{"id":11623,"date":"2020-10-26T14:56:46","date_gmt":"2020-10-26T11:56:46","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11623"},"modified":"2020-10-26T14:56:46","modified_gmt":"2020-10-26T11:56:46","slug":"spatii-culturale-nr-67-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11623","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 67 (1)"},"content":{"rendered":"

Mihaela MALEA STROE<\/strong><\/p>\n

O revist\u0103… comunist\u0103???<\/strong><\/p>\n

Am primit, deun\u0103zi, o revist\u0103.
\nNu una dintre cele livrate s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, cu toptanul, pe la toate chio\u0219curile \u0219i supermarketurile, reviste lucioase, viu colorate, s\u0103race \u00een text, bogate \u00een poze de \u201ecelebrit\u0103\u021bi\u201d \u00een costum de baie (sau f\u0103r\u0103) \u0219i de VIP-uri de doi bani care formeaz\u0103 cupluri, apoi se de-cupleaz\u0103 cu frecven\u021ba cu care \u00ee\u0219i schimb\u0103 iepurii perechile, spre deliciul unui public aspirat \u00een mahalaua neantului.
\nAm primit o revist\u0103 de cultur\u0103.
\nFormat tabloid mare, cu apari\u021bie lunar\u0103, \u00een tiraj redus, dar cu texte consistente (semnate de academicieni, scriitori, profesori, muzicieni, arti\u0219ti plastici), pe teme variate, ilustrate ici-colo cu mici reproduceri dup\u0103 tablouri, sculpturi, coper\u021bi de carte. Reproduceri alb-negru, c\u0103 ar fi prea scump color, iar pe(ntru) cultur\u0103 nu d\u0103 nimeni nici cinci bani. Pe prima pagin\u0103, fotografia unei statui cu bustul lui Eminescu, iar sub titlul revistei \u2013 ca o subliniere \u2013 o band\u0103 sub\u021bire cu tricolorul.
\nTocmai citisem c\u00e2teva articole interesante c\u00e2nd a venit \u00een vizit\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 prieten\u0103 inteligent\u0103, simpatic\u0103, dublu licen\u021biat\u0103… Am l\u0103sat revista pe col\u021bul mesei din buc\u0103t\u0103ria care are \u0219i statut de \u201esalon de oaspe\u021bi\u201d, am preg\u0103tit o cafea, mi-a povestit cu entuziasm despre proiectul de cercetare \u00een care este implicat\u0103…
\nLa un moment dat, z\u0103rind revista, a aruncat o privire gr\u0103bit\u0103 pe prima pagin\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 vreun r\u00e2nd \u0219i… \u201eCe-i cu revista asta comunist\u0103?!\u201d m-a \u00eentrebat. Am r\u0103mas f\u0103r\u0103 replic\u0103. I-am spus, dup\u0103 c\u00e2teva clipe de st\u00e2njenitoare t\u0103cere, c\u0103 e o revist\u0103 de cultur\u0103. Apoi am \u00eentrebat-o ce a determinat-o ca, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi citit m\u0103car cuprinsul, dac\u0103 nu un articol, s\u0103 trag\u0103 concluzia c\u0103 e o \u201erevist\u0103 comunist\u0103\u201d. \u201eP\u0103i chestiile astea, cu tricolorul \u0219i cu statui, care mi-au marcat copil\u0103ria. Ce s\u0103 mai citesc? N-a\u0219 cump\u0103ra niciodat\u0103 o revist\u0103 ca asta dac\u0103 a\u0219 vedea-o la chio\u0219cul de ziare\u201d. M-au frapat graba \u0219i u\u0219urin\u021ba ei de a eticheta ferm, f\u0103r\u0103 osteneala de a citi \u2013 fie \u0219i pe diagonal\u0103 \u2013 ceva din con\u021binutul revistei, f\u0103r\u0103 a verifica dac\u0103 eticheta se justific\u0103 sau nu. M-am g\u00e2ndit c\u0103 destinul unei publica\u021bii (carte, revist\u0103) poate fi aidoma destinului uman \u0219i mi-am amintit instantaneu de practicile securiste din vremuri sinistre, c\u00e2nd, de multe ori, se punea eticheta (\u201ereac\u021bionar\u201d, \u201edu\u0219man al poporului\u201d, \u201ebandit\u201d) \u0219i asupra unor persoane inofensive pentru regim, deci \u201enevinovate\u201d, dar a c\u0103ror verificare, odat\u0103 etichetate, se f\u0103cea tot \u00een condi\u021bii de arest \u0219i tortur\u0103. Vinova\u021bii f\u0103r\u0103 vin\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t noroco\u0219i sc\u0103pau de chin dup\u0103 28 de zile (minimum), pentru al\u021bii dintre ei deten\u021bia se putea prelungi sine die, f\u0103r\u0103 proces.
\nSigur, vorbim de epoci diferite, de situa\u021bii diferite, de cazul unor persoane \u0219i de acela al unor publica\u021bii, de securi\u0219ti de-atunci, de cititori de acum, dar exist\u0103 un dublu numitor comun: at\u00e2t graba de a eticheta, de a incrimina \u201esubiectul\u201d f\u0103r\u0103 o verificare prealabil\u0103, c\u00e2t \u0219i ostilitatea aprioric\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce este sau numai pare s\u0103 fie contrar unei direc\u021bii prestabilite oficial.
