{"id":11685,"date":"2020-10-29T12:37:27","date_gmt":"2020-10-29T09:37:27","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11685"},"modified":"2020-10-29T12:37:27","modified_gmt":"2020-10-29T09:37:27","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11685","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (4)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Din vremuri imemoriale Soarele a fost \u0219i a r\u0103mas simbolul ideii de egalitate \u00eentre oameni. Poate c\u0103 tocmai de aceea democra\u021bia s-a n\u0103scut pe p\u0103m\u00e2ntul vechii Eliade, pe \u021b\u0103rmul Mediteranei, \u00eentr-unul dintre cele mai \u00eensorite locuri de pe planet\u0103.
\nPentru cei s\u0103raci Soarele este singurul lucru din lumea asta pentru care nu au fost nevoi\u021bi vreodat\u0103 s\u0103 se lupte cu cei boga\u021bi. Iat\u0103 de ce lumina sa a devenit \u00een timp un simbol al libert\u0103\u021bii, al adev\u0103rului, al bucuriei de a tr\u0103i, \u00een v\u0103dit \u0219i ireversibil contrast cu \u00eentunericul, cu bezna, s\u0103la\u0219 al ru\u0219inii, al minciunii \u0219i durerii.
\nUnul dintre cei dint\u00e2i oameni care \u0219i-au \u00eensu\u0219it acest simbol, f\u0103c\u00e2nd din el un reper absolut \u0219i adopt\u00e2nd, totodat\u0103 , un mod de a fi unic \u00een analele timpului s\u0103u, a fost filosoful Diogene, zis \u0219i Cinicul pentru c\u0103 dispre\u021buia bog\u0103\u021biile \u0219i conven\u021biile sociale locuind \u00eentr-un butoi. Faima sa a str\u0103b\u0103tut repede \u00eentreaga Elad\u0103, st\u00e2rnindu-i curiozitatea chiar regelui Alexandru Macedon care, intrigat, i-a f\u0103cut o vizit\u0103 \u00een Corint. Conving\u00e2ndu-se c\u0103 nu are de-a face cu un nebun, ci cu unul dintre cei mai \u00een\u021belep\u021bi supu\u0219i ai s\u0103i, regele s-a declarat dispus s\u0103-i ofere orice \u0219i-ar dori. \u201eDa, i-a r\u0103spuns Cinicul Diogene , d\u0103-te la o parte din lumina soarelui meu!\u201d
\nParadoxul vremurilor pe care le tr\u0103im ast\u0103zi const\u0103 \u00een aceea c\u0103 s\u0103racii de azi nu mai g\u0103sesc \u00een ei nici m\u0103car puterea de a fi cinici, precum Diogene, cu cei ce le poart\u0103 s\u00e2mbetele. Fra\u021bii no\u0219tri s\u00e2rbi simt cel mai bine pe propria piele acest adev\u0103r. \u0218i nici noi, rom\u00e2nii, nu ne sim\u021bim prea bine.
\n\u00cen timp ce s\u00e2rbii suport\u0103 cu stoicism fl\u0103c\u0103rile r\u0103zboiului, noi, rom\u00e2nii, ne l\u0103s\u0103m strivi\u021bi zilnic sub povara uciga\u0219\u0103 a \u201ebombelor psihologice”, integr\u00e2ndu-ne treptat \u00eentr-un peisaj apocaliptic, \u00een care lupta pentru existen\u021b\u0103 merge p\u00e2n\u0103 la anihilarea fizic\u0103 a semenului de al\u0103turi.
\nCotidianul a devenit absurd: mass-media difuzeaz\u0103 permanent \u0219tiri care frizeaz\u0103 nebunia, politicienii z\u00e2mbesc la bie\u021bii aleg\u0103tori \u00een timp ce-i anun\u021b\u0103 c\u0103 au stabilit noi impozite sau c\u0103 au crescut peste noapte toate pre\u021burile \u0219i tarifele, dup\u0103 care p\u0103r\u0103sesc \u021bara in corpore pentru a umbla prin de\u0219erturile Africii dup\u0103 potcoave de cai mor\u021bi. Puternicii Planetei se perind\u0103 unul dup\u0103 altul prin saloanele somptuoase de la Bucure\u0219ti promi\u021b\u00e2ndu-ne la o \u0219ampanie marea cu sarea, dar, ca un f\u0103cut, dup\u0103 fiecare nou\u0103 vizit\u0103, via\u021ba rom\u00e2nilor devine \u0219i mai grea. Nu a mai r\u0103mas nimic de spus, nimic neotr\u0103vit, nimic de \u00een\u021beles!
\nDoar Soarele care r\u0103sare \u0219i apune la fel de maiestuos, la fel de generos, a mai r\u0103mas a\u0219a cum \u00eel \u0219tim din vremea copil\u0103riei, alin\u00e2ndu-ne sufletele pline de amar, \u00eenfrunt\u00e2nd, parc\u0103, p\u00e2cla de venin \u00een care omenirea orbec\u0103ie cu disperare, numai el, Soarele s\u0103r\u0103cimii continu\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 s\u0103 le mai dea un dram de curaj celor s\u0103rmani \u00een lupta lor de fiecare zi cu o via\u021b\u0103 lipsit\u0103 de sens \u0219i de consisten\u021b\u0103.
\nE timpul ca prin pie\u021bele publice s\u0103 apar\u0103 un nou Diogene cu o lantern\u0103 aprins\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 ziua, \u00een amiaza mare, \u0219i care, atunci c\u00e2nd \u00eel vom \u00eentreba mira\u021bi ce caut\u0103, s\u0103 ne r\u0103spund\u0103 la fel de senin ca \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 mii trei sute de ani: \u201eCaut un OM!\u201d<\/p>\n


\nREPETABILA OROARE<\/strong><\/p>\n

Nu credeam c\u0103 dup\u0103 zece ani de la a\u0219a-zisa revolu\u021bie rom\u00e2n\u0103, un participant activ la schimbarea fostului regim politic pe \u201ebaricadele\u201d vr\u00e2ncene va avea vreodat\u0103 tupeul s\u0103-mi explice c\u0103 via\u021ba de calvar pe care o tr\u0103im ast\u0103zi cu to\u021bii se datoreaz\u0103 atitudinii nu \u0219tiu c\u0103ror evrei fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia \u0219i fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni.
\nMerg\u00e2nd al\u0103turi pe principalul bulevard din Foc\u0219ani, domnul \u00een cauz\u0103, care este considerat ast\u0103zi unul dintre membrii marcan\u021bi ai elitei politice locale, \u00eemi explica cu lux de am\u0103nunte c\u0103 dac\u0103 evreii vor s\u0103 primim bani, vom primi, c\u0103 dac\u0103 evreii vor s\u0103 ne lase s\u0103 facem comer\u021b interna\u021bional, vom face, dac\u0103 nu, nu. Pentru domnia sa toate relele din lume au o singur\u0103 explica\u021bie: poporul evreu. El a creat comunismul, el i-a provocat \u0219i c\u0103derea, el provoac\u0103 r\u0103zboaiele, falimente na\u021bionale \u0219i toate nenorocirile de pe P\u0103m\u00e2nt.
\n\u00centotdeauna c\u00e2nd o \u021bar\u0103 a trecut prin mari crize economice sau politice, vinova\u021bi au fost g\u0103si\u021bi evreii. A\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat de pe vremea Romei antice \u0219i p\u00e2n\u0103 pe timpul lui Hitler. Nu credeam, totu\u0219i, c\u0103 dup\u0103 ce Omul a f\u0103cut primii pa\u0219i pe Lun\u0103 \u0219i miracolul Internetului va face din planeta noastr\u0103 un unic \u0219i irepetabil habitat, antisemitismul, aceast\u0103 sigl\u0103 a Infernului, a mizeriei morale \u0219i a celei mai ru\u0219inoase impoten\u021be politice, va mai r\u0103bufni vreodat\u0103 la lumin\u0103 cu o asemenea furie.
\n\u00cemi pare r\u0103u c\u0103 acestei rubrici i-a fost dat s\u0103 se \u00eencheie pe un ton pesimist. Cu un an \u00een urm\u0103, prin bun\u0103voin\u021ba prestigio\u0219ilor confra\u021bi din redac\u021bia ziarului, aici s-au tip\u0103rit dou\u0103 tablete \u00een care elogiam din toat\u0103 inima poporul evreu, poporul ales al lui Dumnezeu, eviden\u021biind atunci uria\u0219ele sale merite \u00een \u00eentreaga evolu\u021bie a omenirii, contribu\u021bia sa cov\u00e2r\u0219itoare la toate marile momente ale istoriei lumii.
\nCu sincer\u0103 am\u0103r\u0103ciune constat c\u0103 textele mele nu au avut nici o influen\u021b\u0103 asupra unora dintre a\u0219a-zi\u0219ii no\u0219tri oameni politici. M\u0103 g\u00e2ndesc cu groaz\u0103 c\u0103 m\u00e2ine-poim\u00e2ine se vor mai g\u0103si \u0219i al\u021bi politicieni care, pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor momente grele, \u00een loc s\u0103-\u0219i dea demisia \u0219i s\u0103 ias\u0103 cu fruntea sus din via\u021ba public\u0103, \u00ee\u0219i vor justifica neputin\u021ba sau nepriceperea prin fulminante discursuri antisemite, oblig\u00e2nd, astfel istoria s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 din nou pe br\u00e2nci prin cea mai degradant\u0103 mocirl\u0103 a spiritului uman.
\nMul\u021bumind tuturor cititorilor ziarului pentru r\u0103bdarea cu care at\u00e2t amar de vreme au citit \u0219i modestele mele tablete, \u00eei rog \u00een \u00eencheiere s\u0103-mi permit\u0103 s\u0103 le adresez din tot sufletul cre\u0219tinescul \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d. Evreul Hristos!<\/p>\n


