{"id":11659,"date":"2020-10-28T13:56:54","date_gmt":"2020-10-28T10:56:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11659"},"modified":"2020-10-28T13:56:54","modified_gmt":"2020-10-28T10:56:54","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11659","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (3)"},"content":{"rendered":"

\"\"

A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103, pe c\u00e2nd era lupul c\u0103\u021bel \u0219i leul se f\u0103cuse miel, de se jucau copiii cu ei.
\nA fost odat\u0103 o vreme c\u00e2nd necuv\u00e2nt\u0103toarele aveau grai. \u0218i pentru c\u0103 puteau vorbi, aveau \u0219i p\u0103reri: politice, economice, \u0219tiin\u021bifice, etice, ba chiar \u0219i sportive. Via\u021ba lor se scurgea lini\u0219tit\u0103. Se citeau mult Capra cu trei iezi, Col\u021b Alb, Cartea Junglei ori se vizionau filme de mare succes \u00een care c\u00e2inii, mai ales, excelau \u00een roluri de Don Juan, Romeo \u0219i Julietele lui, Superc\u00e2ine, Schwartzenjavr\u0103 \u0219.a.m.d. Bine\u00een\u021beles c\u0103 aveau \u0219i un parlament dotat cu politicienii aferen\u021bi, care tr\u0103iau to\u021bi pe copite mari, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea seam\u0103 nim\u0103nui din p\u0103dure despre tot ce \u00eenv\u00e2rteau. Cele mai bune \u0219i mai spa\u021bioase vizuini, cele mai m\u0103noase p\u0103\u0219uni, cei mai iscusi\u021bi dresori pentru juniorii lor, precum \u0219i alte multe \u0219i alese pe\u0219che\u0219uri din partea supu\u0219ilor le reveneau lor \u0219i numai lor. No comment! Toate au fost bune \u0219i la locul lor p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi c\u00e2nd \u00eencepu s\u0103 circule prin b\u0103tr\u00e2nul codru un zvon contradictoriu , cum c\u0103 , \u00een urma unei r\u0103zmeri\u021be a c\u00e2rti\u021belor, politicienii p\u0103durii s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 devin\u0103… v\u00e2n\u0103tori! Fapt nemaiv\u0103zut, nemai\u00eentilnit \u00eenc\u0103 de pe vremea unuia \u00eempu\u0219cat h\u0103t, \u00een urm\u0103 cu vreo zece ani, c\u00e2nd se stabilise (s\u0103 fie clar!) respectarea tuturor drepturilor animalelor \u0219i abolirea pedepsei cu moartea, obiceiul de a-\u021bi v\u00e2na semenii fiind interzis pe vecie. Colac peste pup\u0103z\u0103, a doua zi mass-media zoologic\u0103 era deja plin\u0103 cu o mul\u021bime de nout\u0103\u021bi dintre cele mai rele: se majoraser\u0103 toate taxele \u0219i impozitele pe fiecare metru p\u0103trat de vizuin\u0103, pe fiecare loc umbrit sau \u00eensorit, ba chiar \u0219i pe fiecare \u00eembuc\u0103tur\u0103 de iarb\u0103. La rubrica \u201eFapt divers” se relata pe un ton \u00eenfrigurat c\u0103, \u00een timp ce tocmai se delecta tacticos cu niscaiva zmeur\u0103 \u00eentr-un tufi\u0219 mai l\u0103turalnic, \u00eensu\u0219i Mo\u0219 Martin fusese victima unui fapt mai pu\u021bin obi\u0219nuit c\u00e2nd, pe nepus\u0103 mas\u0103, un iepura\u0219 disperat \u00eei s\u0103rise drept \u00een bra\u021be. \u201eCe-ai p\u0103\u021bit, m\u0103i Urechil\u0103?”, morm\u0103ise indispus ursul. \u201eCum, n-ai aflat?”, \u00eei r\u0103spunsese cu r\u0103suflarea \u00eentret\u0103iat\u0103 iepura\u0219ul. \u201eUmbl\u0103 prin p\u0103dure ni\u0219te \u021bipi de la finan\u021be care, dac\u0103 te prind c\u0103 ai trei urechi, pe loc \u00ee\u021bi taie una!\u201d \u201eBine, m\u0103, n\u0103t\u0103r\u0103ule, i-a r\u0103spuns Mo\u0219 Martin, dar tu ai doar dou\u0103 urechi. Ce rost mai are s\u0103 alergi ca nebunul prin p\u0103dure?” \u201eP\u0103i vezi, asta-i problema, c\u0103 \u0103\u0219tia \u00eent\u00e2i taie \u0219i pe urm\u0103 num\u0103r\u0103!” Serioase semne de \u00eentrebare \u00eencepuser\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u0219i \u00een ce prive\u0219te moralitatea unora dintre politicieni. \u00eensu\u0219i Marele Elefant Alb din b\u00e2rlogul de aceea\u0219i culoare, de unde dirija cu trompa-i multifunc\u021bional\u0103 toate afacerile zoosferei, c\u0103zuse \u0219i el \u00een mrejele lui Cupidon. Astfel, \u00een presa zilei se eviden\u021bia situa\u021bia unei vulpi\u021be care se m\u0103ritase cu un lup – politician vestit. Dup\u0103 nou\u0103 luni vulpi\u021ba n\u0103scu nou\u0103 purcelu\u0219i, drept pentru care lupul o trimisese la plimbare cu plozii ei cu tot. Bocind cu nou\u0103 r\u00e2nduri de lacrimi , vulpi\u021ba plec\u0103 prin p\u0103dure unde se \u00eent\u00e2lni cu un alt politician , cum\u0103trul jder. Grijuliu, ca to\u021bi politicienii, el o \u00eentreb\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i, dup\u0103 ce afl\u0103 toat\u0103 t\u0103r\u0103\u0219enia cu lupul, zise: \u201e Mare m\u0103gar! D\u0103-l dracului de lup! Vrei s\u0103 te m\u0103ri\u021bi cu mine!\u201d Ce s\u0103 fac\u0103 s\u0103raca vulpe cu nou\u0103 purcelu\u0219i dup\u0103 ea? A\u0219a c\u0103, bucuroas\u0103, r\u0103spunse \u201eDa!\u201d \u0219i, dup\u0103 nou\u0103 luni, \u00eei f\u0103cu \u0219i lui nou\u0103 purcelu\u0219i. Furios, jderul o d\u0103du \u0219i el afar\u0103 din b\u00e2rlog \u0219i vulpi\u021ba plec\u0103 pl\u00e2ng\u00e2nd prin p\u0103dure cu optsprezece purcelu\u0219i dup\u0103 ea. C\u00e2nd, deodat\u0103 , \u00eei ie\u0219i \u00een drum un alt mare politician: vestitul Iepuril\u0103. \u201eCe-ai p\u0103\u021bit, m\u0103i drag\u0103?\u201d, o \u00eentreb\u0103 el pe un ton afectuos. \u0218i c\u00e2nd afl\u0103 totul, exclam\u0103 revoltat: \u201eCu r\u0103ut\u0103\u021bile astea \u021bi-ai g\u0103sit tu s\u0103 te m\u0103ri\u021bi?! Vrei s\u0103 te m\u0103ri\u021bi cu mine?” Cu ochii \u00een lacrimi, vulpi\u021ba r\u0103spunse pe loc \u201eDa” \u0219i, dup\u0103 nou\u0103 luni, \u00eei f\u0103cu \u0219i lui Iepuril\u0103 nou\u0103 purcelu\u0219i.
\nMorala: to\u021bi politicienii sunt ni\u0219te porci.
\nA dracului pres\u0103!<\/p>\n


