{"id":11636,"date":"2020-10-27T13:11:57","date_gmt":"2020-10-27T10:11:57","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11636"},"modified":"2020-10-27T13:11:57","modified_gmt":"2020-10-27T10:11:57","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11636","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"

A fi ortodox ast\u0103zi \u00eenseamn\u0103 a fi vinovat. De ce acuzat? Cine este acuzatorul? Mergem cumin\u021bi la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, la botezuri \u0219i la nun\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cine ce are cu noi. \u0218i mai ales de ce? Cade frunza toamnei, bate v\u00e2ntul rece al iernii. \u00cen cur\u00e2nd vom sim\u021bi gheara aspr\u0103 a gerului. Un pahar \u00een plus, copiii care au crescut mari f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, femeia de l\u00e2ng\u0103 noi p\u00e2n\u0103 mai ieri fecioar\u0103 \u0219i multe, multe altele… Ne facem cruce \u00een fa\u021ba P\u0103rintelui. Ne m\u0103rturisim. Ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im, l\u0103crim\u0103m la icoane \u0219i aprindem lum\u00e2n\u0103ri pentru cei mor\u021bi, cei care p\u00e2n\u0103 mai ieri erau lumina vie\u021bii noastre \u0219i care acum zac \u00een p\u0103m\u00e2nt \u00eenfr\u0103\u021bi\u021bi cu \u021b\u0103r\u00e2na, cu apa, cu \u00eentunericul, cu ei \u00een\u0219i\u0219i. \u0218i ce frumo\u0219i erau, ce frumos miroseau mama \u0219i tata, \u0219i fratele, \u0219i sora, \u0219i to\u021bi cei care eram atunci \u00een pragul prim\u0103verii, al verii, al toamnei \u0219i al iernii! Singuri cu noi \u00een\u0219ine, singuri cu via\u021ba noastr\u0103 ce era, cu moartea noastr\u0103 ce sta s\u0103 vin\u0103, cu eternitatea noastr\u0103 de care-i era at\u00e2ta fric\u0103 lui Vlahu\u021b\u0103!… Cui s\u0103 ne pl\u00e2ngem? Cui s\u0103 ne adres\u0103m \u00een genunchi, cui s\u0103 ne rug\u0103m s\u0103 opreasc\u0103 clipa? Vremurile trec peste noi, cei tineri ne privesc cu cruzime: ocup\u0103m un loc ce li se cuvine? Ne prefacem c\u0103 nu vedem \u0219i ne revendic\u0103m mai departe vie\u021bile pline de noi \u00een\u0219ine. Vai de capul nostru! Ce curaj mai e \u0103sta s\u0103 te ridici \u00eempotriva propriului t\u0103u copil ca \u0219i cum nici nu l-ai cunoa\u0219te? Ce via\u021b\u0103 mai e \u0219i asta s\u0103 te crezi mai presus de tine \u00eensu\u021bi c\u00e2nd \u021bi-e fric\u0103 s\u0103 mai ie\u0219i afar\u0103 din cas\u0103, c\u00e2nd nu te mai recuno\u0219ti \u00een proprii t\u0103i ochi, c\u00e2nd nu mai \u00een\u021belegi nici m\u0103car ce cau\u021bi \u00een lumea asta unde nimeni nu te mai dore\u0219te \u0219i to\u021bi te privesc cu ur\u0103, ca \u0219i c\u00e2nd te-ai fi n\u0103scut din \u00eent\u00e2mplare \u00eentr-un timp \u0219i un spa\u021biu ostile numai \u021bie, un timp \u00een care altora le merge numai bine, iar \u021bie nu-\u021bi mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 te \u00eenchini \u0219i s\u0103 a\u0219tep\u021bi ca Dumnezeu s\u0103-\u021bi pun\u0103 cruce la un col\u021b de lume, \u00een pat, pe balcon sau pur \u0219i simplu pe strad\u0103, ca \u0219i cum Cineva \u00een cauz\u0103 nu \u021bi-ar fi vizat la timp pa\u0219aportul pentru via\u021b\u0103? \u0218i atunci te sim\u021bi vinovat pentru fiecare dintre cei ce \u021bi-au fost colegi de genera\u021bie \u0219i care te p\u0103r\u0103sesc pe r\u00e2nd c\u00e2nd \u021bi-e lumea mai drag\u0103, de parc\u0103 s-ar gr\u0103bi s\u0103 ajung\u0103 acolo unde lumea poate fi mult mai suportabil\u0103 dec\u00e2t cea \u00een care tr\u0103im cu to\u021bii pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 suntem ferici\u021bi. Vai de noi!…
\nPeste toate, \u00een pofida tuturor acestor g\u00e2nduri, c\u00e2nd cele mai teribile arme ale planetei stau s\u0103 cad\u0103 peste capul nostru ca o uria\u0219\u0103 ploaie de foc, un singur suspin, ca o ultim\u0103 respira\u021bie pe cruce, pare c\u0103 ne urm\u0103re\u0219te \u0219i \u00een somn: \u201eBalcani, numele vostru-i, totu\u0219i, Iubire!”<\/p>\n


\nHOTAR DE SUFLET<\/strong><\/p>\n

Sfin\u021birea unei biserici oriunde \u00een Balcani, adic\u0103 acolo unde au r\u0103mas \u00eentip\u0103ri\u021bi \u00een pulberea drumurilor pa\u0219ii apostolilor Pavel \u0219i Andrei, este prin ea \u00eens\u0103\u0219i un amestec sublim de \u00een\u0103l\u021bare spiritual\u0103 \u0219i de credin\u021b\u0103 bl\u00e2nd\u0103, sincer\u0103, simpl\u0103, umil\u0103. A\u0219a sunt bisericile noastre. Mici, spoite pe dinafar\u0103 cu var, dar \u00eempodobite \u00een interior cu str\u0103lucitoare culori, \u00een mijlocul c\u0103rora singurele podoabe de pre\u021b sunt cele de pe ve\u0219mintele preo\u021be\u0219ti , de pe icoane \u0219i de pe obiectele sfinte din altar. De sute \u0219i sute de ani toate acestea au r\u0103mas \u00eencremenite \u00eentr-un tainic \u0219i ireductibil contrast cu grandoarea de piatr\u0103 \u0219i metal a Apusului, ca \u00eentr-o perpetu\u0103 \u0219i absurd\u0103 confruntare a unui alt David cu un nou \u0219i orgolios Goliat.
\nCine vrea s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rata fa\u021b\u0103 a poporului rom\u00e2n trebuie s\u0103 treac\u0103 pragul unei biserici ortodoxe rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een \u021bar\u0103 sau oriunde \u00een lume. S\u0103-i vad\u0103 pe rom\u00e2ni cum se roag\u0103, cum aprind lum\u00e2n\u0103ri cu m\u00e2ini tremur\u00e2nde ori cum \u00eengenuncheaz\u0103 \u00een fa\u021ba altarului privind cu ochi tri\u0219ti, dar plini de n\u0103dejde la icoanele de pe minunatele noastre catapetesme de lemn.
\nDuminic\u0103, 13 septembrie, de Ziua \u00eennoirii bisericii \u00eenvierii de la Ierusalim, un asemenea moment \u00een\u0103l\u021b\u0103tor s-a petrecut la Foc\u0219ani, \u00een Pia\u021ba Unirii, acolo unde se afl\u0103 biserica cu hramul Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul, zidit\u0103 la 1661 de domnitorul Grigore Ghica Voievod. \u00een 1859, la trecerea lui Al.I. Cuza pe gloriosul s\u0103u drum c\u0103tre viitoarea \u0219i actuala capital\u0103 a Rom\u00e2niei , Bucure\u0219ti, aici s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it primul Te Deum prin care marele Domnitor mul\u021bumea lui Dumnezeu pentru fericita Unire a Principatelor Rom\u00e2ne. Iat\u0103 de ce biserica aceasta poate fi socotit\u0103 azi drept Biserica Unirii, dup\u0103 cum l\u0103ca\u0219ul sf\u00e2nt de la Alba Iulia reprezint\u0103 Catedrala Rom\u00e2niei Mari.
\nFrumuse\u021bea actual\u0103 a bisericii din Pia\u021ba Unirii o dator\u0103m celor ce au consolidat-o \u00een anii 1988-1989 sub directa \u00eendrumare a Sfintei Episcopii a Buz\u0103ului, \u00een timpul \u0219i cu binecuv\u00e2ntarea Prea Sfin\u021bitului P\u0103rinte Episcop Epifanie, Protoiereul de Foc\u0219ani fiind P.C.Pr. Ene, dar mai ales preotului paroh Tudor Marin care, cu sprijinul deosebit al Consiliului \u0219i Comitetului Parohial, al tuturor credincio\u0219ilor, al pictorilor Fordea Mihail din Bucure\u0219ti \u0219i Pioar\u0103 Oprea din Foc\u0219ani, precum \u0219i al vr\u00e2nceanului Neculai Mirodone, care a realizat vitraliile de la intrare, a dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t o munc\u0103 ce a necesitat un efort extraordinar din partea tuturor.
\nPoate c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aceast\u0103 biseric\u0103, aflat\u0103 chiar \u00een inima municipiului, poart\u0103 hramul \u201eSf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul”. \u0218i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ea \u0219i-a reg\u0103sit o nou\u0103 str\u0103lucire tocmai \u00een aceste timpuri grele, c\u00e2nd cei mai mul\u021bi dintre rom\u00e2ni, de\u0219i tr\u0103iesc sub pragul s\u0103r\u0103ciei, \u00eenc\u0103 mai g\u0103sesc puterea s\u0103 poarte de grij\u0103 sfintelor lor l\u0103ca\u0219uri. C\u0103ci \u00een vremuri la fel de bicisnice ca cele de ast\u0103zi, \u00een timpul desfr\u00e2natului rege Irod, iat\u0103 ce spunea Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul: \u201eAcum securea st\u0103 la r\u0103d\u0103cina pomilor; deci orice pom care nu face road\u0103 bun\u0103 se taie \u0219i se arunc\u0103 \u00een foc\u201d. Iar c\u00e2nd, auzindu-l, oamenii l-au \u00eentrebat ce s\u0103 fac\u0103, El le-a r\u0103spuns: \u201eCel ce are dou\u0103 haine s\u0103 dea celui ce nu are \u0219i cel ce are bucate s\u0103 fac\u0103 asemenea”.
\nAcesta este, poate, mesajul cel mai important pentru cei care duminic\u0103 au c\u00e2ntat \u00eentr-un singur glas \u201eCu noi este Dumnezeu”, \u00eempreun\u0103 cu preo\u021bii \u0219i cu minunatul cor condus de domnul Liviu Topal\u0103.
\nDac\u0103 toate acestea au fost posibile, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 mai putem fi noi \u00een\u0219ine. Adic\u0103 uni\u021bi! Uni\u021bi la un hotar de suflet, contemporani cu Iisus.<\/p>\n