\nPOPORUL MONDIAL<\/strong><\/p>\n

De\u0219i \u00eentr-un plan al subtilit\u0103\u021bilor sub\u021biri cei doi termeni de mai sus par s\u0103 compun\u0103 o sintagm\u0103 oarecum neobi\u0219nuit\u0103, \u00een fapt ei definesc un adev\u0103r din care omenirea \u00eencearc\u0103 dintotdeauna s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 un ideal. El a existat c\u00e2ndva, pe vremea c\u00e2nd to\u021bi oamenii de pe P\u0103m\u00e2nt vorbeau o singur\u0103 limb\u0103 \u0219i c\u00e2nd unitatea lumii de atunci a f\u0103cut posibil\u0103 construirea Turnului Babel.
\nOmenirea \u0219i-a pierdut , \u00eens\u0103, echilibrul primordial atunci c\u00e2nd \u00ceNTREGUL s-a spart \u00een mai multe p\u0103r\u021bi, c\u00e2nd UNUL a devenit MULTIPLU. De atunci, ne\u00eencetat, fiecare parte \u00ee\u0219i revendic\u0103 prin orice mijloace suprema\u021bia asupra planetei. Tot de atunci omenirea tr\u0103ie\u0219te nostalgia acelui \u00ceNCEPUT, a acelei UNIT\u0102\u021aI primordiale imposibil de recuperat. Asemenea unui mecanism infernal, g\u00e2ndirea uman\u0103 penduleaz\u0103 genera\u021bie dup\u0103 genera\u021bie \u00eentre unitate \u0219i disolu\u021bie. Dup\u0103 ce curg valuri de s\u00e2nge pentru a se crea un imperiu, alte valuri de s\u00e2nge se vars\u0103 pentru a-l f\u0103r\u00e2mi\u021ba \u00een componentele ini\u021biale.
\nDe mii \u0219i mii de ani acestea sunt extremele fundamentale \u00eentre care \u0219i-au m\u0103cinat energiile toate genera\u021biile.
\nApari\u021bia lui Iisus a fost, este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne pentru \u00eentreaga omenire singura \u0219ans\u0103 de a se reg\u0103si pe sine \u00eens\u0103\u0219i, de a-\u0219i reg\u0103si, adic\u0103, acea pierdut\u0103 UNITATE originar\u0103.
\nEl s-a jertfit pe Sine \u00eensu\u0219i pentru a \u0219terge p\u0103catele tuturora, nu numai ale unora, \u0219i a promis \u00eenvierea tuturor oamenilor indiferent de ob\u00e2r\u0219ia lor. \u00centreaga Sa \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 este dominat\u0103 net de ideea de iubire necondi\u021bionat\u0103 fa\u021ba de aproapele t\u0103u. Iubindu-l pe cel\u0103lalt ca pe tine \u00eensu\u021bi \u00eenseamn\u0103 a recunoa\u0219te, \u00een fond, c\u0103 \u0219i tu \u0219i acela \u0219i, la urma urmei, to\u021bi ceilal\u021bi oameni sunt p\u0103r\u021bi inseparabile ale aceluia\u0219i \u00ceNTREG, unic \u0219i indestructibil. De aici \u0219i interdic\u021bia major\u0103 de a nu ucide. C\u0103ci orice crim\u0103 e un atentat asupra echilibrului universal \u0219i, implicit, un \u00eenceput al disolu\u021biei UNIT\u0102\u021aII lumii.
\nMesajul \u00eenvierii lui Iisus a g\u0103sit omenirea nepreg\u0103tit\u0103 pentru a-l \u00een\u021belege \u00een toat\u0103 profunzimea sa Ini\u021bial, nici chiar proprii S\u0103i Apostoli nu au crezut. Se spune c\u0103 m\u00e2na lui Toma necredinciosul, cu care a \u021binut s\u0103-l ating\u0103 r\u0103nile pentru a se convinge c\u0103 Iisus este chiar Cel \u00eenviat, i-a r\u0103mas ro\u0219ie de s\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la moarte.
\nDup\u0103 treizeci de ani de la R\u0103stignire, \u00een prim\u0103vara anului 58, \u00eensu\u0219i Apostolul Pavel, \u00een prima sa epistola c\u0103tre Corintieni, era \u00eenc\u0103 nevoit s\u0103 afirme: \u201eHristos a murit pentru p\u0103catele noastre, a fost \u00eengropat \u0219i a-nviat a treia zi; i se ar\u0103t\u0103 lui Petru \u0219i pe urm\u0103 celor Doisprezece Apoi se arat\u0103 deodat\u0103 la mai bine de cinci sute de fra\u021bi, dintre care cei mai mul\u021bi tr\u0103iesc \u00eenc\u0103, iar\u0103 unii au murit”.
\n\u0218i ast\u0103zi mai sunt destui cei care, de\u0219i \u00ee\u0219i fac cruce cu pref\u0103cut\u0103 evlavie, nu au \u00een\u021beles mesajul lui Iisus \u201eMici de suflet, mari de patimi\u201d, ei continu\u0103 s\u0103-\u0219i etaleze cu trufie incon\u0219tient\u0103 r\u0103ul pe care-l fac zi \u0219i noapte semenilor lor \u00een numele unor interese care nu au adus omenirii dec\u00e2t mizerie \u0219i moarte.
\nNiciodat\u0103 adev\u0103rurile rostite de Giovanni Papini \u00een vestita sa \u201eRug\u0103ciune c\u0103tre Hristos” nu au fost mai actuale ca \u00een zilele noastre: \u201eNa\u021biile \u00eendestulate le os\u00e2ndesc la \u00eenfometare pe cele s\u0103race, r\u0103zvr\u0103ti\u021bii \u00ee\u0219i omoar\u0103 st\u0103p\u00e2nii de ieri, st\u0103p\u00e2nii pun s\u0103-i ucid\u0103 pe r\u0103zvr\u0103ti\u021bii simbria\u0219ilor lor; noi dictatori, folosindu-se de destr\u0103marea tuturor sistemelor \u0219i regimurilor, m\u00e2n\u0103 \u021b\u0103ri \u00eentregi spre foamete, spre m\u0103cel\u0103rire \u0219i pr\u0103bu\u0219ire\u201d.
\nNu ne-a mai r\u0103mas dec\u00e2t speran\u021ba \u00een noi \u00een\u0219ine. Nu e nevoie s\u0103-\u021bi negi trecutul ca s\u0103-\u021bi croie\u0219ti un viitor.<\/p>\n