\nDup\u0103 ce a plecat juna mea prieten\u0103, am f\u0103cut ni\u0219te calcule. \u00cen 89, ea avea 9 ani. \u0218tiu sigur c\u0103 pe primii 7, p\u00e2n\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103, i-a petrecut la bunici, \u00eentr-o zon\u0103 montan\u0103 bogat\u0103, una dintre pu\u021binele care au sc\u0103pat, \u00een anii terorii, de colectivizare. Bunicii \u2013 oameni gospodari \u0219i buni cre\u0219tini \u2013 o vor fi \u00eenv\u0103\u021bat pe nepo\u021bic\u0103 s\u0103 spun\u0103 \u201e\u00cenger, \u00eengera\u0219ul meu\u201d ori \u201eTat\u0103l nostru\u201d, poate \u0219i \u201eC\u0103\u021belu\u0219 cu p\u0103rul cre\u021b\u201d, nicidecum \u201ePartidului, slav\u0103\u201d. Poate vor fi avut vreo f\u00e2\u0219ie de tricolor prins\u0103, discret, pe un col\u021b de icoan\u0103, sau legat\u0103, ca prinz\u0103toare, la un \u0219tergar de perete, a\u0219a cum mai putem vedea \u0219i azi prin case \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti tradi\u021bionale. Neostentativ. Pur \u0219i simplu din dragoste de \u021bar\u0103. Cu siguran\u021b\u0103 bunicii n-au pus-o s\u0103 stea \u00een genunchi pe coji de nuc\u0103 \u0219i n-au silit-o, astfel, s\u0103 poarte cocarde cu tricolorul, provoc\u00e2ndu-i traume de nedep\u0103\u0219it. C\u00e2t despre statui… Cele bol\u0219evice, cu t\u0103tucul Stalin, de mult nu mai existau c\u00e2nd a venit ea pe lume, iar la \u021bar\u0103, unde \u0219i-a petrecut copil\u0103ria, m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 va fi fost vreuna cu Lenin sau cu \u201esoldatul sovietic eliberator\u201d pe uli\u021b\u0103, \u00een ograda bunicilor ori \u00een curtea bisericii. Nemerg\u00e2nd la gr\u0103dini\u021b\u0103, nici uniforma de \u0219oim al patriei n-a purtat-o \u0219i, de altfel, e greu de crezut c\u0103 vreunul dintre \u021b\u00e2ncii \u0219oimi ai patriei va fi fost cumva traumatizat pe via\u021b\u0103 de p\u0103l\u0103riu\u021ba bleu \u0219i de bluzi\u021ba portocalie purtate la \u201egr\u0103di\u201d. Posibil ca, mai t\u00e2rziu, fiind o \u0219col\u0103ri\u021b\u0103 bun\u0103 la-nv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, s\u0103 fi intrat \u00een r\u00e2ndurile pionierilor \u0219i s\u0103 fi apucat s\u0103 poarte, un an-doi, cravata ro\u0219ie cu tricolor, ca to\u021bi \u0219colarii cu note mari. Un an, cel mult doi, pentru c\u0103, \u00een 89, c\u00e2nd s-a schimbat calimera, pionierii au lep\u0103dat cravatele, iar statuile propriu-zis \u201ecomuniste\u201d, c\u00e2te mai erau, au fost d\u0103r\u00e2mate. Cum \u0219i c\u00e2t de \u201emarcant\u0103\u201d s\u0103 fi fost pentru ea acea scurt\u0103 perioad\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 genereze o asemenea aversiune, ad\u00e2nc\u0103 \u0219i de lung\u0103 durat\u0103, fa\u021b\u0103 de tricolor \u0219i statui (de scriitori, muzicieni, solda\u021bi necunoscu\u021bi, voievozi…)? Oricum, \u201epionieria\u201d nu era perceput\u0103 de copii ca \u00eenregimentare ideologic\u0103, era perceput\u0103 ca un soi de stimulent \u0219i de r\u0103splat\u0103 pentru \u201erezultate bune la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i purtare\u201d. Abia \u00een adolescen\u021b\u0103, lucrurile c\u0103p\u0103tau alt contur. Unii (numai unii, cei din n\u0103scare oportuni\u0219ti) amiroseau c\u0103, odat\u0103 intra\u021bi \u00een UTC, e rost de \u201e\u00eenv\u00e2rteal\u0103\u201d, de diverse avantaje, de ascensiune rapid\u0103 \u0219i u\u0219oar\u0103, prin urmare, m\u00e2na\u021bi de interese, aderau \u201ecu t\u0103rie\u201d la politica partidului unic \u0219i-i aplicau \u201eneab\u0103tut\u201d directivele. Dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, tocmai ace\u0219tia se pl\u00e2ng acum mai abitir c\u0103 au fost, chipurile, \u201econstr\u00e2n\u0219i\u201d s\u0103 fac\u0103 ce au f\u0103cut \u0219i pozeaz\u0103 \u00een victime. Pentru cei mai mul\u021bi era o formalitate (nepl\u0103cut\u0103, c\u0103 nu te \u00eentreba nimeni dac\u0103 vrei sau nu s\u0103 intri \u00een UTC, dar banalizat\u0103 prin generalizare), pe seama c\u0103reia ei, neprofitorii, imuni la \u00eendoctrinare, mai \u0219i r\u00e2deau pe la col\u021buri, vorbind de (f)UTC \u0219i (f)uteci\u0219ti. Sau, de plictiseal\u0103, \u00een timpul \u0219edin\u021belor aferente, \u00een timpul orelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt politic, jucau pe furi\u0219 \u201esp\u00e2nzur\u0103toarea\u201d, \u201eX \u0219i 0\u201d ori \u201e\u0162.O.M.A.P.A.N.\u201d, surzi la cuv\u00e2nt\u0103rile tov\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti ale propagandi\u0219tilor.
