{"id":11699,"date":"2020-10-30T15:21:16","date_gmt":"2020-10-30T12:21:16","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11699"},"modified":"2020-10-30T15:21:16","modified_gmt":"2020-10-30T12:21:16","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-5","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11699","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (5)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Dac\u0103 \u00eenainte de fatidicul an 1989 \u201e\u00eenghe\u021baser\u0103m” cu to\u021bii la propriu \u0219i la figurat sub pecetea unei ideologii care ne izolase de to\u021bi \u0219i de toate, imediat dup\u0103 aceea, \u00eencet- \u00eencet, ne-am \u00eenstr\u0103inat unii de al\u021bii, autoexil\u00e2ndu-ne de bun\u0103voie \u00een propriile ogr\u0103zi ori \u00eentr-un timp care ast\u0103zi li se pare multora mai bun dec\u00e2t cel \u00een care tr\u0103iesc acum.
\nNedezmin\u021bindu-\u0219i inteligen\u021ba nativ\u0103 \u0219i o anume intui\u021bie tipic\u0103 lor, rom\u00e2nii se conduc \u00een prezent dup\u0103 dou\u0103 ra\u021bionamente fundamentale pentru cei afla\u021bi \u00een situa\u021bii limit\u0103, de supravie\u021buire. Unul \u00eei apar\u021bine lui Sartre: \u201einfernul sunt ceilal\u021bi”, cel de-al doilea \u00eei apar\u021bine uruguayanului Fernando Ainsa, director al UNESCO: \u201e\u00eenainte de a dispera e bine s\u0103 speri\u201d. Izola\u021bi \u00een cazematele lor betonate, concepute dup\u0103 tipul unor caz\u0103rmi impersonale, prin canalele subterane sau prin s\u0103lile de a\u0219teptare din g\u0103ri, ei mai sper\u0103 \u00een acel \u00eenceput \u00een care \u0219i-au investit toate speran\u021bele \u0219i bunele inten\u021bii din acel bezmetic 1989, mascat \u0219i ast\u0103zi cu toat\u0103 grija de \u0219mechereala ieftin\u0103 a a\u0219a-zi\u0219ilor no\u0219tri anali\u0219ti politici, \u201ecump\u0103ra\u021bi” la kilogram, ori de slugile lor preaplecate dotate cu stilouri de aur, telefoane celulare, aparate de filmat de ultimul tip \u0219i sondaje m\u0103sluite de la un cap\u0103t la altul, ca s\u0103 le ias\u0103 stamba la cot celor care \u00eei pl\u0103tesc cu bani grei. \u00cen aceste condi\u021bii, ce diferen\u021be mai sunt \u00eentre minciunile proferate de ei \u0219i cele cu care ne ducea de nas Ceau\u0219escu de la un congres la altul? Niciuna. Ba chiar cele de ast\u0103zi, ca s\u0103 folosesc un termen la mod\u0103 \u0219i care le e foarte drag unora, par a fi considerate mult mai \u201eprofesionale”, pentru c\u0103 se aude c\u0103 minciuna de azi este mai bine pl\u0103tit\u0103 dec\u00e2t cea de ieri. Deh, olteanul era \u00een toate cele mult mai str\u00e2ns la pung\u0103. Ca oltenii!
\nDar pentru c\u0103 cel mai mare geniu din toate timpurile, Albert Einstein a spus odat\u0103 c\u0103 \u201eMai important\u0103 este imagina\u021bia dec\u00e2t cunoa\u0219terea\u201d, cuvinte ce nu pot fi puse la \u00eendoial\u0103 de vreme ce vin din partea celui care, practic, a reformat \u00eensu\u0219i viitorul omenirii, ce-ar fi s\u0103 ne \u00eenchipuim cum ar ar\u0103ta ast\u0103zi lumea noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 daca am \u00eentoarce pe dos tot ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de nou\u0103 ani \u00eencoace?
\nP\u0103i, dac\u0103 Ceau\u0219escu n-ar fi fost asasinat \u0219i ar fi fost trimis la plimbare cu activi\u0219tii \u0219i cu partidul lui cu tot, ast\u0103zi n-am fi considera\u021bi de Europa ni\u0219te criminali; dac\u0103 CAP-urile \u0219i canalele de iriga\u021bii n-ar fi fost distruse din temelii, ast\u0103zi am fi avut \u0219i noi ferme modernizate, competitive la nivel european, iar \u021b\u0103ranii nu s-ar pl\u00e2nge c\u0103 n-au cu ce-\u0219i lucra p\u0103m\u00e2ntul; dac\u0103 \u00eenc\u0103ier\u0103rile nu s-ar fi \u021binut lan\u021b la Bucure\u0219ti \u0219i minerii nu s-ar fi plimbat ca vod\u0103 prin lobod\u0103 dintr-un cap\u0103t \u00eentr-altul al \u021b\u0103rii, mul\u021bi n-ar zace acum \u00eengropa\u021bi sau invalizi pe via\u021b\u0103; dac\u0103 grani\u021bele \u021b\u0103rii n-ar fi stat deschise luni de zile, acum am \u0219ti \u0219i noi cine s-a jucat cu focul prin Rom\u00e2nia \u0219i cine sunt cei ce ne sufl\u0103 acum \u00een ceaf\u0103 de nu mai \u0219tim \u00eencotro s-o lu\u0103m (cu sau f\u0103r\u0103 lista lui Severin pe post de \u201eScrisoarea pierdut\u0103\u201d a iui nenea Iancu); dac\u0103 vestitele p\u0103r\u021bi sociale nu s-ar fi \u00eenapoiat tuturora sub pretextul nu \u0219tiu c\u0103ror principii inventate, \u00eentreprinderile rom\u00e2ne\u0219ti nu ar fi fost decapitalizate peste noapte, iar dac\u0103 , pe deasupra , nici demnitarii no\u0219tri \u201epreaiubi\u021bi” nu \u0219i-ar fi tr\u00e2ntit ni\u0219te super salarii care dep\u0103\u0219esc cu mult posibilit\u0103\u021bile bugetare
\nale \u021b\u0103rii, ast\u0103zi ar fi fost \u0219i ei ni\u0219te persoane foarte onorabile \u00een ochii aleg\u0103torilor lor, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoi\u021bi s\u0103 mearg\u0103 cu capul \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i s\u0103 lanseze toat\u0103 ziua-bun\u0103 ziua apeluri de tipul \u201eHai s\u0103 ne-mp\u0103c\u0103m!”
\nCine cu cine? \u0218i, mai ales, pentru ce? C\u00e2nd realitatea lor nu seam\u0103n\u0103 nici pe departe cu cea pe dos din imagina\u021bia am\u0103r\u00e2\u021bilor de rom\u00e2ni…<\/p>\n