\nREQUIEM PENTRU ZIUA DE M\u00c2INE<\/strong><\/p>\n

\u00cen toamna anului trecut, \u00een tableta intitulat\u0103 \u201eAla, bala, imperiala!”, semnalam cititorilor pe acest col\u021b de pagin\u0103 faptul c\u0103 la Split, \u00een Croa\u021bia , Papa Ioan Paul II a binecuv\u00e2ntat avioanele NATO \u0219i i-a \u00eendemnat pe pilo\u021bi s\u0103 bombardeze Iugoslavia. Sincer, nu credeam c\u0103 a\u0219a ceva va fi posibil \u0219i chiar \u00eei l\u0103udam pe conduc\u0103torii NATO c\u0103 nu au \u021binut seam\u0103 atunci de cea mai degradant\u0103 binecuv\u00e2ntare de care mi-a fost dat s\u0103 aud \u00een acest blestemat secol.
\nIat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103, \u00een ciuda de\u0219artelor mele speran\u021be , inimaginabilul s-a produs.
\nNu vreau s\u0103 cred c\u0103 ar exista vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre gestul Suveranului Pontif \u0219i hot\u0103r\u00e2rea intempestiv\u0103 a celor 18 state catolice ale NATO (MINUS Grecia) de a-i ataca pe s\u00e2rbi.
\nSunt convins, totu\u0219i, c\u0103 pretutindeni \u00een lume catolici sau ortodoc\u0219i, protestan\u021bi sau neoprotestan\u021bi, oamenii simpli \u0219i s\u0103raci, nevoia\u0219i cu frica lui Dumnezeu, se roag\u0103 fiecare \u00een l\u0103ca\u0219urile lor sfinte \u0219i aprind s\u00e2mburi de lumin\u0103 pentru sufletele celor ce cad nevinova\u021bi sub ploaia de foc din Iugoslavia.
\nDac\u0103 democra\u021bia, drepturile omului, ale femeii, ale copilului \u0219i toate celelalte a\u0219a-zise \u201ecuceriri\u201d ale lumii civilizate \u00eenseamn\u0103 ura cr\u00e2ncen\u0103 \u0219i nu iubirea pentru aproapele t\u0103u, atunci, mai bine, lips\u0103!
\nNu \u0219tiu dac\u0103 pilo\u021bii NATO, care-\u0219i teleghideaz\u0103 rachetele cu r\u00e2vn\u0103 c\u0103tre oamenii afla\u021bi pe p\u0103m\u00e2nt, la zeci de kilometri sub aripile avioanelor lor ultrasofisticate, se g\u00e2ndesc la propriile mame sau la proprii lor copii ori numai la banii pe care-i vor primi pentru crimele lor. Nu \u0219tiu nici m\u0103car dac\u0103-\u0219i dau seama ce fac…
\nCe \u0219tiu sigur e doar faptul c\u0103 dup\u0103 opera\u021biunea \u201eFurtun\u0103 \u00een Balcani” lumea nu va mai fi niciodat\u0103 ce a fost \u00eenainte de aceast\u0103 prostie de propor\u021bii planetare.
\nProbabil c\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat de-at\u00e2tea ori \u00een ultimele dou\u0103 milenii de istorie, politica, aceast\u0103 distins\u0103 t\u00e2rf\u0103 a tuturor timpurilor, va mai \u00eengropa o dat\u0103 (pentru a c\u00e2ta oar\u0103?) \u0219i aceast\u0103 hecatomb\u0103 \u0219i-\u0219i va decora cu pomp\u0103 mizerabilele slugi ridicate la rang de \u201eeroi\u201d, \u201efiguri memorabile” \u0219.a.m.d.
\nM\u0103 \u00eentreb, totu\u0219i, cu pervers\u0103 nedumerire ce va mai avea s\u0103 ne spun\u0103 Papa nou\u0103, ortodoc\u0219ilor din Rom\u00e2nia, c\u00e2nd va veni s\u0103 ne viziteze anul acesta, pe 4 mai, la Bucure\u0219ti?
\nPoate vreo poveste cu s\u00e2rbi , cu kosovari \u0219i cu ardeleni pleca\u021bi \u00een bejenie…<\/p>\n


\nSTATUL DE… DREP\u021aI!<\/strong><\/p>\n

Niciunul dintre actualii locuitori ai planetei nu a fost martor direct al momentului \u00een care s-a instaurat dictatura lui Hitler ori cea a lui Stalin – cele dou\u0103 mari catastrofe ale acestui secol. A\u0219a c\u0103, neav\u00e2nd termen de compara\u021bie \u00een realitatea imediat\u0103, niciunul dintre noi nu va sesiza \u00een mod adecvat momentul \u00een care s-ar putea repeta instaurarea unei noi dictaturi.
\nCe \u0219tim sigur este faptul c\u0103, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea unei dictaturi, be\u021bia libert\u0103\u021bii a condus \u00een termeni de o exactitate aproape matematic\u0103 la crearea premiselor unei noi dictaturi, \u0219i mai dure dec\u00e2t precedenta.
\nCe mai \u0219tim apoi sigur este faptul c\u0103 orice dictatur\u0103 \u00eencepe cu acel mic \u0219i aparent nesemnificativ ordin, at\u00e2t de obi\u0219nuit \u00een armat\u0103: \u201eDREP\u021aI!” E momentul de captare a aten\u021biei bie\u021bilor r\u0103cani, cu care \u00eencepe lungul lor drum c\u0103tre un alt moment de libertate, pres\u0103rat cu toate mizeriile \u0219i umilin\u021bele posibile ale unei vie\u021bi petrecute \u00een cea mai sever\u0103 disciplin\u0103 care, de fapt , nu duce nic\u0103ieri. C\u0103ci asta reprezint\u0103 \u00een realitate orice dictatur\u0103: \u00eencordarea voin\u021bei unor popoare \u00eentregi pentru a realiza CEVA doar de dragul de a face acel CEVA \u0219i nimic mai mult. Abia c\u00e2nd vine momentul s\u0103 faci inventarul unei dictaturi, consta\u021bi c\u0103, dup\u0103 o via\u021b\u0103 de servitu\u021bi stupide, nu te-ai ales dec\u00e2t cu c\u00e2teva portrete colorate, ceva c\u0103r\u021bi tip\u0103rite \u00een condi\u021bii de lux, un mald\u0103r de \u201emateriale de propagand\u0103” \u0219i, multe, mult prea multe alte lucruri dep\u0103\u0219ite moral \u0219i fizic, toate de proast\u0103 calitate \u00eenc\u0103 de pe c\u00e2nd erau noi, dar care f\u0103ceau parte din zestrea poporului condus de c\u00e2rmaci, stejarul sau cum vre\u021bi s\u0103-l mai numi\u021bi, de regul\u0103 spre cele mai \u00eenalte culmi.
\nOrice dictatur\u0103 \u00ee\u021bi cere s\u0103 te sacrifici zi \u0219i noapte, ca \u00eentr-un antrenament infernal, pentru o lupt\u0103 cu ceva sau cu cineva, care nu va avea loc niciodat\u0103. Pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u0219ti cu acel ceva sau cineva, dictatura dispare \u0219i lumea \u00ee\u0219i ia \u201eporti\u021ba de libertate\u201d. \u0218i, ca \u00eentr-un tragic joc kafkian, totul se reia de la cap\u0103t.
\n\u00cen timp ce comunismul \u00ee\u0219i d\u0103dea ultima suflare \u00een umbra Cernob\u00e2lului dominat de z\u00e2mbetul pervers al acelui luda p\u0103tat pe frunte de ia Kremlin, un a\u0219a-zis vizionar de peste Ocean preg\u0103tea cu metod\u0103 Marea Dictatur\u0103 care va pune cap\u0103t Lumii la acest sf\u00e2r\u0219it de mileniu \u0219i pe care el o nume\u0219te (Nu, nu v\u0103 teme\u021bi , nu societatea socialist\u0103 multilateral dezvoltat\u0103!) Democra\u021bia Secolului XXI.
\nMai \u00eent\u00e2i, invoc\u00e2nd faptul c\u0103 tot ce exist\u0103 ast\u0103zi \u00een lume, de la buc\u0103t\u0103rie \u0219i p\u00e2n\u0103 la marile sisteme politice \u0219i religioase, a c\u0103zut deja \u00een desuetudine, nemaifiind apte pentru un viitor despre care nu ni se spune dec\u00e2t doar c\u0103 va exista, pe un ton mieros, precum lupul din \u201eCapra cu trei iezi\u201d, \u201emarele vizionar” ne m\u0103rturise\u0219te sp\u0103\u0219it c\u0103 toate cele amintite mai sus \u201eau mare nevoie de modific\u0103ri radicale\u201d. Apoi, dup\u0103 ce ne arunc\u0103 a\u0219a, \u00een trecere, o vorb\u0103 \u00eentr-o doar\u0103, cum c\u0103 \u201eaceasta (schimbarea) nu exclude posibilitatea violen\u021bei pe drumul spre ziua de m\u00e2ine\u201d, \u0219i dup\u0103 ce mai constat\u0103, pu\u021bin nervos, c\u0103 vor fi \u0219i mul\u021bi oameni politici care nu-i vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i p\u0103rerile, carnivorul vizionar \u00ee\u0219i arat\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, col\u021bii \u00eens\u00e2ngera\u021bi \u00een toat\u0103 splendoarea lor funebr\u0103: \u201eDar majoritatea (oamenilor politici , n.n.) nu se vor da la o parte dec\u00e2t atunci c\u00e2nd cererile din afar\u0103 vor deveni irezistibile sau c\u00e2nd criza va fi ajuns at\u00e2t de avansat\u0103 \u0219i at\u00e2t de apropiat\u0103 de violen\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t nu vor mai avea nici o alternativ\u0103\u201d.
\nIat\u0103 deci cum se comploteaz\u0103 azi \u00een v\u0103zul \u00eentregii lumi \u00eempotriva tuturor statelor, a tuturor popoarelor care ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 se opun\u0103 \u201emarilor” idei ale domnului Toffler, pretins revolu\u021bionar modern. A\u0219a-zisul s\u0103u spirit revolu\u021bionar a fost \u00eens\u0103 \u201efumat\u201d demult, \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Napoleon de la care m\u0103car ne-a r\u0103mas Codul Civil. C\u0103 din partea dumnealui nu cred c\u0103 ne vom alege cu altceva dec\u00e2t c-un r\u0103zboi ori cu o dictatur\u0103, ambele fatale.
\nExist\u0103 \u0219i un terorism al ideilor politice. C\u00e2nd a avut \u00een spate aurul german \u0219i Armata Ro\u0219ie, l-a practicat \u0219i Lenin. C\u00e2nd a avut \u00een spate partidul nazist \u0219i banii bancherilor \u0219tim noi care, l-a practicat \u0219i Hitler. Ast\u0103zi \u00eel practic\u0103 domnul Alvin Toffler care are \u00een spate , la nevoie, ma\u0219ina de r\u0103zboi american\u0103 \u0219i, probabil, \u0219i o alt\u0103 for\u021b\u0103, invizibil\u0103 sau numai b\u0103nuit\u0103 deocamdat\u0103, care \u0219tie foarte bine s\u0103-l pun\u0103 s\u0103-i strige omenirii: \u201eDrep\u021bi!”
\nP\u0103cat c\u0103 \u0219i la acest sf\u00e2r\u0219it de mileniu \u00eenc\u0103 se mai g\u0103sesc unii care confund\u0103 omenirea cu un pluton de r\u0103cani.<\/p>\n


