rena\u0219te o dat\u0103 la 500 de ani din propria cenu\u0219\u0103 \u00een pustiul Arabiei, poporul evreu a ren\u0103scut dup\u0103 ce a m\u0103r\u0219\u0103luit 40 de ani prin pustiu, iar Iisus l-a \u00eenfruntat pe diavol tot \u00een pustiu, mortific\u00e2ndu-\u0219i trupul timp de 40 de zile.
\n\u00cen ecua\u021bia spiritualit\u0103\u021bii umane pustiul pare sa ti devenit astfel condi\u021bia sine qua non a atingerii st\u0103rii de rena\u0219tere. Caracterul s\u0103u purificator const\u0103, se pare, tocmai \u00een faptul ea el nu reprezint\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a monedei, polul opus al st\u0103rii de rena\u0219tere, a\u0219a cum \u00eentunericul contrasteaz\u0103 violent cu lumina.
\nEroarea noastr\u0103, a oamenilor, rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 nu realiz\u0103m, oric\u00e2t de paradoxal ar suna, caracterul benefic al pustiului, \u00een oricare dintre ipostazele sale: moral\u0103, spiritual\u0103, material\u0103 sau existen\u021bial\u0103.
\nA\u0219a se face c\u0103 nu \u00een\u021belegem c\u0103 Emirul lui Macedonski din \u201eNoaptea de decemvrie” nu moare \u00een de\u0219ert doar pentru c\u0103 a vrut s\u0103-l \u00eenfrunte cu orgoliul omului de geniu, ci pentru c\u0103 nu a reu\u0219it s\u0103 se purifice p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Mesajul poemului s\u0103u este cu mult mai simplu dec\u00e2t pare: vor pl\u0103ti cu via\u021ba to\u021bi cei care \u00een drumul lor c\u0103tre un ideal nu se vor purifica, \u00een timp ce oamenii de r\u00e2nd vor tr\u0103i dup\u0103 principiul \u201eScopul scuz\u0103 mijloacele”, f\u0103r\u0103 a deveni mai puri, repet\u00e2nd la nesf\u00e2r\u0219it aceea\u0219i existen\u021b\u0103 anodin\u0103 \u0219i maculat\u0103 de toate mizeriile cotidiene.
\nPustiul te purific\u0103 pentru a te salva de la nimicnicie \u0219i pentru a te face demn de idealul c\u0103tre care aspiri.
\nStarea de rena\u0219tere devine astfel o \u0219ans\u0103 unic\u0103 doar pentru cei care accept\u0103 supremul sacrificiu al sinelui empiric \u00een favoarea celui ideal.<\/p>\n


\nMINUNI ILUZORII<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 opt ani de via\u021b\u0103 ca opt trepte care ne-au cobor\u00e2t de la extaz la agonie, nimic din ce ni se p\u0103rea odat\u0103 imposibil nu a mai r\u0103mas s\u0103 ni se \u00eent\u00e2mple. Peste tot d\u0103inuie ca o p\u00e2nz\u0103 cernit\u0103 starea de contempla\u021bie placid\u0103 a unor oameni care tot mai cred c\u0103 mai au ceva de a\u0219teptat, c\u0103 CEVA, un miracol, o minune ne\u0219tiut\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple de la o zi la alta \u0219i s\u0103 scoat\u0103 lumea la liman.
\nDincolo de fa\u021badele tot mai somptuoase ale sediilor de partid \u0219i de stat (cum se spunea odat\u0103), dincolo de parbrizele fumurii ale limuzinelor luxoase, dincolo de lentilele montate \u00een str\u0103lucitoare rame de aur, dincolo de ecranele multicolore ale televizoarelor, cei care ne privesc trec\u00e2nd obosi\u021bi pe strad\u0103 cu saco\u0219ele goale par s\u0103-\u0219i pun\u0103 acelea\u0219i stupide \u00eentreb\u0103ri vechi de c\u00e2nd lumea. Ce se pl\u0103te\u0219te \u0219i ce nu? Ce se vinde \u0219i ce nu-i de v\u00e2nzare? Ce se cump\u0103r\u0103 \u0219i ce nu cump\u0103r\u0103 nimeni? At\u00e2t \u0219i nimic mai mult!