\nFIRMA CONTEAZ\u0102<\/strong><\/p>\n

Marea minune a acestui secol, televiziunea, ne-a pus \u00eentr-una dintre duminicile trecute \u00een situa\u021bia de a suprapune, f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103, trei momente at\u00e2t de divergente unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt, \u00eenc\u00e2t ai putea crede c\u0103 Rom\u00e2nia de azi s-a transformat peste noapte \u00eentr-un imens spa\u021biu experimental, supus \u00een exclusivitate numai acelor uria\u0219e for\u021be centrifuge care au drept scop final dislocarea definitiv\u0103 \u0219i irevocabil\u0103 a tot ce mai st\u0103 \u00eenc\u0103, de bine, de r\u0103u, \u00een picioare.
\nLa Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, sub frumoase baldachine colorate, capii de frunte ai tuturor marilor biserici ale lumii afirmau \u00een toate limbile P\u0103m\u00e2ntului c\u0103 to\u021bi oamenii sunt egali \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu. De\u0219i pe fundalul din spatele s\u0103u st\u0103tea scris cu litere mari PEACE IS TE NAME OF THE GOD (PACEA ESTE NUMELE LUI DUMNEZEU), pacea \u00eensemn\u00e2nd \u00een interpretarea oric\u0103rei religii iubirea de oameni, \u00een discursul s\u0103u rostit dup\u0103 amiaza la Palului Parlamentului, domnul Emil Constantinescu, Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, nu s-a referit nicio clip\u0103 la cei mul\u021bi \u0219i nec\u0103ji\u021bi care, to\u021bi, zi de zi \u00ee\u0219i pun n\u0103dejdea \u0219i \u00een ajutorul venit din partea slujitorilor lui Dumnezeu pe P\u0103m\u00e2nt.
\nCa un f\u0103cut, pe un alt canal al TVR , o profesoar\u0103 de la \u0219coala nr.165 din Bucure\u0219ti prezenta \u00een acela\u0219i timp situa\u021bia copiilor miilor de refugia\u021bi str\u0103ini, toate col\u021burile lumii, stabili\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u0219i afla\u021bi \u00een prezent \u00eentr-o mizerie de nedescris. Printre ei \u0219i copilul unui medic al familiei regale din Iran, al c\u0103rui tat\u0103 a fost ucis chiar sub ochii lui – un b\u0103iat de o inteligen\u021b\u0103 rar\u0103, vorbind limba rom\u00e2n\u0103 mai bine dec\u00e2t mul\u021bi copii rom\u00e2ni de v\u00e2rsta lui.
\nPeste toate, \u00een cadrul grupajului de \u0219tiri ale serii ni se prezint\u0103 \u0219i ini\u021biativa unei profesoare din One\u0219ti, de a repartiza \u00een clasele celor mai bune cadre didactice pe elevii ai c\u0103ror p\u0103rin\u021bi au contribuit cu cei mul\u021bi bani la lucr\u0103rile de repara\u021bii din \u0219coal\u0103.
\nDac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul \u0219i ce mai \u0219tim fiecare dintre noi despre acele familii care nu-\u0219i mai trimit copiii la \u0219coal\u0103 de mult\u0103 vreme, pentru c\u0103 n-au cu ce s\u0103-i \u00eencal\u021be sau cu ce s\u0103 le cumpere rechizitele \u0219colare, constat\u0103m c\u0103 discrepan\u021ba dintre vorbe \u0219i fapte, inclusiv \u00een ce-i prive\u0219te pe cei care poart\u0103 \u00eentreaga r\u0103spundere pentru viitorul acestui neam \u0219i al acestei \u021b\u0103ri, a devenit de-a dreptul strident\u0103.
\nCe se va \u00eent\u00e2mpla cu elevii supradota\u021bi care s-au n\u0103scut cu ne\u0219ansa de a avea p\u0103rin\u021bi s\u0103r\u0103ci?
\nCe fel de speciali\u0219ti vor fi aceia care vor beneficia de o diplom\u0103 doar pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii lor au avut cu ce s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 studiile?
\nC\u00e2te regrete nu se vor acumula \u00een min\u021bile \u0219i inimile acestor dasc\u0103li care vor avea \u0219ansa de a \u00eent\u00e2lni elevi supradota\u021bi, dar dezavantaja\u021bi de starea material\u0103 a familiilor din care provin? \u0218i ce urm\u0103ri vor avea asupra propriului lor ideal profesional c\u00e2nd vor constata c\u0103 nu-i pot ajuta pe ace\u0219ti elevi \u00een niciun fel , c\u00e2nd vor vedea cu ochii lor cum zestrea de inteligen\u021b\u0103, cu care natura e at\u00e2t de zg\u00e2rcit\u0103, se va irosi inutil \u0219i iremediabil \u00een neantul mediocrit\u0103\u021bii?
\nDac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 to\u021bi oamenii sunt egali \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu, atunci \u0219ansa lor \u00een via\u021b\u0103 ar trebui s\u0103 depind\u0103 \u00een exclusivitate de vorbele \u0219i propriile fapte ale fiec\u0103ruia \u0219i nu de un nenorocit de teanc de bancnote.
\nSe pare, \u00eens\u0103, c\u0103, a\u0219a cum odat\u0103 ne sc\u0103l\u00e2mb\u0103iam \u00een limba rus\u0103 ca s\u0103 p\u0103rem mai comuni\u0219ti dec\u00e2t locatarii de la Kremlin, ast\u0103zi ne d\u0103m de ceasul mor\u021bii \u0219i, \u00een loc s\u0103 g\u0103sim solu\u021bii politice \u0219i economice realiste, similare celor din at\u00e2t de adulatul Occident, continu\u0103m s\u0103 ne sc\u0103l\u00e2mb\u0103m, de data asta \u00een limba englez\u0103, ca s\u0103 p\u0103rem mai capitali\u0219ti dec\u00e2t cei de la Casa Alb\u0103.
\nVorba lui Constantin T\u0103nase, s\u0103racul: \u201eFirma conteaz\u0103!\u201d<\/p>\n