\nELEVUL MIHAI EMINESCU<\/strong><\/p>\n

Pentru rom\u00e2ni via\u021ba lui Mihai Eminescu nu mai reprezint\u0103 de mult o simpl\u0103 biografie a celui mai mare poet al lor. La Ipote\u0219ti, cei care locuiesc ast\u0103zi acolo vorbesc foarte rar despre el. E ciudat, dar c\u00e2nd aduci vorba despre Eminescu, ei te conduc t\u0103cu\u021bi la Casa Memorial\u0103, la micul cimitir de – al\u0103turi, unde-\u0219i dorm somnul de veci p\u0103rin\u021bii poetului, dup\u0103 care deschid plini de evlavie u\u0219ile bisericii celei noi \u0219i \u021bi-1 arat\u0103 \u00een dreapta intr\u0103rii pe Eminescu pictat printre sfin\u021bi \u00een picioare, scriindu-\u0219i c\u0103r\u021bile. Pentru ei Eminescu nu mai e om, ci un sf\u00e2nt. Pentru ei nu mai e nevoie s\u0103 spui nimic despre el, ci doar s\u0103 peregrinezi la locu-i de na\u0219tere \u0219i s\u0103 i te \u00eenchini. \u0218i, poate, acesta este singurul lucru esen\u021bial care ne-a sc\u0103pat tuturor \u00een ce-1 prive\u0219te pe Eminescu: faptul c\u0103, dup\u0103 110 ani de la trecerea sa \u00een nefiin\u021b\u0103, biserica noastr\u0103 nu l-a trecut \u00eenc\u0103 \u00een r\u00e2ndul sfin\u021bilor pe acela dintre rom\u00e2ni care a contribuit \u00een mod genial la na\u0219terea limbii rom\u00e2ne literare \u00een care, c\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, Gala Galaction avea s\u0103 traduc\u0103 Biblia pe care o \u0219tim ast\u0103zi cu to\u021bii. Mi se pare c\u00e2t se poate de firesc ca \u021b\u0103ranii din Ipote\u0219ti s\u0103 fi \u00een\u021beles cu mult mai devreme \u0219i mai bine acest lucru dec\u00e2t acei (\u00eemi pare r\u0103u c\u0103 trebuie s-o spun !) intelectuali care, ahtia\u021bi dup\u0103 \u201ebinefacerile” Europei, s-au lep\u0103dat \u00een grab\u0103 pentru un pumn de argin\u021bi \u0219i de Eminescu \u0219i de \u201eMiori\u021ba”, ba chiar \u0219i de laptele supt de la mama lor.
\nDac\u0103 vom \u00eencerca, totu\u0219i, s\u0103 privim o clip\u0103 copil\u0103ria lui Eminescu prin ochii celor care i-au fost colegi de \u0219coal\u0103, vom vedea, poate, mai bine izvoarele uria\u0219ului s\u0103u spirit care d\u0103inuie \u0219i va d\u0103inui \u00eentotdeauna, \u00een pofida oric\u0103rui dictator, nu numai la nivel na\u021bional.
\nVasile Bumbac , unul dintre ace\u0219tia, ni-1 descrie pe Eminescu la v\u00e2rsta de 8 ani: \u201eNaiv, ve\u0219nic r\u00e2z\u00e2nd \u0219i recit\u00e2nd pe de rost balade populare. Avea o memorie excelent\u0103 \u0219i era de to\u021bi agreat\u201d.
\nT.V. Stefanelli , un alt coleg, ni-1 descrie a\u0219a cum ar\u0103ta la 11 ani: \u201e… mic \u0219i \u00eendesat, cu p\u0103rul negru piept\u0103nat de la frunte spre ceaf\u0103, cu fruntea Iat\u0103, fa\u021ba lung\u0103rea\u021b\u0103, umerii obrajilor pu\u021bin ridica\u021bi, ochii nu mari, dar vii, colorul fe\u021bei \u00eentunecat, prin care str\u0103b\u0103tea, \u00eens\u0103, rumeneala s\u0103n\u0103toas\u0103 a obrajilor. Era \u00eentotdeauna curat \u00eembr\u0103cat. Aproape la fel \u0219i-l amintea \u0219i un alt coleg, preotul Gheorghe Gheorghian: \u201eOache\u0219, cu p\u0103rul ca pana corbului \u0219i tenul \u00eenchis; ai fi zis: ia, un pui de Arm\u0103na\u0219\u201d.
\nIlu\u0219trii s\u0103i profesori de la Cern\u0103u\u021bi \u00eei acordau la v\u00e2rsta de 12 ani calificativele urm\u0103toare: eminent la limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i chiar cu distinc\u021bie la istorie \u0219i geografie, dar nesuficient la limba latin\u0103 \u0219i matematic\u0103. De altfel, poetul \u00eensu\u0219i avea s\u0103 spun\u0103 mai t\u00e2rziu: \u201eEu \u0219tiu chinul ce l-am avut \u00eensumi cu matematicile \u00een copil\u0103rie, din cauza modului r\u0103u \u00een care mi se propunea, de\u0219i \u00eende-altfel eram unul din capetele cele mai de\u0219tepte”.
\n\u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, Stefanelli ne relateaz\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 de pe atunci Eminescu \u201ese ocupa cu predilec\u021biune cu istoria Grecilor, Romanilor, Egiptenilor, Babilonienilor, Asirienilor, Persienilor \u0219i a Indiilor\u201d.
\nDar, \u00eenainte de toate , a\u0219a cum ne m\u0103rturise\u0219te tovar\u0103\u0219ul s\u0103u de gazd\u0103, Ion Sahin din lepureni, jude\u021bul F\u0103lciu, Eminescu era vestit \u00een toat\u0103 \u0219coala pentru pasiunea sa pentru lectur\u0103 \u0219i, mai ales , pentru darul s\u0103u extraordinar de povestitor. Pentru c\u0103 era slab la matematic\u0103, \u201ePentru o tem\u0103 ce-i f\u0103cea Constantin \u0218tefanovici, actual profesor de matematici (…), Eminescu spunea cele mai frumoase \u0219i mai lungi pove\u0219ti…\u2019\u2019
\nColegii s\u0103i de liceu m\u0103rturisesc to\u021bi c\u0103 Eminescu citea mult \u0219i duminicile, \u0219i \u00een zilele de s\u0103rb\u0103tori, nedesp\u0103r\u021bindu-se de c\u0103r\u021bi nici chiar \u00een timpul excursiilor pe care le f\u0103cea cu prietenii s\u0103i prin \u00eemprejurimile Cern\u0103u\u021bilor.
\nElevul Eminescu nu a fost un copil ca oricare altul, \u00eentr-o zi, Gheorghe Eminovici, tat\u0103l s\u0103u, \u0219i-a trimis trei arga\u021bi c\u0103lare s\u0103-l prind\u0103 pe fiul s\u0103u dup\u0103 ce acesta fugise de la \u0219coal\u0103 c\u0103-1 prinsese dorul de cas\u0103. C\u00e2nd cei trei, Costache Cre\u021bu, Vasile Ad\u0103sc\u0103li\u021bei \u0219i Toader Rusu au reu\u0219it s\u0103-l prind\u0103 undeva, \u00een deal, pe \u0219oseaua ce duce la Boto\u0219ani, copilul le-a strigat: \u201e De ce nu m\u0103 l\u0103sa\u021bi s\u0103 merg unde \u0219tiu?\u201d \u201eHaide \u00eend\u0103r\u0103t, cucona\u0219ule, la boier, i-au r\u0103spuns oamenii, s\u0103 te deie la Cern\u0103u\u021bi la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, c\u0103 nu-i chip altfel!\u201d
\nR\u0103spunsul s\u0103u de-atunci i-a marcat pentru totdeauna destinul ca o pecete de foc: \u201eDe ce s\u0103 m\u0103 deie la Cern\u0103u\u021bi, c\u0103 eu \u00ees \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i f\u0103r\u0103 Cern\u0103u\u021bi!…\u201d<\/p>\n