\nIADOMANIA<\/strong><\/p>\n

Sunt pe lumea asta oameni care z\u00e2mbesc frumos, deosebit de maniera\u021bi \u0219i pe care nimeni nu-i \u00eentrece \u00een materie de vorbe alese. \u00cen general, ei duc o via\u021ba \u00eendestulat\u0103, nimic nu le lipse\u0219te, de\u0219i nimeni nu \u0219tie de unde le vine bun\u0103starea. Toat\u0103 via\u021ba lor se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00een umbre de nep\u0103truns, niciodat\u0103 nu-i ve\u021bi auzi vorbind \u00een public despre acele fapte sau reu\u0219ite personale care le-au facilitat un trai de nababi lor, nevestelor, copiilor, nepo\u021bilor \u0219i celorlalte vl\u0103stare ale familiilor din care \u00ee\u0219i trag ob\u00e2r\u0219ia.
\nRareori se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca vreun vecin aflat la o bere cu un amic s\u0103 exclame nedumerit: \u201eM\u0103, de unde dracu are \u0103sta at\u00e2\u021bia bani?” R\u0103spunsul interlocutorului de pahar e aproape \u00eentotdeauna de o stereotipie dezarmant\u0103: \u201eCe vrei, dom\u2019le? Se descurc\u0103 omu”…
\nNici prin cap nu ie trece celor doi am\u0103r\u00e2\u021bi ce-\u0219i \u00eenmoaie zilnic must\u0103\u021bile nu \u00een pahare sofisticate pline cu \u0219ampanie, ci \u00een dou\u0103 nenorocite de halbe ciobite, pline cu bere trezit\u0103, c\u0103 subiectul discu\u021biei lor tr\u0103ie\u0219te \u00een vremurile astea tulburi dup\u0103 principii vechi de 2500 de ani. \u00cenc\u0103 de pe atunci un chinez, pe nume SUN TZU, a stabilit cum pot fi folosi\u021bi unii oameni – pu\u021bini, ce-i drept – pentru a le face via\u021ba un adev\u0103rat iad celorlal\u021bi contemporani ai lor, cl\u0103dindu-\u0219i astfel fericirea lor \u0219i numai a lor pe suferin\u021ba \u0219i uneori pe cadavrele altora.
\nPlec\u00e2nd de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Sun Tzu, s-a ajuns \u00een zilele noastre s\u0103 se creeze o adev\u0103rat\u0103 iadomanie, un soi de boal\u0103 grav\u0103 care nu-i d\u0103 pace celui atins de ea p\u00e2n\u0103 ce nu-\u0219i vede \u021bara \u0219i propriul popor adus la sap\u0103 de lemn, cu scopul ca el s\u0103 prospere pe seama nenorocirii celorlal\u021bi, de la care mai a\u0219teapt\u0103 apoi (culmea!) \u0219i tot felul de \u00eenalte demnit\u0103\u021bi \u0219i onoruri.
\nAcum dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate Sun Tzu a stabilit c\u0103 exist\u0103 cinci tipuri de agen\u021bi secre\u021bi \u0219i anume: agen\u021bi indigeni (adic\u0103 originari din \u021bara pe care vrei s-o distrugi), agen\u021bi dubli ( pe care-i pl\u0103te\u0219ti mai bine dec\u00e2t st\u0103p\u00e2nii lor, ca s\u0103-i tr\u0103deze \u0219i s\u0103-i faci s\u0103 lucreze pentru tine), agen\u021bi lichidabili (pe care-i \u201eintoxici” cu informa\u021bii false \u0219i care sunt lichida\u021bi ulterior de cei care au fost p\u0103c\u0103li\u021bi), agen\u021bi volan\u021bi (tipul func\u021bionarului umil de la vreo ambasad\u0103 sau reprezentan\u021b\u0103 care culege informa\u021bii \u0219i \u021bi le-aduce apoi pe tav\u0103 \u00een \u021bar\u0103) \u0219i agen\u021bi interiori.
\nDup\u0103 cum se vede, nici dup\u0103 2500 de ani \u00een acest subtil domeniu, evolu\u00e2nd permanent \u00een semiobscuritate, nu s-a schimbat nimic dec\u00e2t, poate, doar pre\u021bul v\u00e2nz\u0103rii de \u021bar\u0103 sau neam.
\nDar cel mai m\u00e2r\u0219av tip de iadomaniaci sunt tocmai ace\u0219ti agen\u021bi interiori.
\nDup\u0103 spusele lui Sun Tzu, din r\u00e2ndul agen\u021bilor interiori fac parte func\u021bionarii. Dar nu oricare, ci numai urm\u0103torii: oameni de merit care au fost pedepsi\u021bi sau destitui\u021bi , sicofan\u021bi \u0219i favori\u021bi care r\u00e2vnesc la bog\u0103\u021bie, cei men\u021binu\u021bi timp \u00eendelungat \u00een func\u021bii modeste, cei a c\u0103ror singur\u0103 dorin\u021b\u0103 este aceea de a profita de vremurile tulburi, cei cu dou\u0103 fe\u021be, nestatornici \u0219i vicleni, \u0219i cei care a\u0219teapt\u0103 permanent s\u0103 vad\u0103 de unde bate v\u00e2ntul. To\u021bi ace\u0219tia pot fi c\u00e2\u0219tiga\u021bi dac\u0103 sunt acoperi\u021bi cu aur, adic\u0103 dac\u0103 sunt bine pl\u0103ti\u021bi, respectiv, \u00een zilele noastre, \u00een dolari, m\u0103rci, lire sterline \u0219.a.
\nIat\u0103 de ce e bine m\u0103car acum, \u00een ceasul ai doisprezecelea , s\u0103 nu v\u0103 mai l\u0103sa\u021bi \u00eenc\u00e2nta\u021bi de falsele maniere alese, de z\u00e2mbetele mieroase \u0219i de vorbele frumoase cu care suntem \u201er\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi” sear\u0103 se sear\u0103 de ultra democra\u021bii no\u0219tri. Pentru c\u0103 o vorb\u0103 veche spune c\u0103 toate drumurile spre iad sunt pavate cu bune inten\u021bii.
\nOrice asem\u0103nare cu realitatea de azi v\u0103 prive\u0219te. Chiar dac\u0103 legea privind dosarele securit\u0103\u021bii nu o s\u0103 v\u0103 lumineze \u00een acest sens \u00een nici un fel.<\/p>\n


\nROZA SEISMELOR<\/strong><\/p>\n

Cea mai mare avere a unei \u021b\u0103ri sunt cet\u0103\u021benii s\u0103i: buni sau r\u0103i, tineri ori b\u0103tr\u00e2ni, s\u0103n\u0103to\u0219i sau bolnavi, frumo\u0219i sau ur\u00e2\u021bi, nu are nici o importan\u021b\u0103.
\nIndiferent de culoarea sau de calitatea lor moral\u0103, nici o \u021bar\u0103 civilizat\u0103 din lumea de azi nu-\u0219i sacrific\u0103 cet\u0103\u021benii de dragul unei ideologii – un sistem abstract oarecare, \u201ede idei, de no\u021biuni, de teorii, de concep\u021bii politice, morale, juridice etc”, cum este ea definit\u0103, \u00een general, de orice dic\u021bionar. Ce! mai recent exemplu este cel al celor \u0219apte speologi francezi bloca\u021bi \u00een subteran de inunda\u021biile catastrofale ce au avut loc s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 \u00een Fran\u021ba. Cei care s-au luptat la suprafa\u021b\u0103 pentru salvarea lor nu s-au g\u00e2ndit nici o clip\u0103 la op\u021biunile sau simpatiile politice ale celor de sub p\u0103m\u00e2nt, pentru c\u0103 cel mai important lucru \u00een acele momente dramatice era via\u021ba lor, nu ideologia pentru care optaser\u0103.
\n\u00cen aceste vremuri exasperante, rom\u00e2nii au \u00een\u021beles, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 o ideologie care produce doar vrajb\u0103 \u00eentre oameni, care ucide prin foame, frig, inani\u021bie \u0219i lipsuri materiale elementare, care \u00eencurajeaz\u0103 ura, crima, corup\u021bia \u0219i setea de \u00eenavu\u021bire chiar cu pre\u021bul trecerii peste cadavre de semeni nevinova\u021bi, care ucide bucuria de a tr\u0103i \u0219i cele mai frumoase sentimente din sufletele celor tineri, nu este necesar\u0103 nim\u0103nui.
\nDe fapt, alternativa ce ne-a fost impus\u0103 \u00een 1989 nu este dec\u00e2t cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a aceleia\u0219i monede: POFTA DE PUTERE nem\u0103surat\u0103 a unor indivizi numi\u021bi c\u00e2ndva, pe o copert\u0103 de carte, marii bolnavi ai istoriei. C\u00e2nd paranoici, c\u00e2nd isterici, dup\u0103 caz, c\u00e2nd \u0219i una \u0219i alta, \u00een ciuda oric\u0103ror argumente ra\u021bionale, ei continu\u0103 s\u0103-\u0219i viseze visele lor de de\u0219art\u0103 \u0219i criminal\u0103 m\u0103rire chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ajung cu \u0219treangul de g\u00e2t.
\nE greu de \u00een\u021beles boala care-i chinuie pe ace\u0219ti oameni p\u00e2n\u0103 pun m\u00e2inile pe piept, dar \u0219i mai greu sunt de \u00een\u021beles cei ce-i voteaz\u0103 cu at\u00e2ta u\u0219urin\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei aleg , declan\u0219\u00e2ndu-le astfel cumplita boal\u0103, pentru ca apoi, zgribuli\u021bi \u0219i \u00eenfometa\u021bi, s\u0103 se roage de ei \u00een strad\u0103 pentru o bucat\u0103 de p\u00e2ine am\u0103r\u00e2t\u0103. \u00centr-o lume b\u00e2ntuit\u0103 de seisme din Taiwan \u0219i Turcia p\u00e2n\u0103 \u00een Peru \u0219i California, dar mai ales de seismele sociale care zguduie zi de zi o omenire s\u0103r\u0103cit\u0103 , bolnav\u0103 \u0219i disperat\u0103, pentru care marii bolnavi ai istoriei contemporane par c\u0103 nu sunt \u00een stare s\u0103 mai g\u0103seasc\u0103 nici o solu\u021bie, eu nu mai cred \u00een nici unul din visele lor paranoice, nici \u00een termenii pe c\u00e2t de pompo\u0219i, pe at\u00e2t de g\u0103uno\u0219i, \u00een care ne tot povestesc ei cum devine chestia cu democra\u021bia, economia de pia\u021b\u0103, eradicarea \u0219omajului \u0219i a s\u0103r\u0103ciei \u0219.a….
\nNici o ideologie nu e mai presus de via\u021ba unui singur om de pe P\u0103m\u00e2nt! Atunci c\u00e2nd un singur om politic de pe aceast\u0103 planet\u0103 (\u00eenc\u0103 locuit\u0103) va \u00een\u021belege aceste adev\u0103r cople\u0219itor, nu va mai exista nici un nefericit pe lumea asta.
\nP\u00e2n\u0103 atunci roza seismelor de tot felul va continua s\u0103 \u00eendolieze, inutil \u0219i s\u0103lbatic, toate punctele cardinale ale mapamondului.<\/p>\n