\nDe aceea, c\u00e2nd v\u0103d prin presa zilelor noastre c\u00e2te un articol vehement despre c\u00e2t de \u00eendoctrina\u021bi erau \u0219oimii patriei, pionierii, uteci\u0219tii, caut s\u0103 aflu detalii despre semnatarul care \u0219tie pe de rost toate cele din \u201eepoca de aur\u201d, de-ai jura c\u0103 a avut \u00een nop\u021bile copil\u0103riei co\u0219maruri cu p\u0103l\u0103riu\u021be albastre \u0219i bluzi\u021be portocalii, ori cu cravata \u0219i basca de pionier, \u0219i… Surpriz\u0103!, de obicei, semnatarul este c\u00e2te un tinerel, \u00een jur de 30 de ani, care n-a v\u0103zut dec\u00e2t poze din vremea despre care scrie sau o fi ascultat \u0219i a luat de bune, jelaniile postdecembriste, cu efect de \u00een\u0103lbitor parfumat, ale oportuni\u0219tilor de-atunci (care probabil sper\u0103 ca, prin jelanie zgomotoas\u0103, s\u0103 se strecoare neobserva\u021bi printre adev\u0103ratele victime ale sistemului, opozan\u021bii f\u0103\u021bi\u0219i, autentici).
\nNu fac, Doamne fere\u0219te!, apologia regimului care (s\u0103 zicem c\u0103) a picat \u00een 89, \u0219i care p\u0103r\u00e2nd s\u0103 nu (mai) aib\u0103 via\u021b\u0103, nici moarte de-a binelea nu are. Observ doar c\u0103 mul\u021bi tineri n\u0103scu\u021bi cu pu\u021bin \u00eenainte de 89 sau imediat dup\u0103 aceea (t\u00e2n\u0103ra de care spun nu e nici pe departe un caz izolat), oameni la 30-40 de ani, str\u00e2mb\u0103 acum din nas a dispre\u021b \u0219i se declar\u0103 suprasatura\u021bi de tricolor, statui, costume \u0219i obiceiuri populare, confund\u00e2ndu-le grav, printr-o conexiune teribil de viciat\u0103, cu un set de \u00eensemne comuniste. Sunt vizibil prin\u0219i \u00eentr-un curent de opinie pseudoanticomunist care nu are cum s\u0103 vin\u0103 dinl\u0103untrul lor, din \u201etraumatizante experien\u021be personale\u201d (netr\u0103ite) ci, prin mijloace pe care psihosociologii probabil le-ar descifra, le-a fost inoculat din afara fiin\u021bei lor, dup\u0103 89, cu mult\u0103 subtilitate \u0219i cu \u00eengrijor\u0103tor de mare succes.
\nP\u0103str\u00e2nd firul logicii lor: \u00eenseamn\u0103 c\u0103 americanii care inscrip\u021bioneaz\u0103 steagul USA pe tricouri, pe blugi, pe saco\u0219e de plastic, pe \u0219epci, c\u0103ciuli, pixuri, brichete, \u00eel arboreaz\u0103 la balcoane, \u0219i la portierele ma\u0219inilor, \u00eel lipesc pe geamurile locuin\u021belor, americanii care pun pe alei, \u00een parcuri, \u00een pia\u021bete, \u00een scuaruri, statui cu personalit\u0103\u021bile lor culturale \u0219i istorice \u2013 au fost de c\u00e2nd lumea comuni\u0219ti? La fel \u2013 nem\u021bii, francezii, italienii, austriecii, englezii, elve\u021bienii, spaniolii…, to\u021bi cei care \u00ee\u0219i respect\u0103 steagul \u0219i valorile umane? \u00censeamn\u0103 c\u0103 occidentalii \u0103ia, m\u00e2ndri s\u0103-\u0219i afi\u0219eze drapelele \u0219i s\u0103 ridice statui, exemplul de civiliza\u021bie \u0219i democra\u021bie spre care zicem c\u0103 tindem, nu sunt dec\u00e2t ni\u0219te str\u0103vechi comuni\u0219ti nenoroci\u021bi care ne-au tras nou\u0103 clapa frumu\u0219el, p\u0103c\u0103lindu-ne c\u0103 sunt democra\u021bi? Nu discut aici ce spun cei mai pricepu\u021bi dec\u00e2t mine: anume c\u0103, de-o vreme, occidentalilor li s-a cam ur\u00e2t cu binele, li s-a aplecat de at\u00e2ta democra\u021bie \u0219i li s-a \u00een\u0219urubat \u00een minte ispita unui experiment de tip comunist la ei acas\u0103, orientarea fiind vizibil\u0103 \u00een \u0219coli, universit\u0103\u021bi, dezbateri \u0219i traiectorii politice…
\nPe de alt\u0103 parte, dac\u0103 cinstirea cuvenit\u0103 firesc drapelului unei \u021b\u0103ri \u0219i pre\u021buirea cuvenit\u0103 oamenilor de seam\u0103 ai unei na\u021biuni se traduce prin alt termen, cel just, (patriotism \u2013 la americani, francezi, englezi, nem\u021bi etc.), atunci concluzia, \u00een ce ne prive\u0219te, este \u0219i ea alta, una amar\u0103: cum-necum, multora dintre tinerii no\u0219tri li s-a \u201eextirpat\u201d sentimentul patriotic p\u00e2n\u0103-ntr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t au ajuns s\u0103 considere \u201ecu t\u0103rie\u201d (of, ce formul\u0103 comunist\u0103 reluat\u0103 ast\u0103zi de unii!) c\u0103 e nu doar desuet, ci de-a dreptul penibil s\u0103 fii patriot. \u00centre supralicitarea compromi\u021b\u0103toare a patriotismului \u0219i desconsiderarea lui agresiv\u0103, iar\u0103\u0219i nu g\u0103sim calea aurit\u0103, natural\u0103, a echilibrului necesar \u0219i benefic. <\/p>\n