\nSTRATEGIA FRICII<\/strong><\/p>\n

Ca \u0219i dragostea, frica este unul dintre sentimentele cele mai omene\u0219ti. Pe c\u00e2nd se ruga \u00een gr\u0103dina Ghetsimani, presim\u021bind apropierea inexorabil\u0103 a mor\u021bii, nici m\u0103car Iisus n-a sc\u0103pat de ea.
\nExist\u0103 mai multe feluri de fric\u0103: frica de semeni, frica de line \u00eensu\u021bi , frica de foc, de ap\u0103, de \u00een\u0103l\u021bime, de boal\u0103, de animale, de durere, frica de \u00eentuneric sau frica de ziua de m\u00e2ine, frica de moarte ori frica de a tr\u0103i, ba chiar \u0219i frica de propria-\u021bi umbr\u0103.
\nIndiferent de condi\u021bia social\u0103, pe to\u021bi ne \u00eencearc\u0103 cel pu\u021bin o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 sentimentul de fric\u0103. Medit\u00e2nd asupra lui, zilele trecute regizoarea Sanda M\u00e2nu concluziona succint: \u201eFrica \u021bi-o asumi, o consumi \u0219i apoi ac\u021bionezi p\u0103str\u00e2ndu-\u021bi dreapt\u0103 coloana vertebral\u0103”. \u0218i chiar a\u0219a ar fi trebuit s\u0103 fie dac\u0103 \u00een zilele noastre frica nu ar fi fost transformat\u0103 \u00een cea mai redutabil\u0103 arm\u0103 din c\u00e2te exist\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt.
\nDe la marile organisme interna\u021bionale p\u00e2n\u0103 la guvernele a\u0219a-zis democratice, de la marile concerne economice p\u00e2n\u0103 la tot felul de institu\u021bii de control, de la primarul celei mai am\u0103r\u00e2te comune p\u00e2n\u0103 la micul terorist anonim, de la borfa\u0219ul de r\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la criminalul \u00een serie, to\u021bi practic\u0103 zilnic, folosind subtilit\u0103\u021bi politice, pistolul, avionul FI6, tancul , mina antipersonal\u0103 sau armele biologice ori chimice – strategia fricii.
\nMai mult sau mai pu\u021bin con\u0219tien\u021bi de ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103, miliardelor de oameni de r\u00e2nd nu le mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 permanent \u00eentr-o perpetu\u0103 tranzi\u021bie a speran\u021bei, speran\u021ba c\u0103 va veni \u0219i ziua \u00een care nimeni nu-i va amenin\u021ba , nimeni nu le va mai inocula \u00een suflet frica.
\n\u00cen tot acest haos pe care marile puteri l-au creat \u0219i-i men\u021bin cu o consecven\u021b\u0103 diabolic\u0103 la nivel planetar, fariseismul cu care un organism militar, precum NATO, se chinuie s\u0103 par\u0103 un veritabil campion al p\u0103cii, devine de-a dreptul ridicol, dac\u0103 nu cumva chiar tragic.
\n\u00cen 1748, unul dintre cei mai mari \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi ai Europei din toate timpurile, MONTESQUIEU, enun\u021ba pentru prima dat\u0103 \u00een istoria omenirii principiul separ\u0103rii puterilor \u00een stat, principiu cu care a\u0219a-zi\u0219ii democra\u021bi de pretutindeni se laud\u0103 azi pe toate drumurile, \u201euit\u00e2nd\u201d , \u00eens\u0103, cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103 tot Montesquieu a mai spus ceva, ceva ce e pe cale s\u0103 se \u00eent\u00e2mple chiar \u00een aceste vremuri vitrege: \u201eEuropa se va pierde din pricina r\u0103zboinicilor s\u0103i\u201d.
\nCa \u00eentr-o veritabil\u0103 cas\u0103 de nebuni, s-au g\u0103sit, totu\u0219i, pe lumea asta \u0219i indivizi care s\u0103 afirme c\u0103, pentru a sc\u0103pa de fric\u0103, nu este nevoie s\u0103 distrugem armele care o genereaz\u0103, ci mai degrab\u0103 fiecare dintre noi s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 propria fric\u0103 p\u00e2n\u0103 la paroxism. \u0218i pentru asta unii declan\u0219eaz\u0103 r\u0103zboaie oribile, al\u021bii creeaz\u0103 viru\u0219i precum cel ce provoac\u0103 SIDA sau caut\u0103 cu \u00eenfrigurare cumplite arme de lichidare \u00een mas\u0103. Cei mai \u201ebl\u00e2nzi” ne \u201etrateaz\u0103\u201d prin intermediul televiziunii cu a\u0219a-numitele filme horror ori cu senza\u021bionalele dezv\u0103luiri reporterice\u0219ti despre satani\u0219ti ce dezgroap\u0103 noaptea mor\u021bii prin cimitire.
\nContempl\u00e2nd lumea \u00een aceste ultime zile ale celui mai uciga\u0219 secol din istoria umanit\u0103\u021bii, nu po\u021bi s\u0103 nu \u021bi aminte\u0219ti cuvintele aceluia\u0219i celebru \u00een\u021belept Montesquieu \u201eExist\u0103 asemenea imbecilit\u0103\u021bi, \u00eenc\u00e2t ar fi de preferat o imbecilitate \u0219i mai mare\u201d.
\nC\u0103 nu degeaba zice rom\u00e2nul: \u201eFrica p\u0103ze\u0219te pepenii!\u201d Frica de fric\u0103, desigur!<\/p>\n