\nIUBIRE \u00ceN BALCANI<\/strong><\/p>\n

De c\u00e2nd KFOR-ul face legea \u00een Balcani, rom\u00e2nii, s\u00e2rbii, croa\u021bii, bulgarii, macedonenii, albanezii, grecii \u0219i turcii o duc tot mai greu. Cu sau f\u0103r\u0103 NATO, nenorocirile se \u021bin lan\u021b, zeci de mii de balcanici mor pe capete sau r\u0103m\u00e2n schilozi pe via\u021b\u0103 ca \u00eentr-un vis de co\u0219mar. M\u00e2na lui Dumnezeu ne apas\u0103 amintindu-ne c\u0103 exist\u0103. \u0218i tot nu vrem s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 ne plec\u0103m frun\u021bile \u00een fa\u021ba voin\u021bei Sale. Tot nu vrem s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 suntem f\u0103cu\u021bi nu pentru ur\u0103 \u0219i ranchiun\u0103, ci pentru iubire \u0219i mil\u0103. Pe urmele apostolului Pavel via\u021ba d\u0103 \u00eenapoi ca racul, copiii \u0219i b\u0103tr\u00e2nii calc\u0103 pe mine sau zac \u00een ploile reci ale toamnei refuz\u00e2nd adev\u0103rul, singurul adev\u0103r: Balcanii sunt f\u0103cu\u021bi pentru iubire, pentru mil\u0103 \u0219i pentru bucuria vie\u021bii, nu pentru moarte \u0219i ur\u0103. Moartea \u0219i ura sunt ale fal\u0219ilor pacifi\u0219ti, ale fal\u0219ilor profe\u021bi, ale fal\u0219ilor responsabili cu ordinea \u0219i disciplina pe o planet\u0103 care nu le-a apar\u021binut \u0219i nu le va apar\u021bine niciodat\u0103. Cum au s\u0103 fac\u0103 ordine \u0219i pace \u00een casa altora scandalagii care n-au \u0219tiut s\u0103 fac\u0103 lini\u0219te nici la ei acas\u0103?
\nEu nu cred \u00een gloan\u021bele musulmanilor, nu cred \u00een gloan\u021bele catolicilor \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin \u00een cele ale ortodoc\u0219ilor.
\nEu cred c\u0103 tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 este o simpl\u0103 fantasmagorie a mor\u021bii ivit\u0103 dintr-o minte bolnav\u0103, apar\u021bin\u00e2nd unuia care s-a n\u0103scut nu pentru a ap\u0103ra via\u021ba, ci pentru a \u00eempr\u0103\u0219tia s\u0103m\u00e2n\u021ba urii \u0219i a distrugerii.
\nEu cred c\u0103 Balcanii nu au nevoie de bani de lux, de ma\u0219ini de lux, de arme de lux, de femei de lux, de tehnologii de lux, de \u0219mecheri ori de fraieri de lux. Al\u021bii au nevoie de pacea \u0219i credin\u021ba s\u0103r\u0103canilor din Balcani, nu Balcanii de putreziciunea ori de putrefac\u021bia vie\u021bii acelora care, dup\u0103 ce au \u00eempr\u0103\u0219tiat \u00een stratosfera planetei cenu\u0219a uman\u0103 de la Hiro\u0219ima \u0219i Nagasaki, f\u0103r\u0103 pic de ru\u0219ine vin acum s\u0103 ne \u00eenve\u021be pe noi lec\u021bia bucuriei de a tr\u0103i. Nu cumva tocmai pacea \u0219i lini\u0219tea noastr\u0103 reprezint\u0103 prada pe care o urm\u0103resc cei ce ne calc\u0103 azi p\u0103m\u00e2nturile \u0219i sufletele \u00een picioare? Altfel cum s-ar putea explica os\u00e2rdia celor care nu pot dormi acas\u0103 la ei de grija noastr\u0103?<\/p>\n