\nR\u0103spunsurile \u0219i le dau tot ei, uni\u021bi c\u00e2nd \u00ee\u0219i construiesc vilele, c\u00e2nd \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 pe nimic \u00eentreprinderi falimentate cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 sau v\u00e2nd celor mul\u021bi la pre\u021buri astronomice m\u0103rfuri fabricate \u00een acelea\u0219i \u00eentreprinderi p\u00e2n\u0103 mai ieri \u201eo gr\u0103mad\u0103 de fiare vechi.” Dup\u0103 care vin la Cr\u0103ciun s\u0103 le ofere daruri unor copii nec\u0103ji\u021bi care, ca s\u0103 le merite, au trebuit s\u0103 rabde de foame \u00een mizerie un an \u00eentreg.
\nPentru a explica toate aceste \u201eminuni\u201d ale a\u0219a-zisei economii de pia\u021b\u0103 de la noi, s-au inventat o groaz\u0103 de sintagme savurate zilnic la microfon ca pe ni\u0219te remedii universale: infla\u021bie, reform\u0103, restructurare, raportul leu- dolar, accize etc.
\n\u00cen aceste condi\u021bii, pentru a nu mai silui \u00een continuare bietul nostru leu, ar fi mai simplu s\u0103 adopt\u0103m dolarul moned\u0103 na\u021bional\u0103, c\u0103 tot nu mai are voie Banca Na\u021bional\u0103, dup\u0103 noua lege, s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 moned\u0103.
\n\u0218i ca s\u0103 rezolv\u0103m \u0219i toate celelalte probleme legate de minorit\u0103\u021bi \u0219i teritorii \u00een disput\u0103, am putea cere s\u0103 devenim unul dintre statele componente ale S.U.A. \u00cen acest fel am deveni imediat \u0219i membri NATO, am intra \u0219i \u00een Uniunea European\u0103, ba chiar am putea adopta \u0219i legile lor, elimin\u00e2nd din start toate cheltuielile pe care le facem acum cu un Parlament de decor.
\nIar Guvernul \u0219i-ar g\u0103si timp astfel s\u0103 se ocupe \u0219i de cet\u0103\u021benii care l-au votat \u0219i n-ar mai pierde vremea inutil cu nenum\u0103ratele deplas\u0103ri peste Ocean sau prin capitalele occidentale. \u0218i nici FMI-ul \u0219i Banca Mondial\u0103 nu ne-ar mai face necazuri. Asta reform\u0103! Un adev\u0103rat miracol!
\nCe ne facem, \u00eens\u0103, cu eternul Caragiale care pretindea pe la 1894 c\u0103 odat\u0103 Alexandru Ioan Cuza ar fi spus: \u201eReforma trece, n\u0103ravurile r\u0103m\u00e2n\u201d!<\/p>\n


\nPSEUDOCIVILIZA\u021aIA<\/strong><\/p>\n

Cele mai mari catastrofe \u00een via\u021ba unui om sunt averea \u0219i puterea. Ele te oblig\u0103 prin \u00eens\u0103\u0219i natura lor s\u0103-\u021bi croie\u0219ti drumul \u00een via\u021b\u0103 dup\u0103 principii str\u0103ine de adev\u0103ratele idealuri care ar trebui s\u0103 ne lumineze existen\u021ba.
\n\u00cen fascinantul spectacol al lumii to\u021bi marii ilumina\u021bi pe care-i cunoa\u0219tem (cu siguran\u021b\u0103 au fost \u0219i al\u021bii pe care nici m\u0103car nu-i b\u0103nuim), Isus, Budha, Mahomed, s-au str\u0103duit toat\u0103 via\u021ba lor p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar simpli oameni. Este imposibil s\u0103 ni-i \u00eenchipuim altfel. Un Iisus bogat precum Onasis sau autoritar asemenea unui \u0219ef de stat – superputere din zilele noastre, devine un nonsens.