\nNEVOIA FACE LEGEA<\/strong><\/p>\n

Titlul actualei tablete justific\u0103 multe \u00een Rom\u00e2nia de azi. justific\u0103 ilegalit\u0103\u021bile de tot felul, dar \u0219i momentele aproape hilare \u00een care legea se mai aplic\u0103, totu\u0219i, pe ici pe colo, \u0219i anume prin punctele… esen\u021biale.
\nDac\u0103 e s\u0103 st\u0103m str\u00e2mb \u0219i s\u0103 judec\u0103m drept, chiar \u00een asta const\u0103 \u0219i adev\u0103rata istorie a Rom\u00e2niei. Pentru c\u0103 rom\u00e2nul nu a fost niciodat\u0103 pl\u0103tit cum s-ar fi cuvenit pentru munca lui, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, astfel, \u00eentotdeauna loc pentru o mul\u021bime de nevoi.
\nC\u00e2t a tr\u0103it primul nostru rege, Carol I, a trebuit s\u0103 muncim pentru a-i agonisi zestrea casei regale, cu tot ce i se cuvenea unui adev\u0103rat suveran. Sub Ferdinand vecinii ne-au subtilizat tezaurul \u021b\u0103rii, sub Carol II a trebuit s\u0103-l refacem, pentru ca, dup\u0103 \u201eistorica” gaf\u0103 a lui Mihai de la 23 august 1944, s\u0103 ne pierdem din nou toat\u0103 agoniseala, de data asta sub forma a\u0219a ziselor desp\u0103gubiri de r\u0103zboi.
\n\u0218i a venit olteanul Ceau\u0219escu, cel care a \u00een\u021beles c\u0103 poate lua de la oricine oric\u00e2t pentru a face orice voia: \u201ecazarme\u201d pentru toat\u0103 lumea, vile pentru cei \u201eale\u0219i\u201d \u0219i locuri de munc\u0103 pentru tot prostul, cu rost sau f\u0103r\u0103 rost, ce mai conta? Avea balta pe\u0219te!…
\nB\u0103tr\u00e2nii no\u0219tri ne-au b\u0103gat \u00een cap de c\u00e2nd ne \u0219tim c\u0103 \u201eNevoia te-nva\u021b\u0103!” Legile votate, promulgate \u0219i c\u0103lcate zilnic de tot rom\u00e2nul dup\u0103 1989, demonstreaz\u0103 c\u0103 Nevoia r\u0103m\u00e2ne cea mai dur\u0103 \u0219i singura lege a rom\u00e2nului de r\u00e2nd. Istoria lumii e \u0219i ea c\u00e2t se poate de elocvent\u0103 \u00een acest sens. \u201eNevoia nu ascult\u0103 de nici o lege\u201d, ne spune dreptul roman de vreo dou\u0103 mii de ani. \u201eNevoia nu cunoa\u0219te lege”, zic \u0219i englezii (Cromwell, 12 septembrie 1654), iar francezii adaug\u0103 \u0219i ei: \u201eNevoia nu cunoa\u0219te nici o lege”. \u00cen acela\u0219i sens, se pronun\u021b\u0103 \u0219i germanii, leg\u00e2nd nevoia de starea de necesitate.
\n\u00cen actuala stare de mizerie \u0219i disperare, \u00een care am fost adu\u0219i pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin de la un an la altul, nu e de mirare c\u0103 cei care respect\u0103 legea au devenit RARA AVIS.
\nNu parlamentul, ci NEVOIA face legea azi \u00een Rom\u00e2nia. Nu mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t ca domnul Pre\u0219edinte s\u0103 semneze un act de promulgare a acestei nevoi \u0219i realitatea rom\u00e2neasc\u0103 de azi \u00ee\u0219i va ar\u0103ta adev\u0103rata fa\u021b\u0103: o stare de necesitate mascat\u0103 cu neru\u0219inare sub fel de fel de false mondenit\u0103\u021bi de salon, cu icre negre, \u0219ampanie, telefoane \u201efierbin\u021bi\u201d, z\u00e2mbete perverse \u0219i mizere, amabilit\u0103\u021bi \u201ede cas\u0103 mare\u201d, precum \u0219i cu vorbe, vorbe, vorbe, cu mult prea multe vorbe pentru sufletul tremur\u00e2nd al bietului cet\u0103\u021bean rom\u00e2n…<\/p>\n


\n\u0218l-A MAI TRECUT O ZI<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd moare un om, o dat\u0103 cu el moare de fiecare dat\u0103 un univers. Timpul, banalul timp cotidian este tr\u0103it \u00een mod diferit de fiecare \u00een parte. Exist\u0103 un timp al celui care sufer\u0103 \u0219i un timp al celui fericit, un timp al birocratului \u0219i un timp al cehii n\u0103p\u0103dit de sudoarea muncii, un timp al copilului \u0219i un timp al b\u0103tr\u00e2nului aflat \u00een a\u0219teptarea mor\u021bii, un timp al extazului \u0219i unul al disper\u0103rii, un timp al t\u0103cerii \u0219i unul al entuziasmului g\u0103l\u0103gios, un timp al be\u021biei \u0219i unul al lucidit\u0103\u021bii crunte.
\nToate timpurile sunt omene\u0219ti. De multe ori, \u00eens\u0103, mai ales \u00een vremurile grele ale tranzi\u021biilor de tot felul care pe noi, rom\u00e2nii, ne-au b\u00e2ntuit dintotdeauna precum viscolele celor mai crunte ierni, marile adev\u0103ruri le-am aflat din gura oamenilor simpli – ni\u0219te biete universuri \u0219i ei, dar care, \u00een simplitatea lor at\u00e2t de dispre\u021buit\u0103 de mai marii zilei, resimt mult mai dureros stupizenia celor care tr\u0103iesc cu iluzia de\u0219art\u0103 c\u0103 mai pot fi considera\u021bi conduc\u0103tori \u00eentr-o lume pr\u0103bu\u0219it\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i.
\nAcestor manechine politice li se potrive\u0219te ca o m\u0103nu\u0219\u0103 o \u00eent\u00e2mplare de prin anii ’50, pe c\u00e2nd Rom\u00e2nia traversa o alt\u0103 tranzi\u021bie desf\u0103\u0219urat\u0103 sub sumbra stelu\u021b\u0103 ro\u0219ie a celor ce ne storceau f\u0103r\u0103 mil\u0103 de ni\u0219te pretinse \u201edatorii de r\u0103zboi\u201d. \u0218i pe atunci, ca \u0219i acum, toate erau la p\u0103m\u00e2nt. Chiar \u0219i limba rom\u00e2n\u0103 era folosit\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r, c\u0103 nu se mai \u00een\u021belegea om cu om dec\u00e2t \u00een limba rus\u0103. Cam tot a\u0219a cum o siluim ast\u0103zi cu fel de fel de termeni engleze\u0219ti.
\n\u00cen lipsa mijloacelor moderne de azi, haznalele erau golite de un n\u0103p\u0103stuit al sor\u021bii, un b\u0103tr\u00e2n care folosea o g\u0103leat\u0103 legat\u0103 cu o s\u00e2rm\u0103 de o pr\u0103jin\u0103 \u0219i o telegu\u021b\u0103 tras\u0103 de un m\u0103gar, pe care se afla un h\u00e2rd\u0103u ceva mai mare \u0219i \u00een care era transportat pe la marginile ora\u0219ului con\u021binutul respectivelor haznale. Un \u0219efule\u021b de la prim\u0103rie \u00eensemna zilnic cu creta pe tabl\u0103 num\u0103rul haznalelor c\u0103rate de b\u0103tr\u00e2n \u0219i de m\u0103g\u0103ru\u0219ul lui.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul unei luni, mo\u0219ul, care nu era prea vorb\u0103re\u021b de felul lui, a-ndr\u0103znit, totu\u0219i , s\u0103 deschid\u0103 gura \u0219i s\u0103-i zic\u0103 \u0219efului: \u201eDom’ \u0219ef, luna asta mi-ai m\u00e2ncat vreo trei h\u00e2rdaie!\u201d Uluit de \u00eendr\u0103zneala bietului b\u0103tr\u00e2n, \u0219eful, f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103-l priveasc\u0103, se adres\u0103 revoltat unui subaltern, coleg de birou: \u201eAuzi, m\u0103 Silic\u0103, ce zice hodorogul \u0103sta? Cic\u0103 i-am m\u00e2ncat trei h\u00e2rdaie de rahat! Le-oi fi m\u00e2ncat, eu mai \u0219tiu?\u201d … \u0218i cu asta puse punct a\u0219a-zisei discu\u021bii.
\nOrice asem\u0103nare cu realitatea de azi este inten\u021bionat\u0103.
\nS-ar zice c\u0103, din acest punct de vedere, timpul trece \u00een favoarea celor care ne \u021bin socoteala azi, ca \u0219i alt\u0103dat\u0103 (nu cu creta, ci pe moderne calculatoare), mizerelor noastre vie\u021bi.
\n\u0218i-a mai trecut o zi…<\/p>\n