\nLucian M\u0102N\u0102ILESCU<\/strong><\/p>\n

Apelul de sear\u0103<\/strong><\/p>\n

\u0162ar\u0103, \u0163ar\u0103, vrem osta\u015fi!
\nPe cine?
\nC\u0103 Ion s-a r\u0103nit la suflet \u00een r\u0103zboiul c\u0103p\u015funilor
\n\u015fi copiii lui rostogolesc soarele peste deal
\n\u015fi din satul pustiu al lui Gheorghe,
\ninvadat c\u00e2nd de sincofan\u0163i c\u00e2nd de
\nc\u00e2ntece de cuc, doar c\u00e2teva b\u0103tr\u00e2ne
\nmai ron\u0163\u0103ie pe prisp\u0103 pensiile lor de urma\u015fi
\nai CAP-urilor, \u015fi nu mai au dec\u00e2t crucile
\ndin cimitir ca s\u0103 se \u00eeng\u00e2ne seara
\nla un pahar de vorb\u0103.<\/p>\n

\u0162ar\u0103, \u0163ar\u0103, vrem osta\u015fi?
\nPe cine?<\/em><\/p>\n

Fe\u0163ii Frumo\u015fi au emigrat,
\nodat\u0103 cu sturionii din Dun\u0103re
\n\u015fi cu costobocii, la Nord de noi \u00een\u015fine.<\/p>\n

Acum de sus, din norii Turnului Eiffel,
\nDep\u0103rtarea arunc\u0103 \u00een noi cu lacrimi…<\/p>\n

\u0162ar\u0103, \u0163ar\u0103, vrem osta\u015fi?
\nPe cine?<\/em><\/p>\n

Pe unii \u00eei ninge cenu\u015fa Vezuviului, al\u0163ii
\ns-au mutat \u00een Atlantida sau \u00een continentele
\n\u00eenc\u0103 nedescoperite ale Americii, al\u0163ii
\n\u00ee\u015fi deseneaz\u0103 viitorul pe h\u0103r\u0163i str\u0103ine.<\/p>\n

\u0162ar\u0103, \u0163ar\u0103…<\/em><\/p>\n


\nRespir\u00e2nd<\/strong><\/p>\n

Scriu, ca \u00een copil\u0103rie, cu degetul pe ferestrele nop\u0163ii,
\ncuv\u00e2ntul \u201ePatrie\u201d (cu sensurile lui
\nmutilate de cotidian: indiferen\u0163\u0103,
\ns\u0103r\u0103cie sau spaim\u0103 sau ova\u0163ii \u015fi b\u00e2lciuri f\u0103r\u0103 noim\u0103…)
\nScriu \u201ePatrie\u201d, pe geamul dintre \u015fi
\ndin cuv\u00e2nt se scurg lacrimi
\n\u015fi literele alunec\u0103 \u015fi se pierd
\n\u00eentr-o semantic\u0103 cuneiform\u0103…
\nT\u0103cerea ridic\u0103 de jur \u00eemprejur ziduri de catedral\u0103, lumina
\nse face \u0163\u0103nd\u0103ri \u015fi nu mai pot s\u0103 scriu
\ncuv\u00e2ntul \u201ePatrie\u201d dec\u00e2t atunci c\u00e2nd
\nrespira\u0163ia lui Dumnezeu
\nabure\u015fte cerul cu gratii!<\/p>\n


\nMagda URSACHE<\/strong>
\n\"\"