\nPE CRUCE<\/strong><\/p>\n

De dou\u0103 mii de ani istoria r\u0103stignirii lui Isus Hristos continu\u0103 s\u0103 obsedeze miliarde de oameni.
\nConcret, momentul istoric s-a petrecut pe Dealul C\u0103p\u0103\u021b\u00e2nii, al \u021aestei sau Golgota, cum se numea \u00een evreie\u0219te, loc aflat nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor acolo unde se \u00eencruci\u0219a drumul c\u0103tre Jaffa cu cel care ducea la Damasc, adic\u0103 tocmai acolo pe unde trecea lume mult\u0103: drume\u021bi, negustori \u0219i \u021b\u0103rani. Era, adic\u0103, un loc pe unde to\u021bi cei care treceau aveau s\u0103 \u021bin\u0103 minte, \u00eenainte de a intra sau dup\u0103 ce ie\u0219eau din Ierusalim, ce puteau p\u0103\u021bi dac\u0103 nu \u021bineau seama de pedeapsa ce se aplica celor care nu respectau regulile \u0219i pe mai marii cet\u0103\u021bii, pe bog\u0103\u021bii \u0219i puternicii zilei.
\nCel a c\u0103rui Nume avea s\u0103 domine urm\u0103torii dou\u0103 mii de ani (\u0219i \u00eenc\u0103 nu se \u0219tie c\u00e2t de-acum \u00eenainte) avea s\u0103 \u0219i dea sufletul \u00eentr-un peisaj idilic, \u00eenconjurat de gr\u0103dini \u00eenflorite \u0219i izvoare cristaline.
\nCa \u00eentr-un blestemat scenariu g\u00e2ndit din vreme, \u00eens\u0103, Cel de pe Cruce era obligat \u00een tot timpul martiriului s\u0103u s\u0103-\u0219i priveasc\u0103 tor\u021bionarii \u00een fa\u021b\u0103: \u00een primele r\u00e2nduri se aflau Bonzii (st\u00e2lpii societ\u0103\u021bii, cei mai tari \u0219i mai boga\u021bi oameni ai cet\u0103\u021bii), al\u0103turi de ei Scribii, apoi Zarafii \u0219i Legi\u0219tii, iar \u00een spatele acestora trep\u0103du\u0219ii pu\u0219i pe jafuri, borfa\u0219ii, haimanalele t\u00e2rgului \u0219i nem\u00e2nca\u021bii zdren\u021b\u0103ro\u0219i, drojdia societ\u0103\u021bii.
\n\u0218i to\u021bi cei prezen\u021bi \u00eei urlau \u00een fa\u021b\u0103 Celui ce avea s\u0103 moar\u0103 pentru ca s\u0103-i izb\u0103veasc\u0103 pe ei de toate josnicele lor p\u0103cate, jignirile cele mai mizerabile, \u00eentrec\u00e2ndu-se, parc\u0103, \u00een a-i face \u0219i mai greu drumul c\u0103tre moarte.
\n\u00cen tot timpul c\u00e2t a durat judecata, Iisus n-a scos nici un cuv\u00e2nt \u00een ap\u0103rarea Sa. Dar atunci c\u00e2nd S-a aflat b\u0103tut \u00een cuie pe cruce a spus: \u201eIart\u0103-i, Doamne, c\u0103 nu \u0219tiu ce fac!\u201d Pentru noi, muritorii de r\u00e2nd, aceasta, cred, este cea mai important\u0103 rug\u0103ciune pe care a rostit-o \u00een timpul scurtei Sale vie\u021bi p\u0103m\u00e2nte\u0219ti.
\nSingurul motiv pentru care to\u021bi cei afla\u021bi de fa\u021b\u0103 la r\u0103stignirea Sa L-au acuzat jignit \u0219i scuipat a fost acela c\u0103 fiecare \u00een parte, dac\u0103 n-ar fi f\u0103cut-o, avea ceva de pierdut. Dac\u0103 nu s-ar fi coalizat cu ceilal\u021bi, oricare dintre cei prezen\u021bi, de la cer\u0219etori \u0219i p\u00e2n\u0103 la bog\u0103ta\u0219ii cet\u0103\u021bii, aveau de pierdut banii, puterea, averea familiei, pozi\u021bia social\u0103. Chiar ei \u00een\u0219i\u0219i ar fi fost pu\u0219i \u00een pericol dac\u0103 nu ar fi f\u0103cut dovada acolo, pe loc, c\u0103 \u00eel dispre\u021buiesc, c\u0103 \u00eel ur\u0103sc chiar pe Cel ce venise \u00eentre ei pentru a propov\u0103dui Iubirea, Dreptatea \u0219i Adev\u0103rul. Pentru puternicii zilei prezen\u021bi acolo \u0219i c\u0103tre care to\u021bi priveau cu coada ochiului \u00eenfrico\u0219a\u021bi, urletele lor turbate erau cea mai bun\u0103 garan\u021bie c\u0103 ei nu credeau \u00een ceea ce le propov\u0103duia Iisus, ci \u00een ceea ce aveau, \u00een ceea ce cei puternici le garantau c\u0103 pot p\u0103stra numai pentru ei \u0219i neamurile lor.
\nIisus trebuia s\u0103 moar\u0103 pentru ca ei s\u0103-\u0219i p\u0103streze dreptul de a tr\u0103i \u00een nemernicia lor, \u00eentr-o lume care nu sem\u0103na nici pe departe cu \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia promis\u0103 de EL, dar, oricum, lor nici nu le trecea prin minte s\u0103 lase vrabia din m\u00e2n\u0103 pe cioara din par.
\nAcest adev\u0103r amar d\u0103inuie \u00een lume de dou\u0103 mii de ani.
\nDe dou\u0103 mii de ani, \u00een fiecare zi de Vinerea Mare, omenirea ar trebui s\u0103 repete la unison strig\u0103tul lui Iisus de pe cruce: \u201eEli, Eli, lamma sabactani? Dumnezeule, Dumnezeule, de ce m-ai p\u0103r\u0103sit?\u201d
\nPentru c\u0103 de dou\u0103 mii de ani, genera\u021bie de genera\u021bie, repet\u0103m aceea\u0219i cumplit\u0103 gre\u0219eal\u0103 jertfindu-i pe cei mai buni dintre noi pentru ca puternicii zilei s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem bie\u021bi st\u0103p\u00e2ni vremelnici pe am\u0103r\u00e2tele noastre agoniseli, sacrific\u00e2nd, astfel, Iubirea, Dreptatea \u0219i Adev\u0103rul pentru o via\u021b\u0103 de nimic.
\nAdic\u0103 ac\u021bion\u00e2nd exact \u00eempotriva \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Hristos!