\nPRIMUL ROM\u00c2N: VOD\u0102 CUZA<\/strong><\/p>\n

Istoria rom\u00e2nilor a fost determinat\u0103 \u00een mod decisiv de sentimentele poporului rom\u00e2n fa\u021b\u0103 de conduc\u0103torii s\u0103i. Din 1859 \u00eencoace multi au fost cei care s-au a\u0219ezat \u00een fruntea acestei \u021b\u0103ri zguduite de toate seismele istoriei, dar numai doi dintre ei au r\u0103mas legende vii \u00een memoria colectiv\u0103 a fiec\u0103rei genera\u021bii de rom\u00e2ni: Vod\u0103 Cuza \u0219i Regele Ferdinand, \u00eentregitorul de Neam \u0219i de \u021aar\u0103, \u0218i mi se pare c\u00e2t se poate de firesc s\u0103 fie a\u0219a, de vreme ce sub primul s-a creat Rom\u00e2nia Mic\u0103, iar sub cel de-al doilea s-a f\u0103urit Rom\u00e2nia Mare.
\nPrincipatele Unite sub sceptrul lui Vod\u0103 Cuza n-au reprezentat, \u00eens\u0103, numai \u00eemplinirea celui mai scump vis al rom\u00e2nilor din toate timpurile, ci , mai ales, constituirea acelui nucleu din care, dup\u0103 \u00eenc\u0103 o jum\u0103tate de veac, avea sa se nasc\u0103 acea Rom\u00e2nie Mare care a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi idealul suprem din inima fiec\u0103ruia dintre noi.
\nReformele lui Alexandru Ioan Cuza nu i-a \u00eentristat pe rom\u00e2ni, nici nu i-a batjocorit, pentru c\u0103 nu s-au f\u0103cut nici la \u00eent\u00e2mplare, nici la ordinele str\u0103inilor \u0219i nici nu au fost aplicate cu b\u00e2ta. Ele izvorau din dragostea marelui Domnitor fa\u021b\u0103 de supu\u0219ii s\u0103i \u0219i nu din interesele mizere ale unei clase de ciocoi pu\u0219i pe c\u0103p\u0103tuial\u0103 cu orice pre\u021b. Cuza a pl\u0103tit cu via\u021ba iubirea lui pentru popor, dar figura iui plin\u0103 de bun\u0103tate a r\u0103mas pe veci \u00een Panteonul de inim\u0103 al rom\u00e2nilor, credin\u021ba fa\u021b\u0103 de el transmi\u021b\u00e2ndu-se ca un jur\u0103m\u00e2nt de tain\u0103 din genera\u021bie \u00een genera\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.
\nIat\u0103, de exemplu, cum sun\u0103 o Proclama\u021bie a lui A.I. Cuza c\u0103tre locuitorii de la sate: \u201eClaca (boierescul) este desfiin\u021bat\u0103 de-a pururea \u0219i de ast\u0103zi sunte\u021bi proprietari liberi pe locurile supuse st\u0103p\u00e2nirii voastre (…). Merge\u021bi, dar, mai \u00eenainte de toate la poalele altarului \u0219i, cu genunchile plecate, mul\u021bumi\u021bi Atot-Puternicului Dumnezeu, pentru c\u0103 prin ajutorul s\u0103u \u00een sf\u00e2r\u0219it a\u021bi ajuns a vedea aceast\u0103 zi frumoas\u0103 pentru voi, scump\u0103 inimii mele \u0219i mare pentru viitorul Rom\u00e2niei.
\nDe ast\u0103zi voi sunte\u021bi st\u0103p\u00e2ni pe bra\u021bele voastre, voi ave\u021bi o p\u0103rticic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, proprietate \u0219i mo\u0219ie a voastr\u0103, de ast\u0103zi voi ave\u021bi o patrie de iubit \u0219i de ap\u0103rat\u201d.
\nDup\u0103 c\u00e2teva zile de la aceast\u0103 Proclama\u021bie, aflat la mo\u0219ia sa din Ruginoasa, Vod\u0103 Cuza avea s\u0103 primeasc\u0103 r\u0103spunsul \u021b\u0103ranilor, r\u0103spunsul emo\u021bionant al unui popor cov\u00e2r\u0219it realmente de frumuse\u021bea sufleteasc\u0103 a celui mai iubit dintre to\u021bi conduc\u0103torii pe care i-a avut aceast\u0103 \u021bar\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi: \u201eMare e\u0219ti, tu, Doamne! Prin actul din 14 august 1864 milioane de suflete care z\u0103ceau de secole sub os\u00e2nda boierescului \u0219i \u00een des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 s\u0103r\u0103cie , azi sunt elibera\u021bi \u0219i chema\u021bi \u00een r\u00e2ndul oamenilor. Bunule p\u0103rinte al plugarului rom\u00e2n! Tu ne dai lumin\u0103, tu ne dai via\u021b\u0103 \u0219i tu e\u0219ti puternicul st\u0103p\u00e2nitor , unicul Domnitor care ai fost menit de Dumnezeu Sf\u00e2ntul s\u0103 fii m\u00e2ntuitorul nostru de la copilul din fa\u0219\u0103 p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2nul din c\u00e2ij\u0103. A\u0219a, Prea \u00een\u0103l\u021bate Doamne, ne-ai dat ogora\u0219ul, hrana familiei noastre \u0219i ai f\u0103cut ca \u00een vatra \u021b\u0103ranului s\u0103 domineze lini\u0219tea \u0219i fericirea”.
\nVod\u0103 Cuza a fost Primul Rom\u00e2n nu numai ca Domnitorul care a creat primele institu\u021bii ale statului nostru, ci \u00eenainte de toate ca OM. Singur, Regele Ferdinand a \u00een\u021beles acest adev\u0103r \u0219i l-a \u00eensu\u0219it, rede\u0219tept\u00e2nd \u00een Inimile tuturora m\u00e2ndria de a fi rom\u00e2ni.
\n\u00cen zilele nenorocite pe care suntem nevoi\u021bi s\u0103 le tr\u0103im, confirm\u00e2ndu-l parc\u0103 pe Hegel, care spunea c\u0103 oamenii nu \u00eenva\u021b\u0103 nimic din istorie, cineva a spus c\u0103 istoria nu \u021bine de foame. A\u0219a o fi, poate, prin America, Australia sau Zair.
\nLa noi, la rom\u00e2ni, \u00eens\u0103, istoria este nu numai un \u00eendreptar de care este periculos s\u0103 nu \u021bii seam\u0103, ci \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea noastr\u0103 de a fi. Pentru noi, rom\u00e2nii, dac\u0103 istorie nu e, nimic nu e!
\nAltfel am fi disp\u0103rut demult de pe harta Europei.
\nLa mul\u021bi ani, M\u0103ria Ta!<\/p>\n


