{"id":11709,"date":"2020-10-31T00:45:46","date_gmt":"2020-10-30T21:45:46","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11709"},"modified":"2020-10-31T00:45:46","modified_gmt":"2020-10-30T21:45:46","slug":"spatii-culturale-nr-67-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11709","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 67 (5)"},"content":{"rendered":"

Florentina Loredana DALIAN<\/strong>
\n\"\"

Premiul revistei \u201eSpa\u021bii Culturale\u201d<\/strong><\/p>\n

Gustul tuturor lucrurilor este ireversibil legat de cel al\u0103turi de care le gu\u015fti.
\nUneori, a\u0219tept\u0103rile ne sunt mai grele ca plumbul.
\nNunta e o stare de spirit, ori nu e deloc.
\nDintre toate tr\u0103d\u0103rile omenirii, cel mai tare dor acelea pe care le am s\u0103v\u00e2r\u015fit.
\nSunt drumuri pe care mergi o singur\u0103 dat\u0103, dar amintirea lor te b\u00e2ntuie toat\u0103 via\u0163a.
\nOamenii n-au schimbat nimic \u00een afar\u0103 de armele cu care se omoar\u0103.
\nMarile decizii le lu\u0103m doar \u00een g\u00e2nd.
\nSingura cosmetical\u0103 care d\u0103 rezultate e fericirea.
\nIubirea e ca o transformare chimic\u0103 ireversibil\u0103. \u00centr-o astfel de reac\u0163ie, dou\u0103 substan\u0163e se contopesc
\nNici \u015fansa de-a oferi nu-\u0163i este permis\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit.
\nC\u00e2nd vrei s\u0103 afli c\u00e2t e\u015fti de \u00eendr\u0103gostit de cineva, \u00eentreab\u0103-te cum ai trece Dun\u0103rea al\u0103turi de el: pe o saltea dezumflat\u0103, \u00eentr-o barc\u0103 cu v\u00e2sle sau pe un port-avion.
\nSOS. Save our souls! De ce nu our bodies? Interesant cum, rezult\u00e2nd o a treia. Reac\u0163ia de disociere, \u00een sens invers, nu mai poate avea loc.
\nSufletul se regenereaz\u0103 mult mai greu dec\u00e2t \u0163esuturile.
\nPesemne Dumnezeu are un profund sim\u021b al umorului, de vreme ce ne-a pl\u0103m\u0103dit pe noi \u0219i ne mai \u0219i suport\u0103.
\nUneori \u00eemi pare c\u0103 arta-i un monstru, de vreme ce te face s\u0103 suferi dup\u0103 oameni pe care nu i-ai cunoscut.
\nDe la plecarea lui Iuda de la Cin\u0103, \u00eencoace, nicio tr\u0103dare nu mai cutremur\u0103 \u00eentreg universul.
\n\u00cen orice desp\u0103r\u0163ire nedorit\u0103, am fost copilul care a\u015fteapt\u0103 cu sufletul la geam.
\nUneori, plec\u0103rile-s mai crude ca moartea. Fiindc\u0103 plec\u0103rile poart\u0103-n ele durerea unei posibile reveniri niciodat\u0103-nt\u00e2mplate.
\nMaica Domnului f\u0103r\u0103 Prunc pare \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it\u0103, lipsit\u0103 de o anume lumin\u0103. La fel, orice maic\u0103 f\u0103r\u0103 prunc.
\nOmenirea are o singur\u0103 problem\u0103 major\u0103 \u2013 lipsa iubirii. Restul sunt consecin\u0163e.
\nO poart\u0103 \u00eentredeschis\u0103 e o cruzime. O la\u015fitate a celor care n-au curajul s\u0103 \u0163i-o tr\u00e2nteasc\u0103 \u00een nas. Nici s-o lase deschis\u0103.
\nFotografia nu e dec\u00e2t nevoia noastr\u0103 de reprezentare material\u0103 a ceea ce, de fapt, nu poate fi reprezentat.
\nAm \u00eenlocuit lumina taboric\u0103 cu aceea electric\u0103, \u0219i ni se pare c-ar trebui s\u0103 fim ferici\u0163i.
\n\u00centre a r\u0103m\u00e2ne \u015fi a pleca, uneori nu-i dec\u00e2t o durere de-o via\u0163\u0103.
\n\u00centre curajul de-a face o alegere proast\u0103 \u015fi la\u015fitatea de a nu alege \u2013 omul mim\u00e2nd neputin\u0163a.
\nSingur\u0103tatea cuiva e un templu \u00een care se intr\u0103 \u00een genunchi. Sau o fort\u0103rea\u0163\u0103 care se ia cu asalt.
\nPesemne \u0219i \u00een via\u021b\u0103 vine o vreme c\u00e2nd te sim\u021bi ca un c\u0103l\u0103tor singur \u00eentr-o gar\u0103.
\nUneori, iluzia unei vie\u021bi frumoase te desparte de via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i.
\nA\u015fa ne alerg\u0103m visele toat\u0103 via\u0163a: ca un c\u00e2ine legat de c\u0103ru\u0163\u0103 cu un lan\u0163 prea scurt.