\nOrice asem\u0103nare cu realitatea de azi nu este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare.
\nNici acum nu \u0219tim ce t\u0103cem!<\/p>\n


\nGOREOTYMA<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut la Sankt Petersburg \u00een 1796, \u021barul Nicolae I al Rusiei, \u021bar p\u00e2n\u0103 la 1855, a f\u0103cut la via\u021ba lui \u0219i bune, \u0219i rele. A r\u0103mas \u00een istorie, printre altele, pentru ajutorul dat Austriei \u00een reprimarea revolu\u021biei maghiare de la 1848. Dar adev\u0103rata faim\u0103 nu i-au adus-o \u201eispr\u0103vile\u201d sale militare, la mod\u0103 \u00een epoc\u0103, ci o am\u0103r\u00e2t\u0103 de rezolu\u021bie \u00een care se consemna nici mai mult, nici mai pu\u021bin, c\u0103 a da norodului cultur\u0103 \u00eenseamn\u0103 a-l nenoroci. Teoria \u021barist\u0103 (ca \u0219i mai t\u00e2rziu, g\u00e2ndirea t\u0103tucului Stalin \u00een cu totul alte privin\u021be] venea \u00een flagrant\u0103 contradic\u021bie cu \u00eensu\u0219i spiritul vremii, c\u00e2nd \u021b\u0103ri ca Fran\u021ba \u0219i Germania ac\u021bionau exact invers, instruindu-\u0219i popula\u021bia la nivel de mas\u0103.
\nMeritul de a-i asigura faima lui Nicolae I pentru g\u00e2ndirea-i str\u00e2mb\u0103 \u0219i mersul pe l\u00e2ng\u0103 drumui istoriei \u00eei revine lui Griboedov, care a scris o comedie purt\u00e2nd titlul de mai sus, care – pentru neini\u021bia\u021bi – se cite\u0219te \u201egore ot yma” \u0219i care se traduce astfel: \u201ePREA MULT\u0102 MINTE STRIG\u0102\u201d. Expresia a trecut repede hotarele Rusiei \u0219i de atunci serve\u0219te la ironizarea celor care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceast\u0103 teorie retrograd\u0103, dar \u0219i a celor care, hodoronc-tronc, fac parad\u0103 de cuno\u0219tin\u021bele lor \u0219i c\u00e2nd trebuie \u0219i c\u00e2nd nu trebuie.
\nAsist\u00e2nd la marele b\u00e2lci na\u021bional organizat sub genericul Bacalaureat 1998, g\u00e2ndul m-a purtat la titlul comediei lui Griboedov. \u0218i tot scotocindu-mi mintea \u00een c\u0103utarea unei explica\u021bii plauzibile pentru acest dezastru, am tras mai multe concluzii, care de care mai ciudate.
\n\u00cen primul r\u00e2nd , niciodat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei nu s-a pomenit ca dintre to\u021bi elevii unei \u0219coli, fie ea \u0219i liceu, NICI UNUI, s\u0103 nu treac\u0103 examenul de absolvire a acelei \u0219coli. O asemenea situa\u021bie, plec\u00e2nd de la criteriul competi\u021biei, at\u00e2t de clamat \u00een ziua de azi, ar impune, dup\u0103 o logic\u0103 elementar\u0103, pur \u0219i simplu desfiin\u021barea respectivelor licee cu corpul lor profesoral cu tot. Dac\u0103 nici un elev din genera\u021bia 1998 al acestor licee nu a f\u0103cut fa\u021b\u0103 examenului de bacalaureat , ce rost mai are ca societatea s\u0103 mai cheltuiasc\u0103 bani (salariile profesorilor, cheltuieli de \u00eentre\u021binere \u0219.c.l.) cu elevii din clasele urm\u0103toare, probabil la fel de prost preg\u0103ti\u021bi?
\nApoi, din c\u00e2te ne putem aminti cu to\u021bii, recenta sesiune a bacalaureatului a fost precedat\u0103 de un soi de repeti\u021bie, \u00een urma c\u0103reia Ministerul Educa\u021biei (fie ea \u0219i Na\u021bional\u0103) s-a declarat foarte satisf\u0103cut de preg\u0103tirea viitoarelor sale victime. C\u00e2nd au min\u021bit func\u021bionarii acestui minister: atunci sau acum?
\nOricum am \u00eentoarce lucrurile, nu pot s\u0103 nu-mi amintesc de \u201ezbaterile” domnului Gorcea \u0219i ale altora din MEN, ca reac\u021bii la demonstra\u021biile bie\u021bilor elevi \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u021bi de spiritul anapoda, dac\u0103 nu chiar draconic, \u00een care domnii profesori, func\u021bionari vremelnici ai MEN, hot\u0103r\u00e2ser\u0103 atunci, hodoronc-tronc, cum credeau ei c\u0103 trebuie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare bacalaureatul ’98: un amestec de nostalgii antebelice \u0219i absurdit\u0103\u021bi \u201epescuite\u201d de la Paris \u0219i aiurea, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu adev\u0103rata realitate din \u0219colile noastre. Dac\u0103 asta se cheam\u0103 reform\u0103, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea a \u00eenceput cu \u201eo pia\u021b\u0103” Tien An Men (MEN vine de la Men?) \u00een care \u00een loc de arme s-au folosit pixurile \u0219i stilourile. \u0218i asta , domnilor se cheam\u0103 \u00eentr-un singur fel: r\u0103fuial\u0103. Numai c\u0103, plini de ranchiun\u0103, uita\u021bi c\u0103 v\u0103 r\u0103fui\u021bi tocmai cu cei care vor fi obliga\u021bi, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, s\u0103 transpire din abunden\u021b\u0103 \u00een viitor, pentru a repara toate gre\u0219elile pe care, cu o senin\u0103tate pervers\u0103, recunoa\u0219te\u021bi c\u0103 le face\u021bi \u00een toate domeniile de vreo nou\u0103 ani \u00eencoace.
\nPoate c\u0103, totu\u0219i, avea dreptate \u021barul Nicolae. Prea mult\u0103 minte stric\u0103.<\/p>\n


