{"id":11661,"date":"2020-10-28T14:05:16","date_gmt":"2020-10-28T11:05:16","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11661"},"modified":"2020-10-28T14:07:29","modified_gmt":"2020-10-28T11:07:29","slug":"literadura-nr-12-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11661","title":{"rendered":"Literadura nr. 12 (3)"},"content":{"rendered":"

Emil Niculescu<\/strong><\/p>\n

ION NICOLESCU \u2013 IN MEMORIAM<\/strong>
\n\"\"

Ion Nicolescu (n. 19 ianuarie 1943, Buz\u0103u
\n– m. 17 martie 2012, Buz\u0103u). Absolvent al
\nLiceului \u201eB. P. Ha\u0219deu\u201d din urbea
\nBuz\u0103ului; Facultatea de Filosofie Bucure\u0219ti,
\nabsolvit\u0103 \u00een 1968.
\nVolume: Indulgen\u021be, ESPLA, 1969; Ironice,
\n\u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1970; Mioritiada,
\n\u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1973; Retorica \u201eCartea
\nrom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1975; romanul \u201eVoi de colo de
\nla Biaritz\u201d- Albatros, 1979; \u201eVox populi vox
\nDei\u201d, \u201eEminescu\u201d, 1979; \u201eScrisori de
\nserviciu\u201d Cartea rom\u00e2neasc\u0103, 1982; Odele
\np\u0103m\u00eentului p\u00eerjolit de iubire\u201d, \u201eCartea
\nrom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1985; \u201eMioritiada\u201d, edi\u021bia a 2-
\na la R\u00e2mnicu S\u0103rat, Editura \u201eRafet\u201d, 2007.
\nDebutul, la \u201eSteagul ro\u0219u\u201d (Bac\u0103u), cu
\nreportaj: versuri \u00een \u201eMunca\u201d (1960). La 25 de
\nani devine pensionar al Uniunii Scriitorilor.
\nRastignac boem, poetul parcurge, \u00een
\njune\u021be, loca\u021bii marginale ce evoc\u0103
\n\u201etavernalele\u201d lui Dimitrie Stelaru \u0219i Ben
\nCorlaciu (De ce nu vin cerberii\/ s\u0103 bem o
\nbere\/ la marginea lumii\/ c-o trist\u0103 muiere\/\/ la
\nmarginea lumii\/ sub podul Grant\/ moartea ar
\nvrea s\u0103 m\u0103 aib\u0103 amant \u2013 idilacru; \u201eIronice\u201d),
\ncu invoca\u021biile de rigoare ale \u201estrejinop\u021bilor\u201d
\n(Nu mai fi\u021bi a\u0219a de mari\/ m\u0103i alte\u021be l\u0103utari\/ c\u0103
\nv\u0103 vinde balalaika\/ Pena C. mahalagioaica\/\/
\n(\u2026) m\u0103 va fi o nebunie\/ p\u00e2ine \u0219i melancolie\/
\niar de va c\u0103dea o stea\/ ve\u021bi muri \u0219i ve\u021bi
\nvedea \u2013 nu mai fi\u021bi a\u0219a de mari), r\u0103zbind
\np\u00e2n\u0103 spre centru (C\u00eerciumioara Trocadero\/
\nare-un vin egal cu zero\/ cine-l bea nu se mai
\nscoal\u0103\/ de sub piatra funeral\u0103\/\/ (\u2026) fur\u0103
\nmoartea la c\u00eentar\/ c\u00eet ascul\u021bi un l\u0103utar\/ a
\nvenit de nic\u0103ieri\/ ca o lacrim\u0103 din ceri\/\/ dar
\nde dai din g\u00eend \u00een g\u00eend\/ moarte-a viilor de
\nr\u00eend\/ c\u00eend apuc\u0103 diminea\u021ba\/ s\u0103 m\u0103 c\u0103l\u0103reasc\u0103
\nvia\u021ba – trocadero; c\u00eend plezne\u0219te bizantinul\/
\nsuflet al minunii vinul\/ f\u0103-\u021bi din nou \u00een col\u021b la
\nScala\/ via\u021ba ta sentimentala \u2013 boema o
\nboema), pentru ca \u00een prefa\u021ba volumului
\n\u201eIronice\u201d s\u0103-l afle chiria\u0219 la casa de crea\u021bie a
\nscriitorilor (Palatul Mogo\u0219oaia, 26 mai 1970,
\nde unde lanseaz\u0103 urm\u0103toarea art\u0103 poetic\u0103 \u2013
\nedict: Moartea este o institu\u021bie poetic inutil\u0103,
\nea apar\u021bine lui Dumnezeu, iar dumnezeu \u00eemi
\napar\u021bine mie ca victim\u0103 estetic\u0103. De aceea
\nvorbesc singur, iar celebritatea mea este
\nsingur\u0103tatea. Via\u021ba \u00eemi st\u0103 pe limb\u0103, pe limba
\nrom\u00e2n\u0103. Concep\u021bia mea este tot Limba
\nRom\u00e2n\u0103, steaua tragic\u0103. Steaua magilor
\napocalip\u021bi, \u00eenveseli\u021bi de noroiul cabalistic al
\nviselor, de frenezia imaginar\u0103 a cerului
\nindefinit. Voi muri, m\u0103 dau de moarte dup\u0103
\nobiceiul poporului rom\u00e2n, dar nu voi \u00een\u021belege
\nnimic dac\u0103 moartea nu-mi va vorbi
\nrom\u00e2ne\u0219te, \u0219i nu-mi va vorbi, moartea e mut\u0103.
\nDup\u0103 care, protocolar, \u0219i magnanim ca un
\nbaron din tranzi\u021bie, \u00eentr-o \u201evreme de lacrimi\u201d,
\ncum ar fi zis Mateiu I. Caragiale, am\u00e2n\u0103 o
\nvizit\u0103, totu\u0219i, iminent\u0103: \u00cen fereastr\u0103 goi
\nstrigoii\/ bat cu s\u0103biile ploii\/ noapte singur\u0103
\nsub\u021bire\/ \u0219i sunt singur \u00een g\u00eendire\/\/ mor\u021bilor
\npu\u021bind a mosc\/ vin cur\u00eend s\u0103 v\u0103 cunosc\/ mai
\nsp\u0103la\u021bi-v\u0103 pu\u021bin\/ \u00een piscina mea cu vin \u2013
\nsymbolist.
\n\u00cen \u201eRetorica\u201d \u00een \u201emodestia\u201d lui, poetul, din
\nfriabilul turn de cear\u0103, pe care-l prefera, \u00een
\nfronda \u0219i \u201epopulismul\u201d, celui de filde\u0219,
\ntrimitea morse cosmosului: m-am zidit \u00eentr-un
\npalat\/ cu pere\u021bi de cear\u0103\/ lum\u00eenare sunt \u0219i
\nbat\/ la steaua polar\u0103 \u2013 \u00eenhumarea.
\nCondi\u021bia de poet
\nStatutul de poet era (\u00eenc\u0103 de acum
\ncincizeci de ani, c\u0103derea de apoi fiind liber\u0103),
\ndup\u0103 Ion Nicolescu, lipsit de pre\u021buirea moral\u0103
\n\u0219i social\u0103 care i se cuv(enea)ine. De aici \u0219i
\ncon\u0219tiin\u021ba celui marginal (r\u00eed ce-ai vrea s\u0103
\npl\u00eeng\/ prea multe drame\/ bani n-am s\u0103-i sting\/
\nninge cu lame\/ ninge peste omenire\/ flori de
\ntei\/ catalepsii\/ te inspir\u0103 scrie m\u0103\/ poezii –
\nLI), dar cu acces la \u201enem\u0103rginire\u201d Fiindc\u0103
\nI
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n17
\npoe\u021bii sunt, \u201esarea lumii\u201d, cei care dau gust \u0219i
\nstr\u0103lucire vie\u021bii, emancip\u00e2nd-o din vie\u021buire
\n(poe\u021bi-s omagiul acestei planete\/ pe care se-nt\u00eempl\u0103
\n\u0219i crime\/ pe care se \u00eent\u00eempl\u0103 \u0219i
\naltceva\/ dec\u00eet generoase fapte de rime\/
\n(popoarele lumii fac mari sacrificii\/ s\u0103-\u0219i
\npoat\u0103 permite s\u0103 aib\u0103 poe\u021bi \u2013 LXXX); c\u00ee\u021bi au
\nmurit nebuni \u0219i tineri\/ at\u00ee\u021bia c\u00ee\u021bi au fost poe\u021bi\/
\ndac-au murit nebuni \u0219i tineri\/ trec\u00eend prin
\nvia\u021b\u0103 cu dispre\u021b\/ exist\u0103-o punte de dulcea\u021b\u0103\/
\n\u00eentre poe\u021bi \u0219i omenire\/ \u0219i to\u021bi poe\u021bii se r\u0103sfa\u021b\u0103\/
\ntrec\u00eend-o \u00een \u00eenchipuire – LXII.