\n\u00centotdeauna, c\u00e2nd ne cuprinde frica, \u00eel scoatem din ecua\u0163ie pe Dumnezeu.
\nCu fiecare plecare, fie \u0219i de scurt\u0103 durat\u0103, sufletul se face ca albia secat\u0103 a unui r\u00e2u.
\nSunt zile c\u00e2nd via\u021ba-i mai trist\u0103 dec\u00e2t o sal\u0103 de teatru dup\u0103 ce spectatorii au plecat.
\nS\u0103rman\u0103 omenire! At\u00e2ta \u015ftiin\u0163\u0103 nu te ajut\u0103, c\u00e2nd faci disec\u0163ii pe inim\u0103, s\u0103-i afli dorurile.
\nAt\u00e2t de pu\u021bine clipe frumoase ne trec prin via\u021b\u0103, ca trenuri zorite prin g\u0103ri.
\nUn s\u0103rut e o poart\u0103. O poart\u0103 dincolo de care nu mai e\u0219ti la fel.
\nTe r\u0103stignim, Doamne, vai! zilnic, dar nu ni-i de-ajuns.
\nCompozitorul e poetul care \u0219i-a pierdut cuvintele, pictorul care \u0219i-a pierdut culorile, omul care \u0219i-a uitat rug\u0103ciunea.
\nCa unele boli, exist\u0103 \u0219i iubiri incurabile.
\nMentalitate de maidanez: c\u00e2nd tr\u0103ie\u015fti pe drumuri, nu-\u0163i permi\u0163i luxul ata\u015famentelor.
\nDin singur\u0103tate nu se iese pe u\u015fa din dos.
\nSunt visuri pe care ni le f\u0103urim, \u0219tiind dinainte c\u0103 le vom juca \u00een picioare.
\nS-au \u00eent\u00e2mplat multe r\u0103stigniri, dar Una singur\u0103 ne-a r\u0103mas.
\nPoe\u021bii separ\u0103 neghina lumii de gr\u00e2u, cu aerul c\u0103 separ\u0103 aurul de steril.
\nSunt \u015fi eroi ai niciunei lupte, ai niciunui r\u0103zboi, care nu-\u015fi las\u0103 membrele, capetele, trupurile pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Dar care-\u015fi las\u0103 inima \u00eentr-o alt\u0103 inim\u0103.
\nCe sens are s\u0103 p\u0103ze\u0219ti o ruin\u0103 cu lac\u0103t?
\nNu putem for\u021ba limitele altora, f\u0103r\u0103 s\u0103 le test\u0103m pe noi \u00een\u0219ine.
\nDac\u0103 tot e s\u0103-\u021bi faci via\u021ba o ruin\u0103, ai grij\u0103 s\u0103 fie una de lux!
\nGalben \u2013 culoarea toamnei \u0219i-a \u00eent\u00e2lnirilor t\u00e2rzii.
\nNu \u0219tiu care dintre t\u00e2lhari sunt, \u00eemi place s\u0103 cred, c\u00e2nd privesc \u00een oglind\u0103, c-a\u0219 fi cel din dreapta. Dar \u00een oglind\u0103 lucrurile se v\u0103d pe dos.
\nExist\u0103 \u0219i un pl\u00e2ns al fericirilor, nu doar al p\u0103catelor.
\nAceea\u0219i \u00eentrebare mereu: Ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 Iuda r\u0103m\u00e2nea, atunci, la Cin\u0103?
\nExist\u0103 \u015fi un contratimp al rat\u0103rii.
\nRegimurile totalitare fac din oameni ni\u015fte umbre numai bune de jucat \u00een picioare.
\nArtistul are arderile accelerate, pentru c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een dou\u0103 lumi care prea rar se intersecteaz\u0103.
\nSuntem at\u00e2t de stupizi, uneori. Ne leg\u0103m de lucrurile exterioare, \u00een speran\u0163a c\u0103 ne vor face ferici\u0163i. \u015ei pentru c\u0103 tot nu suntem, d\u0103m vina pe acestea.
\nS\u0103r\u0103cia e cea mai bun\u0103 \u015fcoal\u0103 a smereniei, dar \u015fi cel mai mare du\u015fman al demnit\u0103\u0163ii umane.
\nE u\u0219or s\u0103 fii omenos \u00een vreme de pace. Adev\u0103rata omenie se testeaz\u0103 \u00een r\u0103zboi, \u00een lupta cu inamicul, cu lipsurile, cu v\u0103lm\u0103\u0219agul din con\u0219tiin\u021ba ta.
\nCele mai frumoase tr\u0103iri se \u00eempr\u0103\u015ftie ca puful p\u0103p\u0103diilor, ca roua dimine\u0163ii.
\nSunt oameni-copaci, care prind r\u0103d\u0103cini \u00een inim\u0103 \u0219i nu-i uragan s\u0103-i poat\u0103 smulge.
\n\u00cen lume se-nt\u00e2mpl\u0103 dureri la care absent\u0103m nemotivat.
\nNe-a cerut \u0219i nou\u0103, odat\u0103, Iisus ap\u0103 (c\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2lnit cu samarineanca, la f\u00e2nt\u00e2na lui Iacov). Noi i-am dat o\u021bet, i-am servit o Golgot\u0103 \u0219i-o coroan\u0103 de spini.
\nEu \u2013 crucea o port la g\u00e2t. Mi se pare mult mai rezonabil.<\/p>\n