\nDEMNITATE = IDENTITATE<\/strong><\/p>\n

Citind parc\u0103 pe dos un posibil tratat de moralii politic\u0103 (Doamne, ce se mai bat cap \u00een cap termenii \u0103\u0219tia din urm\u0103!), rom\u00e2nii afla\u021bi azi la putere voi s\u0103 creeze aleg\u0103torilor iluzia c\u0103 \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 demnitatea \u201ev\u00e2n\u00e2ndu-i\u201d cu metod\u0103 nu numai pe adversarii politici de ieri sau de azi, ci pe oricine le st\u0103 \u00een cale \u0219i nu-s de acord cu ei. Tocmai ei care sus\u021bineau prin 1996 c\u0103 au tocit lec\u021bia despre democra\u021bie, de-au ajuns s-o \u0219tie pe dinafar\u0103. Iat\u0103, a\u0219adar, un caz (unic \u00een analele istoriei) de auto sp\u0103lare a creierilor. Ce fair play, ce libertate a presei ori a opiniilor, ce discu\u021bii de principii? Vorbe-n v\u00e2nt! Palavre de dus aleg\u0103torii cu z\u0103h\u0103relul! Noi \u0219i-ai no\u0219tri s\u0103 tr\u0103iasc\u0103! M\u0103 \u0219i mir c\u0103, dup\u0103 nou\u0103 ani de mizerie moral\u0103 \u0219i prostitu\u021bie politic\u0103, \u201eOracolul din D\u0103m\u0103roaia” n-a decretat \u00eenc\u0103 pe toate lungimile de und\u0103 refrenul preferat al tinere\u021bii sale revolu\u021bionare: \u201eCine nu-i cu noi e \u00eempotriva noastr\u0103!\u201d
\n\u00cen vastul c\u00e2mp al psihologiei moderne se vorbe\u0219te demult despre faptul c\u0103 esen\u021ba rela\u021biei dintre tor\u021bionar \u0219i victima sa rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 cel torturat \u00eenva\u021b\u0103 de la tor\u021bionar cum s\u0103-i tortureze \u0219i el pe al\u021bii, perfec\u021bion\u00e2nd chiar la r\u00e2ndul s\u0103u metodele deprinse de la cel ce l-a chinuit c\u00e2ndva. Dup\u0103 cum \u00ee\u0219i v\u00e2ntur\u0103 cravatele prin parlament \u0219i pe unde-i mai poart\u0103 v\u00e2nturile, valurile a\u0219a zisei noastre democra\u021bii, am impresia c\u0103 fo\u0219tii diziden\u021bi politici tocmai asta vor s\u0103 ne arate cu tot dinadinsul: nu numai c\u0103 \u0219i-au \u00eensu\u0219it la perfec\u021bie \u201elec\u021bia\u201d Anei Pauker, a lui Nikolski et comp., ci chiar au perfec\u021bionat-o, \u201e\u00eennobil\u00e2nd-o\u201d cu noi \u0219i \u201epre\u021bioase” instrumente care i-ar \u00eeng\u0103lbeni de invidie pe cei ce le-au fost \u201edasc\u0103li\u201d \u00een meserie, dac\u0103 n-ar fi dat \u00eentre timp ortul popii.
\nTot astfel, trec\u00e2nd cu non\u0219alan\u021b\u0103 peste ultimul lor atentat soldat cu 28 de mor\u021bi \u0219i 220 de r\u0103ni\u021bi (mul\u021bi dintre ei copii \u0219i femei), un membru IRA declara deun\u0103zi, b\u00e2ndu-\u0219i berea lini\u0219tit \u00eentr-un bar din Irlanda de Nord, c\u0103 propria lor identitate depinde \u00een mod absolut de demnitatea cu caro \u00ee\u0219i tr\u0103iesc ei via\u021ba.
\nDac\u0103 a ucide sau a provoca suferin\u021be celorlal\u021bi semeni ai t\u0103i doar pentru a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi imaginea \u00een proprii t\u0103i ochi, \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi a-\u021bi manifesta sau ap\u0103ra demnitatea de om, atunci probabil c\u0103 omenirea trece \u00een prezent printr-o grav\u0103 criz\u0103 de identitate.
\nDe nou\u0103 ani de zile a\u0219a-zi\u0219ii no\u0219tri oameni politici se tot chinuie \u00een v\u0103zul \u00eentregii lumi s\u0103-\u0219i creeze o demnitate. \u0218i nu reu\u0219esc. Compar\u00e2ndu-le vorbele cu faptele, rom\u00e2nul de r\u00e2nd nu le acord\u0103 demnitatea dup\u0103 care jinduiesc at\u00e2t, prefer\u00e2nd mai degrab\u0103 s\u0103 trag\u0103 m\u00e2\u021ba de coad\u0103 mai departe dec\u00e2t s\u0103 investeasc\u0103 \u00eencredere \u00een jocul acesta de-a alba neagra, \u00een care miza este chiar capul lui albit de necazuri.
\n\u0218i astfel, f\u0103r\u0103 demnitatea pe care ar fi c\u00e2\u0219tigat-o doar prin \u00eencrederea celor mul\u021bi, abia \u0219i abia ajun\u0219i la jum\u0103tatea mandatului, politicienii se \u0219i g\u00e2ndesc la alegeri anticipate, imagin\u00e2nd deja cu siguran\u021b\u0103 noi trucuri pentru un electorat buim\u0103cit de lipsuri \u0219i nevoi. Numai c\u0103 iat\u0103 ce vorbeau deun\u0103zi doi aleg\u0103tori pe strad\u0103 ziua \u00een amiaza mare: \u201eM\u0103, de-aia am ajuns s\u0103 tragem targa pe uscat! Pentru c\u0103 unii voteaz\u0103 omul \u0219i al\u021bii voteaz\u0103 pomul cu promisiuni. Nu degeaba se zice c\u0103 \u201eLa pomul l\u0103udat sa nu te duci cu sacul!\u201d
\nDe unde rezult\u0103 c\u0103 de data asta ulciorul n-o s\u0103 mai mearg\u0103 la ap\u0103.
\n\u00ceN NUMELE ADN-ULUI!
\nMiliarde de oameni se nasc \u0219i mor f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi g\u00e2ndit m\u0103car o singur\u0103 dat\u0103 \u00een via\u021ba lor la propriul ADN, invizibila component\u0103 care, din profunzimea infinitului mic al trupului lor, le dirijeaz\u0103 clip\u0103 de clip\u0103 parcursul \u00eentregii lor vie\u021bi, asemenea unui minuscul far ce str\u0103punge bezna p\u00e2n\u0103 dincolo de fruntariile Timpului. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 ne asigur\u0103 c\u0103 ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) este cel care determin\u0103 riguros toate caracteristicile fiin\u021bei umane: de la culoarea ochilor \u0219i forma m\u00e2inilor p\u00e2n\u0103 la capacitatea creierului \u0219i culoarea pielii. Ca \u00eentr-un minuscul computer programat cu maxim\u0103 precizie, toate datele referitoare la omul vizibil ce se va na\u0219te sunt \u00eenscrise dinainte cu o exactitate fatal\u0103 \u00een structura invizibilului ADN.
\nToate rasele umane de pe P\u0103m\u00e2nt au fiecare propriul ADN care le diferen\u021biaz\u0103 net \u0219i irevocabil pe unele de celelalte. De-a lungul timpului, fiecare dintre ele \u0219i-a creat propria istorie, propria cultur\u0103, propria civiliza\u021bie \u0219i de ce nu, uneori chiar propriul Dumnezeu.
\nLa baza istoriei omenirii st\u0103 un lung \u0219ir de fapte, forme \u0219i idei determinate de for\u021ba acestui \u201epitic\u201d nev\u0103zut pe care noi \u00eel numim ast\u0103zi cu trei litere: ADN.
\nSavan\u021bii lumii de azi ne spun totul despre ADN. Absorbi\u021bi, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 la obsesie de munca lor, ei \u201euit\u0103”, totu\u0219i, s\u0103 precizeze un singur lucru esen\u021bial: c\u0103 ADN-ul \u00eei face pe to\u021bi oamenii egali \u00eentre ei \u0219i c\u0103 omenirea este un \u00eentreg armonios \u00een ansamblul ei.
\nA\u0219adar, singurul lucru care ne deosebe\u0219te de cei care au tr\u0103it cu mii de ani \u00eenaintea noastr\u0103 este doar faptul c\u0103, dup\u0103 descoperirea ADN-ului, noi, cei de azi,, am devenit, \u00een sf\u00e2r\u0219it, con\u0219tien\u021bi c\u0103 To\u021bi suntem Unul. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum toate inegalit\u0103\u021bile, crimele, r\u0103zboaiele \u0219i faptele abominabile care au marcat istoria omenirii puteau fi \u201ejustificate” \u00eentr-un fel sau altul , dup\u0103 epocala descoperire a ADN-ului cea mai mare crim\u0103 este s\u0103 continu\u0103m s\u0103 ne comport\u0103m fa\u021b\u0103 de semenii no\u0219tri ca \u0219i cum nici nu am fi auzit de el, ignor\u00e2ndu-l cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103.
\nCel care a descoperit ADN-ul a deschis o uria\u0219\u0103 \u0219i tot at\u00e2t de necesar\u0103 poart\u0103 c\u0103tre un Viitor minunat. Iat\u0103 de ce istoria nu se mai poate repeta. Cel pu\u021bin din punct de vedere teoretic.
\nPentru c\u0103, practic, \u00eentre descoperirea ADN-ului \u0219i acel minunat, dar, deocamdat\u0103, utopic Viitor al umanit\u0103\u021bii stau tol\u0103ni\u021bi confortabil \u00een fotolii de lux c\u00e2teva categorii de indivizi obraznici, perver\u0219i sau incon\u0219tien\u021bi de care, din p\u0103cate, \u00eenc\u0103 mai depindem noi, to\u021bi ceilal\u021bi. Ei \u0219i-au confec\u021bionat, ca \u0219i odinioar\u0103, nume sonore: clas\u0103 politic\u0103, exper\u021bi \u00een tot felul de oale sparte, elit\u0103 intelectual\u0103, fiin\u021be supradotate \u0219.a.m.d.
\nProstia lor st\u0103 \u00een faptul c\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 \u021bin\u0103 minte c\u0103 ADN-ul propriu este constituit \u00eentocmai ca cel al cer\u0219etorului care caut\u0103 cu disperare o coaj\u0103 de p\u00e2ine \u00een ghena de gunoi.
\nSau se prefac c\u0103 nu-1 \u0219tiu.
\nSau nu vor s\u0103-l recunoasc\u0103.
\nSau, cu pre\u021bioasa vanitate a prostului dintotdeauna, nu \u0219tiu c\u0103 \u0219tiu.
\nPentru ca tot ei s\u0103 sus\u021bin\u0103 mai apoi, plini de ifose \u0219i hachi\u021be a\u0219a-zis elitiste, c\u0103 \u201eSomnul ra\u021biunii na\u0219te mon\u0219tri\u201d. C\u00e2nd, \u00een realitate, adev\u0103ra\u021bii mon\u0219tri sunt ei!<\/p>\n