\nREPUBLICA BALCANI<\/strong><\/p>\n

\u00cen mul\u021bimea de c\u0103pu\u0219e care au n\u0103p\u0103dit \u021bara dup\u0103 1989, rotunjindu-\u0219i gu\u0219ile cu ce a mai r\u0103mas din vlaga rom\u00e2nilor de alt\u0103dat\u0103, un loc aparte \u00eel ocup\u0103 a\u0219a-zi\u0219ii no\u0219tri analitici politici – ni\u0219te Casandre r\u0103s\u0103rite peste noapte ca ciupercile dup\u0103 ploaie, pe care nici o agen\u021bie de pres\u0103 european\u0103 sau american\u0103 nu i-a b\u0103gat niciodat\u0103 \u00een seam\u0103. Pl\u0103ti\u021bi doar pentru a \u201epleda” pentru cauze comandate cu bucata, la metraj, cu kilogramul sau cu tona, dup\u0103 caz, ei sunt cei care se erijeaz\u0103 \u00een zilele noastre \u00een creatori de directive absolute, \u00eentocmai cum procedau \u0219i pe vremea \u00eempu\u0219catului, c\u00e2nd f\u0103ceau acela\u0219i lucru prin cabinetele somptuoase ale defunctei ideologii, cu aceea\u0219i lips\u0103 de scrupule, tras\u0103 ast\u0103zi parc\u0103 la indigo.
\nDeun\u0103zi, unul dintre ei, dup\u0103 ce s-a \u201e\u00eenfipt\u201d bine \u00een fotoliul unui post de televiziune privat, perora ca o pas\u0103re rar\u0103 \u00eentr-o colivie de aur, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne conving\u0103 cu aceea\u0219i obi\u0219nuit\u0103 miopie, bine adus\u0103 din condei, c\u0103 r\u0103zboiul din Balcani e o adev\u0103rat\u0103 man\u0103 cereasc\u0103 pentru noi, rom\u00e2nii, pentru c\u0103 abia acum lumea bun\u0103 din Occident a descoperit pe hart\u0103 c\u0103 pe planeta asta exist\u0103 \u0219i o \u021bar\u0103 numit\u0103 Rom\u00e2nia. Nu pentru c\u0103 ne-ar fi crescut PIB-ul, vorba domnului Ciorbea, nu pentru c\u0103 am fi \u00eentors lumea pe dos prin cine \u0219tie ce descoperire epocal\u0103, ci doar pentru c\u0103 oficialii no\u0219tri s-au f\u0103cut pre\u0219 \u00een fa\u021ba mai marilor lumii de azi dup\u0103 modelul celor care alt\u0103dat\u0103 se f\u0103ceau pre\u0219 \u00een fa\u021ba sultanilor turci, a lui Hitler, a lui Stalin \u0219.a.m.d. Gest memorabil dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103, pentru a nu \u0219tiu c\u00e2ta oar\u0103, pentru un pumn de argin\u021bi ne-am c\u0103lcat iar \u00een picioare demnitatea na\u021bional\u0103.
\nNumai c\u0103, \u00een timp ce oficialii s\u0103i sus\u021binu\u021bi de Casandrele amintite trag \u00een h\u0103is, poporul rom\u00e2n, n\u0103r\u0103vit la r\u0103u, mioritic, f\u0103r\u0103 cultur\u0103 politic\u0103, stupid people etc., dup\u0103 cum sus\u021bin mercenarii no\u0219tri politici, tocmai acum s-a apucat s\u0103 trag\u0103 \u00een cea: rom\u00e2nii \u00eei iubesc pe s\u00e2rbi \u00een timp ce ale\u0219ii lor, nu.
\nCe mai po\u021bi \u00een\u021belege din toat\u0103 harababura asta politic\u0103?
\nP\u0103i, singurul lucru clar este acela c\u0103 mul\u021bimea etnicilor din Balcani , a\u0219a-zisul butoi cu pulbere al Europei, nu s-au luat la har\u021b\u0103 niciodat\u0103 unii cu al\u021bii dec\u00e2t dup\u0103 ce, cu ochii ahtia\u021bi de fel de fel de pofte, nu s-a g\u0103sit c\u00e2te o mare putere s\u0103 vin\u0103 s\u0103 fac\u0103 ordine pe-aici: mai \u00eent\u00e2i au venit turcii, apoi ru\u0219ii, nem\u021bii \u0219i acum , mai nou, NATO.
\nA\u0219a cum rom\u00e2nii se simt lega\u021bi de s\u00e2rbi, de albanezi, de bulgari, de greci, ba chiar \u0219i de turci, tot astfel toate aceste etnii se simt legate de rom\u00e2ni. Exist\u0103 aici, \u00een Balcani, o unitate a popoarelor din zon\u0103: le leag\u0103 modul de via\u021b\u0103 specific, o anume simplitate a existen\u021bei care le este at\u00e2t de proprie \u0219i, mai ales, s\u0103r\u0103cia.
\nDac\u0103 toate aceste popoare s-ar uni \u00eentr-o singur\u0103 \u021bar\u0103, Republica Balcani, cu siguran\u021b\u0103 n-ar mai \u00eendr\u0103zni nimeni s\u0103 vin\u0103 pe-aici ca s\u0103-\u0219i experimenteze armele pe pielea civililor nevinova\u021bi.
\nIar ludele ar trebui s\u0103-\u0219i fac\u0103 mintena\u0219 bagajele \u0219i s\u0103-\u0219i ia zborul \u00een grab\u0103 acolo unde le este locul: \u00een iadul mizeriei umane din care s-au n\u0103scut!<\/p>\n


\nKLEZMER<\/strong><\/p>\n

Un film realizat de cur\u00e2nd de studiourile Atlantis Film din Berlin \u0219i pe care am avut privilegiul s\u0103-l v\u0103d subtitrat \u00een limba francez\u0103, mi-a adus \u00een fa\u021ba ochilor un b\u0103tr\u00e2n sublim, care a reu\u0219it \u00een c\u00e2teva fraze s\u0103 ating\u0103 toate orizonturile esen\u021biale ale scurtei noastre vie\u021bi omene\u0219ti.
\nCobor\u00e2t, parc\u0103, din \u00een\u0103l\u021bimile Masadei, ultima mare redut\u0103 de lupt\u0103 a Iudaismului \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii romane, b\u0103tr\u00e2nul muzician, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un clarinet, a spus mai \u00eent\u00e2i c\u0103 singurul moment c\u00e2nd omul atinge perfec\u021biunea este atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een p\u00e2ntecele mamei sale. C\u0103, de\u0219i muzica este f\u0103cut\u0103 din sunete, sunetul sacru, primordial, este t\u0103cerea. De aceea, pentru a se face auzit\u0103, pentru a exista, muzica are nevoie de un instrument care \u00een idi\u0219 se nume\u0219te KLEZMER, fie c\u0103 acest instrument este vocea uman\u0103, clarinetul, saxofonul, oboiul, pianul sau vioara. O singur\u0103 respira\u021bie muzical\u0103 cald\u0103, uman\u0103, poate cuprinde Planeta \u00eentreag\u0103. Instrumentul KLEZMER este microfonul sufletului. \u00een fabuloasa cultur\u0103 idi\u0219, dintre toate minunatele c\u00e2ntece evreie\u0219ti, cele mai frumoase r\u0103m\u00e2n, \u00eens\u0103, tocmai cele compuse de evrei \u00een lag\u0103rele de concentrare. De ce, s-a \u00eentrebat b\u0103tr\u00e2nul, de ce muzica cea mai frumoas\u0103 s-a n\u0103scut tocmai la u\u0219ile camerelor de gazare? Pentru c\u0103 na\u0219terea, nunta sau moartea \u00eenseamn\u0103 ele \u00eensele muzic\u0103. Dar suferin\u021ba, mai presus chiar dec\u00e2t bucuria sau fericirea, na\u0219te mult mai mult\u0103 muzic\u0103. Pentru c\u0103 suferin\u021ba \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd t\u0103cere. De aceea, sunetele cele mai frumoase ale muzicii se nasc mai cur\u00e2nd din t\u0103cerea suferin\u021bei dec\u00e2t din vacarmul bucuriei.
\nUrm\u0103rind pledoaria b\u0103tr\u00e2nului muzician evreu, g\u00e2ndul m-a purtat f\u0103r\u0103 voie la entuziasmul \u0219i uluirea cu care str\u0103inii descoper\u0103, f\u0103r\u0103 excep\u021bie, muzica noastr\u0103 popular\u0103. M-am g\u00e2ndit, totodat\u0103, la faptul c\u0103 \u00een clipele lor cele mai grele rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n martori t\u0103cu\u021bi la toate nenorocirile ce le vin pe cap. \u0218i cred c\u0103 am \u00een\u021beles mai bine dec\u00e2t oric\u00e2nd de ce noble\u021bea \u0219i frumuse\u021bea sufletului rom\u00e2nesc au fost \u0219i sunt uneori cu mult mai presus dec\u00e2t puterea de \u00een\u021belegere a multora.
\nPoporul rom\u00e2n a fost, probabil, dintotdeauna un instrument ideal (KLEZMER) pentru reconvertirea suferin\u021bei \u00een muzic\u0103. Poate tocmai de aceea cel mai mare muzician al acestui secol, George Enescu, s-a n\u0103scut la noi, pe plaiuri boto\u0219\u0103nene. Acesta trebuie s\u0103 fie \u0219i adev\u0103ratul motiv pentru care muzica noastr\u0103 ne reprezint\u0103 at\u00e2t de bine.
\nParafraz\u00e2nd binecunoscutul text biblic, am putea spune chiar c\u0103, \u00een aceste vremuri grele pentru noi, rom\u00e2nii, dac\u0103 suferin\u021b\u0103 nu e, nimic nu e!
\nNefericit, dar sublim destin!\t<\/p>\n