\nFAPTE CULTURALE<\/strong><\/p>\n

Pe 1 noiembrie 2019 a debutat \u00een Bac\u0103u prima edi\u021bie a manifest\u0103rii \u201eToamna bacovian\u0103 a scriitorilor\u201d. Evenimentul s-a desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 1-2 noiembrie 2019 \u0219i a fost realizat de Consiliul Jude\u021bean Bac\u0103u \u00een colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia – filiala Bac\u0103u. Proiectul \u0219i-a propus s\u0103 men\u0163in\u0103 vii \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ii valorile incontestabile ale liricii bacoviene \u0219i contemporane reunind oameni de cultur\u0103, scriitori din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, membri ai Filialei Bac\u0103u a USR, profesori universitari, critici de art\u0103 \u0219i tinere talente literare din jude\u0163ul Bac\u0103u.
\nDin programul manifest\u0103rii:<\/p>\n

Vineri, 1 noiembrie 2019
\n14.00: Lansare de carte, reviste, discu\u021bii \u0219i opinii despre
\n c\u0103r\u021bile \u0219i revistele prezentate;
\n17.00: Recital de poezie la statuia poetului George Bacovia
\n18.00: Festivitatea de decernare a premiilor USR Filiala Bac\u0103u <\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 02 noiembrie 2019
\n10.00: Colocviul cu tema \u201ePercep\u021bia poetului George Bacovia \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i cultura european\u0103\u201d \u2013 opinii, direc\u021bii, perspective.
\nLocul de desf\u0103\u0219urare a evenimentelor: Sala Mare a Consiliului Jude\u021bean Bac\u0103u.<\/p>\n

Dintre obiectivele proiectului \u201eToamna bacovian\u0103 a scriitorilor\u201d amintim:
\n– Cunoa\u0219terea \u0219i promovarea scriitorilor, membri ai Filialei Bac\u0103u, \u00een revistele de specialitate din jude\u021b \u0219i din \u021bar\u0103;
\n– Identificarea \u015fi promovarea celor mai buni tineri creatori de poezie, proz\u0103, teatru \u015fi critic\u0103 literar\u0103;
\n– Promovarea \u015fi diseminarea rezultatelor activit\u0103\u0163ii creative a invita\u0163ilor, participan\u0163i la \u00eent\u00e2lnirile din cadrul colocviilor dedicate operei bacoviene\/ tematicii legate de evolu\u021bia poeziei, prozei, criticii literare contemporane;
\n– \u00cent\u0103rirea colabor\u0103rii dintre institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi cultur\u0103.<\/p>\n