\nAdev\u0103rata putere \u0219i toat\u0103 bog\u0103\u021bia noastr\u0103 stau, de\u0219i nu ne vine s\u0103 credem, \u00een via\u021ba noastr\u0103 a\u0219a cum e ea zi de zi \u0219i noapte de noapte, \u00een succesiunea simpl\u0103 a bucuriilor \u0219i triste\u021bilor, a nostalgiilor \u0219i furiilor, a prieteniilor \u0219i du\u0219m\u0103niilor, a viselor \u0219i cruzimilor zilnice de care niciodat\u0103 nici un om nu a fost scutit \u00een existen\u021ba sa, oric\u00e2t de lung\u0103 sau scurt\u0103 a fost ea.
\nA fi bogat \u0219i puternic \u00eenseamn\u0103 a fi tu \u00eensu\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd te confrun\u021bi cu moartea (\u0219i ea o banal\u0103 component\u0103 a vie\u021bii fiec\u0103ruia) s-o po\u021bi privi senin \u00een fa\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eencr\u00e2ncenare \u0219i zbatere inutil\u0103, cu g\u00e2ndul la bog\u0103\u021bia sau puterea pe care le la\u0219i \u00een urm\u0103.
\nA\u0219a, cel pu\u021bin, ar trebui s\u0103 fie. \u00een realitate, democra\u021bia lumii de azi ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nu exi\u0219ti dac\u0103 nu ai \u0219i nu reprezin\u021bi nimic dac\u0103 nu comanzi altora. E o lume a obiectelor c\u00e2t mai scumpe \u0219i a titlurilor personale c\u00e2t mai pompoase. Dup\u0103 dou\u0103 mii de ani de a\u0219a-zisa evolu\u021bie aici am ajuns: s\u0103 trecem indiferen\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 copii \u0219i b\u0103tr\u00e2ni dispera\u021bi de mizerie \u0219i foame, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne intereseze dec\u00e2t propria noastr\u0103 bun\u0103stare, \u0219i eventual, un scaun c\u00e2t mai bine capitonat cu titluri evident eligibile: director, primar, prefect, deputat, senator, doctor honoris causa sau m\u0103car \u0219ef de raion la un magazin central.
\n\u0218i toate astea \u00een numele civiliza\u021biei!
\nCare civiliza\u021bie? A cui civiliza\u021bie?
\nP\u0103i, a celor care de dou\u0103 mii de ani ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 ne omor\u00e2m sistematic \u00eentre noi pentru ca ei s\u0103 devin\u0103 \u0219i mai boga\u021bi, \u0219i mai puternici dec\u00e2t erau \u00eenainte. Dup\u0103 care este musai necesar, vorba unui secretar BOB de alt\u0103dat\u0103, s\u0103 le ridic\u0103m \u0219i o statuie la care s\u0103-i pl\u00e2ngem p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi \u0219i noi, \u0219i copiii no\u0219tri.
\nNiciodat\u0103 at\u00e2t de pu\u021bini nu au devenit at\u00e2t de boga\u021bi \u0219i puternici \u00eentr-un timp at\u00e2t de scurt prin votul at\u00e2tor s\u0103raci plini de at\u00e2tea speran\u021be de\u0219arte.
\nSpre ru\u0219inea lor \u0219i ocara celor mul\u021bi care i-au votat cu ochii \u00eenchi\u0219i!<\/p>\n


\nSUFLET DE S\u0102RB\u0102TOARE<\/strong><\/p>\n

Suceava anilor \u201970 \u00eensemna \u00eenainte de toate mul\u021bimea vesel\u0103 a studen\u021bimii sale. \u00cen scurtele \u0219i melancolicele toamne bucovinene, pe care le va fi str\u0103b\u0103tut c\u00e2ndva \u0219i figura oache\u0219\u0103 dominat\u0103 de ochii mari ai lui Eminescu, studen\u021bii suceveni se re\u00eent\u00e2lneau an de an \u00een aceea\u0219i atmosfer\u0103 generatoare de sentimentele unei v\u00e2rste irepetabile. Iubiri \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite sau nu, vise, nostalgii, triste\u021bi \u0219i bucurii, invidii, emo\u021biile examenelor, lini\u0219tea de catifea din sala de lectur\u0103 a bibliotecii, toate acele tr\u0103iri secrete care dau farmec vie\u021bii de student pluteau inefabil pe s\u0103lile Institutului, \u00eembog\u0103\u021bindu-ne via\u021ba clip\u0103 de clip\u0103, f\u0103r\u0103 ca vreunul dintre noi, cei de atunci, s\u0103 ne fi dat seama de miracolul pe care-1 tr\u0103iam plini de voluptatea tinere\u021bii.