\nADIO, ZORBA!<\/strong><\/p>\n

Capodopera marelui regizor Cacoyannis, filmul \u201eZorba, the greek” nu a reprezentat niciodat\u0103 doar o produc\u021bie cinematografic\u0103. Dincolo de simpla poveste a unei lumi pierdute \u00een largul M\u0103rii Mediterane, ea a devenit o chintesen\u021b\u0103 a unei anumite condi\u021bii umane, irepetabile \u00een vremurile de azi \u0219i \u00een cele ce vor veni.
\n\u00cen umbra uria\u0219ei staturi a miticului Zorba, la lumina melancolic\u0103 a str\u0103vechilor l\u0103mpi cu gaz lampant ori sub diluviul ploilor despletite peste o lume de piatr\u0103, \u00eentr-un sat s\u0103rac lipit p\u0103m\u00e2ntului, oamenii repet\u0103 un ritual milenar \u00eentr-un peisaj din care lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire materialele plastice, telefoanele celulare, partidele politice, gresia sau faian\u021ba, coca cola sau televiziunea prin cablu, \u00eentr-un cuv\u00e2nt tot ceea ce face din via\u021ba noastr\u0103 de ast\u0103zi o existen\u021b\u0103 lipsit\u0103 de identitate.
\nPeste to\u021bi \u0219i toate plute\u0219te, parc\u0103, un aer binecuv\u00e2ntat. Poezia nop\u021bilor, muzica \u0219i dansul, privirea mut\u0103 a oamenilor, visele \u201em\u0103re\u021be\u201d ale Bubulinei, bucuria contagioas\u0103 a inventivului Zorba \u00eentr-o permanent\u0103 lupt\u0103 cu el \u00eensu\u0219i, iubirea p\u0103tima\u0219\u0103, dar \u0219i ura cea mai neagr\u0103, via\u021ba \u0219i moartea stau fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 precum Scila \u0219i Caribda, culeg\u00e2ndu-\u0219i fiecare cu r\u0103bdare darurile ce li se cuvin din minuscula comunitate s\u0103teasc\u0103 de pe malul m\u0103rii.
\n\u00cen mod paradoxal, filmul te tulbur\u0103 nu prin ceea ce spune, ci tocmai prin ceea ce nu spune. Ca orice mare oper\u0103 de art\u0103, \u201eZorba\u201d ne oblig\u0103 s\u0103 privim \u00een noi \u00een\u0219ine, s\u0103 ne uit\u0103m \u00een jurul nostru \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cine suntem, cine mai suntem, c\u00e2t din omenescul din noi a mai r\u0103mas, c\u00e2t din ce tr\u0103im se mai poate numi via\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103. El ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 ne am n\u0103scut \u00een lumina acestei lumi pentru a iubi cu patim\u0103 tot ce este viu, pentru a visa necontenit zi \u0219i noapte \u0219i ia cele mai n\u0103stru\u0219nice lucruri, chiar dac\u0103 \u0219tim c\u0103 nu vom avea parte de ele niciodat\u0103, c\u0103 orice c\u0103dere este o experien\u021b\u0103 de neuitat, la fel de minunat\u0103 ca cel mai ame\u021bitor succes. Zorba ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 po\u021bi \u00eennebuni la fel de bine, c\u00e2nt\u00e2nd \u0219i dans\u00e2nd, \u0219i c\u00e2nd e\u0219ti cel mai fericit, \u0219i c\u00e2nd e\u0219ti cel mai nenorocit om de pe P\u0103m\u00e2nt. Pentru c\u0103 singurul lucru care conteaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r \u00een lumea noastr\u0103 este VIA\u021aA care pulseaz\u0103 \u00een tine, nu c\u00e2t de mare este contul pe care-l ai \u00een banc\u0103, nu c\u00e2te ma\u0219ini, case, aur, femei ori c\u00e2t p\u0103m\u00e2nt ai.
\nCineva ar putea spune c\u0103, g\u00e2ndind astfel, Zorba era comunist. Nu, Zorba nu este nici comunist, nici anticomunist. Zorba are doar curajul suprem de a fi el \u00eensu\u0219i, curajul de a nu r\u0103m\u00e2ne un kitsch uman \u00eentr-un univers aflat \u00een disolu\u021bie. Oameni ca el erau pu\u021bini \u0219i pe la noi \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Ceau\u0219escu. Sunt convins c\u0103 ast\u0103zi au disp\u0103rut \u0219i aceia, a\u0219a pu\u021bini c\u00e2\u021bi erau. O mai fi r\u0103mas doar pe ici, pe colo c\u00e2te unul r\u0103t\u0103cit, pe care-l arat\u0103 lumea cu degetul ca pe o curiozitate a naturii.
\n\u00cen rest, \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 to\u021bi ne punem m\u0103\u0219tile de rigoare \u0219i, scr\u00e2\u0219nind din din\u021bi unii \u00eempotriva altora, ne repezim afar\u0103 \u0219i ne c\u0103lc\u0103m reciproc \u00een picioare pentru un dolar g\u0103urit \u00een plus, uit\u00e2nd cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire c\u0103 asta nu se mai poate numi nici pe departe
\nVIA\u021a\u0102.
\nAdio, Alexis Zorba!<\/p>\n