Premierea scriitorilor de c\u0103tre Filiala Bac\u0103u a USR. <\/p>\n

Juriul care a evaluat \u0219i decis premiile a fost format din: Dan Bogdan Hanu, pre\u0219edinte \u0219i membrii: Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Mioara Bahna, Cristina \u0218tefan, Emilian Marcu.
\nS-au acordat urm\u0103toarele premii:<\/p>\n

-Premiul OPERA OMNIA \u2013 OVIDIU GENARU
\n– Premiul CARTEA ANULUI 2018 \u2013 PETRE ISACHI- \u201eDocufic\u021biuni critice\u201d vol, I -IV.
\n-Premiul CARTEA ANULUI 2019 – ION FERCU \u2013 \u201ePrin subteranele dostoievskiene\u201d
\nDou\u0103sprezece premii: CARTEA LUNII: MARIA CU\u0218NIR, NICOLAE POGONARU, DOINA CERNICA, NICOLAI T\u0102ICU\u021aU, GHEORGHE IORGA, ADRIAN BOTEZ, VASILE PROCA, GRIGORE CODRESCU, GHEORGHE ANDREI NEAGU, \u0218TEFAN MUNTEANU, ALEXANDRU DUMITRU, CALISTRAT COSTIN.
\n– Premiul special pentru cronic\u0103 literar\u0103: IOAN CULI\u021a\u0102 U\u0218URELU
\n– Premiul special pentru poezie religioas\u0103: ION TUDOR IOVIAN
\nPremii IN MEMORIAM: SORINA MUNTEANU \u0218I DORU KALMUSKI
\nDezbaterea cu titlul \u201ePercep\u021bia poetului George Bacovia \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i cultura european\u0103” a fost sus\u021binut\u0103 de Mircea Colo\u0219enco, Adrian Dinu Rachieru, Liviu Chiscop, Valeria Manta T\u0103icu\u021bu, Florentin Popescu, Lucian Strochi, Doina Cernica \u0219i al\u021bii.<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN<\/strong><\/p>\n

Toamna bacovian\u0103 a scriitorilor<\/strong><\/p>\n

\u00cen cadrul evenimentului Toamna bacovian\u0103 a scriitorilor, edi\u021bia I, 2019, proiect sus\u021binut de Consiliul Jude\u021bean Bac\u0103u \u0219i Filiala Bac\u0103u a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, a avut loc Conferin\u021ba \u201ePercep\u021bia lui George Bacovia \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i cultura european\u0103\u201c. \u00cen c\u00e2teva discursuri, respectiv ale criticilor Adrian Dinu Rachieru \u0219i Liviu Chiscop, s-a detaliat \u0219i lucrarea Svetlanei Paleologu Mata, lansat\u0103 la acela\u0219i eveniment \u00een anul 2013. Volumul a fost prezentat \u0219i de Cristina \u0218tefan cu diverse ocazii la \u00eentrunirile cu scriitori. <\/p>\n

Svetlana PALEOLOGU MATTA: \u201eExisten\u0163a poetic\u0103 a lui Bacovia\u201d<\/strong><\/p>\n