\nR\u00c2SU\u2019 – PL\u00c2NSUL<\/strong><\/p>\n

Multe s-au schimbat \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii nou\u0103 ani. Dar dintre toate c\u00e2te s-au schimbat \u00een lungul tunel a! acestui co\u0219mar f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it, cea mai mare pierdere mi se pare a fi capacitatea rom\u00e2nilor de a r\u00e2de. Chiar \u0219i \u00een Biblie st\u0103 scris c\u0103, atunci c\u00e2nd Dumnezeu l-a f\u0103cut pe om, a dorit ca Omul s\u0103 se bucure de via\u021b\u0103, bucuria iui fiind v\u0103zut\u0103 ca un prinos de mul\u021bumire fa\u021b\u0103 de Creatorul s\u0103u.
\nDac\u0103 cineva \u0219i-ar propune s\u0103 fac\u0103 un studiu cu privire la c\u00e2nd, cum , de ce sau de cine \u0219i c\u00e2t de mult au r\u00e2s rom\u00e2nii de-a lungul acestui secol, \u00een afara c\u00e2torva momente pigmentate de r\u00e2sul lui Caragiale \u0219i altor c\u00e2torva din vremea Rom\u00e2niei Mari, cu T\u0103nase \u0219i Tudor Mu\u0219atescu, ar fi surprins s\u0103 constate c\u0103 la noi s-a r\u00e2s cel mai zdrav\u0103n pe vremea lui Ceau\u0219escu. \u0218i nu neap\u0103rat numai din cauza regreta\u021bilor Toma Caragiu \u0219i Birlic, Dumnezeu s\u0103-i ierte, sau a lui Marin Moraru, Puiu C\u0103linescu \u0219i Jean Constantin, afla\u021bi \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103, c\u00e2t mai ales datorit\u0103 faptului c\u0103 la fiecare col\u021b de strad\u0103, la serviciu, \u00een tren sau la micile agape rom\u00e2nii se distrau pe cinste cu a\u0219a-zisele bancuri, cei mai talenta\u021bi dintre ei \u00eenregistr\u00e2nd chiar adev\u0103rate performan\u021be \u00een ce prive\u0219te num\u0103rul bancurilor memorate ori virtuozitatea cu care le interpretau.
\nD\u00e2nd pu\u021bin timpul \u00eenapoi (a propos de cultura de mas\u0103 din epoc\u0103), s-ar putea chiar vorbi de o real\u0103 comedie de mas\u0103, poantele \u0219i hohotele aferente acoperind, practic, toate aspectele hilare ale vremii, merg\u00e2nd de la clasicul comic de situa\u021bie \u0219i p\u00e2n\u0103 la ultramodernul absurd, ca \u00een povestea lui Bul\u0103 care, fiind pe moarte, Moartea striga: \u201eAjutor, lua\u021bi-1 dup\u0103 mine, c\u0103 v\u0103 mai fac unul!\u201d L\u0103s\u00e2nd deoparte hazul, ca s\u0103 zic a\u0219a, e momentul s\u0103 eviden\u021biem \u0219i partea serioas\u0103 a r\u00e2sului. Un mare psihiatru american , Franz Alexander , considera prin 1970 (al\u0103turi de Bergson, Lipps \u0219i Freud) c\u0103 r\u00e2sul nu are nici un rol \u201e\u00een satisfacerea unor nevoi biologice fundamentale\u201d, ca hrana sau nevoile sexuale, ci singurul s\u0103u scop \u201eeste desc\u0103rcarea tensiunii emo\u021bionale”. \u0218i ad\u0103uga: \u201eFreud a demonstrat \u00eentr-un mod magistral c\u0103 tendin\u021bele ostile ascunse \u00een incon\u0219tient constituie unul din aspectele efectului comic\u201d.
\nE u\u0219or de-n\u021beles acum de ce nu mai r\u00e2d rom\u00e2nii. Ca s\u0103 r\u00e2zi de cineva, trebuie s\u0103 te pui \u00een situa\u021bia lui \u0219i, maimu\u021b\u0103rindu-i gesturile, vorbele ori modul de a g\u00e2ndi anapoda, s\u0103 provoci r\u00e2sul celorlal\u021bi , adic\u0103 \u201edesc\u0103rcarea tensiunii emo\u021bionale\u201d.
\nNumai c\u0103 cei care ne conduc ast\u0103zi (spre deosebire de cei de ieri, la care g\u0103seam din bel\u0219ug \u201emateria prim\u0103\u201d pentru bancurile vremii) sunt c\u00e2t se poate de serio\u0219i, inteligen\u021bi \u0219i abili \u00een tot ce fac \u00eempotriva avu\u021biei na\u021bionale \u0219i a \u021b\u0103rii. Iar rom\u00e2nii au \u00een\u021beles, \u00een sf\u00e2r\u0219it, c\u0103 chiar dac\u0103 nu-i \u00eenghit, cu asemenea oameni nu-i de glumit. Dac\u0103 dup\u0103 1989 s-ar fi creat o Burs\u0103 a bancurilor asemenea Bursei de m\u0103rfuri de la Bucure\u0219ti, ea ar fi fost demult falimentat\u0103. Nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 \u00eenlocuim ideea de r\u00e2s cu un nou concept, pe care s\u0103-l numim r\u00e2su-pl\u00e2nsul \u0219i s\u0103-l propunem ca pe o contribu\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 original\u0103 la zestrea de spirit a umanit\u0103\u021bii.
\nFereasc\u0103 Dumnezeu de ziua \u00een care nu mai r\u00e2d rom\u00e2nii!<\/p>\n