\nLUPTA CU \u00ceNGERUL<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 pentru via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi exist\u0103 un \u00eenger p\u0103zitor, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103, fiecare om fiind supus gre\u0219elii, toat\u0103 via\u021ba noastr\u0103 st\u0103 sub semnul luptei f\u0103r\u0103 r\u0103gaz cu \u00eengerul care nu ne las\u0103 s\u0103 c\u0103dem prad\u0103 p\u0103catului.
\nVia\u021ba e fragil\u0103 \u0219i orice lucru \u00een lumea noastr\u0103 concret\u0103 este efemer. De ce nu ne-am reg\u0103si, oare, adev\u0103ratul sens al vie\u021bii, acel indescriptibil \u0219i etern inefabil, \u00eentr-o lume imaginar\u0103, despre care b\u0103nuim c\u0103 ar exista dincolo de banalul concret al fiec\u0103rei zile?
\nCu asemenea g\u00e2nduri \u00een minte am c\u0103lcat pragul bisericii din Guge\u0219ti cu hramul \u201eSfin\u021bii Trei Ierarhi, Vasile, Grigore \u0219i Ioan”, unde sluje\u0219te p\u0103rintele Serafim Tudor.
\nSosisem acolo pentru a-mi ast\u00e2mp\u0103ra o anume curiozitate: aflasem c\u0103 se picteaz\u0103 biserica \u0219i c\u0103 lucrarea este realizat\u0103 de o femeie, Georgeta Ciurumelea. Ineditul situa\u021biei m\u0103 intriga \u0219i-mi provoca, totodat\u0103, o bucurie secret\u0103. M\u0103 bucuram pentru faptul c\u0103 \u00een sine punea \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103 cenu\u0219iul vie\u021bii de fiecare zi; m\u0103 intriga pentru c\u0103 \u00een mintea mea \u00eempodobirea bisericilor noastre ortodoxe era o ocupa\u021bie prin defini\u021bie b\u0103rb\u0103teasc\u0103. Cel pu\u021bin a\u0219a credeam p\u00e2n\u0103 atunci.
\n\u00cen acea frumoas\u0103 zi de var\u0103 am aflat, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 vreo cincisprezece femei care picteaz\u0103 biserici. Pentru a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga acest drept ele trebuie s\u0103 urmeze timp de 6 ani cursurile organizate de comisia de Pictur\u0103 Bisericeasc\u0103 a Patriarhiei. La absolvire ele primesc o dezlegare special\u0103 din parte Patriarhiei, dezlegare care le d\u0103 dreptul s\u0103 intre \u00een altar pe perioada c\u00e2t \u00eel picteaz\u0103, dar, dup\u0103 ce noua pictur\u0103 este sfin\u021bit\u0103, interdic\u021bia de a intra \u00een altar le prive\u0219te \u0219i pe ele ca pe oricare femeie.
\n\u00cen genere, oamenii privesc destul de simplist ceremonialul pict\u0103rii unei biserici. Dac\u0103 te apropii, \u00eens\u0103 , mai mult de aceast\u0103 nobil\u0103 munc\u0103, r\u0103m\u00e2i uimit nu numai de complexitatea ei \u00een sine (pictarea suprafe\u021belor curbe, respectarea unor reguli de o stricte\u021be absolut\u0103 \u0219.a), ci mai ales de tr\u0103irile \u0219i st\u0103rile de spirit prin care trece \u00een timpul lucr\u0103rii sale pictorul de biserici.
\n\u00cenc\u0103 \u00eenainte de a-\u0219i \u00eencepe munca, el trebuie s\u0103 posteasc\u0103, s\u0103 nu \u00eenjure, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pozitiv la tot ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 imortalizeze \u00een fresc\u0103. \u00cen timpul c\u00e2t dureaz\u0103 pictarea bisericii, singur \u00een lini\u0219tea profund\u0103 a l\u0103ca\u0219ului de cult, el se confund\u0103 cu \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea de a fi a imaginii ce apare din zid sub proprii s\u0103i ochi. Iat\u0103 de ce, nu o dat\u0103, la limita dintre vis \u0219i realitate, el tr\u0103ie\u0219te laolalt\u0103 cu sfin\u021bii ce prind via\u021b\u0103 din stratul de var. Iisus \u00eensu\u0219i \u00eembr\u0103cat \u00een alb sau \u00een culorile ro\u0219u \u0219i albastru, \u00een care este reprezentat \u00een mod tradi\u021bional, le apare \u00een vis multora dintre pictori, \u00eencuraj\u00e2ndu-i sau binecuv\u00e2nt\u00e2ndu-le munca.
\nPrivind de pe schel\u0103 pictura doamnei Georgeta Ciurumelea, \u00een culorile bl\u00e2nde at\u00e2t de specifice unei anume sensibilit\u0103\u021bi feminine proprii ortodoxiei noastre, mi-am amintit de faptul c\u0103 \u00een scurta sa via\u021b\u0103 Iisus Hristos nu s-a bucurat de mil\u0103 \u0219i m\u00e2ng\u00e2iere dec\u00e2t din partea femeilor. \u0218i mi-am imaginat c\u0103, \u00een lupta pe care o duce \u0219i ea clip\u0103 de clip\u0103 cu \u00eengerul s\u0103u, pentru a da o nou\u0103 str\u0103lucire bisericilor pe care le picteaz\u0103, Georgeta Ciurumelea \u0219i celelalte c\u00e2teva femei ce \u00eempodobesc biserici \u00een Rom\u00e2nia de azi sunt urma\u0219ele celor care acum aproape 2000 de ani au sc\u0103ldat cu lacrimile lor trupul chinuit al celui ce murea atunci singur, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een veci al tuturora.<\/p>\n


\nREGELE AZURULUI<\/strong><\/p>\n

Parfumat cu mireasm\u0103 de mosc \u0219i \u00eenf\u0103\u0219urat \u00eentr-un giulgiu alb, conform tradi\u021biei, trupul ne\u00eensufle\u021bit al Regelui Hussein a fost cobor\u00e2t pentru eternitate \u00een morm\u00e2ntul s\u0103u din centrul Ammanului, al\u0103turi de tat\u0103l \u0219i bunicul s\u0103u.
\nPentru oricare dintre locuitorii micului s\u0103u regat el a fost \u0219i va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna o fiin\u021b\u0103 de neuitat. \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd a cobor\u00e2t pentru ultima oar\u0103 scara avionului pe aeroportul din Amman pentru a-\u0219i desemna urma\u0219ul la tron, a \u00eenceput pe nea\u0219teptate o ploaie toren\u021bial\u0103, o ploaie binecuv\u00e2ntat\u0103 dup\u0103 o secet\u0103 prelungit\u0103 p\u00e2n\u0103 la exasperare \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een care apa este sacr\u0103.
\nLa cei aproape 17 ani, c\u00e2nd a fost desemnat rege, mo\u0219tenea un regat beduin s\u0103rac, organizat rudimentar, cu o via\u021b\u0103 politic\u0103 precar\u0103. Ast\u0103zi a fost condus pe ultimul s\u0103u drum ca un adev\u0103rat P\u0103rinte al na\u021biunii iordaniene. Atunci, \u00een 1953, c\u00e2nd a urcat pe tron, regatul s\u0103u era \u00eenconjurat din toate p\u0103r\u021bile de du\u0219mani. La 10 noiembrie 1958, avionul regal , aflat deasupra Siriei, a fost urm\u0103rit de dou\u0103 avioane de v\u00e2n\u0103toare siriene pentru a fi dobor\u00e2t. Regele \u00eensu\u0219i, un ne\u00eentrecut pilot, a pus atunci personal m\u00e2na pe man\u0219\u0103 \u0219i a ie\u0219it cu bine din spa\u021biul aerian sirian, sc\u0103p\u00e2nd cu via\u021b\u0103.
\nLa 29 august 1960, primul ministru Hazzah Majali \u0219i alte 11 oficialit\u0103\u021bi iordaniene erau uci\u0219i de o bomb\u0103 cu explozie \u00eent\u00e2rziat\u0103 \u00een cl\u0103direa Consiliului de Mini\u0219tri. \u00cen acea zi, la acea or\u0103, acolo trebuia s\u0103 se afle \u0219i Regele Hussein…
\n\u00cen iunie \u0219i septembrie 1970 a sc\u0103pat din alte dou\u0103 atacuri cu m\u00e2n\u0103 armat\u0103 palestinian\u0103, iar \u00een octombrie 1974 poli\u021bia marocan\u0103 a arestat 15 comploti\u0219ti ai Al Fatahului care se preg\u0103teau s\u0103-l asasineze.
\n\u00cen ziua de 27 aprilie 1990 marina israelian\u0103 a tras cu rachete \u00eempotriva iahtului regal aflat \u00een portul Akaba, la Marea Ro\u0219ie, iar \u00een iunie 1993 a fost dejucat\u0103 o alt\u0103 tentativ\u0103 de asasinat \u00eempotriva lui, de data aceasta islamist\u0103.
\nDup\u0103 46 de ani de la urcarea sa pe tronul Regatului Ha\u0219emit al Iordaniei , la catafalcul s\u0103u au venit s\u0103-\u0219i plece fruntea plini de respect \u0219i sincer\u0103 triste\u021be mul\u021bi dintre cei ce i-au fost inamici o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103.
\nDe la asasinarea lui John Kennedy \u0219i a lui Yitzhak Rabin, niciodat\u0103 nu au fost prezen\u021bi at\u00e2\u021bia \u0219efi de stat \u0219i de guvern, at\u00e2tea capete \u00eencoronate ca la funeraliile Regelui Hussein.
\nDar mai presus de toate, \u00eentreaga omenire a fost profund impresionat\u0103 de jalea de care a fost cuprins micul s\u0103u popor, jalea oamenilor simpli care mergeau pe strad\u0103 cu lacrimile pe obraz, durerea celor care, la ultima sa trecere pe str\u0103zile Ammanului, \u00eei strigau cu disperare \u201eNe d\u0103m s\u00e2ngele \u0219i sufletul pentru tine!” C\u00e2\u021bi conduc\u0103tori de \u021bar\u0103 din ziua de azi se pot bucura de at\u00e2ta iubire din partea propriilor popoare? Nimic din tot ce a \u00eenso\u021bit funeraliile sale nu se poate compara cu iubirea extraordinar\u0103 a iordanienilor pentru Regele lor. Nimic nu poate valora mai mult de at\u00e2t!
\nRegele Hussein a fost singurul str\u0103in la moartea c\u0103ruia Israelul \u0219i-a cobor\u00e2t steagurile \u00een bern\u0103. Pu\u021bini \u0219tiu, \u00eens\u0103, c\u0103 Regele Hussein a fost \u0219i singurul conduc\u0103tor arab c\u0103ruia acum c\u00e2\u021biva ani i s-a permis s\u0103 survoleze teritoriul Israelului.
\nPoate c\u0103 acolo, \u00een \u00een\u0103l\u021bimile albastre ale Israelului, aflat la man\u0219a avionului s\u0103u personal, contempl\u00e2nd \u00eentinderile \u00eens\u00e2ngerate de at\u00e2tea r\u0103zboaie nedrepte \u0219i inutile, cel ce a fost cel mai mare artizan al p\u0103cii din Orientul Mijlociu s-a bucurat cel mai mult de rodul str\u0103daniilor lui de-o via\u021b\u0103, pentru c\u0103 dintotdeauna azurul cerului a fost culoarea speran\u021bei \u0219i a p\u0103cii.
\nPentru planeta P\u0103m\u00e2nt, Hussein ben Talal a fost \u00eent\u00e2i de toate Regele Azurului!…<\/p>\n