\nNorocul de a fi prin preajma lor nu trebuie
\nratat, \u0219i iubita este aten\u021bionat\u0103 asupra acestui
\nfavour : urmeaz\u0103-m\u0103 a\u0219a cum sunt\/ nebun \u0219i
\nsingur ca un sf\u00eent\/ r\u0103m\u00eei acolo unde e\u0219ti\/ \u00een
\nochii mei nep\u0103m\u00eente\u0219ti \u2013 XII. Tensiunile,
\nramfors\u0103rile perechii se sprijin\u0103 pe o confuzie
\ngrav\u0103: iubito trandafirii sunt de cear\u0103\/ iubirea
\nnoastr\u0103 parc\u0103-i un pamflet\/ cum te-ai uitat la
\nmine \u00eentr-o sear\u0103\/ ai \u0219i v\u0103zut c\u0103 nu-s om ci
\npoet \u2013 secven\u021be mai mult. De aici imputa\u021bii
\nfa\u021b\u0103 de mult prea mult\u0103 pedestritate (model
\nC\u0103t\u0103lina), condi\u021bia de cus\u0103toreas\u0103\/artizan\u0103
\ncochet\u0103, limitat\u0103: obscur canafas \u0219i pomad\u0103
\nopac\u0103\/ o cum te-a\u0219 iubi o iubirea mea dac\u0103\/
\nai vrea s\u0103 tresari s\u0103 te scoli \u00een picioare\/ c\u00eend
\ntrece poetul ca o s\u0103rutare\/ (\u2026) dar drama \u00ee\u0219i
\nare \u0219i partea ei proast\u0103\/ \u00een dram\u0103 Ofelia nu
\nmai e cast\u0103\/ \u0219i-n ochiul poe\u021bilor lumii
\nhimeric\/ treptat se va face pe veci \u00eentuneric \u2013
\nXXXVII. \u00cen capriciosul contingent \u0219i
\nprogresiva \u201e\u00eentunecare\u201d, poetul are precau\u021bii
\nafectuoase, ba chiar cu o nuan\u021b\u0103 auto-imputatorie:
\nde fapt afar\u0103-i marea dar pune-\u021bi
\n\u0219alul verde\/ \u00een valurile albe c\u00eendva dac\u0103 te-oi
\npierde\/ nu prea mai v\u0103d de\u0219i sunt un tinere
\nvl\u0103jgan\/ la v\u00eersta mea Novalis murise de un
\nan – XLVI.
\nLa o mai atent\u0103 autoscopie, autorul are \u00eenc\u0103,
\n\u00een \u201eIronice\u201d, resurse pentru relativizanta,
\nnobil\u0103, \u00een fond, autopersiflare: Poetul moare-n
\nsine\/ nu cost\u0103 nim\u0103nui\/ ce moarte e mai
\nbine\/ s\u0103 fie via\u021ba lui\/\/ abia o stea \u00een urm\u0103\/ o
\nieftin\u0103 l\u0103m\u00eeie\/ pe umbra ta de-o scurm\u0103\/ cu
\nsarea \u0219i-o r\u0103zg\u00eeie\/\/ nemuritoare ghia\u021ba\/ din
\nmort nu face viu\/ \u0219i nu prea-i via\u021b\u0103 via\u021ba\/
\nalbastr\u0103 din sicriu\/\/ de-a\u0219 fi ce nu mai r\u00eede\/
\nadic\u0103 mort de-a\u0219 fi\/ de moarte tot a\u0219 r\u00eede\/ a\u0219
\nr\u00eede de-a\u0219 muri\/\/ ci fac\u0103 tumbe moartea\/ \u0219i
\nvia\u021ba c\u00eet mai dea\/ de r\u00ees din via\u021b\u0103-i partea\/ cu
\ncare m-am ales – clasic. Ion Caraion, dup\u0103
\ndou\u0103 \u00eencarcer\u0103ri politice \u0219i o nepus\u0103 \u201e\u00een
\noper\u0103\u201d condamnare la executare, cum \u00ee\u0219i
\naminte\u0219te Monica Lovinescu, spunea: \u201eEram
\ntineri, aveam de unde muri\u201d. Con\u0219tiin\u021ba scenei,
\nnevoia de spectacol \u00eel mobilizeaz\u0103 \u00een a-\u0219i
\ndori un final m\u0103re\u021b a la Zorba Grecul (scena
\npr\u0103bu\u0219irii funicularului): Mi-e dor de-un
\nprivilegiu oarecare\/ un cal de rege ori un cal
\nde prin\u021b\/ ci voi s\u0103 mor cu zeii de picioare\/ pe
\nlimba unui clopot scos din min\u021bi – mi-e dor
\nde-un privilegiu oarecare.
\nPosteritatea r\u0103m\u00e2ne, \u00eenc\u0103 speran\u021ba unei mai
\ndrepte evalu\u0103ri a celui ce va fi \u00eenclus de
\n\u201epatronul\u201d revistei \u201eS\u0103pt\u0103m\u00eena\u201d la capitolul
\n\u201eP\u0103catele poe\u021bilor\u201d; devans\u00e2nd \u00eenfrico\u0219ata
\njudecat\u0103 de apoi, invoc\u0103: \u00een palma mea-i o
\ngalaxie\/ de drumuri cu deznod\u0103m\u00eent\/
\ndezleag\u0103-m\u0103 de-anatomie\/ ca s\u0103 se vad\u0103 cine
\nsunt \u2013 XLIII; pu\u0219culi\u021ba mea de zile se gole\u0219te
\nf\u0103r\u0103 gre\u0219\/ \u0219i se pare c\u0103-mi voi face \u00een final
\ncadou un le\u0219 – XXXV. Totul r\u0103m\u00e2ne relativ
\n(depinde cum cade lumina depinde\/ pe Venus
\n\u00eembrac-o \u0219i n-o mai po\u021bi vinde), sub semnul
\nimprevizibilului: de-un fir de p\u0103r at\u00eern\u0103 via\u021ba
\nmea\/ nimic nu \u00eenfirip ba dimpotriv\u0103\/ am fost
\n\u00een Pia\u021ba Amzei dup\u0103 gr\u00eeu\/ ca s\u0103-mi prepar eu
\n\u00eensumi o coliv\u0103 \u2013 XXXV.