Cartea ap\u0103rut\u0103 \u00een edi\u0163ia a doua la Editura Ateneul Scriitorilor, Bac\u0103u, 2013, sub \u00eengrijirea, prefa\u0163a \u015fi conceptul Luciei Olaru Nenati, este un eveniment editorial prezentat \u00een cadrul Toamnei bacoviene, editia a III- a, \u00een zilele dedicate poetului George Bacovia, 18-20 septembrie, 2013. Lansarea propriu-zis\u0103 a c\u0103r\u0163ii a avut loc la Casa Bacovia, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 literar\u0103, dat\u0103 fiind participarea unor scriitori de marc\u0103 din toat\u0103 \u0163ara, Radu C\u00e2rneci, Horia Zilieru, academician Vasile T\u0103r\u0103\u0163eanu, Lucia Olaru Nenati, Daniel Cristea Enache, av\u00e2nd drept gazde primitoare Filiala USR Bac\u0103u, pre\u015fedinte Calistrat Costin, Revista Plumb, director Ion Pr\u0103ji\u015fteanu, CJ Bac\u0103u prin Dumitru Br\u0103neanu, Centrul de Cultur\u0103 George Apostu, director, Geo Popa, profesori, elevi, un regiment \u00eentreg al culturii \u015fi al vie\u0163ii literare b\u0103c\u0103uane.
\nPornind de la structurarea volumului, titlul \u201eExisten\u0163a poetic\u0103 a lui Bacovia\u201d, apar\u0163ine lucr\u0103rii de doctorat a scriitoarei Svetlana Paleologu Matta, sus\u0163inut\u0103 \u00een anul 1955 \u015fi publicat\u0103 \u00een 1958, \u00een Elve\u0163ia, la P.G.Keller-Winterhur. Aceast\u0103 a doua edi\u0163ie, considerat\u0103 o carte complet\u0103, cuprinde ca atare nu numai teza de doctorat, ci \u015fi prefa\u0163a, ea \u00eens\u0103\u015fi o exegez\u0103 la lucrarea de doctorat, de c\u0103tre Lucia Olaru Nenati, comentarii critice, istoria reg\u0103sirii acestui volum, personalit\u0103\u0163ile care au f\u0103cut posibil\u0103 redarea lucr\u0103rii originale \u00een circuitul na\u0163ional ca valoare inestimabil\u0103 pentru literatura rom\u00e2n\u0103, un interviu realizat de Lucia Olaru Nenati cu scriitoarea, fotografii, pasaje din coresponden\u0163a cu scriitori rom\u00e2ni, p\u0103rta\u015fi la acest act de cultur\u0103.
\nPrefa\u0163a doamnei Olaru Nenati deschide volumul cu aplomb povestind parcursul plin de neprev\u0103zut al acestei c\u0103r\u0163i, scris\u0103 la Zurich, acum o jum\u0103tate de veac. F\u0103r\u0103 a fi difuzat\u0103 \u015fi promovat\u0103 firesc unei lucr\u0103ri de asemenea anvergur\u0103 a fost g\u0103sit\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de c\u0103tre un bun lector al literaturii rom\u00e2ne, Ioan Constantinescu, prieten cu criticul Constantin C\u0103lin, c\u0103ruia i-a parvenit astfel cartea \u015fi care a \u015fi publicat \u00een anul 1976, \u00een Rom\u00e2nia Literar\u0103, un articol cu titlul, \u201eO exegez\u0103 str\u0103in\u0103 despre Bacovia.\u201d
\nLucrarea \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een 16 capitole, trat\u00e2nd distinct problematica stilului \u015fi lirismului bacovian, cuprinde titlurile:
\nI O victim\u0103 a timpului s\u0103u\/ II Opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de burghezie\/ III Animus occidental – Anima moldoveneasc\u0103\/ IV Precipitatul existen\u0163ei\/ V Angoasa rom\u00e2neasc\u0103\/ VI Sentimentul timpului la Bacovia\/ VII Plictiseala\/ VIII Poezia cromatic\u0103\/ IX Destinul poetului\/ X Dispari\u0163ia\/ XI Murind ne\u00eencetat\/ XII Satanism\/ XIII Refuzul civiliza\u0163iei\/ XIV Fenomenul Bacovia\/ XV Verde crud\/ XVI Concluzii
\nCeea ce face nou aceasta lucrare a doamnei Paleologu Matta \u0163ine de definire original\u0103 a tr\u0103s\u0103turilor specifice scrisului bacovian, tr\u0103s\u0103turi comentate \u015fi analizate atent de marii exege\u0163i ai poetului. Originalitatea \u015fi for\u0163a comentariilor au o menire probabil urm\u0103rit\u0103 pas cu pas, aceea de a-l ancora pe Bacovia \u00een cultura occidental\u0103 a timpului s\u0103u, ca rezultat firesc al \u201cunei duble eredit\u0103\u0163i, a unei coabit\u0103ri \u00een care animus european se reune\u015fte cu anima ancestral\u0103, moldoveneasc\u0103.\u201d