\nA FI, A AVEA SAU A FACE<\/strong><\/p>\n

Importan\u021ba verbelor \u00een transmiterea mesajelor de la un individ la altul este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu apar \u00eentr-o comunicare, mintea omeneasc\u0103 nu renun\u021b\u0103 la prezen\u021ba lor, sub\u00een\u021beleg\u00e2ndu-le.
\nDintre toate verbele unei limbi, \u00eens\u0103, cele mai importante pentru noi, oamenii, par a fi cele din titlul prezentei tablete, pentru c\u0103 \u00een\u021belesurile lor nu r\u0103m\u00e2n ascunse doar \u00eentre scoar\u021bele dic\u021bionarelor, ci constituie tot at\u00e2tea direc\u021bii reale \u00eentre care la un moment dat individul trebuie s\u0103 aleag\u0103 – o alegere care atrage dup\u0103 sine consecin\u021be de importan\u021b\u0103 crucial\u0103 pentru viitorul s\u0103u.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul acestui catastrofal mileniu, omenirea poate fi u\u0219or \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een indivizi care AU tot ce-\u0219i doresc, indivizi care EXIST\u0102 pur \u0219i simplu, f\u0103r\u0103 s\u0103 posede ceva \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic pentru via\u021ba lor, \u0219i indivizi care FAC tot ce pot \u0219i tot ce trebuie pentru ca lumea s\u0103 devin\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t este. Sunt trei situa\u021bii complet diferite una de cealalt\u0103, surprinz\u00e2nd \u00een mod decisiv condi\u021bia uman\u0103 \u00een trei dintre ipostazele ei definitorii.
\n\u00cen imposibila \u0219i nesf\u00e2r\u0219ita tranzi\u021bie prin care trec zilnic, rom\u00e2nii se reg\u0103sesc \u0219i ei \u00een aceste trei ipostaze. Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i rom\u00e2ni – ce-i drept, din ce \u00een ce mai pu\u021bini – care reu\u0219esc s\u0103 fac\u0103 din via\u021ba lor o sintez\u0103 fericit\u0103, d\u00e2nd celor trei verbe \u00een discu\u021bie sensuri benefice pentru ei \u0219i pentru semenii lor. Este vorba despre aceia dintre noi care s-au n\u0103scut nu pentru a acumula pur \u0219i simplu tot felul de valori, ci pentru a folosi tot ceea ce au pentru a face ceva: pentru a construi, pentru a crea, pentru a da o dimensiune vie\u021bii lor. Influen\u021ba lor asupra societ\u0103\u021bii este deosebit de util\u0103, pentru c\u0103, indirect ori implicit, ei creeaz\u0103 condi\u021bii nu numai pentru propria lor bun\u0103stare, ci \u0219i pentru binele altora.
\n\u00centr-un asemenea context, cei ce acumuleaz\u0103 averi doar de dragul banilor ori cei ce tr\u0103iesc de pe o zi pe alta nef\u0103c\u00e2nd nimic, a\u0219tept\u00e2nd doar s\u0103 fie \u201eajuta\u021bi\u201d de al\u021bii, devin \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 veritabile caricaturi ale destinului. Numai cei care realizeaz\u0103 unitatea dintre A FI, A AVEA \u0219i A FACE r\u0103m\u00e2n cu adev\u0103rat oameni.
\nZilele trecute am avut pl\u0103cuta surpriz\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc un asemenea om acolo unde m\u0103 a\u0219teptam mai pu\u021bin: printre politicienii vr\u00e2nceni. Nevr\u00e2nd s\u0103 fiu implicat \u00een nici un fel \u00een proximul balamuc electoral ce st\u0103 deja s\u0103 izbucneasc\u0103, nu-i voi pomeni numele aici. Voi spune doar c\u0103 este vorba despre liderul unui onorabil partid \u0219i c\u0103, de\u0219i domnul \u00een cauz\u0103 este romano-catolic, de-a lungul vie\u021bii sale s-a preocupat constant de ajutorarea a\u0219ez\u0103mintelor ortodoxe. Pentru cei mai mul\u021bi poate s\u0103 par\u0103 inexplicabil faptul c\u0103 \u00een 1979 a reu\u0219it s\u0103 toarne funda\u021bia bisericii ortodoxe din Dude\u0219ti, jude\u021bul Br\u0103ila, pentru ca ulterior s\u0103 contribuie \u00een mod consistent la rezolvarea unor probleme materiale deosebite la m\u0103n\u0103stirile ortodoxe din D\u0103lh\u0103u\u021bi, Ploscu\u021beni ori din zona Rm, S\u0103rat.
\nNu cred c\u0103 omul amintit mai sus are nevoie de laudele cuiva pentru a-\u0219i continua via\u021ba ca \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, dar nici nu pot s\u0103 nu constat c\u0103, ac\u021bion\u00e2nd astfel, f\u0103r\u0103 voia sa, el s-a comportat ca un merituos cet\u0103\u021bean al planetei pentru care propria religie, propria avere, propriile suferin\u021be sau convingeri politice, \u00eentr-un cuv\u00e2nt propria sa via\u021b\u0103 nu constituie un zid care s\u0103-l despart\u0103 de semenii s\u0103i, nici afectiv, nici material, nici spiritual. Ba dimpotriv\u0103!
\nGenerozitatea sa anonim\u0103 a devenit ast\u0103zi, \u00een \u021bara asta, o necesitate stringent\u0103, de care nimeni nu mai poate face abstrac\u021bie.
\nNu de coduri morale sofisticate avem nevoie acum, ci de asemenea modele umane.<\/p>\n