\nAbia dup\u0103 ce deceniile \u0219i-au a\u0219ternut praful lor stelar peste inimile noastre, \u00eempietrite de cotidianul crispat al unei existen\u021be de cele mai multe ori absurde, c\u00e2nd \u00een zorii cenu\u0219ii ai unei ierni blestemate priveam pierdut \u00een holul Institutului chipul de cear\u0103 al domnului profesor Mihail Iordache, amintirile vie\u021bii de student au \u00eenflorit deodat\u0103 dintr-o memorie siluit\u0103 de regretul de a fi uitat uneori de ea pe drumul \u00eentortocheat al vie\u021bii.
\n\u0218i, \u00een timp ce una dintre ultimele sale studente pl\u00e2ngea al\u0103turi, explic\u00e2ndu-mi printre suspine: \u201eNe-a l\u0103sat tocmai acum, \u00een ultimul an, c\u00e2nd aveam mai mult\u0103 nevoie de dumnealui…\u201d, cu lacrimi \u00een ochi l-am rev\u0103zut \u00een minte elegant, cu privirea sa deschis\u0103, \u00een care \u00eentotdeauna mi se p\u0103rea c\u0103 \u00eentrev\u0103d o sclipire vesel\u0103, semn al inteligen\u021bei sale superioare, dar \u0219i al unui sentiment cald, acaparator, care te \u00eenv\u0103luia ocrotitor c\u00e2nd \u00ee\u021bi vorbea, d\u00e2ndu-\u021bi impresia aproape concret\u0103 c\u0103 nimeni \u0219i nimic nu te mai putea amenin\u021ba \u00een acele clipe.
\n\u00cei recuno\u0219teai silueta de departe dup\u0103 mersul s\u0103u relaxat, plin de o anumit\u0103 distinc\u021bie care emana din fiecare gest, din fiecare cuv\u00e2nt al s\u0103u, indiferent c\u0103 se afla la catedr\u0103 sau se oprea pe culoare pentru a schimba o vorb\u0103 cu cineva.
\nMai ales \u00een lungile seri de cenaclu, c\u00e2nd ne recita cu vocea sa cald\u0103, cu un anume fel de a rotunji aristocratic verbele unei poezii, sim\u021beam cu to\u021bii ca-i apar\u021binem \u00eentrutotul. Acela era momentul c\u00e2nd \u00een\u021belegeam cel mai bine c\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 fii un bun profesor, trebuie s\u0103-\u021bi \u00eenve\u021bi discipolul nu numai ce \u0219tii, nu numai ce po\u021bi, ci, mai ales, ce e\u0219ti.
\nC\u00e2nd, \u00eentr-o zi de toamn\u0103, ne-a st\u00e2rnit entuziasmul pentru o idee, a\u0219a cum f\u0103cea de obicei, am reprodus pe pere\u021bii clubului studen\u021besc, cu frunzele de aur ale acelei toamne, silueta Cet\u0103\u021bii lui \u0218tefan cel Mare, a obcinelor bucovinene, transform\u00e2nd totul \u00eentr-un decor de basm. Timp de un an de zile acolo au r\u0103sunat ecouri lirice de neuitat, vocea sa calm\u0103, cu accente inimitabile, cea a b\u0103tr\u00e2nului George Sidorovici (B\u0103dia Sidorovici, cum \u00eei spuneam to\u021bi) vorbind despre copilul \u0219i adolescentul Nicolae Labi\u0219, dar \u0219i at\u00e2tea alte minunate instantanee sensibile, r\u0103t\u0103cite ast\u0103zi pentru totdeauna \u00een umbra nedreapt\u0103 a trecutului.