\nRANCHIUNA<\/strong><\/p>\n

Mai deun\u0103zi, acum vreo zece ani, \u00eenc\u0103 ni se \u00eempuia capul cu tot felul de nerozii \u00een care ni se cerea s\u0103 credem chiar dac\u0103 nimeni nu le vedea: bun\u0103starea \u00eentregului popor, societatea socialist\u0103 multilateral dezvoltat\u0103, nesf\u00e2r\u0219ite binefaceri pe cap de locuitor etc. Era ca o poveste pentru copii t\u00e2mpi\u021bi… \u00een timp ce o ascultam aparent docili, cu to\u021bii visam la minunile de dincolo de cortina de fier despre care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd mai aflam c\u00e2te ceva. Fel de fel de m\u0103run\u021bi\u0219uri de pe acolo (brichete, s\u0103punuri \u0219i \u021big\u0103ri fine, ceasuri electronice) mai circulau, totu\u0219i , pe sub m\u00e2n\u0103 ca ni\u0219te feti\u0219uri de pre\u021b. De altfel, totul circula pe sub m\u00e2n\u0103, chiar \u0219i r\u00e2sul \u0219i suspinele…
\nAst\u0103zi tr\u0103im un alt basm. A trecut vremea c\u00e2nd, de\u0219i n-o vedeam, credeam \u00een minunata lume capitalist\u0103 de dincolo de cortina de fier. Azi o vedem \u0219i, vorba bietului Eminescu, nu e! Adic\u0103 nu exist\u0103. \u00cen ciuda zecilor de mii de afi\u0219e, postere, spoturi, foamea, mizeria \u0219i grija zilei de m\u00e2ine ne sar la g\u00e2t \u00een fiecare diminea\u021b\u0103.
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Colac peste pup\u0103z\u0103, dup\u0103 ce ne-am pupat cu to\u021bii ferici\u021bi \u00een pia\u021ba public\u0103, vorba altui clasic, ne-am trezit invada\u021bi peste noapte de escroci cu \u0219taif, femei de lume, droguri, pastori pedofili, geamba\u0219i de vapoare, mari oameni de stat cu bacalaureatul sau chiar cu \u0219apte clase, regi, \u00eemp\u0103ra\u021bi, prin\u021bi \u0219i prin\u021bese, \u0219efi de clanuri mafiote cu sau f\u0103r\u0103 cupole \u0219i fo\u0219ti pu\u0219c\u0103ria\u0219i de drept comun \u00een parlament. Pe plan afectiv peisajul acesta carnavalesc a fost \u201elovit” de o ranchiun\u0103 otr\u0103vit\u0103 cum rar s-a mai v\u0103zut pe la noi: ceau\u0219i\u0219tii \u00eempotriva anticeau\u0219i\u0219tilor (adev\u0103ra\u021bi stalini\u0219ti re\u00eenvia\u021bi) \u0219i invers, cei care au furat mai pu\u021bin \u00eempotriva celor care au furat cu toptanul \u0219i invers, cei care dorm opt ore pe zi \u00een regim salarizat \u00eempotriva celor care alearg\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozitele din care sunt pl\u0103ti\u021bi primii \u0219i invers, cei care n-au ce m\u00e2nca \u00eempotriva \u00eembuiba\u021bilor de r\u0103zboi (evident, rece) \u0219i invers, membrii unor partide politice \u00eempotriva tuturor membrilor celorlalte partide politice \u0219i invers ….
\nRanchiuna ca atare pare a fi, \u00eens\u0103, un semn al timpurilor noastre pe \u00eentregul mapamond. Dac\u0103 lu\u0103m la bani m\u0103run\u021bi lumea politic\u0103 actual\u0103, vom constata cu surprindere c\u0103 ranchiuna se reg\u0103se\u0219te \u00een absolut toate conflictele, disputele sau alte \u201eh\u00e2rjoane\u201d militarizate interna\u021bionale. Toate marile puteri au de pl\u0103tit, se pare, tot felul de poli\u021be vechi altor state \u0219i popoare. C\u0103derea zidului de la Berlin a \u00eensemnat nu triumful democra\u021biei, ci triumful ranchiunii. \u021ai se face p\u0103rul m\u0103ciuc\u0103 \u00een cap c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti c\u00e2t\u0103 ranchiun\u0103 s-a acumulat \u00een timp, rev\u0103rs\u00e2ndu-se acum peste popoare \u0219i \u021b\u0103ri \u00eentregi ca un uria\u0219 t\u0103v\u0103lug de noroi, ce rade totul \u00een drumul s\u0103u uciga\u0219.
\nPractic, p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment Germania a reu\u0219it s\u0103 desfiin\u021beze R.S.F. Iugoslavia (nici c\u00e2t\u0103 a mai r\u0103mas nu mai are zile multe); Ungaria \u00ee\u0219i \u201e\u021bese\u201d p\u00e2nzele de p\u0103ianjen la grani\u021ba noastr\u0103 de vest, \u00een timp ce bulgarii \u0219i-au \u201eamintit\u201d c\u0103 Dobrogea noastr\u0103 a fost leag\u0103nul istoriei lor; SUA st\u0103 cu ochii pe Rusia (dar mai ales pe CSI) \u0219i pe Irak , iar Japonia pare obsedat\u0103 de insulele Kurde; Pakistan viseaz\u0103 Ca\u0219mirul indian, iar China, Taiwanul. C\u00e2t despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Africa, nici nu mai are rost s\u0103 vorbim .
\n\u0218i s\u0103 nu te bufneasc\u0103 r\u00e2sul, \u00een condi\u021biile astea , c\u00e2nd \u00eel auzi pe KARL LAMERS, membru \u00een Bundestag \u0219i purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al frac\u021biunii CDU\/CSU zic\u00e2nd: \u201eEuropa are nevoie de un model european \u00een care s\u0103 \u00eembine o ordine economic\u0103 performant\u0103 \u0219i global competitiv\u0103 cu p ordine social\u0103 bazat\u0103 pe solidaritate\u201d.
\nMai c\u0103-\u021bi vine s\u0103 sari \u00een picioare \u0219i s\u0103 strigi sacadat, b\u0103t\u00e2nd din palme ca nebunul: \u201eCeau\u0219escu \u0219i poporul\u201d. Sau cam a\u0219a ceva, \u00een sf\u00e2r\u0219it…<\/p>\n