\nSUA CONTRA SUA<\/strong><\/p>\n

R\u0103m\u00e2i uluit de c\u00e2t\u0103 putere s-a acumulat \u00een ultimii ani \u00een b\u0103tr\u00e2na cl\u0103dire cunoscut\u0103 pe mapamond sub numele de Casa Alb\u0103. Asemenea unui nou \u0219i fabulos Atlas, chiria\u0219ul de la Casa Alb\u0103, cu umerii vl\u0103gui\u021bi de un efort prea mare pentru un singur om \u0219i o singur\u0103 na\u021biune, pare s\u0103 se fi pus \u00eentr-o situa\u021bie f\u0103r\u0103 ie\u0219ire, la fel ca anticul s\u0103u confrate blestemat s\u0103 \u021bin\u0103-n spinare P\u0103m\u00e2ntul pentru simplul motiv c\u0103 nu exist\u0103 altcineva s\u0103-i ia locul. Un prestigios analist politic american caracteriza momentul printr-un ra\u021bionament paradoxal: \u201eA\u0219a se face c\u0103 pre\u0219edintele american, st\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 butonul nuclear ce-i d\u0103 puterea de a pulveriza Planeta, se poate sim\u021bi totu\u0219i neputincios, ca \u0219i cum n-ar fi nimeni la cel\u0103lalt cap\u0103t al firului s\u0103u de telefon. Puterea \u0219i neputin\u021ba sunt cele dou\u0103 fe\u021be ale aceleia\u0219i pl\u0103ci semiconductoare\u201d.
\nPozi\u021bia SUA pare cu at\u00e2t mai ciudat\u0103, cu c\u00e2t acela\u0219i analist eviden\u021biaz\u0103 aspecte politice interne de neimaginat pentru un colos care \u0219i-a asumat plin de orgolii nefaste soarta lumii: pentru c\u0103 aleg\u0103torii americani nu prea se-nghesuie la urne, \u00een 1976 pre\u0219edintele a fost ales doar de un sfert din electorat, ceea ce reprezint\u0103 numai o optime din popula\u021bia SUA; \u00een domeniul politicii externe SUA nu au o linie politic\u0103 clar\u0103, nici capacitatea de a integra asemenea orient\u0103ri (dac\u0103 ele ar exista) \u0219i de a stabili priorit\u0103\u021bile; \u00eensu\u0219i sistemul decizional american a devenit o amenin\u021bare din cauza \u201ebombardamentului\u201d informa\u021bional continuu la un nivel la care nu mai exist\u0103 nici m\u0103car timpul material necesar unei decizii corecte. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: c\u00e2nd un grup de politologi au realizat o anchet\u0103 la Washington \u0219i au pus \u00eentrebarea \u201eCine conduce aici?”, r\u0103spunsul pe care l-au ob\u021binut a fost simplu \u0219i zdrobitor: \u201eNimeni. Nimeni nu de\u021bine puterea aici\u201d, (din Raportul publicat de American Enterprise Institute).
\nPoporul american este un popor minunat. A\u0219a cum \u00eensu\u0219i Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t c\u00e2nd a creat Lumea, \u0219i poporul american, ca oricare altul de pe P\u0103m\u00e2nt, are nu numai con\u0219tiin\u021ba menirii lui \u00een Univers, dar \u0219i instinctul de conservare necesar pentru a d\u0103inui \u0219i a-\u0219i \u00eemplini aceast\u0103 menire. De aceea, probabil, mai ales \u00een ultima vreme, anali\u0219tii constat\u0103 c\u0103 americanii s-au \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentr-o mul\u021bime de minorit\u0103\u021bi care fac imposibil\u0103 realizarea unei majorit\u0103\u021bi confortabile \u00een oricare dintre problemele actuale ale lumii. El nu mai accept\u0103 s\u0103 fie folosit drept cobai ca \u00een experimentele atomice din Nevada, cacealmalele r\u0103zboinice din Vietnam \u0219i Coreea, experimentele precum cel numit Philadelphia sau cel care a condus la crearea virusului SIDA \u00een laboratoarele secrete \u0219i care s-a \u00eentors ca un bumerang \u00eempotriva propriilor s\u0103i creatori. \u0218i at\u00e2tea altele. \u00een ultimul timp deciziile SUA par s\u0103 se loveasc\u0103 de o anume rezisten\u021b\u0103 care vine chiar din partea americanilor \u00een\u0219i\u0219i. Totul pare s\u0103 se organizeze la limita unei linii clare, de\u0219i pentru unii \u00eenc\u0103 invizibile: de o parte factorii de decizie obseda\u021bi parc\u0103 de puterea uria\u0219\u0103 pe care o de\u021bin \u0219i care-i cov\u00e2r\u0219e\u0219te , de cealalt\u0103 parte poporul american absorbit doar de spiritul p\u0103cii \u0219i de menirea de a crea o lume nou\u0103, mai bun\u0103 dec\u00e2t cea \u00een care tr\u0103im.
\nUn nou r\u0103zboi, un r\u0103zboi straniu, pare s\u0103 se profileze la orizontul mileniului III: SUA contra SUA.<\/p>\n


\nNUMELE FLORII DE COL\u021a<\/strong><\/p>\n

\u00centre to\u021bi locuitorii Europei, rom\u00e2nii \u0219i-au p\u0103strat \u00een timp mult mai bine dec\u00e2t al\u021bii o anume aur\u0103 de mister. O reg\u0103sim constant \u00een toate tradi\u021biile \u0219i obiceiurile populare, dar \u0219i \u00een domeniul artelor culte ori \u00een tainicele subtilit\u0103\u021bi ale limbii rom\u00e2ne. \u00censu\u0219i destinul nostru \u00een istorie pare marcat de acest mister, resim\u021bit tot at\u00e2t de pregnant mai ales c\u00e2nd vine vorba de marii no\u0219tri conduc\u0103tori. Pu\u021bini dintre ei au avut parte de un morm\u00e2nt. Din Mihai nu ne-a r\u0103mas dec\u00e2t capul, din Tudor Vladimirescu nimic, nici din B\u0103lcescu, iar cenu\u0219a lui Antonescu se spune c\u0103 zace zidit\u0103 undeva, \u00een pere\u021bii igrasio\u0219i ai Jilavei.
\nO patim\u0103 oarb\u0103 plute\u0219te peste aceast\u0103 \u021bar\u0103 de sute \u0219i mii de ani asemenea unui negru nor blestemat, din care se revars\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd asupra fiec\u0103rei genera\u021bii toate relele p\u0103m\u00e2ntului.
\nNu \u0219tiu de ce, poate din cauza fl\u0103c\u0103rilor ce mistuiau cu furie inestimabila Bibliotec\u0103 Central\u0103 Universitar\u0103 \u00een acel nefericit decembrie 1989 (BCU , cum o numeau cu dragoste \u0219i m\u00e2ndrie to\u021bi cei ce iubeau pe vremuri c\u0103r\u021bile), mi-a venit \u00een minte titlul capodoperei lui Umberto Eco, \u201eNumele trandafirului”, care se \u00eencheie \u0219i ea tot cu incendierea unei biblioteci. Dup\u0103 cum o alt\u0103 epoc\u0103 apus\u0103 din vremuri str\u0103vechi (p\u0103str\u00e2nd, evident propor\u021biile) se \u00eencheie tot sub pecetea focului ce pr\u0103bu\u0219ea \u00een cenu\u0219\u0103 marea bibliotec\u0103 din Alexandria – cea mai mare pierdere spiritual\u0103 \u00eenregistrat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum de umanitate.
\nDintotdeauna am fost \u0219i am r\u0103mas convins c\u0103 cel mai potrivit simbol pentru Rom\u00e2nia \u0219i pentru rom\u00e2nism, \u00een genere, este simbolul Florii de col\u021b. Nu numai datorit\u0103 culorii ei de un alb str\u0103lucitor, care se reg\u0103se\u0219te mai ales \u00een costumele noastre populare, ci mai ales pentru raritatea ei misterioas\u0103.
\nSpre deosebire de trandafir, al c\u0103rui nume provine din neogrecescul TRANDAFILLOS, adic\u0103 treizeci de petale, ceea ce justific\u0103 multitudinea quasitransparent\u0103 a sensurilor c\u0103r\u021bii lui Eco, \u0219i care cre\u0219te doar prin gr\u0103dini, sub \u00eengrijirea atent\u0103 a m\u00e2inilor omene\u0219ti, Boarea de col\u021b este o simpl\u0103 plant\u0103 erbacee din familia compozitelor, dar care este peren\u0103 \u0219i cre\u0219te doar printre st\u00e2nci calcaroase la mari \u00een\u0103l\u021bimi \u00een b\u0103taia celor mai aspre v\u00e2nturi, f\u0103r\u0103 s\u0103-i poarte nimeni de grij\u0103.
\nNumai acolo sus, pe margini de pr\u0103pastie, izolat\u0103, parc\u0103, de lume, frumuse\u021bea sa str\u0103luce\u0219te \u00een toat\u0103
\nsplendoarea ei, care nu diminueaz\u0103 pentru c\u0103 este lipsit\u0103 de privire str\u0103ine, ci dimpotriv\u0103.
\nlat\u0103 de ce LEONTOPOD1UM ALPINUM, cum este cunoscut\u0103 \u00een limbaj \u0219tiin\u021bific, sau albumi\u021ba cum este r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103 \u00een inegalabilul nostru grai popular, ar trebui inclus\u0103 \u00eentre simbolurile noastre ortodoxe, pentru c\u0103 nici o alt\u0103 fiin\u021b\u0103 vegetal\u0103 dintre c\u00e2te r\u0103sar din p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc nu exprim\u0103 mai bine frumuse\u021bea stranie a destinului nostru na\u021bional.
\n\u00cen taini\u021bele oric\u0103rui suflet de rom\u00e2n, indiferent c\u00e2t de aspru poate fi el judecat de ai s\u0103i, de al\u021bii sau de istorie, se ascund \u00eentotdeauna m\u00e2ndria de a se fi n\u0103scut aici \u0219i bl\u00e2nda credin\u021b\u0103 str\u0103bun\u0103.
\nPoate c\u0103 tocmai de aceea, asemeni Florii de col\u021b, ar trebuie s\u0103 ne ferim de m\u00e2ini str\u0103ine, care niciodat\u0103 nu ne- au \u201edezmierdat” nici cu g\u00e2ndul, nici cu fapta. \u00een ciuda faptului c\u0103, \u00een mod paradoxal, niciunul dintre cei n\u0103scu\u021bi pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, fie ei evrei, unguri, nem\u021bi, greci, turci sau lipoveni, pleca\u021bi pe alte meridiane, nu au uitat niciodat\u0103 nici locul na\u0219terii lor \u0219i nici limba \u00een care au g\u00e2ngurit prima oar\u0103 cuv\u00e2ntul \u201emam\u0103”.
\nAcesta este \u0219i motivul pentru care, a\u0219a cum alt\u0103dat\u0103 nu ne-am reg\u0103sit sub nici un sceptru str\u0103in, turcesc, slav sau german, nu ne reg\u0103sim nici ast\u0103zi sub desueta stem\u0103 a unor imperii ce se chinuie s\u0103 renasc\u0103 din propria cenu\u0219\u0103.
\nDin p\u0103cate sau din fericire pentru noi, cu siguran\u021b\u0103 Floarea de col\u021b nu va cre\u0219te niciodat\u0103 \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, \u201edomesticit\u0103” laolalt\u0103 cu celelalte flori, pentru c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea ei de-a fi e s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 misterioas\u0103 numai pe \u00een\u0103l\u021bimi, vecin\u0103 cu albastrul cerului. Indiferent c\u00e2t va trebui s\u0103 pl\u0103tim pentru asta!
\nNu suntem singuri, nici r\u0103t\u0103ci\u021bi, cum clameaz\u0103 unii mai speria\u021bi pe la col\u021buri. Suntem doar unici!<\/p>\n