Comunism dup\u0103 comunism<\/strong><\/p>\n

Marii de-construiri (de-mitific\u0103ri) \u00eentreprinse de stalini\u0219ti i-a urmat, post annum 1989, de-construirea a tot ce s-a scris bun \u00een regimul comunist: \u201ec\u0103pitanul\u201d Noica, batjocorit \u00een emisiunea politicofonic\u0103 a lui Iosif Sava, a fost declarat de o analist\u0103 \u201ereeducat mental\u201d, f\u0103c\u00e2nd parte dintre \u201edec\u0103zu\u021bi\u201d. Tot la Sava, Marin Preda era \u201esadicul\u201d care, dup\u0103 o surs\u0103, ar fi aruncat pisici \u00een foc. S-a cerut ritos depredizarea, debrebanizarea, debuzurizarea prozei. \u201ePa, Toni!\u201d, s-a desp\u0103r\u021bit de Anton Dumitriu un scriitor de prozuc\u0103, unde nara cum un autopsier violeaz\u0103 \u00een morg\u0103 un cadavru \u0219i \u2013 minune! \u2013 moarta \u00eenvie.
\nDup\u0103 ceva vreme, s-a \u00eencercat discreditarea, ca \u201eurechi securistice\u201d, a lui Doina\u0219, Carandino, Balot\u0103, Cezar Iv\u0103nescu, crezu\u021bi fiind ad litteram ofi\u021berii \u201eseci\u201d, cum le spune Luca Pi\u021bu. Cine-i bate \u00een inform\u0103ri \u0219i dezinform\u0103ri? S-a taxat la repezeal\u0103 sl\u0103biciunea victimei, nu tic\u0103lo\u0219ia anchetatorului. Incomodul Marius Oprea a fost acuzat \u0219i el de judele C. Turianu, fost membru CNSAS, c\u0103 \u00ee\u0219i turna colegii care ascultau Europa Liber\u0103.
\nNu indiferen\u021bii sau ostilii fa\u021b\u0103 de propaganda comunist\u0103, nu nealinia\u021bii, ca Stelaru ori Tonegaru, au fost re-vizita\u021bi, re-edita\u021bi, re-comenta\u021bi, ci tezi\u0219tii prop-agitatori, ca Ovid Crohm\u0103lniceanu, care-i m\u00e2na \u00een frontul realist-socialist. Lui nu i s-a dat out din literatur\u0103, ci celor mai mult sau mai pu\u021bin acomodan\u021bi, sub presiunea pu\u0219c\u0103riz\u0103rii, marginaliz\u0103rii, mor\u021bii civice.
\nPavel Apostol, distrug\u0103torul lui Blaga, \u00ee\u0219i spal\u0103\/albe\u0219te\/apreteaz\u0103, \u00een tiraj considerabil, biografia, \u00een timp ce despre poetul Luminii critica de \u0219coal\u0103 nou\u0103 declar\u0103 c\u0103 nu mai e citit dec\u00e2t de \u201eton\u021bii mioritici\u201d. Asist\u0103m iar\u0103\u0219i la \u201eo n\u0103ruire de statui\u201d, spre a-i spune ca Al. Philippide. S-a inventat Clubul inocen\u021bilor, care ar fi urmat doctrina numai \u0219i numai din naivitate \u0219i din bun\u0103credin\u021b\u0103. Scuze se g\u0103sesc pentru Miron Radu Paraschivescu, un biet cobai care s-a l\u0103sat am\u0103git de utopie, nu \u0219i pentru Arghezi, pe care cobaiul a avut puterea politic\u0103 de a-l scoate aproape zece ani din literatur\u0103. Se \u0219tie data (1946) c\u00e2nd G. C\u0103linescu, \u201etinicheaua\u201d dup\u0103 A. Marino (\u201eLua\u021bi tinicheaua C\u0103linescu de pe piciorul meu\u201d, striga polifonic la Sava, \u00een emisiune), a schimbat Cronica mizantropului cu Cronica optimistului, dar George Iva\u0219cu e apreciat ca presar iscusit, de\u0219i \u00eei p\u0103zea gura Profesorului, s\u0103 nu devieze cumva la cursuri. Atunci, Al. Piru a r\u0103mas, din octombrie \u201947, f\u0103r\u0103 semn\u0103tur\u0103 timp de 14 ani pentru c\u0103 \u00eel ironizase pu\u021bintel pe Marcel Bresla\u0219u. \u00cen Ni\u0219te fabule mari \u0219i mici pentru mici \u0219i mari (Ed. Cultura Na\u021bional\u0103, 1946), Bresla\u0219u pusese greierele s\u0103 \u201em\u00e2r\u00e2ie\u201d. \u201eOportunistul\u201d G. C\u0103linescu i-a s\u0103rit \u00een ajutor. Ajuns, dup\u0103 eliminarea din Universitate, director al Institutului de Istorie literar\u0103 \u0219i Folklor, din 4 nov.1949, i-a cerut lui Traian S\u0103vulescu s\u0103-l ajute \u00een \u201ecazul so\u021bilor Piru.\u201d Pe botanistul Traian S\u0103vulescu regimul burghezo-mo\u0219ieresc l-a format, cel proletar l-a deformat. Academician din 1936, a devenit Pre\u0219edinte de onoare al Academiei RPR. Halal onoare! De\u0219i bun om de \u0219tiin\u021b\u0103, l-a numit pe Stalin \u201ecorifeu al \u0219tiin\u021bei\u201d \u0219i l-a pl\u00e2ns la moarte. Dup\u0103 Reforma din \u201948, \u0219i-a eliminat colegii universitari, dar a fost \u0219i el \u00eenlocuit, ca vicepre\u0219edinte al guvernului Groza, cu Ana Pauker, \u201etovar\u0103\u0219a de fier\u201d.
\n\u00cen acele vremi de cedare, C\u0103linescu l-a sus\u021binut, c\u00e2t a putut, pe Vladimir Streinu. Tot C\u0103linescu l-a angajat la Institut pe Dinu Pillat, de unde l-a epurat Zoe Dumitrescu-Bu\u0219ulenga. \u00cen acela\u0219i an, 1947, Nina Cassian l-a scos din teatru pe Ion Luca. Descoperise asem\u0103narea arhierelui Ana cu… Ana Pauker, \u00een Salba reginei (Editura Funda\u021biilor, 1946). Cronica Nino\u0219k\u0103i, din \u201eNa\u021biunea\u201d, 15 septembrie \u201947, unde era acuzat de antisemitism, l-a distrus definitiv pe Ion Luca. Pe savantul Petru Caraman nu l-a ajutat nimeni c\u00e2nd a fost arestat, \u00een 47, dup\u0103 ce l-a picat la examenul de Slavistic\u0103 pe Otto Schechter, \u0219ef al Securit\u0103\u021bii ie\u0219ene.