\nPe tot parcursul lucr\u0103rii, termenii den\u015fi ai compara\u0163iei cu marii autori \u015fi filozofi contemporani poetului George Bacovia ilustreaz\u0103 inspirat estetica bacovian\u0103 \u015fi l\u0103ca\u015furile ideatice de unde provine.
\n\u00cen capitolul VI al c\u0103r\u0163ii, timpul, ca no\u0163iune filozofic\u0103 fundamental\u0103 este analizat la Bacovia pornind de la preceptele lui Bergson, Heidegger, Steiger, Ungaretti, un timp al maladiei \u015fi disocierii, care la Bacovia devine agonizant, tr\u0103it foarte lent \u00een angoas\u0103, concluzia scriitoarei fiind: \u201eCa \u015fi Proust, Bacovia are aceast\u0103 tehnic\u0103 nou\u0103 a descompunerii timpului \u2013 timp care este \u00eenfr\u00e2nt, condamnat \u2013 apropiindu-se de tipul omului modern\u201d \u015fi \u00ee\u015fi sus\u0163ine afirma\u0163ia cu versurile gr\u0103itoare: \u201e\u015ei toamna, \u015fi iarna\/ Coboar\u0103-am\u00e2ndou\u0103\/ \u015ei plou\u0103, \u015fi ninge\/ \u015ei ninge, \u015fi plou\u0103.\u201d
\nOriginalitatea \u00eencadr\u0103rilor poeziei lui George Bacovia const\u0103 la doamna Svetlana Paleologu Matta tocmai \u00een aflarea unui loc unic bacovian \u00een demersul poetic rom\u00e2nesc. Dac\u0103 \u00een critica tradi\u0163ional\u0103, Bacovia este considerat cel mai important reprezentant al simbolismului rom\u00e2nesc: \u201cDiscipol al lui Al. Macedonski, \u00een cenaclul c\u0103ruia s-a afirmat, Bacovia este exponentul cel mai str\u0103lucit al simbolismului rom\u00e2nesc, orientare ce urm\u0103rea \u2013 \u00een primele decade ale acestui secol \u2013 realitatea \u00eencadr\u0103rilor poeziei lui George Bacovia const\u0103 la primenirea cadrelor tradi\u0163ionale ale poeziei noastre, formarea unei noi sensibilit\u0103\u0163i poetice.\u201c – \u015etefan Augustin Doina\u015f, prefa\u0163a la Poezii de George Bacovia, Ed. Hyperion, 1992, iar critica interbelic\u0103 (E. Lovinescu, G. C\u0103linescu) l-a perceput pe Bacovia un simbolist al unor senza\u0163ii elementare a unui nihilism intelectual \u015fi estetic, scriitoarea Svetlana Paleologu Matta, \u00een acest context, cu doi ani \u00eenainte de moartea poetului, \u00een 1955, introduce termenul de fenomenul Bacovia, de o originalitate total\u0103 at\u00e2t prin stranietatea stilistic\u0103 bacovian\u0103, dar mai ales prin universalizarea poetului. \u201eBacovia recompune o lume dezorganizat\u0103, descompus\u0103 \u00eentr-un spectru de culori(…) Tonul pur liric se isc\u0103 tocmai din disperarea sa neagr\u0103 \u015fi incurabil\u0103. Mereu autentic, Bacovia ne marcheaz\u0103 \u015fi ne r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna foarte aproape.\u201d
\nA doua \u00eencadrare remarcabil\u0103 a poeticii lui Bacovia datorat\u0103 Svetlanei Paleologu Matta este una spa\u0163ial istoric\u0103, \u0163in\u00e2nd de occidentalitate cultural\u0103: „Bacovia este un occidental la gurile Dun\u0103rii”, argument\u00e2nd prin lipsa oric\u0103rei urme de balcanism sau de rustic \u00een lirismul bacovian. Temele \u015fi stilistica \u0163in de substan\u0163a citadin\u0103 a vremii \u2013 plictisitoarea provincie moldav\u0103, aerul bolnav, sordid, ploaia lipsind de vitalitate fiin\u0163e \u015fi g\u00e2ndiri. Dincolo de aceas\u0103 atmosfer\u0103 decadent\u0103 ubicuu, Bacovia a inspirat \u015fi expirat poetic Moldova acelui \u00eenceput de veac, o ratare a destinului istoric \u015fi cultural (a\u015fa cum a sus\u0163inut-o \u015fi Emil Cioran) tr\u0103ind cu con\u015ftiin\u0163a istoric\u0103 a timpului s\u0103u.