\nTAINA PRIETENIEI (1)<\/strong><\/p>\n

Paradoxal, dar, de\u0219i prietenia a existat, exist\u0103 \u0219i va exista \u00eentotdeauna \u0219i pretutindeni, \u00een vremurile grele, ca acelea pe care le tr\u0103im noi ast\u0103zi, doar cele mai tari caractere \u00eei mai acord\u0103 \u0219ansa cuvenit\u0103. Via\u021ba devine cu adev\u0103rat serioas\u0103 abia \u00een momentul \u00een care nu-\u021bi mai r\u0103m\u00e2ne de ap\u0103rat dec\u00e2t un singur ideal. E ca \u0219i c\u00e2nd te-ai afla cu spatele lipit de un zid dincolo de care nu mai po\u021bi face nici un pas \u00eenapoi.
\nOricum, e riscant s\u0103 scrii despre acest nobil sentiment \u00eentr-o lume \u00een care lotul se vinde \u0219i se cump\u0103r\u0103. E ca \u0219i cum ai vorbi la pere\u021bi. Mai ales c\u0103 pe unele \u201etarabe\u201d din \u021bara asta se vinde ast\u0103zi en gros \u0219i en detail chiar \u0219i prietenia, \u00een varianta ei cea mai mizerabil\u0103, care poart\u0103 eticheta galben\u0103 acelui mai neru\u0219inat oportunism.
\nDespre prietenie s au scris de-a lungul timpului multe lucruri bune \u0219i altele mai pu\u021bin bune. Nu e deloc ciudat \u0219i nici \u00eent\u00e2mpl\u0103tor (ba dimpotriv\u0103) c\u0103 majoritatea celor care au sim\u021bit nevoia s\u0103 lase posterit\u0103\u021bii o m\u0103rturie despre acest sentiment, au fost to\u021bi mari oameni ai vremurilor \u00een care au tr\u0103it: Euripide, Democrit, Aristotel, Cicero, Ovidiu, Herder, Moliere, Lessing \u0219i multi, multi al\u021bii. Cel mai profund dintre ei, Aristotel, marele \u00een\u021belept al antichit\u0103\u021bii grece\u0219ti, a fost primul care a spus: prietenul este un ETEROS AYTOS, un ALTER EGO al t\u0103u. Altfel spus, prietenia este un singur suflet care tr\u0103ie\u0219te \u00een dou\u0103 trupuri. Aceasta, cred , este esen\u021ba oric\u0103rei defini\u021bii a prieteniei.
\nCu toate acestea, prietenia adev\u0103rat\u0103 a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre o tain\u0103. Despre ea s-au scris c\u0103r\u021bi \u0219i s-au turnat filme de mare succes. Toate marile spirite ale lumii au fost atinse de aripa ei magic\u0103. To\u021bi n-au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 descrie bucuria nem\u0103rginit\u0103 pe care au resim\u021bit-o al\u0103turi de prietenii lor. Ca oricare tain\u0103, \u00eens\u0103, ea a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 inexplicabil\u0103. Cum se na\u0219te acest sentiment \u00eentre doi oameni uneori complet diferi\u021bi unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt? Cine sau ce anume face ca el s\u0103 dureze uneori p\u00e2n\u0103 la moarte , de\u0219i nici unul dintre ei n-a jurat \u00een fa\u021ba nim\u0103nui s\u0103-\u0219i p\u0103streze credin\u021ba unul \u00een cel\u0103lalt o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103? De ce nu putem \u00eencerca acela\u0219i sentiment fa\u021b\u0103 de to\u021bi cei pe care-i cunoa\u0219tem sau \u00eei \u00eent\u00e2lnim zilnic pe strad\u0103? Ce ne face s\u0103 s\u0103rim \u00een ajutorul prietenului chiar atunci c\u00e2nd ne punem via\u021ba \u00een joc pentru el? De unde vine aceast\u0103 atrac\u021bie reciproc\u0103, imposibil de reprimat nici chiar \u00een cele mai grele momente ale vie\u021bii? \u0218i, mai ales, ce \u00eenseamn\u0103 acest sentiment capabil s\u0103 anuleze chiar \u0219i instinctul de conservare?
\n\u00cen afar\u0103 de dragostea de mam\u0103 nu exist\u0103 alt sentiment mai puternic dec\u00e2t prietenia adev\u0103rat\u0103.
\nDin p\u0103cate, de\u0219i nic\u0103ieri \u00een lume nu s-a realizat p\u00e2n\u0103 acum nici o statistic\u0103 oficial\u0103 \u00een acest sens, sunt convins c\u0103, a\u0219a cum num\u0103rul divor\u021burilor \u0219i al nou n\u0103scu\u021bilor p\u0103r\u0103si\u021bi prin maternit\u0103\u021bi este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, tot astfel \u0219i PRIETENIILE ADEV\u0102RATE devin \u00een ziua de azi tot mai rare. G\u00e2ndul c\u0103 ne irosim via\u021ba tot mai mult \u00een alcool, uitare \u0219i be\u021bia instinctelor oarbe ne strive\u0219te clip\u0103 de clip\u0103 , transform\u00e2ndu-ne \u00een biete marionete ale destinului.
\nC\u00e2ndva, Iisus a spus : \u201eMai mare dragoste dec\u00e2t aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui s\u0103 \u0219i-l pun\u0103 pentru prietenii s\u0103i.”
\nA\u0219 fi fericit dac\u0103 aceast\u0103 modest\u0103 tablet\u0103 ar putea fi socotit\u0103 ca o punte necesar\u0103 \u00eentre to\u021bi cei care \u00een aceste vremuri tulburi au uitat de o prietenie de-o via\u021b\u0103 pentru un insignifiant interes de-o clip\u0103.
\nOricum altfel s-ar petrece lucrurile, ar fi mai mult dec\u00e2t penibil. Ar fi stupid. Pentru c\u0103 dup\u0103 ce mori, singurii care \u00ee\u021bi mai pomenesc numele sunt doar cei ce \u021bi-au fost prieteni adev\u0103ra\u021bi c\u00e2t ai tr\u0103it.<\/p>\n


\nTAINA PRIETENIEI (II)<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103im ast\u0103zi sub sceptrul interesului material. \u00cencet-\u00eencet idealurile se pierd \u00een cea\u021ba otr\u0103vit\u0103 a banilor \u0219i a propriet\u0103\u021bilor de tot felul. Unul dintre ele, idealul prieteniei adev\u0103rate, cel ce de milenii asigura omenirii o anume comunicare de idei \u0219i de suflet, a devenit deja desuet.
\nOmenirea este cuprins\u0103 treptat de sumbrul sentiment al singur\u0103t\u0103\u021bii, generator de stres \u0219i obsesii de\u0219arte.
\nCare va fi, totu\u0219i, viitorul acestui sentiment \u00een a\u0219a-zisa societate modern\u0103? Va avea el, oare, un viitor \u00een peisajul societ\u0103\u021bii informa\u021bionale?
\n\u00cenc\u0103 de prin anii ’70, speciali\u0219tii din \u021b\u0103rile superdezvoltate vorbeau despre o anume deteriorare a rela\u021biilor interumane. Referindu-se la clasa muncitoare, psihiatrul LEONARD DUHL remarca: \u201eleg\u0103turile lor (ale muncitorilor, n.n.) de rudenie \u00eenseamn\u0103 mai mult pentru ei \u0219i, deoarece dispun de mai pu\u021bini bani, distan\u021ba reprezint\u0103 un handicap mai mare”. Spre deosebire de ace\u0219tia, grupul cadrelor de conducere \u201eeste caracterizat prin indivizi mobili, rela\u021bii u\u0219or de \u00eenlocuit \u0219i leg\u0103turi de interese\u201d. Altfel spus, a\u0219a cum constatau SEYMOUR LIPSET \u0219i REINHARD BENDIX, al\u021bi doi speciali\u0219ti americani, \u201ecadrele de conducere care au mobilitate social\u0103, manifest\u0103 o capacitate neobi\u0219nuit\u0103 de a rupe rela\u021biile cu cei care implic\u0103 riscuri pentru ei \u0219i de-a face rela\u021bii cu cei care le pot fi de folos\u201d.
\n\u00cen acest context, sociologul LLOYD WARNER pune hot\u0103r\u00e2t degetul pe ran\u0103: \u201ePrietenii din primii ani vor fi p\u0103r\u0103si\u021bi, c\u0103ci cuno\u0219tin\u021bele f\u0103cute \u00een trecut cu statut inferior sunt incompatibile cu prezentul glorios\u201d. Omul modern , spune WARNER, \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te chiar religia \u00een care s-a n\u0103scut, inclusiv \u201etat\u0103l, mama, fra\u021bii \u0219i surorile, o dat\u0103 cu celelalte rela\u021bii umane ale trecutului s\u0103u”.
\nCulmea cinismului \u00een aceast\u0103 str\u00e2mb\u0103 reorganizare a lumii viitorului o ating chiar revistele de afaceri americane \u0219i occidentale, care dau sfaturi practice despre cum trebuie s\u0103 procedezi pentru a sc\u0103pa de prieteni: s\u0103 g\u0103se\u0219ti pretexte valabile pentru a-i evita, s\u0103 nu accep\u021bi nici o invita\u021bie \u0219.a.m.d. O problem\u0103 special\u0103 o constituie \u00een acest sens so\u021biile respectivilor \u021bipi, deoarece ele \u201enu \u00een\u021beleg protocolul organiz\u0103rii administrative”. \u00centr-un studiu \u00eentreprins pe aceast\u0103 tem\u0103, un cadru de conducere afirma chiar c\u0103 \u201eo so\u021bie poate s\u0103 devin\u0103 de-a dreptul periculoas\u0103 dac\u0103 persist\u0103 s\u0103 p\u0103streze leg\u0103turi str\u00e2nse de prietenie cu so\u021biile subordona\u021bilor so\u021bului ei. Prieteniile el se vor r\u0103zbuna pe el (…), \u00eei vor periclita slujba”. Concluzia B\u0103rba\u021bii sunt mai ap\u021bi s\u0103 rup\u0103 rela\u021biile de prietenie dec\u00e2t femeile.
\nDup\u0103 aproape trei decenii de la data la care se emiteau preceptele de mai sus, iat\u0103 unde au ajuns ast\u0103zi locuitorii celor mai dezvoltate state ale lumii. Agen\u021biile de pres\u0103 ne-au adus la cuno\u0219tin\u021b\u0103 zilele trecute informa\u021bia conform c\u0103reia cet\u0103\u021benii americani \u0219i cei din \u021b\u0103rile occidentale sufer\u0103 de grave tulbur\u0103ri \u00een ce prive\u0219te concentrarea aten\u021biei, tulbur\u0103ri comb\u0103tute pe cale medicamentoas\u0103. Americanii consum\u0103 85 % din stimulentele medicamentoase folosite anual la nivel mondial. Zilnic, \u00een SUA se consum\u0103 330 de milioane de doze medicamentoase pentru combaterea acestui sindrom, \u00een timp ce to\u021bi ceilal\u021bi locuitori ai planetei consum\u0103 doar 65 de milioane de doze zilnic. 10% din popula\u021bia Europei Occidentale consum\u0103 \u00een ritm sus\u021binut calmante. Cauza? Frica de singur\u0103tate \u0219i de ritmul alert al schimb\u0103rilor care le amenin\u021b\u0103 via\u021ba.
\nIat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenlocuie\u0219ti ordinea natural\u0103 a lumii cu una artificial\u0103, a medicamentelor. Nici un stimulent ori calmant, oric\u00e2t de sofisticat, nu poate \u021bine locul unui prieten bun, pe um\u0103rul \u0219i sprijinul c\u0103ruia s\u0103-\u0219i reg\u0103se\u0219ti lini\u0219tea \u0219i echilibrul interior \u00een momentele de grea cump\u0103n\u0103.
\nO prietenie adev\u0103rat\u0103 nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 cu nimic altceva. Dar probabil c\u0103 mai avem nevoie de mult timp p\u00e2n\u0103 vom \u00een\u021belege c\u0103 omenirea a apucat-o pe un drum gre\u0219it.<\/p>\n