\nPAROUSIA SAU EROAREA DE A FI FERICIT<\/strong><\/p>\n

De dou\u0103 mii de ani lumea a\u0219teapt\u0103 cu \u00eenfrigurare \u00eentoarcerea lui Iisus pe P\u0103m\u00e2nt: PAROUSIA. La fiecare sf\u00e2r\u0219it de secol sau mileniu, din penumbra sufletului omenesc r\u0103zbat acelea\u0219i eterne zvonuri: vine Iisus! E speran\u021ba? E teama de Judecata de Apoi? E sentimentul de u\u0219urare al celor ce-\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 mizerie? E bucuria abandon\u0103rii \u00een fa\u021ba unui Sf\u00e2r\u0219it care poate deveni un nou \u00eenceput?
\nCine poate \u0219ti? Ce \u0219tim sigur r\u0103m\u00e2ne doar faptul c\u0103, de c\u00e2nd lumea-i lume, niciodat\u0103 oamenii nu au fost preg\u0103ti\u021bi pentru marile evenimente \u00een v\u00e2ltoarea c\u0103rora au fost t\u00e2r\u00e2\u021bi pe nea\u0219teptate , cu sau f\u0103r\u0103 voia lor. Dovad\u0103 c\u0103 \u0219i ast\u0103zi mul\u021bi, mult prea mul\u021bi dintre ei, \u00ee\u0219i petrec via\u021ba \u00eentr-un perpetuu zaiafet, ca \u0219i c\u00e2nd n-ar \u0219ti nimic despre suferin\u021bele celor din jurul lor. A\u0219a-i g\u0103se\u0219te \u0219i Moartea . Plini de ei, cu ochii holba\u021bi dup\u0103 tot mai multe averi, cu mintea \u00eencuiat\u0103 cu cheia ruginit\u0103 a ignoran\u021bei \u0219i sufletul \u00eentunecat de patimi josnice, izvor\u00e2te din indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de semenii lor. Lipsi\u021bi de orice idealuri \u0219i sentimente nobile, pe care nu uit\u0103 s\u0103 le mimeze , \u00eens\u0103 , din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd prin cele mai vizibile locuri publice, ei a\u0219teapt\u0103 cu ipocrizie s\u0103 li se pupe m\u00e2na pentru fiecare b\u0103nu\u021b de aram\u0103 aruncat cu aere aristocrate am\u0103r\u00e2\u021bilor b\u0103tu\u021bi de soart\u0103. Ei nu au neamuri, nu au prieteni, nu au Dumnezeu. Ei sunt singuri, singuri cu ei \u00een\u0219i\u0219i, cu organele lor de sim\u021b saturate de mirosuri fine \u0219i gusturi alese, de muzic\u0103 bun\u0103 \u0219i m\u00e2ng\u00e2ieri voluptoase pl\u0103tite cu bani grei prin ganguri ori prin vicioase hoteluri de lux. Ei sunt cei care terorizeaz\u0103 omenirea cu ah-urile \u0219i oh-urile lor simandicoase de dou\u0103 mii de ani.
\nC\u00e2nd, \u00eenainte de Cina cea de Tin\u0103, Iisus le-a sp\u0103lat picioarele apostolilor s\u0103i, El le-a spus: \u201eNicio dragoste nu-i mai mare ca dragostea celui ce-\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru prieteni\u201d.
\n\u0218i iat\u0103 c\u0103 la numai c\u00e2\u021biva pa\u0219i de cei ce-\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba f\u0103r\u0103 nici un Dumnezeu de opt ani de zile, un mic grup de oameni vin la Foc\u0219ani pentru ca vorbele lui Iisus s\u0103 nu se piard\u0103 \u00een neantul micimii noastre omene\u0219ti. Din februarie 1990 ei traverseaz\u0103 toat\u0103 Europa de trei-patru ori pe an pentru a se \u00eent\u00e2lni cu micii lor prieteni de la Leag\u0103nul de copii de pe bulevardul G\u0103rii. PATRICIA, DEREK \u0219i HARRIS apar\u021bin comunit\u0103\u021bii THUNDERSLEY CONGREGATIONAL CHURCH din localitatea SOUTHEND ON SEA din Marea Britanie. Sunt oameni obi\u0219nui\u021bi, cu fire argintii la t\u00e2mple, amabili, simpli, pe fe\u021bele c\u0103rora se citesc bun\u0103tatea \u0219i bucuria de a le fi de folos micu\u021bilor lor prieteni. Abia c\u00e2nd \u00eei vezi pe ace\u0219ti copii nevinova\u021bi lipindu-se de ei \u0219i r\u0103spunz\u00e2ndu-le la \u00eentreb\u0103ri \u00een limba englez\u0103 cu bucuria re\u00eent\u00e2lnirii \u00een ochi, abia atunci \u00een\u021belegi \u00eentr-adev\u0103r esen\u021ba mesajului lui Iisus. Pentru c\u0103 o bucurie at\u00e2t de mare nu poate fi o simpl\u0103 r\u0103splat\u0103 pentru cadourile pe care trei mesageri ai \u021b\u0103rii lor le aduc de fiecare dat\u0103 acestor copii. Ea e cu mult mai mult de at\u00e2t. E fericirea de a te re\u00eent\u00e2lni suflete\u0219te cu cel pentru care \u00ee\u021bi po\u021bi da chiar via\u021ba, pentru c\u0103 este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne prietenul t\u0103u p\u00e2n\u0103 dincolo de moarte.
\nAsist\u00e2nd la re\u00eent\u00e2lnirea acestor adev\u0103ra\u021bi cre\u0219tini f\u0103r\u0103 frontiere cu minun\u0103\u021bii copii ai Leag\u0103nului, o clip\u0103 am tr\u0103it revela\u021bia singurului moment cu adev\u0103rat luminos, imaculat \u00een simplitatea lui omeneasc\u0103, la care mi-a fost dat s\u0103 asist dup\u0103 acel negru decembrie 1989 care ne-a scufundat cu totul \u00een bezna nemerniciei noastre neputincioase.
\nAm \u00een\u021beles atunci, mai ales , de ce un mare om de litere francez spunea odat\u0103 c\u0103 nu te po\u021bi reg\u0103si pe tine \u00eensu\u021bi dec\u00e2t c\u0103ut\u00e2ndu-te \u00een privirea celui de l\u00e2ng\u0103 tine.
\n\u00cen numele celor care nu v\u0103 cunosc faptele pline de abnega\u021bie fa\u021b\u0103 se semenii vo\u0219tri afla\u021bi \u00een nevoie, v\u0103 mul\u021bumesc, PATRICIA, DEREK \u0219i HARRIS, pentru sufletele voastre sublime.
\nCu siguran\u021b\u0103, pe voi Parousia v\u0103 va g\u0103si preg\u0103ti\u021bi.<\/p>\n


\nDISMAS<\/strong><\/p>\n

\u201eImposibilul nu este obligatoriu\u201d. Acesta este unul dintre principiile de drept \u00eenscrise \u00een DIGESTE – o culegere de opinii ale jurisconsul\u021bilor romani din vremea \u00eemp\u0103ratului Iustinian.
\nDe\u0219i sunt convins c\u0103-i voi contraria pe mul\u021bi dintre cititori, trebuie s\u0103 constat c\u0103 nenum\u0103ratele schimb\u0103ri prin care trece lumea de azi sunt pe c\u00e2t de multe, pe at\u00e2t de superficiale. Pentru simplul motiv c\u0103, \u00een ciuda acestor aparente transform\u0103ri a\u0219a-zis majore , esen\u021ba naturii umane a r\u0103mas aceea\u0219i. Altfel zis, mentalit\u0103\u021bile omene\u0219ti de tot felul nu s-au schimbat cu nimic: comportamentul celor mai mul\u021bi dintre indivizii umani de pe planet\u0103 pare s\u0103 fi \u00eencremenit, ca \u00eentr-o miraculoas\u0103 fotografie, \u00een aceea\u0219i ipostaz\u0103 \u00een care se afla pe vremurile c\u00e2nd Iisus umbla \u00eenc\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt.
\nDovada cea mai elocvent\u0103 \u00een acest sens o reprezint\u0103 \u00eensu\u0219i faptul c\u0103 asem\u0103narea dintre ceea ce ne este dat s\u0103 vedem \u0219i s\u0103 auzim \u0219i ceea ce se \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd M\u00e2ntuitorul a fost r\u0103stignit, este de-a dreptul frapant\u0103.
\nUltimul om convertit de Iisus \u0219i primul care a ajuns \u00een Rai \u00eempreun\u0103 cu El, a fost DISMAS, unul dintre cei doi t\u00e2lhari r\u0103stigni\u021bi \u00een acela\u0219i timp cu Hristos \u0219i care a r\u0103mas cunoscut \u00een memoria lumii cre\u0219tine, pentru a-1 deosebi de cel\u0103lalt t\u00e2lhar, \u0219i sub numele de T\u00e2lharul cel Bun.
\nFaptul c\u0103 Dismas \u0219i – a recunoscut propriile p\u0103cate \u0219i a crezut \u00een nevinov\u0103\u021bia lui Iisus, L-a determinat pe M\u00e2ntuitor s\u0103-i promit\u0103 c\u0103 chiar \u00een acea sear\u0103 vor p\u0103\u0219i \u00eempreun\u0103 \u00een Rai.
\nAst\u0103zi, mul\u021bimea rom\u00e2nilor ce-\u0219i petrec zilele \u0219i nop\u021bile \u00eentr-o altfel de r\u0103stignire, \u00een suferin\u021b\u0103, \u00een mizerie, umilin\u021b\u0103 \u0219i neputin\u021b\u0103, de\u0219i \u00ee\u0219i m\u0103rturisesc p\u0103catele pe la u\u0219ile tuturor bisericilor \u0219i m\u0103n\u0103stirilor, \u00een zadar a\u0219teapt\u0103 apari\u021bia unui alt Dismas din r\u00e2ndul t\u00e2lharilor ce-1 jefuiesc acum \u0219i de ultimele speran\u021be. Bie\u021bii oameni mai sper\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple imposibilul, acel miracol salvator, a\u0219teptat cu ner\u0103bdare \u0219i candoare, despre care auzi vorbindu-se pe la toate col\u021burile.
\nMiracolul nu se va produce, nu neap\u0103rat pentru c\u0103 imposibilul nu-i obligatoriu, ci, mai ales, pentru c\u0103 posibilitatea apari\u021biei unui T\u00e2lhar Bun din r\u00e2ndul cruzilor no\u0219tri du\u0219mani este minim\u0103, dac\u0103 nu chiar absurd\u0103 \u00een atmosfera de suveran dispre\u021b pe care ace\u0219tia \u00eel afi\u0219eaz\u0103 fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni \u0219i fa\u021b\u0103 de tot ce-i rom\u00e2nesc.
\nP\u00e2n\u0103 \u00een cele din urm\u0103, rom\u00e2nii vor trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 existen\u021ba lui Dismas este doar excep\u021bia care confirm\u0103 regula \u0219i nimic mai mult…<\/p>\n