\nDe aceea \u201efenomenul Bacovia const\u0103 tocmai \u00een contemporaneitatea sa natural\u0103 cu occidentul, f\u0103r\u0103 decalaj\u201d. Dec\u0103derea, pierderea, suferin\u0163a acestei zone rom\u00e2ne\u015fti, atunci, la \u00eenceput de veac dou\u0103zeci, au fost str\u00e2ns legate de schimb\u0103rile istorice occidental europene \u015fi au f\u0103cut din Bacovia „strig\u0103tul de dispari\u0163ie al \u00eentregii Moldove” sus\u0163ine Svetlana Paleologu Matta cu versuri bacoviene: \u201e\u015ei stam \u00eempietrit…\u015fi de veacuri Cetatea p\u0103rea blestemat\u0103.\u201d
\nMai departe, aceast\u0103 a doua edi\u0163ie dup\u0103 aproape 60 de ani de la apari\u0163ia ei \u00een occident, include un interviu cu scriitoarea Svetlana Paleologu Matta, realizat de Lucia Olaru Nenati, precum \u015fi notele critice ale multor scriitori b\u0103c\u0103uani cu referin\u0163e certe la valoarea incomensurabil\u0103 a acestei lucr\u0103ri, fotografii, extrase de coresponden\u0163\u0103, un adev\u0103rat C.V. al volumului restituit.
\nIat\u0103 de ce g\u00e2ndesc, \u00een spirit de simplu cititor, la un condi\u0163ional istoric \u015fi implicit cronologic de termeni literari, \u00een alternativa descoperirii \u015fi intr\u0103rii \u00een circuitul didactic rom\u00e2nesc a acestei lucr\u0103ri, la timpul tip\u0103ririi ei. Ar mai fi scris dup\u0103 decenii Nicolae Manolescu, o defini\u0163ie, \u00een sf\u00e2r\u015fit corect\u0103, a poeticii bacoviene? Cred c\u0103 teoria \u015fi istoria literar\u0103, manualele \u015fcolare \u015fi exegezele dedicate, ar fi avut alt itinerar, Nicolae Manolescu ar fi spus mai devreme \u015fi mai definitiv \u00eencadrant c\u0103: \u201ePutem vorbi la Bacovia de un veritabil antisimbolism.(…) Bacovia este \u00eent\u00e2iul nostru antipoet antimodern.\u201d
\nLucia Olaru Nenati face prin acest volum complet trei mari fapte pentru teorie \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103: 1. restituie o lucrare de referin\u0163\u0103 \u00een critica literar\u0103 menit\u0103 unei \u00eencadr\u0103ri valorice corecte a poeticii bacoviene; 2. rea\u015faz\u0103 pozi\u0163ia stilistic\u0103 \u015fi de patrimoniu cultural pentru poetul George Bacovia \u00een istoria \u015fi estetica poeziei europene; 3. valorific\u0103 un scriitor \u015fi critic literar, dar, mai ales, pretigiul recunoa\u015fterii sale ca reper, Svetlana Paleologu Matta.
\n\u00cemi spunea doamna Olaru Nenani pe un site pe care ne-am bucurat \u00eempreun\u0103 \u2013 cu fotografii \u015fi comentarii de la evenimentul Toamnei bacoviene 2013 \u2013 de reu\u015fita d\u0103ruirii c\u0103r\u0163ii Existen\u0163a poetic\u0103 a lui Bacovia: – Eu am scris \u015fi am f\u0103cut tot ce am putut, l\u0103s\u00e2ndu-mi deoparte c\u0103r\u0163ile \u015fi proiectele mele proprii, \u015fi sunt bucuroas\u0103 c\u0103 am v\u0103zut cartea ap\u0103r\u00e2nd la o a doua edi\u0163ie, iar azi lumea poate afla astfel \u2013 \u015fi prin aportul d-lui Br\u0103neanu, care i-a \u00een\u0163eles primul valoarea \u015fi importan\u0163a \u2013 despre aceast\u0103 prim\u0103 superb\u0103 exegez\u0103 european\u0103 a doamnei Paleologu Matta despre Bacovia. Acum, datoria mediatiz\u0103rii nu mai cade \u00een sarcina mea, ci a criticii, presei \u015fi a publicului cultural care, iat\u0103, recepteaz\u0103 \u0219i apreciaz\u0103 realizarea acestei edi\u0163ii.
\n\u015ei \u00eei r\u0103spund cu apreciere: – Distins\u0103 doamn\u0103 Olaru Nenati, mai sunt cititori, mai sunt! \u015fi v\u0103 mul\u0163umesc din publicul cultural rom\u00e2nesc. <\/p>\n