\nLa \u201edepunerea armelor\u201d are o clauz\u0103, dictat\u0103
\nde riscul unei lungi gunoiri biologice, de
\nmetehnele v\u00e2rstei a treia; aici \u201espiritul de
\ncorp\u201d, camaraderia literar\u0103 anuleaz\u0103 egolatria:
\nunde-am ajuns nu-i nimeni\/ \u00een candel\u0103 arde
\nvin\/ sunt obosit cu moartea\/ voi singur s\u0103
\nr\u0103m\u00een\/ arat\u0103-te deci sor\u0103\/ ai grij\u0103 de poe\u021bi\/
\ndicteaz\u0103-le sf\u00eer\u0219itul\/ frumos al unei vie\u021bi \u2013
\nLXIII. Ar mai fi, la urma urmelor, nevoie de a
\nse anula, m\u0103car provizoriu, \u201ezgomotul \u0219i
\nfuria\u201d propriei ginte noastre latine,
\ntemperamentului nostru meridional: face\u021bi
\nlini\u0219te odat\u0103\/ domnilor aici se moare\/ via\u021ba
\nmea nu doar gre\u0219eal\u0103\/ vinovat\u0103 de tipar e \u2013
\nLXXI. \u201eSucelile\u201d (brandul C\u0103nu\u021b\u0103 al lui
\nCaragiale) pe care, c\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd, \u0219i le
\nrecunoa\u0219te nu par a-i apar\u021bine \u00eentru totul, ele
\ns-au ivit, poate, \u0219i dintr-o eroare\/neaten\u021bie,
\ngrab\u0103 a Creatorului, ce \u00ee\u0219i recunoa\u0219te parte de
\nvin\u0103, complicitatea la e\u0219ecul mundan: asist la
\nmine curge s\u00eenge\/ pu\u021bin\u0103 lum\u00eenare-a\u0219 bea\/ l-
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n18
\naud pe dumnezeu cum pl\u00eenge\/ dezam\u0103git \u00een
\ncalea mea \u2013 XVI.
\nRebelul \u201epoeziei civice\u201d
\nO\u021biul bardului este tulburat de \u00eendatoririle
\n\u201ecivice\u201d, de \u201ecomanda social\u0103\u201d, cum spunea
\npe atunci, transmis\u0103 de partid: o \u021bar\u0103 dulce
\n\u021bar\u0103 a zilelor de azi\/ n-am timp s\u0103 intru-n
\nmare n-am timp s\u0103 pl\u00eeng sub brazi\/ m\u0103
\ncheam\u0103 buciuma\u0219ii s\u0103 te iubesc pe fa\u021b\u0103\/ am
\navantajul dulce de-a fi \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103. O
\nviguroas\u0103 \u0219i \u201ealtfel\u201d de con\u0219tiin\u021b\u0103 a condi\u021biei
\nde hered\/urma\u0219 produce versuri mai mult
\ndec\u00e2t notabile, cu frison: \u0219i-a ta e \u021bara \u0219i
\ncuv\u00eentul\/ tot neamul meu e-n cimitir\/ pe to\u021bi ia
\ncump\u0103rat p\u0103m\u00eentul\/ la t\u00eergul negru din
\nIzmir\/ n-am timp s\u0103 pun o lum\u00eenare\/ la
\ncrucea lor de lemn amar\/ pe care-o rupe
\nv\u00eentu-mi pare\/ c\u0103 eu sunt v\u00eentul \u0219i tresar \u2013
\nIX; dar Constantin dar Br\u00eencoveanul\/ zace-n
\nBosfor fosforizat\/\/ \u0219i umbl\u0103 capul lui ca
\nbanul\/ dup\u0103 un trup decapitat\/\/ (\u2026) dar \u00eenc\u0103
\ncerul \u021bine-n ghiare\/ domnii de umbr\u0103 \u0219i-i
\nplute\u0219te\/\/ prin limfa noastr\u0103 ca o sare\/
\nvorbind at\u00eet de rom\u00eene\u0219te\/\/ las\u0103-m\u0103-n plin\/
\nlas\u0103-m\u0103-n gol\/ ca un morm\u00eent de voievod\/\/
\nvisez pl\u00eeng\u00eend c\u0103 pot s\u0103-mi scol\/ capul c\u0103zut
\npe e\u0219afod (C\u00eentul LXXXIV). Chtonicul (pe
\natunci) poet \u0219i critic Marin Mincu, exegetul
\nde mai t\u00e2rziu al avangardei rom\u00e2ne \u0219i al lui
\nIon Barbu, \u00eel \u201edescoperea\u201d pe Paul Tutungiu
\nca pe o mare promisiune, \u00een timp ce I.N. \u00eei
\nap\u0103rea drept un satelit, ultimul din capitolul
\n\u201ePoezia sentimentului civic\u201d: A\u0219a cum
\ndemonstreaz\u0103 Ion Nicolescu \u00een \u201eMioritiada\u201d
\n(titlul este total nepotrivit pentru rezultatele
\nob\u021binute) exist\u0103 \u0219i o latur\u0103 ironic\u0103 a poeziei
\ncivice. (\u2026)\u00cen contemporaneitate Adrian
\nP\u0103unescu a adus o expresie de o mare eleva\u021bie
\nacestei modalit\u0103\u021bi lirice. F\u0103r\u0103 s\u0103 se ridice la
\nnivelul poeziei p\u0103unesciene, Ion Nicolescu
\n\u0219arjeaz\u0103 \u0219i el (e drept cu un ton nu totdeauna
\nadecvat) rutina \u0219i rugina contemporanilor.
\n(\u2026) Chestiunea este aceea de a disocia \u00eentre
\nseriozitate \u0219i facilitate, c\u0103ci nu orice \u201epanseu\u201d
\npersonal are o r\u0103sfr\u00eengere civic\u0103 (Poezie \u0219i
\ngenera\u021bie, Editura \u201eEminescu\u201d, 1975, p. 77-
\n78).
\nEra o \u00eencercare de retu\u0219are, de temporizare a
\nnotoriet\u0103\u021bii pe care rebelul o dob\u00e2ndise de
\ntimpuriu \u00eenregistrat\u0103, ca o victorie a
\n\u201eliberaliz\u0103rii\u201d, un cap de pod de care puteau
\nbeneficia to\u021bi tinerii, cum rememora un
\nscriitor buzoian, Dumitru Ion Dinc\u0103: \u00cenc\u0103 de
\nla debut cel mai \u00een vog\u0103 poet, al\u0103turi de
\nVintil\u0103 Iv\u0103nceanu, primire de care s-a (sic!)
\nmai bucurat, c\u00e2\u021biva ani mai t\u00eerziu, numai
\nMircea Dinescu \u0219i Dan Verona. \u201eIronice\u201d,
\ncartea de versuri ap\u0103rut\u0103 \u00een 1970, era pur \u0219i
\nsimplu recitat\u0103 de studen\u021bii de la filologia
\nbucure\u0219tean\u0103. Tr\u0103iam o stare special\u0103, cu
\nsentimental unei libert\u0103\u021bi totale. Cunoscusem
\npe Zacharia (sic!) Lichter, personajul lui
\nMatei C\u0103linescu din cartea \u201eVia\u021ba \u0219i opiniile
\nlui Zacharias Lichter\u201d ce-\u0219i f\u0103cea veacul prin
\npreajma Universit\u0103\u021bii. Credeam c\u0103 totul ne
\neste permis. (\u2026) Inflexiunile de limbaj lipsesc
\naproape, cititorul savur\u00e2nd sonoritatea
\nversului, cantabilitatea lui, sc\u0103p\u00e2nd deseori
\ndin vedere puterea seduc\u021biei poemelor,
\ndatorate mai ales unei g\u00e2ndiri limpezi,
\nne\u00eentortochiate. E cazul numai la cunosc\u0103torii
\n(sic!) subtilit\u0103\u021bii limbii \u0219i numai la degust\u0103torii
\nde poezie autentic\u0103. Pentru ceilal\u021bi un
\njoc, un capriciu, aparent la \u00eendem\u00e2na oricui.
\n(\u2026) \u0218i \u00een \u201eRetorica\u201d, volum ap\u0103rut \u00een 1975,
\nIon Nicolescu r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i elegiac caustic,
\ndar cu at\u00e2t mai original \u0219i con\u0219tient de for\u021ba pe
\ncare o are, \u00eentr-un timp \u00een care majoritatea
\npoe\u021bilor adev\u0103ra\u021bi s-au refugiat fie \u00een istorie,
\nfie au migrat \u00eentr-o zon\u0103 a a\u0219tept\u0103rilor deseori
\np\u0103guboase. (\u2026) Poet rafinat I.N. practic\u0103 \u0219i
\nacum cu aceea\u0219i consecven\u021b\u0103 poezia ironic-suav\u0103
\na st\u0103rilor de decapitare, rob al
\nprezentului \u00een care se reg\u0103se\u0219te din ce \u00een ce
\nmai greu (Considera\u021bii asupra literaturii
\nbuzoiene contemporane, Vol.1, Buz\u0103u,
\n\u201eOmega\u201d, 2009, p. 111 – 111). Propozi\u021bia de
\ndeschidere a ultime fraze pare comis\u0103 \u00een
\ncolaborare cu o ghilotin\u0103.