\nArhipelagul ororii e sintagma lui Virgil Ierunca. \u00cen carcer\u0103, Gyr \u00eei cerea lui Dumnezeu dreptul de a ur\u00ee. A murit \u00eencet, ne\u0219tiut, de congestie cerebral\u0103, \u00een 29 aprilie 1975, dar domnul Alexandru Florian \u00eel mai trage \u00eenc\u0103 pe dreapta extrem\u0103, refolosind tipicul \u201estalinian\u201d al proceselor. \u0218i pe Nichifor Crainic. \u0218i pe Mircea Vulc\u0103nescu. Iar noi \u00eent\u00e2i toler\u0103m blasfemia, apoi ea devine \u201enormal\u0103\u201d. De modele etice n-avem nevoie.
\n\u201eLichea simpatic\u0103\u201d e, pentru Niculae Gheran, Mircea S\u00e2ntimbreanu, activ PCR., numit asistent universitar \u00eenainte de a ob\u021bine diploma: \u201ePolitica stru\u021bului e cea mai indicat\u0103: bagi capul \u00een nisip \u0219i nu vezi, nu auzi nimic. Te pune naiba s\u0103 deschizi gura, s\u0103 comentezi bazaconiile din jur, ai \u00eencurcat-o.\u201d Dar c\u00e2\u021bi intelectuali elastici n-au pactizat cu Puterea, ca s\u0103 n-o \u00eencurce! Cei slabi de constitu\u021bie, ca \u021b\u00e2n\u021barul lui Top\u00e2rceanu, au mai cedat.
\nAu intrat \u00een ARLUS (12 noiembrie \u201944): D. Gusti, N. Bagdasar, D. Danielopol. Pre\u0219edin\u021bi: Al. Rosetti \u0219i N.D. Cocea. \u0218i-mi amintesc de m\u00e2hnirea lui I.D. S\u00eerbu c\u0103 Negoi\u021bescu, Doina\u0219, Regman s-au \u00eenscris la comuni\u0219ti (scrisoare din 23 octombrie \u201946, adus\u0103 la lumin\u0103 de Dumitru Velea), fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu delimit\u0103rile (ca s\u0103 nu le zic vituper\u0103ri) din scrisorile lui Mircea Zaciu, el \u00eensu\u0219i protejat de Gogu R\u0103dulescu.
\nFapt rar: Panait Istrati s-a spovedit ca \u00eenvins de comunism. Tatulici, m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 a lui Nicu Ceau\u0219escu, \u00eencearc\u0103 alt tip de scuz\u0103: \u201eMare br\u00e2nz\u0103 nu \u00een\u021belegeam\u201d. Doar propaganda ar fi fost vinovat\u0103 c\u0103 l-a sedus. De abandonat n-a fost abandonat nici de televiziunea iliesc\u0103.
\n Dup\u0103 Gheorghiu-Dej, teroarea direct\u0103 se estompase; teroarea ceau\u0219ist\u0103 era mai difuz\u0103, puteai, cumva, s\u0103 te sustragi. Planul de pierzania elitei nu s-a mai aplicat cu at\u00e2ta zel ca \u00een anii 50. Cum l-a schilodit pe Herseni marxismul \u0219tim. \u0218tim \u0219i cum a fost umilit\u0103, deformat\u0103 elita, p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie distrus\u0103. Cazul Crainic, etichetat acum \u201eteolog de m\u00e2na a doua\u201d. Cazul Voiculescu, \u00een\u0219elat \u0219i el s\u0103 scrie la \u201eGlasul patriei\u201d, ca \u0219i Ion Vinea, Cezar Petrescu, Streinu, Romulus Dianu…
\nCred c\u0103 afirma\u021bia cea mai aberant\u0103 a ap\u0103rut de sub pixul unui fost activist, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 niciodat\u0103, niciunde, nic\u0103ieri \u00een lume nu s-a construit comunism. Pe cale de consecin\u021b\u0103, nu putem condamna comunismul \u0219i nici victime ale lui n-au putut s\u0103 fie. Nazism, da, comunism, nu. \u00cen alternativa fascism \u2013 comunism, avantaj serviciu are mereu comunismul. A fost ceva dictatur\u0103, dar de dezvoltare, cum o numea ministrul de Externe \u0218tefan Andrei, care-\u0219i depl\u00e2ngea nevasta c\u0103 \u00eembr\u0103case trei ani la r\u00e2nd aceea\u0219i rochie, de revelion.
\nAcum se cere lynching pentru anticomuni\u0219ti (aten\u021bie: criza de argumente duce la violen\u021b\u0103). Mai e pu\u021bin \u0219i anticomuni\u0219tii ajung din nou \u201eelemente ostile progresului\u201d, reac\u021bionari pu\u0219i pe rele, rata\u021bi, resentimentari, subiectivi. Iar \u201eobiectivii\u201d care reprezentau \u00een lumini f\u0103r\u0103 umbre societatea socialist\u0103, ca-n filmul sovietic Toat\u0103 lumea r\u00e2de, c\u00e2nt\u0103 \u0219i danseaz\u0103, se cocoa\u021b\u0103 iar\u0103\u0219i \u201epe umerii lui Marx\u201d. Ca s\u0103 nu ne mai fie antipatic, se propune chiar \u201eo be\u021bie cu Marx.\u201d
\nIon Simu\u021b vede conformismul anticomunist \u0219i-i dau dreptate dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la infla\u021bia de disiden\u021bi, c\u0103rora Marian Munteanu (aproape s\u0103 fie ucis de minerii lui Iliescu) le spune \u201ecombatan\u021bi de buc\u0103t\u0103rie\u201d. Dup\u0103 c\u0103derea blocului comunist, au ap\u0103rut \u0219i combatan\u021bi de bloc, ca la mine, \u00een B5. \u0218i mai nou, combatan\u021bi de facebook.