(Cristina \u0218tefan, \u201e\u00censemn\u0103ri (ne)critice\u201d, vol III, 2019, ArtBook)<\/p>\n


\nHAIHUI PRIN EUROPA<\/strong><\/p>\n

Stan BREBENEL
\n\"\"

Zermatt \u015fi Matterhorn<\/strong><\/p>\n

Miercuri, 29 mai. O nou\u0103 zi, o nou\u0103 aventur\u0103. \u015ei tot \u00een Elve\u0163ia. De aceast\u0103 dat\u0103 mergem s\u0103 vedem cel mai impun\u0103tor v\u00e2rf din Alpii elve\u0163ieni: Matterhorn.
\n\"\"

Lucerna \u015fi Interlaken <\/p>\n

Plec\u0103m \u00een cea mai lung\u0103 \u015fi obositoare excursie din acest sejur, joi 30 mai. Trebuie s\u0103 realiza\u0163i c\u0103 unele dintre drumuri nu sunt autostr\u0103zi, c\u0103 traseele sunt prin Alpi cu diferen\u0163e mari de nivel, cu curbe \u00een plan orizontal \u015fi vertical, cu pr\u0103p\u0103stii c\u00e2nd pe o parte, c\u00e2nd pe alta a \u015foselei. \u015eoferii s-au \u00eentrecut \u00een a ne duce la destina\u0163ii \u00een deplin\u0103 siguran\u0163\u0103. \u00cens\u0103 o mic\u0103 team\u0103 a existat de fiecare dat\u0103. Deplasarea \u00eencepe mai devreme dec\u00e2t de obicei, cu o or\u0103, \u015fi parcurgem acela\u015fi traseu, prin Aosta \u015fi tunelul Grand Saint Bernard, p\u00e2n\u0103 la Montreux, pe care am mai mers. De aici, autostrada se \u00eendreapt\u0103 spre nord-nord-est, travers\u00e2nd Platoul Elve\u0163ian sau \u0163ara de mijloc, ce ocup\u0103 30 % din suprafa\u0163\u0103, cu o altitudine cuprins\u0103 \u00eentre 400 \u015fi 600 de metri. Acest platou este delimitat la nord de Mun\u0163ii Jura, iar la sud de Mun\u0163ii Alpi. Tot pe acest platou, la un moment dat, \u00eent\u00e2lnim cump\u0103na apelor, o linie de demarca\u0163ie \u00eentre bazinele fluviilor Rin \u015fi Ron. De la Montreux, autostrada trece pe l\u00e2ng\u0103 ora\u015fele Fribourg \u015fi Berna, capitala Confedera\u0163iei. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 la Berna aveam s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu c\u00e2teva mari propriet\u0103\u0163i ale celebrului produc\u0103tor de br\u00e2nzeturi Gruyere, suprafe\u0163e de p\u0103\u015funi, ferme pentru cre\u015fterea vacilor, abatoare, fabrici pentru produc\u0163ia utilajelor agricole \u015fi fabricile de br\u00e2nzeturi. Tot \u00een aceast\u0103 zon\u0103 aveam s\u0103 vedem \u201elocuin\u0163ele\u201d s\u0103pate \u00een malul \u00eenalt \u015fi abrupt al unui r\u00e2u ale troglodi\u0163ilor elve\u0163ieni, ace\u015fti oameni primitivi ai cavernelor care, surprinz\u0103tor se g\u0103sesc \u015fi \u00eentr-una dintre cele mai prospere \u0163\u0103ri ale lumii.
\n\"\"

Florentina Loredana DALIAN Premiul revistei \u201eSpa\u021bii Culturale\u201d Gustul tuturor lucrurilor este ireversibil legat de cel al\u0103turi de care le gu\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11709"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11709"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11709\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11717,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11709\/revisions\/11717"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}