\nLipsa de \u201eadecvare\u201d a poetului, e deseori
\nasumat\u0103 din cele mai diverse unghiuri de
\nfilmare: am fost un t\u00een\u0103r revolt\u0103tor\/ poate cam
\nfost poate c\u0103 sunt\/ p\u00een\u0103 \u00een clipa c\u00eend o s\u0103
\nmor\/ eu hot\u0103r\u0103sc ce fac pe p\u0103m\u00eent \u2013 unii ar
\ncrede c\u0103 vreau revolu\u021bie (\u201eRetorica\u201d, Editura
\n\u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1975); din aceea\u0219i
\ncarte, cu alte diferite grade de lejeritate \u0219i
\ndificultate: \u00een fiecare \u021bar\u0103 exist\u0103 mori\/ deci
\noamenii sunt \u00een rela\u021bii morale\/ \u00een fiecare \u021bar\u0103
\nexist\u0103 flori\/ \u0219i totu\u0219i nu st\u0103m \u00een rela\u021bii florale
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n19
\n\u2013 tr\u0103im pe planet\u0103; ce repro\u0219\u0103m vie\u021bilor
\nnoastre\/ c\u0103 le rat\u0103m \u00een fel \u0219i chip\/ c\u0103 le mai
\nplace ochilor no\u0219tri\/ s\u0103 le-arunc\u0103m un pumn
\nde nisip\/\/ tare a\u0219 face o statistic\u0103 exaustiv\u0103\/
\nde tot ce simt oamenii to\u021bi \u00een ne\u0219tire\/ ca s\u0103-mi
\ndau seama dac\u0103 exist\u0103\/ sau nu exist\u0103
\nnemul\u021bumire \u2013 (ce-am v\u0103zut eu la Lido);
\ntrebuia ca tu s\u0103 nu te-ncume\u021bi\/ s\u0103-\u021bi atragi
\nos\u00eenda cea mai rar\u0103\/ spatele c\u00eend \u021bi-l
\n\u00eentoarce-o lume-\u021bi\/ iese sufletul pe far afar\u0103 \u2013
\nm-ai descurajat; at\u00ee\u021bia oameni au murit \u00een
\nparfum\/ \u00een parfum de epoc\u0103 pe viu\/ nimeni nu
\ni-a ab\u0103tut din drum \/ dac-au vrut s\u0103 plece \u00een
\npustiu (C\u00eentul XLII); f\u0103r\u0103 respect reciproc nu
\nse poate\/ vor deveni morali\u0219ti to\u021bi poe\u021bii\/ vor
\nscrie \u0219i ei uria\u0219e tratate\/ despre farmecul
\nvie\u021bii \u2013 (LIX); f\u0103r\u0103 respect reciproc nu se
\npoate\/ vor deveni morali\u0219ti to\u021bi poe\u021bii\/ vor
\nscrie \u0219i ei uria\u0219e tratate\/ despre farmecul
\nvie\u021bii \u2013 (LIX). Noua postur\u0103 a lui I.N. pare s\u0103
\nfi fost (\u0219i) o ripost\u0103 la la\u0219itatea din ce \u00een ce
\nmai l\u0103\u021bit\u0103: eu \u0219i retor ce nonsens\/ pentru un
\nelegiac\/ am f\u0103cut un pas imens\/ ce era s\u0103 fac\/\/
\n(\u2026) dau dovad\u0103 de umor\/ nim\u0103nui nu-i stric\u0103\/
\nvrei s\u0103 mor \u00een locul t\u0103u\/ c\u00eend tu mori de
\nfric\u0103\/\/ voi ce v\u0103 g\u00eendi\u021bi la mine\/ dar \u0219i cei ce
\nm\u0103 vomit\u0103 (LXXXIV) .
\nScriitorul Mihai Neagu Basarab, apropiat
\nsocietarilor boemei bucure\u0219tene, i-a remarcat
\nsingularitatea \u00een s\u00e2nul \u201ebreslei\u201d: \u201eRecent
\nMircea Popa \u0219i Daragiu mi-au confirmat c\u0103 \u0219i
\nIon Nicolescu, ca \u0219i Gabi Iuga, ar fi murit. \u00cen
\nmomentul \u00een care un om \u0219i-a \u00eencetat existen\u021ba
\nterestr\u0103, se pot trage ni\u0219te concluzii asupra
\ntraseului s\u0103u moral, artistic etc. Gabi Iuga era
\nmai bl\u00e2nd dec\u00e2t Ion Nicolescu. Acesta din
\nurm\u0103, \u00een postura lui de bufon, l\u0103sa impresia c\u0103
\nar putea deveni oric\u00e2nd agresiv. Nu se
\n\u00eent\u00e2mpla una ca asta, dar aceast\u0103 transformare
\nposibil\u0103 p\u0103rea c\u0103 plute\u0219te \u00een aer. Ion l\u0103sa
\nimpresia c\u0103 talentul lui era o op\u021biune. Era
\nextraordinar de de\u0219tept \u0219i nu p\u0103rea s\u0103
\nrosteasc\u0103 vreo vorb\u0103 la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. N-am
\nconsiderat niciodat\u0103 talentul ca pe un tatuaj, ci
\nca pe-o aluni\u021b\u0103. Ceva din na\u0219tere, de la
\nDumnezeu, din \u00eent\u00e2mplare. C\u00e2nd artistul este
\nprea inteligent (un asemenea accident este, de
\nregul\u0103, rar. \u00centotdeauna cine a fost prea
\ninteligent a g\u0103sit metode mai spornice dec\u00e2t
\narta de a face bani \u0219i nu s-a complicat cu
\nromantisme), el las\u0103 impresia c\u0103-\u0219i
\nconstruie\u0219te singur talentul sau, \u00een orice caz,
\nc\u0103-i este instrument, c\u0103-l manipuleaz\u0103, ceea ce
\nn-o s\u0103 ne izbeasc\u0103 niciodat\u0103 citind poezii de
\nIoan Alexandru sau de Ion Gheorghe, poe\u021bi
\nprin excelen\u021b\u0103 st\u0103p\u00e2ni\u021bi de propriul lor talent.
\nGabi Iuga, ca \u0219i Ion Iuga (\u201ecel mai frumos
\nb\u0103rbat din Nord\u201d), tot boem, tot responsabil
\nde cinematograf, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie rude, erau arti\u0219ti
\nst\u0103p\u00e2ni\u021bi de talentul lor. St\u0103p\u00e2nindu-\u0219i
\ntalentul, Ion Nicolescu p\u0103rea mai periculos. O
\n\u00eent\u00e2lnire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare pe strad\u0103 cu el nu
\ndecurgea sub semnul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, al fatalit\u0103\u021bii,
\nci a\u0219a cum hot\u0103ra el. Avea un grad excesiv de
\nautonomie, chiar dac\u0103 p\u0103rea c-ar fi tr\u0103it ca-ntr-
\nun vis. De fapt acest fel de iresponsabilitate
\np\u00e2lp\u00e2ind\u0103 \u0219i voin\u021b\u0103 de fier cu
\n\u00eentreruperi \u00eel f\u0103cea s\u0103 apar\u0103 ca un fanatic
\nabstract \u0219i imprevizibil, aflat \u00een c\u0103utarea unei
\ncauze pentru care s\u0103 lupte \u2013 desigur, numai
\nsubversiv, altfel ar fi fost imposibil, eventual.