\nARTA DEA FI CINSTIT<\/strong><\/p>\n

\u00cen ziua de azi dictatorii fac ce vor, regii ce li se permite, iar democra\u021bii ce se poate.
\nC\u00e2nd vine vorba de politic\u0103, toat\u0103 lumea se gr\u0103be\u0219te s\u0103-l citeze pe Machiaveli. Pu\u021bini sunt, \u00eens\u0103, cei ce \u0219tiu c\u0103, \u00een ce prive\u0219te politica, \u0219i-au mai spus \u0219i al\u021bii p\u0103rerea, nu numai Machiaveli. Un mare g\u00e2nditor, de exemplu, r\u0103mas din p\u0103cate anonim, a spus odat\u0103 c\u0103 politica este arta de a fi cinstit. Se \u00een\u021belege c\u0103 omul politic trebuie s\u0103 se dovedeasc\u0103 cinstit \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 fa\u021b\u0103 de el \u00eensu\u0219i \u0219i fa\u021b\u0103 de to\u021bi cei pe care-i reprezint\u0103.
\n\u00cen lumea \u00een care ne facem veacul, \u00eens\u0103, cinstea a devenit nu numai o floare rar\u0103, dar una chiar periculoas\u0103. Pentru c\u0103 acolo unde Adev\u0103rul umbl\u0103 \u00een patru labe, iar Dreptatea cu capul spart, cine se \u00eencumet\u0103 s\u0103 fie cinstit risc\u0103 s\u0103 fie luat drept nebun.
\nPoporul rom\u00e2n a creat de-a lungul timpului mii de proverbe prin care mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios, s-a instituit pentru rom\u00e2ni un adev\u0103rat \u0219i foarte bogat cod moral, aplicabil oric\u0103rei situa\u021bii \u00een care ne-am putea g\u0103si la un moment dat \u00een via\u021b\u0103. Pu\u021bini din cei care cred c\u0103 fac parte ast\u0103zi din noua noastr\u0103 clas\u0103 politic\u0103 par s\u0103 fi auzit de acest adev\u0103rat tezaur de \u00een\u021belepciune popular\u0103. \u0218i mai pu\u021bini \u00eel aplic\u0103.
\nAsta cred c\u0103 este adev\u0103rata explica\u021bie pentru faptul c\u0103 distan\u021ba dintre omul simplu de pe strad\u0103 \u0219i alesul din Parlament cre\u0219te tot mai mult pe zi ce trece. Cu c\u00e2t omul de r\u00e2nd \u00een\u021belege s\u0103 tot str\u00e2ng\u0103 cureaua \u201ec\u0103 n-are \u021bara bani”, cu at\u00e2t parlamentarul ales de el arunc\u0103 mai abitir cu banii \u021b\u0103rii pe tot ce-i iese-n cale: ma\u0219ini, hoteluri, avioane, telefoane celulare, \u0219ampanie, caviar, haine scumpe, neamuri c\u0103p\u0103tuite \u00een func\u021bii b\u0103noase etc. Codurile lor morale sunt total diferite: \u00een timp ce, de pild\u0103, administratorii de la cantina s\u0103racului nu mai \u0219tiu ce s\u0103 fac\u0103 pentru a le asigura hrana zilnic\u0103 celor 400 de abona\u021bi, parlamentarii ale\u0219i de respectivii abona\u021bi, indiferent de culoarea lor politic\u0103, se \u00eenghesuie \u00een fa\u021ba camerelor de luat vederi pentru a fi v\u0103zu\u021bi de cei care i-au ales cu bur\u021bile ghior\u0103ind de foame.
\nPoate c\u0103, totu\u0219i, Machiavelli a avut dreptate. Poate c\u0103 acel mare g\u00e2nditor n-a spus c\u0103 politica este arta de a fi cinstit, ci a fost doar victima inocent\u0103 a unei simple erori de tipar. Poate c\u0103 textul real suna altfel: politica este arta de a p\u0103rea cinstit doar c\u00e2t \u021bin alegerile.
\nlat\u0103 c\u00e2t de u\u0219or soarta lumii poate depinde de m\u00e2na unui tipograf distrat. Ce s\u0103 ne mai mir\u0103m de faptul c\u0103 \u0219i cei mari sunt supu\u0219i gre\u0219elii?!<\/p>\n


\nGHETO-DACII<\/strong><\/p>\n

Mul\u021bi rom\u00e2ni din ziua de azi cred c\u0103 sunt b\u0103tu\u021bi de Dumnezeu. Exist\u0103 suficiente motive pentru care ei ar trebui s\u0103 considere c\u00e2t se poate de justificat\u0103 sf\u00e2nta b\u0103taie cereasc\u0103.
\nLa nivel planetar ideea de stat sufer\u0103 dintotdeauna de o singur\u0103 mare deficien\u021b\u0103: nu se poate asocia cu ideea de bine. Pentru simplul motiv c\u0103 \u00een timp acest concept a colectat toate mizeriile lumii, de la asasinat la impoten\u021b\u0103 politic\u0103, de la dispre\u021bul autoritar \u0219i fanfaron fa\u021b\u0103 de om p\u00e2n\u0103 la crima ecologic\u0103, de la incapacitatea de a cultiva \u00een sufletele oamenilor bucuria de a tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la a c\u0103lca \u00een picioare \u00eens\u0103\u0219i credin\u021ba \u00een Dumnezeu – de cele mai multe ori ultima redut\u0103 a speran\u021belor celor nevoia\u0219i.
\nTot ceea ce pe planet\u0103 se manifest\u0103 \u00een planul ilogicului, la noi, la rom\u00e2ni, cap\u0103t\u0103 dimensiuni catastrofice. \u0218i asta nu de ieri, de azi. Bie\u021bii istorici, ni\u0219te oameni \u0219i ei, acolo, c\u00e2nd \u00eel elogiaz\u0103, c\u00e2nd \u00eel \u00eenfiereaz\u0103 cu \u201eprincipialitate\u201d tov\u0103r\u0103\u0219easc\u0103, aristocratic\u0103, a\u0219a-zis \u0219tiin\u021bific\u0103, partinic\u0103, oficial – ironic\u0103 ori plin\u0103 de o suficien\u021b\u0103 dezarmant\u0103. R\u0103st\u0103lm\u0103cirile de tot felul (botezate preten\u021bios interpret\u0103ri) sau omisiunile interesate, \u00een func\u021bie de \u201ec\u00e2rmaciul” de la putere, exclud orice \u0219ans\u0103 pentru ca \u0219i noi, rom\u00e2nii, s\u0103 afl\u0103m vreodat\u0103 adev\u0103rul obiectiv despre noi \u00een\u0219ine.
\nA\u0219a c\u0103 nu m-am mirat deloc atunci c\u00e2nd am citit pe pere\u021bii unei respectabile institu\u021bii \u0219colare din Foc\u0219ani expresia care a devenit titlul prezentei tablete. Evident, nu am cum s\u0103 \u0219tiu cine este autorul ei, dar \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103 poate fi considerat unul dintre cei mai lucizi cona\u021bionali ai no\u0219tri, dotat pe deasupra \u0219i cu un dezvoltat sim\u021b al umorului negru.
\nP\u00e2n\u0103 mai ieri, opera lui Herodot, cel care i-a elogiat pentru prima dat\u0103 pe geto-daci, se afla la loc de cinste pe rafturile oric\u0103rei biblioteci publice din Rom\u00e2nia. Ast\u0103zi, din teama de a nu deveni ridicoli, unora le e ru\u0219ine s\u0103-i mai pomeneasc\u0103 \u0219i numele. S-a g\u0103sit, \u00een schimb, acest anonim care, cu sarcasmul inteligent tipic am\u0103r\u00e2tei noastre na\u021bii, s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume. Ce altceva a devenit ast\u0103zi Rom\u00e2nia dac\u0103 nu un ghetou la nivel continental al mult r\u00e2vnitei Europe?
\nCa \u0219i \u00een cazul oric\u0103rui alt ghetou de alt\u0103dat\u0103, a\u0219ezat de regul\u0103 \u00een marginea marilor ora\u0219e, Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi o \u021bar\u0103 necunoscut\u0103 aflat\u0103 undeva, prin mahalaua Europei. Cet\u0103\u021benii ei sunt considera\u021bi persoane indezirabile, care ar face mai bine s\u0103 stea acas\u0103, \u00een ghetoul lor, dec\u00e2t s\u0103 umble brambura prin Occident.
\nCa-n orice ghetou, hrana e pu\u021bin\u0103 \u0219i scump\u0103, oamenii se lupt\u0103 pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte pentru fiecare zi de via\u021b\u0103, iar escrocii care speculeaz\u0103 fiecare firimitur\u0103 de p\u00e2ine vor s\u0103 fie onora\u021bi cu \u00eenaltul titlul de salvatori ai patriei.
\nPrincipiul suprem al existen\u021bei cotidiene este \u201ecare pe care” \u0219i din respectul fa\u021b\u0103 de VIA\u021a\u0102 nu a mai r\u0103mas aproape nimic: de la lichidarea \u00een mas\u0103 a c\u00e2inilor vagabonzi p\u00e2n\u0103 la distrugerea deliberat\u0103 a p\u0103durilor \u0219i livezilor, de la crimele \u0219i violurile \u00een serie p\u00e2n\u0103 la preg\u0103tirea muni\u021biei de r\u0103zboi pentru cei care au curajul s\u0103 cear\u0103 o bucat\u0103 de p\u00e2ine \u00een strad\u0103, de la lichidarea fermelor de animale prin \u00eenfometare p\u00e2n\u0103 la sinuciderea b\u0103tr\u00e2nilor ce se arunc\u0103 dispera\u021bi de la etaj \u0219i la bolnavii l\u0103sa\u021bi s\u0103 moar\u0103 pe trotuar…
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 vreau, m\u0103 \u00eentreb dac\u0103, atunci c\u00e2nd a scris pe perete acel penibil termen \u201egheto-dacii”, acel rom\u00e2n anonim s-a g\u00e2ndit la toate acestea.
\nDin tot sufletul a\u0219 vrea , totu\u0219i, s\u0103 se fi g\u00e2ndit m\u0103car o clip\u0103 \u0219i la to\u021bi acei rom\u00e2ni care an de an cuceresc titluri europene \u0219i mondiale \u00een marile \u00eentreceri sportive, la Hagi, cel mai talentat fotbalist european, la acei copii care se \u00eentorc plini de medalii de la olimpiadele europene \u0219i, mai ales, la Eminescu, la Iorga, la Coand\u0103, la Br\u00e2ncu\u0219i, la Enescu, la Eliade \u0219.a.m.d., pe care Europa \u00eei are de la noi, de la \u201egheto-daci”.
\nDar se pare c\u0103 nu degeaba vorbim despre b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103. O fi b\u0103tr\u00e2ne\u021bea asta v\u00e2rsta \u00een\u021belepciunii, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een acela\u0219i timp e \u0219i v\u00e2rsta senilit\u0103\u021bii. \u0218i c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 ui\u021bi…<\/p>\n