\nZIUA CEA MARE<\/strong><\/p>\n

\u00cen ciuda aparen\u021belor marcate at\u00e2t de insistent cu sigla SUA, cu siguran\u021b\u0103 istoricii viitorului vor constata c\u0103 secolul XX a stat sub sceptrul Germaniei, tot a\u0219a cum fiecare dintre celelalte secole ale mileniului ce e pe cale s\u0103 apun\u0103 cur\u00e2nd, s-a \u201emistuit” \u00een albia timpului de firi are dat\u0103 sub semnul unei alte mari puteri europene.
\nSe spune chiar c\u0103 \u00eentr-o str\u0103veche \u0219i secret\u0103 carte german\u0103 st\u0103 \u00eenscris adev\u0103rul c\u0103 \u00een acest \u00eens\u00e2ngerat secol XX Germania va pierde dou\u0103 r\u0103zboaie, dar ca \u00eel va c\u00e2\u0219tiga pe cel de-al treilea.
\nF\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een patima feluritelor supersti\u021bii care, fie vorba \u00eentre noi, r\u0103v\u0103\u0219esc \u0219i a\u0219a \u00een ziua de azi via\u021ba popoarelor de pe toate meridianele lumii, o scurt\u0103 privire asupra evolu\u021biei Europei \u00een acest interval de timp pare s\u0103 confirme ciudata premoni\u021bie din acea necunoscut\u0103 \u201ecabal\u0103\u201d german\u0103.
\nAstfel, secolul XX a debutat sub atotputernicul KAISER german care \u00een 1912 dispunea nu numai de cea mai puternic\u0103 armat\u0103 cu care putea \u00eenfrunta f\u0103r\u0103 nici o grij\u0103 \u0219i Rusia \u0219i Marea Britanie, dar \u0219i de cei mai disciplina\u021bi muncitori din lume, precum \u0219i de colonii exemplar organizate \u00een toate cele patru v\u00e2nturi ale mapamondului.
\n\u00cen acest timp, v\u0103rul s\u0103u, \u021aARUL Nicolae II, avea s\u0103 fie aruncat din tron de descoperirea telegrafului \u0219i de apari\u021bia presei care i-a convins repede pe supu\u0219ii s\u0103i c\u0103 preaiubitul lor conduc\u0103tor, asem\u0103nat p\u00e2n\u0103 atunci cu Dumnezeu , nu era dec\u00e2t o biat\u0103 umbr\u0103 a ceea ce li se p\u0103ruse lor c\u0103 este.
\nSecolul XX a \u00eenceput cu primul r\u0103zboi mondial declan\u0219at de Germania, numit ulterior \u0219i Marele R\u0103zboi \u0219i considerat ast\u0103zi un adev\u0103rat \u0219i devastator r\u0103zboi civil european, a continuat cu cel de-al doilea, declan\u0219at tot de Germania cu inten\u021bia declarat\u0103 de a se revan\u0219a dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea din 1918 \u0219i se \u00eencheie abia azi, c\u00e2nd triumful german a pus cap\u0103t nu numai r\u0103zboiului rece, ci, mai ales, unui crunt r\u0103zboi economic \u00een care \u0219tiin\u021ba, tehnica \u0219i disciplina german\u0103 s-au dovedit mai eficiente dec\u00e2t toate armele descoperite \u0219i utilizate de nem\u021bi de-a lungul \u00eentregii lor istorii.
\nPe deasupra, \u00eentr-un mod de-a dreptul straniu, secolul XX a \u00eenceput cu un catastrofal atentat ia Sarajevo \u0219i s-a \u00eencheiat cu un genocid la fel de catastrofal tot la Sarajevo.
\nP\u0103\u021baniile tragice ale europenilor \u00een acest secol, care vor r\u0103m\u00e2ne de pomin\u0103 \u00een istoria lumii, ne mai \u00eenva\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 un lucru, de data asta c\u00e2t se poate de practic: c\u00e2nd cei boga\u021bi de\u021bin puterea, ca s\u0103 se debaraseze de cei s\u0103raci \u0219i slabi, declan\u0219eaz\u0103 un r\u0103zboi, \u00eei \u00eencoloneaz\u0103 pe to\u021bi sub un steag \u0219i-i trimit cu c\u00e2ntec \u00eenainte drept la moarte. C\u00e2nd, \u00eens\u0103, cei s\u0103raci \u00ee\u0219i pun \u00een g\u00e2nd s\u0103 scape de cei boga\u021bi, atunci se declan\u0219eaz\u0103 o revolu\u021bie \u0219i, \u00een acordurile mar\u0219urilor revolu\u021bionare, dar sub un alt steag, e r\u00e2ndul celor boga\u021bi s\u0103 fie trimi\u0219i pe lumea cealalt\u0103.
\nLoviturile de stat r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 un apanaj exclusiv doar al celor ini\u021bia\u021bi cu grij\u0103 dinainte.
\nIat\u0103, deci, c\u0103 pentru Germania a sosit \u00een sf\u00e2r\u0219it \u0219i Ziua cea Mare: de la 1 ianuarie 1999 Germania va de\u021bine Pre\u0219edin\u021bia de Consiliu \u00een cadrul Uniunii Europene timp de \u0219ase luni. Ei \u00eei va reveni \u0219i sarcina cea mai de seam\u0103 de a introduce moneda euro pe pia\u021ba financiar\u0103 a Europei \u0219i a lumii, moned\u0103 care \u00een viitorul apropiat va schimba radical multe destine na\u021bionale. Tot \u00een 1999 va fi s\u0103rb\u0103torit\u0103 cea de-a 50-a aniversare a Republicii Federale Germania, guvernul \u0219i parlamentul \u00ee\u0219i voi muta sediile la Berlin, ora\u0219ul K\u00f6ln va fi gazda summitului european \u0219i a \u00eent\u00e2lnirii la v\u00e2rf G8, iar ora\u0219ul Weimar va fi capitala cultural\u0103 a Europei pentru tot anul viitor.
\nAnul 1999 va fi, a\u0219adar, anul Germaniei. Este, cred, momentul cel mai potrivit ca acest genial, dar at\u00e2t de tragic \u00eencercat popor, s\u0103 ofere lumii \u00eentregi acea mare lec\u021bie at\u00e2t de u\u0219or uitat\u0103 \u00een ultimii ani \u0219i care ar trebui s\u0103 ne aduc\u0103 aminte c\u0103 drumul cel mai drept c\u0103tre \u00een\u021belepciune trece obligatoriu prin suferin\u021b\u0103.
\nPentru Rom\u00e2nia acest adev\u0103r ar putea s\u0103 devin\u0103 o nou\u0103 \u0219ans\u0103. Timpul \u00ee\u0219i va spune, poate, cuv\u00e2ntul \u0219i pentru noi.<\/p>\n


\nPRE\u0218EDINTELE<\/strong><\/p>\n

Suntem o \u021bar\u0103 f\u0103r\u0103 opinie public\u0103. E un nonsens, dar un nonsens care corespunde \u00eentocmai realit\u0103\u021bii pe care o tr\u0103im zilnic. \u0218i la acest capitol Rom\u00e2nia se dovede\u0219te a fi c\u00e2t se poate de original\u0103. Po\u021bi fi jefuit pe strad\u0103 \u00een plin\u0103 zi f\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103 nimeni s\u0103 te apere, ca \u00eentr-un pustiu.
\nNu \u0219tiu dac\u0103 \u00een acest fel se va ajunge ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie considerat\u0103 \u021bara tuturor posibilit\u0103\u021bilor, titlu cu care se f\u0103le\u0219te p\u00e2n\u0103 una alta SUA. Ce \u0219tiu sigur este c\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care comunitatea, ca termen ce reune\u0219te interesele tuturor, se afl\u0103 la mare cinste, cet\u0103\u021beanul rom\u00e2n, ca \u0219i c\u00e2nd ar tr\u0103i pe alt\u0103 planet\u0103, \u00ee\u0219i face tot timpul un titlu de glorie din faptul c\u0103 se crede cel mai individualist exemplar uman de pe planet\u0103: fiecare cu-ale lui! A\u0219a s-a ajuns s\u0103 se spun\u0103 ca \u00eentr-o discu\u021bie la care iau parte trei rom\u00e2ni, vor exista , cu siguran\u021b\u0103, trei p\u0103reri diferite.
\nMulte \u0219i m\u0103runte sunt situa\u021biile \u00een care po\u021bi verifica lipsa opiniei publice la rom\u00e2ni, precum \u0219i urm\u0103rile nefaste ale acestei absen\u021be pentru fiecare cet\u0103\u021bean \u00een parte, care c\u00e2\u0219tig\u0103 o dat\u0103 c\u00e2nd se face c\u0103 \u201en-aude, nu vede” (alt\u0103 expresie ciudat\u0103, legea t\u0103cerii siciliene \u00een variant\u0103 autohton\u0103) \u0219i pierde apoi de o sut\u0103 de ori c\u00e2nd i se aplic\u0103 lui \u00eensu\u0219i aceea\u0219i lege de c\u0103tre ceilal\u021bi cona\u021bionali ai s\u0103i.
\nDar n-a\u0219 fi crezut niciodat\u0103, nici b\u0103tut, c\u0103 s-ar putea \u00eent\u00e2mpla ca avionul Pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii mele s\u0103 fie sechestrat pe teritoriul unei alte \u021b\u0103ri cu prestigiul Canadei, f\u0103r\u0103 ca nici un ziarist, niciun om politic sau simplu cet\u0103\u021bean rom\u00e2n s\u0103 protesteze \u00een vreun fel \u00eempotriva unei hot\u0103r\u00e2ri aberante a unui judec\u0103tor tembel, care \u0219i-a dep\u0103\u0219it, astfel, toate prerogativele valabile \u00een \u021bara lui, crez\u00e2ndu-se, probabil, \u00een pielea cine \u0219tie c\u0103rei autorit\u0103\u021bi interna\u021bionale absolutiste.
\n\u0218tirea a fost dat\u0103 pe tonul cel mai neutru cu putin\u021b\u0103, ca \u0219i cum ar fi fost vorba de un fapt divers oarecare.
\nN-am auzit \u0219i nici nu cred s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat a\u0219a ceva vreodat\u0103 \u00een lume. De aceea, cred c\u0103 p\u0103\u021bania Pre\u0219edintelui Emil Constantinescu va r\u0103m\u00e2ne ca un caz unic \u00een analele istoriei moderne.
\nDup\u0103 cum nici atitudinea cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei, cu sau f\u0103r\u0103 func\u021bie, nu va trece neobservat\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc chiar c\u0103 toat\u0103 t\u0103r\u0103\u0219enia cu avionul preziden\u021bial sechestrat nu de cine \u0219tie ce uria\u0219 concern interna\u021bional, ci de un biet intermediar de ma\u0219ini (cum sunt cu sutele \u0219i \u00een Rom\u00e2nia ), s\u0103 nu fi fost \u00eenc\u0103 o diversiune prin care s-a testat c\u00e2t se poate de simplu \u0219i de clar c\u00e2t de lipsi\u021bi de voin\u021b\u0103 \u0219i de demnitate na\u021bional\u0103 am devenit cu to\u021bii, noi, rom\u00e2nii, \u00een anii ace\u0219tia de urgie pe care-i tr\u0103im.
\nDac\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2mplat a\u0219a ceva cu avionul pre\u0219edintelui Clinton sau cu cel al reginei Elisabeta a Angliei (sub tutela c\u0103reia se afl\u0103 p\u00e2n\u0103 una-alta \u0219i Canada), v\u0103 asigur c\u0103 \u00eentreaga opinie public\u0103 din SUA sau Marea Britanie ar fi s\u0103rit ca ars\u0103, cu tot cu ziarele, posturile de radio \u0219i televiziune respective.
\nPre\u0219edintele Rom\u00e2niei este reprezentantul fiec\u0103ruia din noi. Pe oricare meridian al lumii EL ESTE POPORUL ROM\u00c2N. Cine jigne\u0219te institu\u021bia preziden\u021bial\u0103, jigne\u0219te pe fiecare dintre noi \u0219i pe noi to\u021bi laolalt\u0103. C\u00e2nd o s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m odat\u0103 c\u0103 pe lumea asta a noastr\u0103, a\u0219a am\u0103r\u00e2t\u0103 cum e ea, sunt \u0219i realit\u0103\u021bi \u0219i institu\u021bii cu care nu-i este permis nim\u0103nui nici m\u0103car s\u0103 glumeasc\u0103?<\/p>\n