\nCerea dezinvolt 10 lei ca pe o veche datorie
\ndin pricina c\u0103reia tu, evit\u00e2nd s-o pl\u0103te\u0219ti, \u00eel
\nocoleai de mult\u0103 vreme, mul\u021bumea scurt dup\u0103
\nce-i primea \u0219i se ducea s\u0103-i bea repede. E de
\nmirare cum de-a reu\u0219it s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103
\naproape de \u0219aptezeci de ani. Logica aceea,
\ncare pe mul\u021bi oameni \u00eei chinuie \u0219i pe mul\u021bi
\nde\u0219tep\u021bi \u00eei str\u00e2mtoreaz\u0103 atunci c\u00e2nd vor s\u0103
\nintre \u00een ac\u021biune, \u00een mintea lui Ion Nicolescu se
\njuca fericit\u0103 ca un copil. La boemi, instinctul
\nde conservare sufer\u0103 o distorsionare,
\nfunc\u021bioneaz\u0103 la ni\u0219te parametri speciali, pe
\ncare un om obi\u0219nuit numai cu mult\u0103 greutate
\n\u00eel poate \u00een\u021belege, \u0219i asta numai dac\u0103 \u00eei sunt
\nexplica\u021bi de o persoan\u0103 cu mult talent
\npedagogic. Dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare cu
\nIon Nicolescu puteam s\u0103 g\u00e2ndesc: \u201eC\u00e2nd
\nvoin\u021ba o ia razna, nu mai e nimic de f\u0103cut\u201d
\n(Ultima boem\u0103 bucure\u0219tean\u0103 (1964-1976)
\nurmat\u0103 de Portrete de boemi, \u201eCompania\u201d,
\n2018, p. 271-272).
\n\u00cen pofida faptului c\u0103 boemii nu fac politic\u0103.
\nMai exact, nu-i intereseaz\u0103 politica, pentru c\u0103
\nuneori se amestec\u0103 \u00een politic\u0103, f\u0103r\u0103 nici o
\ntreab\u0103, desigur. \u201eRadicalizarea\u201d turbulentului
\nse produce sub intruziunea periculoas\u0103 a
\n\u201eputerii\u201d \u00een literatur\u0103; dup\u0103 tezele din iulie
\n1971, c\u00e2nd Ceau\u0219escu a dorit, dup\u0103 o vizit\u0103 la
\nKim Ir Sen, s\u0103 fac\u0103 un fel de revolu\u021bie
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n20
\ncultural\u0103 maoist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, lucru ce venea
\ndup\u0103 ni\u0219te ani de liberalizare \u00een cultur\u0103; c\u00e2\u021biva
\nreprezentan\u021bi de frunte ai boemei bucure\u0219tene,
\npe vremea aceea \u00een plin\u0103 glorie \u0219i
\ndezvoltare, au luat ini\u021biativa unei ac\u021biuni
\nrevolu\u021bionare de st\u00e2nga – desigur, comuniste cu
\nscopul de a corecta o devia\u021bie a Partidului
\nComunist Rom\u00e2n de pe linia pe care trebuia
\ns\u0103 mearg\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea tinerilor scriitori
\ndeclara\u021bi comuni\u0219ti. Drept care au organizat o
\n\u201egrev\u0103\u201d, al\u021bii au numit-o \u201emi\u0219care
\nrevolu\u021bionar\u0103\u201d, ale c\u0103rei revendic\u0103ri constau
\n\u00een \u0219ase puncte: \u00eenfiin\u021barea Uniunii Tinerilor
\nScriitori Comuni\u0219ti din Rom\u00e2nia; o revist\u0103 a
\nacesteia, numit\u0103 \u201eBluze albastre\u201d; libera
\ncircula\u021bie interna\u021bional\u0103 a tinerilor scriitori;
\nlocuin\u021be decente \u00een Bucure\u0219ti; locuri de
\nmunc\u0103, conform preg\u0103tirii; \u00een caz de
\nnesatisfacere a acestor revendic\u0103ri, pa\u0219apoarte
\npentru imigrarea definitiv\u0103 \u00een Uniunea
\nSovietic\u0103 a tinerilor scriitori comuni\u0219ti din
\nRom\u00e2nia. Au ini\u021biat o grev\u0103 a foamei. Dup\u0103
\nmai bine de doi ani, au primit posturi de
\nresponsabili de cinematografe de cartier \u00een
\nBucure\u0219ti. Din cei cinci boemi care la un
\nmoment dat s-au jucat de-a tinerii scriitori
\ncomuni\u0219ti din Rom\u00e2nia, Mircea Popa \u0219i Gabi
\n(Gabriel) Iuga, au scris c\u0103r\u021bi frumoase de
\nproz\u0103, Gri\u0219a Gherghei \u0219i Dumitru Stancu au
\npracticat preponderent poezia, iar Ion
\nNicolescu, cel mai boem dintre to\u021bi, despre
\ncare se spunea c\u0103 are o form\u0103 rar\u0103 de epilepsie
\na geniului descris\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een istorie
\nla sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea de celebrul
\nCezare Lombroso, ei bine, el scria orice cu
\ndezinvoltur\u0103 inegalabil\u0103: poezie , proz\u0103, teatru
\n(Op. cit., p. 61-63).
\n\u201eZurba\u201d lor a avut un ecou de durat\u0103, c\u00e2t\u0103
\nvreme, \u00een 1976, diarista Maria Banu\u0219 nota: La
\n\u201eCenaclul Flac\u0103ra\u201d, \u0219lag\u0103r patriotic de mare
\nsucces, cu text de Ion Nicolescu (huliganul,
\nantisemitul, scandalagiul, be\u021bivul, cel c\u0103ruia i
\ns-a interzis scrisul \u0219i accesul la Casa
\nScriitorilor \u0219i a f\u0103cut \u201egrev\u0103\u201d \u00een curtea
\nUniunii Scriitorilor, la gardul desp\u0103r\u021bitor cu
\nAmbasada Sovietic\u0103)(\u00censemn\u0103rile mele 1945-
\n1999, \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 2014, p. 435).
\n\u201eIe\u0219irile\u201d violente ale scriitoarei erau
\ncunoscute, \u00eenc\u0103 din perioada \u201eromantic\u0103\u201d a
\nproletcult-ului c\u00e2nd, \u00een 1952, se intenteaz\u0103 un
\nproces de \u201esabotaj\u201d unor ingineri la canalul
\nDun\u0103re-Marea Neagr\u0103, demers megalomanic
\ncomunist e\u0219uat, c\u0103ruia trebuia s\u0103 i se afle \u021bapi
\nisp\u0103\u0219itori; s-au pronun\u021bat mai multe
\ncondamn\u0103ri la moarte. Prezent\u0103 la process \u2013
\n\u00ee\u0219i aminte\u0219te Alex \u0218tef\u0103nescu -, ca trimis
\nspecial al ziarului \u201eSc\u00eenteia\u201d, Maria Banu\u0219
\nscria c\u0103 pedeapsa cu moartea \u201ee prea u\u0219oar\u0103
\npentru asemenea fapte\u201d, c\u0103 sabotorii ar trebui
\nomor\u00ee\u021bi \u00een chinuri. M-am \u00eenfiorat citind
\narticolul de pe pagina I a \u201eSc\u00eenteii\u201d. Delicata
\npoet\u0103, pe care o \u00eendr\u0103gisem citind volumul ei
\nde versuri \u201e\u021aara fetelor\u201d din 1937, cerea cu
\ntoat\u0103 convingerea pentru ni\u0219te oameni pe care
\nnu-i cuno\u0219tea o moarte \u00een chinuri! (Faptele
\noamenilor povestite de maimu\u021be, \u00een:
\n\u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, an 51, nr. 13, 22 martie
\n2019, p. 16).
\nEcouri critice
\nAl. Piru scria despre volumul
\n\u201eIndulgen\u021be\u201d: false medita\u021bii (\u2026) \u0219i parafraze
\nla teme \u0219i versuri celebre, adeseori
\n\u00eemprumutate din Eminescu. Tonul e totdeauna
\nburlesc. Poetul practic\u00eend versul funambulesc,
\nludic, cu interesante crea\u021bii lexicale (\u2026).