\nCOADA DRACULUI<\/strong><\/p>\n

Cu sau f\u0103r\u0103 \u0219tirea autorit\u0103\u021bilor \u00een materie, de-a lungul timpului coada a devenit la rom\u00e2ni un adev\u0103rat obiect de medita\u021bie , a\u0219a cum sunt, de exemplu, la americani ma\u0219inile de lux, la francezi parfumurile fine \u0219.a.m.d.
\nC\u00e2nd vrea s\u0103 se exprime \u00een domeniul treburilor administrative, rom\u00e2nul zice: ce-are coada vacii cu \u0219tampila de la prim\u0103rie? Iar c\u00e2nd vine vorba de politic\u0103, ia o \u021binut\u0103 meditativ\u0103 \u0219i iar zice: de-aia n-are ursul coad\u0103!
\n\u00cenainte de 1989 istoria cozii a evoluat p\u00e2n\u0103 la nivelul unei institu\u021bii publice, ce e drept, nerecunoscut\u0103 de oficialit\u0103\u021bile timpului. Ea reprezenta acel loc unde tot rom\u00e2nul \u00ee\u0219i dep\u0103na ofurile de pe la 5 diminea\u021ba \u0219i p\u00e2n\u0103 pe la ora 11 a.m., c\u00e2nd institu\u021bia respectiv\u0103 se autodizolva din cauza dispari\u021biei \u00eens\u0103\u0219i a ra\u021biunii ei de a mai fi: laptele, ou\u0103le, vestitele TAKIMURI etc. De regul\u0103, dizolvarea cozii respective era \u00eenso\u021bit\u0103 de o alt\u0103 expresie, care a f\u0103cut ulterior carier\u0103 , \u201eAsta e!” , precum \u0219i de diferite vorbe colorate, tipic indigene, adresate mai pe de-a dreptul, mai pe ocolite , unor persoane supuse \u0219i care, se spera, vor r\u0103m\u00e2ne pentru eternitate stra\u0219nic \u0219ifonate. N-a fost s\u0103 fie a\u0219a. La momentul potrivit respectivii \u0219i-au schimbat blana la minut \u0219i \u0219i-au exersat n\u0103ravurile mai departe, ca \u0219i c\u00e2nd nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat nimic, merg\u00e2nd pe principiul balcanic \u201eVom fi iar\u0103\u0219i ce am fost \u0219i mai mult dec\u00e2t at\u00e2t\u201d. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat.
\nPerioada post-lovitu\u021bionar\u0103 de dup\u0103 1990 a \u00eensemnat \u0219i o evolu\u021bie \u00een plan cantitativ a cozii.
\nMai \u00eent\u00e2i cozile au devenit foarte rare \u00eentruc\u00e2t produsele amintite mai sus s-au scumpit \u00een a\u0219a hal, \u00eenc\u00e2t vajnicii no\u0219tri indigeni, s\u0103raci lipi\u021bi p\u0103m\u00e2ntului, s-au l\u0103sat p\u0103guba\u0219i, pentru c\u0103 nu mai au cu ce s\u0103 le cumpere. Disp\u0103r\u00e2nd astfel cozile, au disp\u0103rut \u0219i comentariile la adresa Guvernului, Parlamentului, conducerii administrative locale \u0219i a celorlal\u021bi factori mai mult sau mai pu\u021bin implica\u021bi alt\u0103dat\u0103 \u00een vestitele programe desf\u0103\u0219urate \u00eentre orele 5 \u0219i 11 a.m..
\nUn timp s-au mai f\u0103cut ceva cozi la \u201eCaritas”, \u201eGerald\u201d \u0219.c.l, unde, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama bietul rom\u00e2n c\u0103 a r\u0103mas f\u0103r\u0103 nici un ban \u00een buzunar, se ridicau osanale celor care, b\u0103nuia el, se chinuiau \u00een interior ca s\u0103-l fac\u0103 pe el bogat. Acesta a fost \u0219i momentul istoric \u00een care coada ca institu\u021bie public\u0103 \u0219i-a dat ob\u0219tescul sf\u00e2r\u0219it. \u201eLecui\u021bi\u201d \u0219i de ultimele speran\u021be, cu buzunarele prin care le fluier\u0103 v\u00e2ntul a pagub\u0103, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een haine de la second hand \u0219i ve\u0219nic \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 rezonabil, rom\u00e2nii mai fac azi ceva cozi pe la Direc\u021bia Muncii, Cantina s\u0103racilor \u0219i pe la unele ambasade. Dar pe la cozile astea nu se aude nici musca-n pod. E o t\u0103cere exemplar\u0103. Altfel!…
\n\u00cen schimb , lu\u00e2ndu-i drept model pe a\u0219a-zi\u0219ii politicieni de la v\u00e2rful \u0219i p\u00e2n\u0103 Ia poalele piramidei Puterii de azi, care toat\u0103 ziua – bun\u0103 ziua \u00ee\u0219i smulg unii altora p\u0103rul din cap pentru o func\u021bie de bani gata \u0219i c\u00e2t mai mul\u021bi, care neam de neamul lor n-au \u0219tiut \u0219i n-or s\u0103 \u0219tie vreodat\u0103 ce-i aia o coad\u0103, rom\u00e2nii s-au apucat s\u0103 se certe zdrav\u0103n unii cu al\u021bii crez\u00e2nd c\u0103, dac\u0103-\u0219i imit\u0103 conduc\u0103torii, cu c\u00e2t se vor p\u0103rui mai zdrav\u0103n, cu at\u00e2t vor c\u00e2\u0219tiga mai mul\u021bi bani. Au uitat, s\u0103racii, c\u0103 pe lumea asta mai exist\u0103 o coad\u0103: coada dracului. \u0218i unde-\u0219i bag\u0103 dracul coada….<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

BALCANI, NUMELE VOSTRU ESTE IUBIRE! A fi ortodox ast\u0103zi \u00eenseamn\u0103 a fi vinovat. De ce acuzat? Cine este acuzatorul? Mergem<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11636"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11636"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11636\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11637,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11636\/revisions\/11637"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}