\nDe fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ap\u0103rea un nou num\u0103r al revistei \u201eStudium”, alergam cu el la domnul profesor Mihail Iordache. Numai dup\u0103 ce \u00eel vedeam pe d\u00e2nsul r\u0103sfoind bucuros paginile revistei, unde s-a tip\u0103rit odat\u0103 \u0219i un extraordinar text ce-i apar\u021binea, \u201eArheologie”, sim\u021beam \u0219i eu bucuria deplin\u0103 a unei noi reu\u0219ite. Era un moment de suflet, al unui suflet de s\u0103rb\u0103toare.
\nL-am rev\u0103zut de-a lungul anilor de mai multe ori. C\u00e2nd \u0219i-a tip\u0103rit cartea despre Adrian Maniu la editura \u201eJunimea\u201d \u00een 1979, mi-a m\u0103rturisit c\u0103 i s-a mai scos din textul lucr\u0103rii de doctorat, dar c\u0103 e bine \u0219i a\u0219a – acela\u0219i bl\u00e2nd repro\u0219 adresat nim\u0103nui… Sufletul s\u0103u nu suporta r\u0103zvr\u0103tirea brutal\u0103, violen\u021ba de doi bani cu care \u00een acele vremuri al\u021bii \u00ee\u0219i construiau carierele pe nisipuri mi\u0219c\u0103toare.
\n\u00cen ultima toamn\u0103 a vie\u021bii sale l-am vizitat acas\u0103. \u00cemi ajunseser\u0103 la urechi zvonuri negre. M-am gr\u0103bit s\u0103 ajung la Suceava \u0219i s\u0103 urc \u00een tromb\u0103 sc\u0103rile p\u00e2n\u0103 la etajul al doilea: era acolo, la fel de calm, eman\u00e2nd aceea\u0219i lini\u0219te interioar\u0103 \u00een singur\u0103tatea sa olimpian\u0103, sigur de sine \u00eentr-o lume at\u00e2t de efemer\u0103.
\n\u00cen noaptea de revelion i-am dat telefon pentru a-i ura via\u021b\u0103 lung\u0103. De\u0219i \u00eei auzeam vocea, de\u0219i vorbeam c\u00e2t puteam de tare \u00een receptor, nu m\u0103 auzea. Nu \u0219tiam c\u0103 \u00eei auzeam vocea pentru ultima oar\u0103. Am crezut atunci c\u0103 de vin\u0103 era am\u0103r\u00e2ta re\u021bea telefonic\u0103 a acelor timpuri; acum \u0219tiu c\u0103 \u00eentre noi se a\u0219ezase deja zidul invizibil al acelei interdic\u021bii sacre care ne desparte de cei dragi, cu sau f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103, o dat\u0103 pentru totdeauna.
\nUneori, c\u00e2nd le vorbesc la clas\u0103 elevilor mei, adolescen\u021bii de ast\u0103zi, g\u00e2ndul m\u0103 poart\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau la Domnul Iordache. Este momentul \u00een care realizez ca prin vis c\u0103 \u00een fiecare dintre noi, fo\u0219tii s\u0103i studen\u021bi, tr\u0103ie\u0219te \u0219i azi ceva din spiritul \u0219i sufletul s\u0103u minunat, c\u0103 acel ceva face parte pentru totdeauna din fiin\u021ba noastr\u0103, ca o pecete de aur a unei altfel de nemurire. \u00cen ciuda lacrimilor \u00eenghe\u021bate de pe obrajii no\u0219tri din acea siberian\u0103 zi de 24 ianuarie, c\u00e2nd ne-am desp\u0103r\u021bit definitiv de d\u00e2nsul.
\nSau tocmai de aceea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

PUTEREA Oamenii de pretutindeni au creat \u0219i sus\u021binut din vremuri imemoriale ideea de PUTERE. De cum ne na\u0219tem \u0219i facem<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11724"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11724"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11724\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11725,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11724\/revisions\/11725"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}