\nUnele trimi\u021b\u00e2nd la Tristan Tzara, Eminescu
\n(at\u00eeta haos ne desparte\/ at\u00ee\u021bia dulci iluzioni\u0219ti\/
\nat\u00eeta marmur\u0103 m\u0103 str\u00eenge\/ \u00een bra\u021be peste s\u00eenii
\ntri\u0219ti\/\/ privesc la moartele de stele\/ ce
\ns\u0103ritoare-s la trapez\/ \u0219i pentru tine cer\u0219esc
\nvia\u021b\u0103\/ o moarto cum s\u0103 te-nviez \u2013
\npeduncula\u021bii), pe diferite game \u0219i stiluri:
\nbalcanic, romantic, burghez, patetic, decadent,
\nsimbolist. Ar fi de amintit c\u0103, \u00een proz\u0103, \u00een
\ndeceniul al \u0219aptelea al secolului trecut,
\nRomulus Vulpescu a publicat volumul
\n\u201eExerci\u021bii de stil\u201d interpret\u00e2nd diverse
\n\u201ecapricii\u201d pe \u0219time date \u0219i datate. Criticul
\nvede \u00een acest demers o binevenit\u0103 \u00eencercare de
\na atrage \u00eenc\u0103 odat\u0103 aten\u021bia asupra curselor pe
\ncare mimetismul \u0219i goala versifica\u021bie le a\u0219eaz\u0103
\n\u00een calea veleitarilor poeziei. (Literatura
\ncontemporan\u0103 1950-1975. Poezia rom\u00e2neasc\u0103,
\nVol.1, \u201eEminescu\u201d, 1975, p. 449).
\nDisocierile lui Mircea Iorgulescu
\nnuan\u021beaz\u0103 inten\u021bia persiflant\u0103, \u0219i, \u00eentr-o anume
\nm\u0103sur\u0103 salutar\u0103, \u0219i \u201esanitar\u0103\u201d a autorului:
\nClovnesc\u0103, poezia lui I.N. este \u00een punctul de
\npornire rezultatul unei atitudini critice fa\u021b\u0103 de
\nlimbajul poeziei uzual considerat compromis
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n21
\n\u0219i regenerabil prin anticonven\u021bionalism
\nviolent, dus p\u00een\u0103 la caricaturizare; neseriozitatea
\npoetului tinde s\u0103 se prefac\u0103 \u00een
\nseriozitate, iar bufoneria, teribilismul,
\npehliv\u0103nia \u0219i postura cabotin\u0103 ar c\u0103p\u0103ta
\nautenticitate \u00eentruc\u00eet sunt dispozi\u021bii f\u0103\u021bi\u0219e,
\nnaturale, netrucate, impuse de \u00eens\u0103\u0219i materia
\n\u00eentrebuin\u021bat\u0103. Raport\u00eendu-se ne\u00eencetat la
\nliteratur\u0103, \u0219i mai ales la literar, poezia aceasta
\nse na\u0219te dintr-o laicizare deopotriv\u0103 comis\u0103 \u0219i
\nagresiv\u0103; metoda poetului const\u0103 \u00een a face s\u0103
\npluteasc\u0103 \u00een golul unei versifica\u021bii riguroase \u0219i
\nchiar pedante, simple banalit\u0103\u021bi, paradoxale
\njocuri de cuvinte afirma\u021bii de un enorm
\nridicol; sacra \u201einspira\u021bie\u201d e sitematic \u00eenlocuit\u0103
\nde \u201eingeniozitate\u201d profan\u0103. (\u2026) Proiec\u021bia \u00een
\nderizoriu a \u201epoeticului\u201d artificializat fiind \u00eens\u0103
\nexcesiv sistematic\u0103 sf\u00eer\u0219e\u0219te prin a deveni un
\nalt artificiu; I.N. aplic\u0103 uneori cu remarcabil\u0103
\nvirtuozitate, un procedeu, f\u0103r\u0103 a ob\u021bine, prin
\naceasta, o viziune (Scriitori tineri contemporani,
\n\u201eEminescu\u201d, 1978, p.119-120).
\nEugen Barbu cuget\u0103, \u00een antologia sa
\npolemic\u0103, asupra reparti\u021biei poetului: \u201e\u00een ce
\ncategorie l-am introdus pe Ion Nicolescu? El
\nse zbate \u00eentre un bacovianism organic, \u021bin\u00eend
\nde o nemul\u021bumire peren\u0103, \u00eentre versul de
\nsorginte popular\u0103 pe care-l copiaz\u0103 uneori
\nrafinat \u0219i cu un suprarealism ciudat, bont, a\u0219
\nzice, dar cu efecte notabile, iat\u0103 un fragment:
\n\u201etriste\u021bea e ultimul nostru erou.\/ \u00cen ea
\n\u00eennopteaz\u0103 un sf\u00eent vinovat\/ pe care cor\u0103bii
\npustii \u00eel str\u0103bat\/ la cap\u0103tul celui mai str\u00eemt
\ncontinent\/ un domn st\u0103 de vorb\u0103 cu marea
\nabsent \u201d (\u2026) Ion Nicolescu este victima unei
\nvie\u021bi cam boeme, cu acte nest\u0103p\u00eenite, un fel de
\nTudor George, poate mai violent interior,
\ncultiv\u00e2nd crepusculul social \u0219i masa de
\ntavern\u0103 unde, sub lumina sinistr\u0103 a serii, \u00ee\u0219i
\n\u00eenchipuie el c\u0103 sosesc marile idei \u0219i muzele
\ndau t\u00eercoale poe\u021bilor \u00eenc\u0103rca\u021bi cu elixir de
\nDr\u0103g\u0103\u0219ani. Dac\u0103 o narcomanie curent\u0103 poate
\ns\u0103 distrug\u0103 un poet sau nu, asta trebuie
\nconstatat, o regul\u0103 nu exist\u0103. Marii droga\u021bi au
\nscos efecte sublime sub imperiul viciului ce-i
\ndistrugea fizic (\u2026). (O istorie polemic\u0103 \u0219i
\nantologic\u0103 a literaturii de la origini p\u00een\u0103 \u00een
\nprezent. Poezia rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, Vol. 1,
\n\u201eEminescu\u201d, 1975, p. 401-402). Capitolul \u00een
\ncare este inclus I.N.- \u201eP\u0103catele poe\u021bilor:
\ndeliran\u021bi, impostori, aventurieri, inegali,
\nfabricatori\u201d, este ridicat pe nisipuri foarte
\nmi\u0219c\u0103toare estetic, dac\u0103 privim la unii din
\n\u201ecolegii\u201d de pluton: Vasile Vlad, Ileana
\nM\u0103l\u0103ncioiu, Daniel Turcea. \u00cen pofida
\n\u00eenregiment\u0103rii p\u0103guboase, E.B. are un fel de
\nsl\u0103biciune pentru autorul \u201eMioritiadei\u201d, \u00een
\ncare nu ostene\u0219te s\u0103 afle fuzeie (\u2026) de o
\ninfinit\u0103 delicate\u021be, tr\u0103d\u00e2nd un poet suav,
\nb\u00eentuit de o energie brutal\u0103 care anuleaz\u0103
\nmoliciunea gestului tandru, c\u0103z\u00e2nd \u00een violen\u021be
\nf\u0103r\u0103 acoperire: \u00eentre aceastea, un fragment din
\n\u201eC\u00eentul XV\u201d, din care decup\u0103m: sunt ultimul
\ninadaptabil\/ cine m\u0103 poate os\u00eendi\/ cine-i at\u00eet
\nde caritabil\/ s\u0103-mi smulg\u0103 sufletu-ntr-o zi\/
\nintra\u021bi sub pielea mea ora\u0219e\/ voi obosite
\ndormitoare\/ v\u0103 \u021bine somnul sub crava\u0219e\/ pe
\nmine luna-n piept m\u0103 doare\/ m\u0103 cheam\u0103
\nnimeni f\u0103r\u0103 mil\u0103\/ \u0219i nic\u0103ieri mereu m-a\u0219 duce\/
\ns\u0103 m\u00eeng\u00eei candida argil\u0103\/ cutreierat\u0103 de
\nn\u0103luce.