\nComunismul poate fi reformabil? Am v\u0103zut ce reformabil a fost \u00een fosta URSS. Pe Marx, francezul Houellbecq \u00eel a\u0219eaz\u0103 l\u00e2ng\u0103 \u201ereformatorii sociali\u201d Proudhon, Comte, Fourier, Owen, Carlyle… De ce s\u0103 m\u0103 mir? Ciu-en-lai a devenit comunist \u00een Fran\u021ba, \u00een 1921. Ho \u0218i Min \u0219i Pol Pot au fost membri ai PC francez, pe timpul lui Stalin.
\nLlosa a tras un semnal de alarm\u0103 privind faptul c\u0103 se poate reveni la o form\u0103 periculoas\u0103 a comunismului. Mie mi se pare c\u0103 a \u0219i devenit periculos. Slav\u0103 lui Dumnezeu adev\u0103rat \u0219i bun, nu lui Popescu-Dumnezeu, c\u0103 sunt \u0219i tineri care s-au de\u0219teptat. Grupul NOI, care a protestat contra reclamei Emag, lipind pe marele panou o corijare: \u201eMa(r)xim\u0103 perversitate!\u201d. Sub \u201epura Pauker\u201d, nimeni, nici un angajat \u00een cabinetul oratoarei kominterniste nu putea lupta pentru libertate \u00een fiecare zi. Nici m\u0103car filosoful Mihai \u0218ora. Scrie Paul Goma \u00een Ostinato: \u201eCumplit\u0103 pedeaps\u0103, libertatea s\u0103-\u021bi fie mai \u00eenchisoare dec\u00e2t \u00eenchisoarea.\u201d
\nCa s\u0103 nu fie inutil\u0103 cunoa\u0219terea (v. Jean-Fran\u00e7ois Revel, Cunoa\u0219terea inutil\u0103, Humanitas, 2007), t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 pentru Lenin ceea ce numea el \u201edu\u0219manii poporului\u201d erau \u201eg\u00e2ndaci\u201d buni de strivit. Stalin a transformat Siberia \u00eentr-un osuar, iar noi, B\u0103r\u0103ganul. Dumnezeu a murit \u00een B\u0103r\u0103gan, ne spune Victor Acioc\u00eerl\u0103noaie, deportat acolo; cartea a fost comparat\u0103 \u2013 o repet \u2013 de Ioan Es. Pop cu Amintiri din casa mor\u021bilor de Dostoievski. Iar Lubianka rom\u00e2neasc\u0103, aidoma celei sovietice, s-a numit Gherla. Sau Sighet. Sau Aiud. Sau Jilava. Casimca le-a concurat \u00een for\u021b\u0103. \u0218i Fort 13. \u00cen Cumplite \u00eencerc\u0103ri, Doamne! (Editura Christiana, Buc., 2011), Marcel Petri\u0219or \u00eei face un portret lui Maromet. Monstrul se \u00eentreba, b\u00e2lb\u00e2it \u0219i foarte nedumerit, de ce pro\u0219tii de nem\u021bi au avut nevoie de \u201eA-a-ausch-wi-wi-tzul lor\u201d, c\u00e2nd du\u0219manii puteau fi fier\u021bi \u201e\u00een zeama lor\u201d. \u201e\u0218i la foc mic, adaug\u0103 Petru Ursache, \u00een Casimca, dup\u0103 program bine ticluit.\u201d Noteaz\u0103 P. Ursache, \u00een Istorie, genocid, etnocid: \u201eDup\u0103 cum se vede de la distan\u021b\u0103, \u0219irul relelor nu e \u00eentrerupt, cel pu\u021bin din secolul trecut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Schimbat\u0103 e doar masca. S\u0103 nu ne pierdem memoria \u0219i nici s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m atra\u0219i de acea parte a propagandisticii care \u00eencearc\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103 arunce pete colorate \u00een calea r\u0103ului. Dac\u0103 am c\u0103zut victime \u00eemprejur\u0103rilor, care cu u\u0219urin\u021b\u0103, care opun\u00e2ndu-se cu demnitate, se cuvine s\u0103-i avertiz\u0103m pe cei ce vin din urm\u0103 s\u0103 nu cad\u0103 \u00een acelea\u0219i curse.\u201d Iar traseul lui profesional a fost curs\u0103 cu obstacole.
\n\u00cen junele nostru postcomunism, nu s-a \u00eenf\u0103ptuit epurarea godzilelor staliniste. O \u00eencepuse foarte timid Ceau\u0219escu, dar n-a mers p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, ceea ce i-a fost fatal. Ce mai c\u0103uta Valter Roman \u00een fruntea Editurii Politice? Dar Teohari Georgescu, \u0219ef de tipografie? Dup\u0103 \u201989, au fost lustra\u021bi cei din aparat? Nu, iar parlamentarii nu se simt frustra\u021bi c\u0103 n-au f\u0103cut nimic \u00een privin\u021ba asta. Tartorii, directori ai torturii au primit c\u00e2t au tr\u0103it pensii grase. Iar c\u0103l\u0103ii diabolici ai de\u021binu\u021bilor politici uite c\u0103 au tr\u0103it mai mult dec\u00e2t victimele lor. GDS, fondat de intens anticeau\u0219istul Brucan, a fost solidar cu procurorul Augustin Laz\u0103r, care a anun\u021bat (ce tupeu!) c\u0103 \u00eei va transmite premiul s\u0103u de mare anticorupt disidentului Iulius Filip. Radu Filipescu a cerut \u0219tergerea dintre membrii fondatori ai GDS. Johannis nu l-a pus pe Laz\u0103r sub \u00eendoial\u0103. L-a decorat \u00een 18 aprilie 2019. I-a dat Crucea na\u021bional\u0103. Serviciul Credincios, clasa a III-a.