\nCORTUL \u0218I PI\u0218COTUL<\/strong><\/p>\n

\u00cen istoria lumii, cruzimea a reprezentat o constant\u0103, uneori justificat\u0103, atunci c\u00e2nd ciuma\u021bii erau \u00eengropa\u021bi de vii pentru a-i salva pe cei s\u0103n\u0103to\u0219i, alteori doar ni\u0219te idei absurde: eradicarea unei credin\u021be (sacrificarea lui Socrate sau a adep\u021bilor lui Iisus), a unei ideologii (sacrificarea oponen\u021bilor lui Stalin, sau, dimpotriv\u0103, a adep\u021bilor lui), a rasei ne-ariene (a evreilor, slavilor \u0219i \u021biganilor de c\u0103tre Hitler) sau pur \u0219i simplu lichidarea celor care \u00eendr\u0103zneau s\u0103 ridice capul din p\u0103m\u00e2nt ca s\u0103 vad\u0103 fa\u021ba faraonului, regelui ori \u00eemp\u0103ratului, precum \u0219i a so\u021biilor acestora. \u00cen lungul \u0219ir al civiliza\u021biilor de tot felul au existat \u0219i unele pe care le-a\u0219 numi civiliza\u021biile corturilor: cea a evreilor, a lui Attila sau a mongolului Ginghis-Han, pe numele s\u0103u adev\u0103rat Temugin. \u00cen momentul apari\u021biei lui Temugin pe scena lumii poporul mongol era at\u00e2t de s\u0103rac, \u00eenc\u00e2t hrana de zi cu zi se g\u0103sea foarte greu \u0219i fiecare individ ei a obligai s\u0103-\u0219i poarte hainele p\u00e2n\u0103 deveneau zdren\u021be. S\u0103r\u0103cia lucie a neamului s\u0103u nu l-a \u00eempiedicat, \u00eens\u0103, pe Temugin s\u0103 se autoproclame Ginghis-Han (ceea ce \u00een chineza \u00eenseamn\u0103 \u201efiul cerului”, iar \u00een mongol\u0103 \u201ehanul puternic”) \u0219i s\u0103 creeze \u00een c\u00e2teva decenii cel mal mare imperiu din istoria lumii care se \u00eentindea de la Indus (India de azi) p\u00e2n\u0103 la Budapesta, incluz\u00e2nd \u0219i actualul teritoriu al Rom\u00e2niei. Numai moartea lui nea\u0219teptat\u0103 a sc\u0103pat Europa de la cucerirea sa total\u0103 p\u00e2n\u0103 la Atlantic.
\nPu\u021bini sunt cei care \u0219tiu, totu\u0219i, c\u0103 la baza acestei capodopere de tactic\u0103 \u0219i strategie nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een istorie nici p\u00e2n\u0103 la el, nici dup\u0103, au stat dou\u0103 elemente: codul de legi elaborat de el \u00eensu\u0219i, numit IASSA, \u0219i o anume moralitate impus\u0103 supu\u0219ilor s\u0103i prin for\u021b\u0103. Beneficiind de o fine\u021be psihologic\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun, Ginghis-Han a creat \u0219i legi uimitoare prin puritatea \u0219i toleran\u021ba lor. Cruzimea sa, r\u0103mas\u0103 de pomin\u0103, a creat valori la care lumea de ast\u0103zi nici m\u0103car nu mai viseaz\u0103: cuv\u00e2ntul dat era un lucru sf\u00e2nt, celui ce min\u021bea sau viola o fecioar\u0103 i se t\u0103ia o m\u00e2n\u0103 sau un picior, avortul era pedepsit, inospitalitatea se pedepsea cu moartea, orice mongol trebuia s\u0103 respecte religia \u0219i obiceiurile altor popoare, nu existau \u00eenc\u0103ier\u0103ri sau crime, nici ho\u021bi ori punga\u0219i. Averile mongolilor: aur, argint, m\u0103t\u0103suri, bijuterii, nu erau niciodat\u0103 \u00eenchise cu cheia. Nu se f\u0103ceau niciun fel de discrimin\u0103ri pe plan social: hanul \u0219i familia lui \u00eemp\u0103r\u021beau hrana cu supu\u0219ii s\u0103i. Cine dovedea calit\u0103\u021bi de conduc\u0103tor \u00een lupt\u0103 era promovat pe loc \u0219i invers. Una dintre legile IASSA suna astfel: \u201e\u0219eful incapabil va fi omor\u00e2t\u201d. Vorbele lui Ginghis-Han m\u0103 duc cu g\u00e2ndul, f\u0103r\u0103 voia mea, la lumea noastr\u0103 de ast\u0103zi, o lume \u00een care to\u021bi \u00ee\u0219i doresc un scaun de \u0219ef, doar pentru a fi prezen\u021bi la acele party-uri la care toat\u0103 lumea se \u00eendulce\u0219te cu un pi\u0219cot, cu sau f\u0103r\u0103 rom, \u0219i cu o cup\u0103, dou\u0103, nou\u0103 de \u0219ampanie. \u00centr-o asemenea ambian\u021b\u0103 parfumat\u0103 \u00eemi \u00eenchipui c\u0103 nimeni nici m\u0103car nu \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 aduc\u0103 vorba de bie\u021bii supu\u0219i de pe-afar\u0103 care, nu-i a\u0219a, etc. \u0218i abia acum \u00een\u021beleg c\u00e2t se poate de limpede c\u0103 pe vremea lui Ginghis-Han, cu corturile ei rudimentare cu tot, trebuie s\u0103 fi fost mult mai pu\u021bini aspiran\u021bi la \u0219efie dec\u00e2t g\u0103sim noi in zilele noastre. Ba m\u0103 bate chiar g\u00e2ndul c\u0103, din ziua \u00een care Ginghis-Han \u00eel numea \u0219ef pe unul dintre supu\u0219ii s\u0103i, \u0103la nu mai dormea nici noaptea de griji.
\nIat\u0103, a\u0219adar, cum chiar \u0219i cruzimea poate deveni, \u00een asemenea circumstan\u021be, un principiu pozitiv: f\u0103r\u0103 curriculum vitae, interviuri, pe\u0219che\u0219uri, dosare, f\u0103r\u0103 ce ai f\u0103cut sau nu ai f\u0103cut \u00een ultimii cinci ani \u0219i toate cele. Dar pentru c\u0103 Ginghis-Han nu mai e, m\u0103 v\u0103d, totu\u0219i, obligat, pe vremurile astea vitrege, s\u0103 le amintesc nenum\u0103ra\u021bilor no\u0219tri \u0219efi de ast\u0103zi urm\u0103toarele: \u201ePi\u0219coturile se pot consuma ca atare sau se vor folosi la aranjarea \u0219arlotelor din crem\u0103 cu gelatin\u0103, a tortului de pi\u0219coturi etc\u201d. Nu saliva\u021bi \u0219i nu-i invidia\u021bi! Medita\u021bi numai!…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SOARELE S\u0102R\u0102CIMII Din vremuri imemoriale Soarele a fost \u0219i a r\u0103mas simbolul ideii de egalitate \u00eentre oameni. Poate c\u0103 tocmai<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11685"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11685"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11685\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11686,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11685\/revisions\/11686"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11685"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11685"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11685"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}