\nL-am asocia, \u00een acest poem, autorului
\n\u201eMoscovei c\u00e2rcium\u0103re\u0219ti\u201d, \u201eultimul poet cu
\nsatu-n glas\u201d, ce repudia, spre deosebire de
\nMaiakovski, \u201emirgorodurile de fier\u201d. Jenat de
\nrecunoa\u0219terile smulse de aceste \u201ec\u00e2nturi\u201d,
\nconu Jenic\u0103 (pentru prieteni) Barbu conchide
\nparemiologic: br\u00eenza bun\u0103 \u00een burduf de c\u00eeine
\nnu este o n\u0103scocire rea. El \u00eensu\u0219i insolitase
\nproza \u201eobsedantului deceniu\u201d cu \u201eGroapa\u201d
\n(1957) \u0219i, cine \u0219tie, lua act cu oarecare
\nsatisfac\u021bie de tentativa de \u00eenl\u0103turare a
\nbo\u0219orogitei \u201egenera\u021bii Bozoncea\u201d de
\n\u201eparaschivi\u201d dinamici, \u00een confrerie, lupii
\ntineri; fabula avea, pe rol de Didina, Fondul
\nliterar \u0219i celelalte privilegii necesare \u0219i celor
\ncare nu ajunseser\u0103 \u201edincoace de barier\u0103\u201d.
\nMonica Lovinescu semnala c\u0103 suprimarea
\nFondului literar, la propunerea \u201efantezist\u0103\u201d a
\nlui M. R .Paraschivescu, \u201epentru \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irea
\natmosferei literare\u201d, a declan\u0219at \u00een iulie 1972
\nreac\u021bia c\u00eetorva tineri: Ion Iuga, Ion Nicolescu,
\nGri\u0219a Gheorghei, Mircea Popa, Gabriel Iuga-
\nBr\u00e2nzoi ce \u201eau declarat greva foamei, cer\u00e2nd
\ns\u0103 fie publica\u021bi, s\u0103 ob\u021bin\u0103 pa\u0219apoarte \u0219i dreptul
\nde a lucra… \u00een ziua de 23 August. Ei au fost
\nda\u021bi afar\u0103 de la Fondul Literar pentru
\nparazitism, iar Ion Iuga, care era membru
\nstagiar al Uniunii Scriitorilor, \u0219i din Uniune.
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n22
\nFondul creat din cotiza\u021biile tuturor scriitorilor
\navea ini\u021bial menirea de a asigura celor
\nbolnavi, nevoia\u0219i sau neav\u00e2nd suficiente
\ndrepturi de autor, posibilitatea de a ie\u0219i dintr-un
\nimpas material, \u00eens\u0103 \u201ea slujit mai \u00eent\u00e2i
\npentru a spori bel\u0219ugul celor dinainte
\n\u00eembel\u0219uga\u021bi (…). C\u00e2nd s-a ivit pe scena literar\u0103
\no genera\u021bie b\u0103t\u0103ioas\u0103 nevr\u00e2nd s\u0103 \u021bin\u0103 seama
\nde reputa\u021biile stabilite, dar \u00een acela\u0219i timp
\nneavut\u0103 \u00eemprumutul la Fond a devenit arma
\ncea mai lesnicioas\u0103 pentru domesticirea ei\u201d
\n(Monica Lovinescu\u2013Unde scurte. Jurnal
\nIndirect. Editura Humanitas 1990 pag.547-
\n548.
\nCriticul \u0219i istoricul literar Marin Bucur, coordonatorul
\nvolumului Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103
\ncontemporan\u0103. Poezia (Vol.1, Editura
\nAcademiei Republicii Socialiste Rom\u00e2nia,
\n1980, p. 734-737) observa c\u0103, deja de la
\ndebut: \u201eeste evident un poet care st\u0103p\u00e2ne\u0219te
\nemo\u021bia liric\u0103 cu o v\u0103dit\u0103 prozaizare a
\ntranscrierii verbale persifl\u00eend, r\u00eez\u00eend de o
\nabera\u021bie a aparen\u021belor \u0219i de o confuzie de
\ndimensiuni.\u201d Teribilismul unor produc\u021bii de
\nacum un deceniu pl\u0103teau (?) tribute voluntare
\njune\u021bii \u00eenc\u00eentat\u0103 s\u0103 pozeze \u00een bravade: \u201e\u0219i
\ntotu\u0219i m\u0103 voi sinucide\/ frumoas\u0103-i via\u021ba la
\ncastel\/ noi suntem c\u0103ru\u021ba lumii\/ nici la vale
\nnici la deal\/ folosi\u021bi cu-nver\u0219unare\/
\ntrambulinaideal.
\nJocul este de la \u00eenceput o tehnic\u0103 \u0219i o atitudine
\na poetului: jocul de-a pl\u00e2nsul, jocul de-a
\nmoartea, jocul de-a r\u00e2sul. Poetul \u00eencurc\u0103
\nregulele jocurilor, le combin\u0103 \u00eentr-o fars\u0103
\nplin\u0103 de calambururi formale dar plin\u0103 de
\n\u00een\u021beles. Emo\u021bionalitatea estetic\u0103 se
\nreconstituie la final pe o ideie profund\u0103. (\u2026).
\nEste un tragism mereu disimulat printr-un
\nsur\u00e2s inteligent \u0219i printr-o anecdotic\u0103 diurn\u0103.
\n(\u2026)
\n\u00cen Mioritiada(1973) , Ion Nicolescu
\nd\u0103 ripost\u0103 la vechile poeme de tipul
\nTraianiada, Negriada etc., recompune poezia
\npatriotic\u0103 a evoc\u0103rilor \u00eentr-un registru
\nsufletesc de sublim\u0103 ipostaziere liric\u0103, \u00eentr-o
\nimagine complex\u0103 \u0219i cu implica\u021bii contemporane
\na condi\u021biei istorice a ob\u0219tei noastre: \u201enoi
\nnu trat\u0103m teme \u2013 noi suntem trata\u021bi\/ cu
\nnoaptea divin\u0103 din mun\u021bii Carpa\u021bi\/ cu cea mai
\nnocturn\u0103 mare frumoaso,\/ marea lui Publius
\nOvidius zis Naso\/ noi \u0219tim s\u0103 oft\u0103m dup\u0103
\nsoare-n catrene\/ avem tip\u0103rite-n timpane
\nsirene\/ de sufletul st\u00e2ncilor noastre pustii\/
\niluzii de valuri albesc elegii\u201d – Domnul de la
\nMarea Neagr\u0103.(\u2026)
\nPlute\u0219te peste poezia lui Ion Nicolescu un
\nparfum c\u00e2nd prea violent, c\u00eend abia stropit \u00een
\ncutele cele mai ad\u00eenci ale versului. Volupt\u0103\u021bii
\ncromatice, delicate\u021be ascuns\u0103 \u00een gesturi de
\nnihilist sentimental \u0219i sentimentalizat de
\npropria sa condi\u021bie. Ion Nicolescu asociaz\u0103
\nipostaza antipoetizant\u0103 persifl\u00eend codurile \u0219i
\nregiile versificatorilor. El vede fantome ca
\npersonajele lui Shakespeare, situate \u00eentr-un
\npunct real al vie\u021bii, reface tr\u0103iri imaginare din
\nnevoia de a-\u0219i cl\u0103di continu un univers al
\npoeziei. Ion Nicolescu c\u00e2nt\u0103 poezia nu ca pe o
\ndoamn\u0103 a altor vremi, ci ca pe o singur\u0103
\nipostaz\u0103 salvatoare a sufletului uman. Poezia
\neste prosl\u0103vit\u0103 pentru c\u0103 \u00een ea pl\u00eenge \u0219i r\u00eede,
\ntr\u0103ie\u0219te, \u0219i mai ales pentru c\u0103 \u00een ea crede ca
\nfiind singura salvatoare \u0219i \u00eenviere din moarte a
\nspiritului.