\nS\u0102 FIM UNI\u021aI!<\/strong><\/p>\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 to\u021bi locuitorii planetei alearg\u0103 zi de zi (cu obstina\u021bia celor atin\u0219i de un virus tragic \u0219i necunoscut) dup\u0103 bani \u0219i bunuri materiale, \u00een economia giganticului spectacol al lumii rolul esen\u021bial este ocupat tocmai de ceea ce nu este vizibil, material, palpabil: sentimentele, st\u0103rile de spirit, adic\u0103 tocmai ceea ce pare s\u0103 stea la baza echilibrului vie\u021bii.
\nMai ele scriitor florentin Giovani Papini sintetizeaz\u0103 cel mai elocvent aceast\u0103 stare de lucruri: \u201eToate s-au \u00eencercat, nimic nu ne-a sc\u0103pat. (…) De s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, de milenii st\u0103m pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eencerc\u00e2nd fel \u0219i chip. (…) Am \u00eencercat Legea, dar de Lege n-am ascultat, ci am schimbat-o \u0219i de ascultat tot n-am ascultat-o, iar Dreptatea nu ne-a s\u0103turat inima. Am \u00eencercat Bog\u0103\u021bia \u0219i ne-am aflat mai s\u0103raci, am \u00eencercat For\u021ba, \u0219i ne-am trezit mai slabi. Inima noastr\u0103 Pacea nu \u0219i-a aflat-o \u00een nici un Bun p\u0103m\u00e2ntesc, Bucuria \u00een nicio pl\u0103cere, Fericirea \u00een nici o cucerire”.
\nCentrul \u00eentregii lumi pare s\u0103 se sprijine pe dou\u0103 sentimente fundamentale: iubirea \u0219i ura. Tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een perimetrul planetei P\u0103m\u00e2nt poart\u0103 ascuns sau la vedere stigmatele acestor dou\u0103 sentimente, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u021bi vine s\u0103 crezi c\u0103 lumea nici n-ar fi fost posibil\u0103 f\u0103r\u0103 ele.
\nLa comanda lor se pun \u00een mi\u0219care banii, oamenii, cele mai teribile arme. Destinul \u00eentregii omeniri pare c\u0103 depinde de ele.
\nEste firesc, a\u0219adar, s\u0103 ne-ntreb\u0103m ce loc ocup\u0103 ele \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 de azi \u0219i dintotdeauna.
\nCineva ne-a blestemat s\u0103 rena\u0219tem din ur\u0103. De-a lungul contorsionatei noastre istorii am ren\u0103scut succesiv din ura \u00eempotriva lui Mihai Viteazul, Al. I. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Iorga, Armand C\u0103linescu, Ion Antonescu, Maniu, Ion Mihalache, P\u0103tr\u0103\u0219canu ori, mai recent, Nicolae Ceau\u0219escu. \u0218i mul\u021bi al\u021bii! To\u021bi c\u0103zu\u021bi atunci c\u00e2nd cineva din afara \u021b\u0103rii s-a g\u00e2ndit s\u0103 arunce \u00eentre rom\u00e2ni semin\u021bele otr\u0103vite ale urii, ca \u0219i c\u00e2nd spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 ar fi fost un mediu ideal pentru \u00eencol\u021birea \u0219i dezvoltarea incredibil\u0103 a acestor semin\u021be blestemate.
\nNumai c\u0103 to\u021bi cei care ne-au vrut r\u0103ul n-au prev\u0103zut niciodat\u0103 \u0219i n-au \u00een\u021beles nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi c\u0103, dup\u0103 fiecare experien\u021b\u0103 de acest fel, poporul rom\u00e2n rena\u0219te de fiecare dat\u0103 \u0219i mai puternic. Pentru c\u0103 noi, rom\u00e2nii, suntem asemenea unui uria\u0219 creuzet \u00een care dup\u0103 ani \u0219i ani, dup\u0103 legile nescrise \u0219i ne\u0219tiute ale unei alchimii a istoriei proprii numai nou\u0103, \u0219tim s\u0103 transform\u0103m ura \u00een iubire.
\n\u00cen asta const\u0103 marele miracol rom\u00e2nesc. \u0218i de aceea nicio for\u021b\u0103 din lume nu ne va putea spulbera vreodat\u0103 de pe acest p\u0103m\u00e2nt. Cel mult ne va l\u0103sa ceva mai s\u0103raci. Dar c\u00e2nd \u00eei vedem prin filme colorate pe miliardari alerg\u00e2nd cu disperare dup\u0103 o f\u0103r\u00e2m\u0103 de iubire, nu-i a\u0219a c\u0103 ne sim\u021bim cu mult mai boga\u021bi dec\u00e2t ei?
\nSingurul lucru important pentru noi, rom\u00e2nii de azi, este s\u0103 fim uni\u021bi. Uni\u021bi \u00een iubire.<\/p>\n