\nORBI \u00ceN CALEA MU\u021aILOR<\/strong><\/p>\n

De mii de ani Biblia ne \u00eenva\u021b\u0103 pe to\u021bi c\u0103 \u201eLa \u00eenceput a fost cuv\u00e2ntul\u201d. Nu aurul, nu grandomania orgoliilor politice, nu p\u0103m\u00e2ntul sau armele uciga\u0219e, ci – simplu \u0219i binef\u0103c\u0103tor – CUV\u00c2NTUL. Nimeni nu va \u0219ti vreodat\u0103 care a fost acel cuv\u00e2nt. Nici ce semnifica\u021bie avea. Tot ce putem b\u0103nui este c\u0103 el avea, totu\u0219i, un \u00een\u021beles care exprima un adev\u0103r cu siguran\u021b\u0103 fundamental pentru destinul ulterior al Lumii.
\nMai \u0219tim, de asemenea, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Babilonului to\u021bi oamenii foloseau, probabil, acelea\u0219i cuvinte, dar c\u0103 dup\u0103 aceea limbile folosite pe mapamond s-au multiplicat vertiginos, ajung\u00e2ndu-se ast\u0103zi la sute \u0219i chiar mii de dialecte, dac\u0103 e s\u0103 d\u0103m crezare speciali\u0219tilor \u00een domeniu, practic num\u0103rul lor real nefiind cunoscut exact nici \u00een vremurile noastre.
\nOricum s-ar prezenta evolu\u021bia omenirii \u00een plan lingvistic, cuvintele au fost create pentru a facilita comunicarea \u00eentre oameni. \u0218i pentru ca aceast\u0103 comunicare s\u0103 ne fie util\u0103, ele ar trebui s\u0103 exprime numai adev\u0103rul. Altfel, comunicarea \u00eentre indivizi ar deveni fals\u0103, pervertit\u0103 de faptul c\u0103 vorbele ar fi purt\u0103toare de minciuni, iluzii sau semnifica\u021bii inten\u021bionat g\u00e2ndite pentru a induce \u00een eroare pe oricine.
\nDezastrul lumii \u00een care tr\u0103im se reg\u0103se\u0219te, din p\u0103cate, \u0219i \u00een domeniul cuvintelor. \u00cenc\u0103 de la debutul epocii moderne, un mare spirit uman, de o luciditate dezarmant\u0103, ne anun\u021ba deja: cuvintele sunt f\u0103cute pentru a ascunde, de fapt, ceea ce g\u00e2ndim \u00een realitate. Iar un poet ca Eminescu, zb\u0103t\u00e2ndu-se \u00een debandada creat\u0103 de c\u0103derea semnifica\u021biilor lexicale \u00een derizoriul cameleonismului a\u0219a- zis modern, se \u00eentreba cu disperare: \u201eUnde voi g\u0103si cuv\u00e2ntul\/ Ce exprim\u0103 adev\u0103rul?\u201d
\nAst\u0103zi putem conchide \u00een deplin\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103: dac\u0103 nici adev\u0103rurile cuvintelor pe care le folosim zi de zi nu ne mai pot uni, atunci nimic nu ne va mai putea uni niciodat\u0103.
\nGenera\u021bie dup\u0103 genera\u021bie, oamenii vor c\u0103dea prad\u0103 propriilor minciuni disimulate cu voie sau f\u0103r\u0103 voie, cu inventivitate diabolic\u0103 , nu \u00een seifurile serviciilor secrete ori \u00een cine \u0219tie ce sisteme electronice sofisticate, ci chiar \u00een simplele cuvinte pe care le folosesc zilnic, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i pun\u0103 m\u0103car o clip\u0103 problema c\u0103 ele pot ascunde otrava cea mai subtil\u0103 din c\u00e2te exist\u0103 pe P\u0103m\u00e2nt.
\nCele mai \u00eenalte performan\u021be \u00een acest domeniu le de\u021bin, evident, oamenii politici, to\u021bi cei ce le c\u00e2nt\u0103 \u00een strun\u0103 \u00een mass-media, precum \u0219i cei care, membri ori simpatizan\u021bi ai cut\u0103rei forma\u021biuni, comenteaz\u0103 pe la col\u021buri de strad\u0103 sau pe oriunde te prind faptele \u201em\u0103re\u021be” ale idolilor lor politici. Esen\u021ba bombardamentelor verbale la care te supun to\u021bi ace\u0219tia, const\u0103 \u00een aceea c\u0103, oric\u00e2t de mult \u021bi-ar vorbi, nu spun nimic. Dac\u0103 elimin\u0103m zgomotul produs de efortul lor de a se face asculta\u021bi, \u00eentre asemenea indivizi \u0219i oricare om mut nu e nici o diferen\u021b\u0103. Nesus\u021binute de idei sau fapte care s\u0103 le ateste con\u021binutul, vorbele lor se pierd \u00een aer, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar pantomima gesturilor cu care \u00ee\u0219i \u00eenso\u021besc \u00eentotdeauna discursul, de parc\u0103 ai asista la un film mut, desuet \u0219i caraghios \u00een simplitatea lui primitiv\u0103.
\nA\u0219a am ajuns ca de nou\u0103 ani \u00eencoace s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un univers \u00een care p\u00e2n\u0103 \u0219i cuvintele \u0219i-au pierdut semnifica\u021bia de alt\u0103dat\u0103. \u0218i, de\u0219i nu \u00een\u021belegem zgomotele electorale cu care ale\u0219ii no\u0219tri \u0219i slugile lor ne siluiesc auzul pe tonalit\u0103\u021bi cu at\u00e2t mai \u00eenalte, cu c\u00e2t con\u021bin mai pu\u021bine idei, \u00eenaint\u0103m orbe\u0219te \u00eentr-o direc\u021bie care, credem noi, \u00eenseamn\u0103 \u00ceNAINTE. De\u0219i chiar \u0219i acest cuv\u00e2nt pare azi golit de orice \u00een\u021beles. Peste toate se a\u0219terne \u00eencet-\u00eencet mu\u021benia real\u0103 \u0219i tot mai ad\u00e2nc\u0103 a electoratului. \u0218i, astfel, \u00een \u021bara mu\u021bilor gargaragiul a ajuns \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

POVESTE DE IARN\u0102 A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103, pe c\u00e2nd era lupul c\u0103\u021bel \u0219i leul se f\u0103cuse miel, de se<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11659"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11659"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11659\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11660,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11659\/revisions\/11660"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}