\nI. Aldeniu, fost coleg de cenaclu (\u201eAl. Sahia\u201d
\ndin Buz\u0103u), \u00een Galeria scriitorilor buzoieni
\n\u0219i r\u00e2mniceni (R\u00e2mnicu S\u0103rat, Editura
\n\u201eRafet\u201d, 2008, p. 167-172), inventariaz\u0103 o
\nparte din reac\u021biile criticii literare, cu prioritate
\npe segmentele avantajante \u201ecazului\u201d, trec\u00e2nd
\nla \u201e\u0219i al\u021bii\u201d pe Marian Popa, Mircea
\nIorgulescu \u0219i Ion Rotaru.
\n\u00cen urma unor perseverente tentative ale
\nscriitorului de a fi invitat \u0219i \u00een urbea natal\u0103 la
\no \u201e\u00eent\u00e2mplare literar\u0103\u201d, tergivers\u0103rile
\n(prudente) nu au putut continua \u0219i cu
\naprobarea autoril\u0103\u021bilor, puse \u00een gard\u0103 asupra
\ngradului de risc, & CXI 3 noiembrie 1979, \u00een
\nsec\u021bia de \u00eemprumut a Bibliotecii, s(criitorul)
\nb(buzoian) Ion Nicolescu cu o tem\u0103 grav\u0103:
\n\u201eContribu\u021bia literaturii la \u00eemplinirea personalit\u0103\u021bii
\numane\u201d! \u0218i-au dat concursul membri
\nai cenaclurilor din Buz\u0103u care, de altfel, au
\n\u00eenviorat dialogul: Emil Niculescu, C\u0103lin
\nGhe\u021bu, Dumitru Ion Dinc\u0103, Mihai M.
\nMacovei, Puiu Cristea. Recital de versuri \u0219i
\nautografe pe romanul \u201eVoi colo de la
\nBiarritz\u201d. (Pliant cu bibliografie). Not\u0103 de
\nsubsol: Pot fi re\u021binute \u201epe rolul\u201d lui I.N. dou\u0103-trei
\n\u00eenjur\u0103turi publice la adresa lui Ceau\u0219escu.
\nDar\u2026 salonul fiind \u201eblindat\u201d, nimic nu s-a
\nIn memoriam
\nLiteradura\/nr12\/iunie\/2019
\n23
\n\u00eent\u00eemplat!! (Alex. Oproescu, Salonul literar o
\nrevist\u0103 vorbit\u0103, Buz\u0103u, Biblioteca jude\u021bean\u0103
\n\u201eV. Voiculescu\u201d, 1993, p. 87). \u201eBlindajul\u201d
\navea dubl\u0103 asigurare prin faptul c\u0103 salonul era
\norganizat \u00een colaborare cu jude\u021beana U.T.C.
\n\u0219i, \u00een plus, preveni\u021bi asupra problemelor de
\ns\u0103n\u0103tate ale protagonistului, publicul, c\u00e2t era,
\nfusese recrutat din oameni siguri, loiali, ce nu
\nse pretau a fi \u201er\u0103sp\u00e2ndaci\u201d.
\nGenuflexii dictatorului Imnul noi am
\nales \u201eVox populi vox dei\u201d (Stilistica): noi
\nrealegem deci pe cel ce \u0219tie\/ pe cel ce vrea
\npoate pentru \u021bar\u0103\/ s\u0103 ne arate-o alt\u0103
\nRom\u00e2nie-n\/ aceea\u0219i Rom\u00e2nie legendar\u0103; aici
\nse afl\u0103 \u201eImnul Noi Cavaleri ai Doinei\u201d dar \u0219i
\n\u201ePoemul care trebuie: Jos armele!\u201d
\n\u201eOdele p\u0103m\u00e2ntului p\u00eerjolit de iubire\u201d
\n(\u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 1986) sunt secetoase
\npoetic, precum \u201eOd\u0103 prezentului istoric\u201d
\n(odat\u0103 \u00een istorie un om\/ a ridicat istoria-ntr-o
\nm\u00een\u0103\/ noi am tr\u0103it-o o tr\u0103im \u0219i vom\/ alege
\nclara ochilor lumin\u0103\u2026), \u201eOd\u0103 pentru eroii
\nclasei muncitoare\u201d etc., abia dac\u0103 se poate
\nafla o villonian\u0103 \u201eOd\u0103 femeilor de colb\u201d
\n(femei de colb \u00eemi cad \u00een bra\u021be\/ \u0219i se destram\u0103
\ntriste-n zori\/ c\u00eend toate g\u00eendurile hoa\u021be\/
\narunc\u0103-n via\u021b\u0103 muritori\/\/ c\u00eend colbul inuman
\nal firii\/ \u00een chip lumesc \u0219i ideal\/ \u0219i-atunci m\u0103
\ncert cu trandafirii\/ poet \u0219i colb universal).
\nPosteritatea a fost (\u0219i ea) cumva ironic\u0103
\ncu poetul boem, care, \u201e\u00eempu\u0219c\u00e2nd francul\u201d o
\nvia\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, voind ca m\u0103car privirea s\u0103 \u0219i-o
\np\u0103streze v\u00e2n\u0103toreasc\u0103 (un vers cu descenden\u021b\u0103
\ndin Esenin: prieteni ochi alba\u0219tri s\u0103 nu
\nm\u0103 p\u0103r\u0103si\u021bi); \u00een ultimul an, pe un canal de
\nteleviziune exist\u0103 o reclam\u0103 – \u201eBanca C.E.C
\nde peste o sut\u0103 cincizeci de ani \u00een
\nRom\u00e2nia\u201d, cu palatul aferent pe fundal \u0219i
\nsonorul baladistului Nicu Alifantis, pe
\nversurile \u201eC\u00eentului XXV\u201d: \u021bara noastr\u0103-i \u021bara
\nnoastr\u0103\/ dulce paji\u0219te albastr\u0103\/ arip\u0103
\nsculplat\u0103-n dor\/ ca lumina ochilor\/ dac\u0103-i dor
\nnu-l stingi cu ap\u0103\/ dac\u0103-i timp nu-l po\u021bi
\n\u00eentrece\/ dac\u0103-i g\u00eend nu-l po\u021bi str\u0103bate\/ noi
\nsuntem rom\u00e2ni..
\nLa \u0219apte ani de la \u201edezlegarea de
\nanatomie\u201d, c\u00e2nd pentru cititori (acum, c\u00e2nd
\namneziile de tot felul se precipit\u0103) efigia
\npoetului Ion Nicolescu nu s-a \u0219ters \u0219i o stare
\nde nostalgie direct\u0103, goliardic previzionat\u0103,
\nexist\u0103 \u00eenc\u0103: m\u0103 cunoa\u0219te\u021bi lume\/ \u0103la-s care
\nscrie\/ \u0103la ce-ndulce\u0219te\/ lemnul de sicrie\/ \u0103la
\nca de\u0219ertul\/ \u0219i ca arabescu\/ suflet de c\u0103mil\u0103\/
\nionnicolescu\/ (\u2026) am iubit odat\u0103\/ marea \u0219i
\nmareea\/ m-am ales cu sarea\/ \u0219i cu de aceea\/
\nscriu aceste r\u00eenduri\/ \u0219i v\u0103 las cu bine\/ nu \u0219tiu
\nce-o s\u0103 face\u021bi\/ \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 mine\/ f\u0103r\u0103 ca
\nde\u0219ertul\/ \u0219i ca arabescu\/ suflet de c\u0103mil\u0103\/
\nionnicolescu – Elegie.
\n\"\"

Emil Niculescu ION NICOLESCU \u2013 IN MEMORIAM Ion Nicolescu (n. 19 ianuarie 1943, Buz\u0103u – m. 17 martie 2012, Buz\u0103u).<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":11621,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11661"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11661"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11661\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11669,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11661\/revisions\/11669"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11621"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11661"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11661"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11661"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}