\nS\u0102 NU UCIZI!<\/strong><\/p>\n

Orice om \u00ee\u0219i duce via\u021ba la limita dintre dou\u0103 lumi: spa\u021biul cosmic \u0219i spa\u021biul vizibil al acelor minunate viet\u0103\u021bi nu mai mari dec\u00e2t a mia parte dintr-un milimetru sau chiar cu mult mai mici de-at\u00e2t.
\nUn reputat \u0219i curajos specialist \u00een microbiologie afirma \u00een 1996 c\u0103 nu \u0219tie cu exactitate ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lumea aceea a microbilor, viru\u0219ilor \u0219i bacteriilor, \u00een ciuda faptului c\u0103 o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 studieze zi \u0219i noapte existen\u021ba lor fascinant\u0103.
\nDou\u0103 elemente \u00eel intrigau, \u00eens\u0103, \u00een mod deosebit pe respectivul cercet\u0103tor. \u00cen primul r\u00e2nd faptul c\u0103, \u00een timp ce o nou\u0103 genera\u021bie de oameni apare la un interval de 30 de ani, o nou\u0103 genera\u021bie de microbi, viru\u0219i sau bacterii apare la un interval de 10-20 minute. \u00cen al doilea r\u00e2nd, lu\u00e2nd drept exemplu virusul Ebola (virus mortal pentru om), el constata c\u0103, dup\u0103 ce un asemenea virus p\u0103trunde \u00eentr-o celul\u0103 uman\u0103 \u0219i \u00eencepe s-o distrug\u0103, el \u00ee\u0219i distruge concomitent propriul habitat, provoc\u00e2ndu-\u0219i singur moartea.
\n\u00cen aceste condi\u021bii, omul nostru de \u0219tiin\u021b\u0103 s-a v\u0103zut constr\u00e2ns s\u0103 constate c\u0103 invizibilul intrus \u00ee\u0219i distruge gazda dintr-un singur motiv posibil: incapacitatea de acomodare cu noul mediu de via\u021b\u0103 \u00een care a p\u0103truns. \u00cen acela\u0219i timp, el constat\u0103 c\u0103, oric\u00e2te medicamente ar produce omenirea, niciodat\u0103 minusculele viet\u0103\u021bi nu vor putea fi exterminate \u00een \u00eentregime, viteza lor fantastic\u0103 de \u00eenmul\u021bire dep\u0103\u0219ind-o cu mult pe cea de \u00eenmul\u021bire a oamenilor.
\nDe\u0219i armonia care caracterizeaz\u0103 constitu\u021bia fiin\u021bei umane este incomparabil\u0103 din punct de vedere calitativ cu barbaria agresiv\u0103 a s\u0103lbaticilor pitici, viru\u0219ii o cople\u0219esc pur \u0219i simplu \u00een plan cantitativ, num\u0103rul acestuia linul practic necunoscut.
\nIat\u0103 de ce singura solu\u021bie de a opri virusul de la ac\u021biunea sa uciga\u0219\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie elaborarea a tot felul de medicamente care s\u0103-l lichideze, ci a unui mijloc prin care el s\u0103 fie ajutat s\u0103-\u0219i recunoasc\u0103 mediul de via\u021b\u0103 ca pe un mediu prielnic, \u0219i nu ostil sie\u0219i, ceea ce l-ar determina, probabil, s\u0103 ac\u021bioneze pentru \u00eentre\u021binerea \u0219i nu pentru distrugerea lui.
\nO lume a viru\u0219ilor, bacteriilor \u0219i microbilor pa\u0219nici ar constitui cu siguran\u021b\u0103 o lume ideal\u0103 pentru om la scara \u00eentregii planete.
\nPorunca biblic\u0103 \u201eS\u0103 nu ucizi!” pare s\u0103 fie cu mult mai profund\u0103 dec\u00e2t am fi fost tenta\u021bi s\u0103 credem p\u00e2n\u0103 acum.
\nPosibila ei implicare chiar \u0219i \u00een aceast\u0103 stranie \u0219i perpetu\u0103 b\u0103t\u0103lie a omului cu bolile provocate de acest orizont invizibil al unei alte lumi, pare s\u0103 ne conduc\u0103 la un nivel superior de \u00een\u021belegere a fenomenului vie\u021bii.
\nOmenirea nu se va izb\u0103vi de propriile vinov\u0103\u021bii \u0219i neputin\u021be p\u00e2n\u0103 ce nu vom \u00een\u021belege c\u0103 facem parte dintr-o succesiune infinit\u0103 de lumi, fa\u021b\u0103 de care trebuie sa ne raport\u0103m ca principali creatori de armonie: acea armonie universal\u0103 care va defini, poate, mileniul III.<\/p>\n


\nSPECTACOLUL LUMII<\/strong><\/p>\n

Ca orice spectacol, \u0219i cel \u00een care fiecare dintre noi \u00ee\u0219i joac\u0103 rolul ast\u0103zi \u00ee\u0219i are regizorul s\u0103u \u0219i (de ce nu?) chiar sufleorul s\u0103u. Cum spectacolul dureaz\u0103 de mii de ani \u0219i va mai continua, probabil, alte c\u00e2teva milenii, fiecare dintre nenum\u0103ratele sale acte jucate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pe uria\u0219a scen\u0103 a istoriei a beneficiat de decoruri, costume \u0219i replici specifice, altele de fiecare dat\u0103. Pu\u021bini sunt cei care s-au \u00eentrebat vreodat\u0103 cum, de ce sau cu ce scop sunt toate astea necesare. Oricum, nici unul nu a g\u0103sit r\u0103spunsul la vreuna dintre \u00eentreb\u0103ri \u0219i nici \u00een viitor nu se-ntrevede vreo \u0219ans\u0103 \u00een acest sens, fiecare participant mul\u021bumindu- se doar s\u0103-\u0219i \u201einterpreteze” partitura \u0219i s\u0103 dispar\u0103 apoi discret \u00een culise cu sau f\u0103r\u0103 aplauzele de circumstan\u021b\u0103.
\nDup\u0103 a\u0219a-zisele revolu\u021bii din 1989 din fostele \u021b\u0103ri comuniste, era firesc s\u0103 se fi schimbat \u00een mod radical \u0219i spectacolul desf\u0103\u0219urat p\u00e2n\u0103 atunci dup\u0103 preceptele lui Marx, Engels \u0219i Lenin. Asta ar fi presupus pur \u0219i simplu o nou\u0103 \u201eviziune regizoral\u0103\u201d, un nou decor, un nou scenariu \u0219i (de ce nu?) un nou sufleor \u00een plan politic , ba chiar \u0219i schimbarea actorilor.
\nDar (surpriz\u0103!) \u00een locul unei schimb\u0103ri de-o asemenea anvergur\u0103, constat\u0103m persisten\u021ba aceluia\u0219i decor (cu unele schimb\u0103ri pe ici, pe colo cu firme colorate strident, aproape ilizibile, de tipul CO 1MPEX STAN-VASILE etc. SRL + COCA COLA CO.) \u0219i, mai ales, evolu\u021bia pe scen\u0103 a acelora\u0219i actori care n-au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103-\u0219i \u00eembrace pe dos costumele de mai ieri, devenind peste noapte din lupi, oi. Evident, fiind vorba de aceea\u0219i interpre\u021bi, scenariul a r\u0103mas acela\u0219i: cine poate oase roade, cine nu nici carne moale!
\nDoar num\u0103rul ilegali\u0219tilor a crescut de c\u00e2teva mii sau zeci de mii de ori, \u00eengro\u0219\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la absurd r\u00e2ndurile nesf\u00e2r\u0219ite ale celor ce au toate drepturile posibile \u00eentr-o societate care abia-\u0219i mai trage sufletul, dar care trebuie s\u0103-i poarte pe ei \u00een spinare p\u00e2n\u0103 \u0219i-o da ob\u0219tescul sf\u00e2r\u0219it.
\nNoua \u201eviziune regizoral\u0103” a constat doar \u00een \u00eemp\u0103r\u021birea \u201epartidului unic\u201d \u00een mai multe partidule\u021be care, \u00eens\u0103 (aten\u021bie!), \u00ee\u0219i are fiecare propriul sufleor. De aici \u0219i senza\u021bia unui t\u0103mb\u0103l\u0103u politic permanent, ca la Burs\u0103, \u00een care fiecare preopinent strig\u0103 c\u00e2t mai tare replica \u201eservit\u0103\u201d de sufleorul propriu, pentru a le acoperi pe celelalte venite de la ceilal\u021bi sufleori din Est, Vest, Nord sau Sud ori (de ce nu?) chiar prin satelit.
\n\u00cen rest, e bine. De Cr\u0103ciun acelea\u0219i ghirlande de brad, aceia\u0219i brazi orna\u021bi cu acelea\u0219i becuri colorate, acelea\u0219i figuri oficiale plictisite sau fals entuziaste (de, dac\u0103 vin alegerile \u00een prim\u0103var\u0103?)… Dar banii vor cam lipsi prin buzunare. \u0218i ceva mai mul\u021bi p\u0103rin\u021bi \u0219i bunici dec\u00e2t anul trecut vor l\u0103crima \u00een fa\u021ba vitrinelor luminoase cu g\u00e2ndul la cei mici de-acas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LUMEA PE DOS Dac\u0103 \u00eenainte de fatidicul an 1989 \u201e\u00eenghe\u021baser\u0103m” cu to\u021bii la propriu \u0219i la figurat sub pecetea unei<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11699"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11699"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11704,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11699\/revisions\/11704"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}