\nSpunea Daniel Cristea Enache c\u0103 demni de respect ar fi \u201ecomuni\u0219tii defaza\u021bi, consecven\u021bi totu\u0219i unui set de valori\u201d. Nu, pentru mine nu-s. Nici Paul Cornea, nici Paul Georgescu. Paul al doilea, \u00een cronica la Sensul iubirii de Nichita St\u0103nescu (din 1961), decreta c\u0103 poetul nu este \u201ereprezentativ pentru genera\u021bia sa\u201d. C\u0103 nu-i suflete\u0219te erou comunist, c\u0103 n-are via\u021b\u0103 bogat\u0103 comunist\u0103. Iar Nichita St\u0103nescu e blamat \u00een zilele noastre ca \u201ero\u0219u vertical\u201d, \u00een timp ce Georgescu are parte de laudatio, ca subtil prozator. Dan De\u0219liu e de neiertat pentru batjocorirea rezisten\u021bilor din mun\u021bi. Ca \u0219i Jebeleanu. Pe De\u0219liu am fost for\u021ba\u021bi s\u0103-l \u0219tim pe de rost \u00een \u0219coal\u0103, ca model de scriitor, ca \u201ena\u0219 Eminescu\u201d, \u00een traducere, Eminescu \u201eal nostru\u201d, adic\u0103 al proletarului, nu al \u00eemp\u0103ratului, a\u0219a cum \u00eei spunea Novicov. Ce \u0219tiu elevii despre Ion Gavril\u0103 Ogoranu, un brad care nu s-a \u00eendoit \u0219i care m\u0103rturisea cu modestie: \u201enoi nu putem fi modele, ci numai \u00eendemnuri\u201d?
\n\u201eSe poate \u00eent\u00e2mpla din nou! De aceea v\u0103 zic: aduce\u021bi-v\u0103 aminte, \u021bine\u021bi minte \u0219i lua\u021bi aminte!\u201d A spus-o neacomodantul (din familia Goma) Vladimir Bucovski. Iar noi i-am spus \u201eAdio, domnule Goma!\u201d, pl\u00e2ng\u00e2ndu-ne c\u0103 nu avem un Havel.
\nCa s\u0103 nu fiu condamnat\u0103 c\u0103 refuz comunismul f\u0103r\u0103 s\u0103 reflectez, m\u0103 documentez \u0219i nu-mi place deloc ce v\u0103d: c\u0103 \u00een comportamentul intelighen\u021bilor se simt \u00eenc\u0103 efectele comunismului. Compromisul e unul. Aci fac din dezideologizare o ideologie, aci devin fideli B\u0103sescului, care a stat doi lu\u0219tri unde declarase c\u0103 nu vrea s\u0103 stea \u0219i s-a dovedit tovar\u0103\u0219ul Petrov. Aci ne spun c\u0103 nu exist\u0103 societate ideal\u0103, regim politic ideal, dar \u00eel legitimeaz\u0103 pe Iliescu, \u00een dauna omului f\u0103r\u0103 majuscul\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 epitetul nou, ca Om, cu majuscul\u0103. \u0218i cum popula\u021bia, dar mai ales \u201ep\u0103tura\u201d intelectual\u0103, are nevoie mereu de un conduc\u0103tor iubit, s-a ajuns repede la \u201eIliescu apare, soarele r\u0103sare!\u201d Tarele politice i-au fost trecute cu vederea: \u00een special epurarea studen\u021bilor, fii de cet\u0103\u021beni cu apartenen\u021b\u0103 politic\u0103 anticomunist\u0103 \u0219i faptul c\u0103 a dat start la jaf, abrog\u00e2nd rapid legea veniturilor ilicite.
\nDar c\u00e2\u021bi nu vorbesc de Heidegger \u00een cap cu Gherea, a\u0219a cum a scris \u0219i Z. Ornea despre C. Stere, \u00een cap cu Gherea? Ni se bag\u0103-n creiere c\u0103 ac\u021biunea civic\u0103, aceea care \u021bine de spa\u021biul na\u021bional, ar fi limitare. Atunci s\u0103 for\u021b\u0103m limita! C. Stere n-a stat deoparte de pres\u0103 \u00een perioada ocupa\u021biei, a scos la 1 septembrie 1917 ziarul \u201eLumina\u201d, iar lupta sa \u201epentru asanarea vie\u021bii publice\u201d e pus\u0103 sub obroc. Ca \u0219i a mandarinului valah Petre Pandrea. Pamfil \u0218eicaru, singurul ziarist rom\u00e2n condamnat la moarte \u00een contumacie de Tribunalul poporului, e declarat compromis de un pact cu Ceau\u0219escu. Nu Ion Brad, diplomatul \u201estejarului\u201d din Scornice\u0219ti. \u021aic are plac\u0103 memorial\u0103. Nu \u0219i Traian Chelariu. Placa a\u0219ezat\u0103 de Ion Lazu \u00een memoria eminentului psiholog \u0219i logician, exclus din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eent \u00een \u201950, abia mai st\u0103 pe o locuin\u021b\u0103 nelocuit\u0103, pe o cas\u0103 \u00een d\u0103r\u00e2mare. A\u0219 pune sub ochii fiec\u0103rui elev, fiec\u0103rui student dou\u0103 propozi\u021bii, at\u00e2t, din jurnalul s\u0103u: \u201eAm lucrat la ecarisaj. Dup\u0103 amiaz\u0103 am tradus Verlaine.\u201d Aceste cuvinte spun totul despre faptul c\u0103, de\u0219i primise ordin de eliberare, condamnarea la \u00eenchisoare nu se terminase: \u021bara toat\u0103 devenise un soi de carcer\u0103.
\nAnomia, lipsa de reac\u021bie, nu-i stimabil\u0103 deloc \u00een opinia mea. Avem de ales \u00eentre l\u2019eloge de la col\u00e8re \u0219i somnul u\u0219or al memoriei, sleep Memory. Sau nu mai avem de ales? <\/p>\n


\nSandu TUDOR<\/strong> <\/p>\n

ANALOGA \u00ceNT\u00c2LNIRILOR<\/strong><\/p>\n

\u201eCel ce se vede pre sine
\nare o bucurie mai mare dec\u00e2t dac\u0103 ar vedea un \u00eenger\u201d
\n(Grigore Sinaitul )
\nUmblam pe drum, departe, departe,
\npe \u0163ara durerii \u00eenserate,
\nRotund\u0103, azurie, zarea
\navea culoarea profund\u0103
\na bl\u00e2nde\u0163ii n\u0103v\u0103lit\u0103 din vis.
\nUmblam cu sandala pe drumul deschis,
\nf\u0103r\u0103 praf, f\u0103r\u0103 fum, f\u0103r\u0103 fund.
\nSlobod de mine, m\u0103 \u00eens\u0103ilam
\nparc\u0103 de umbr\u0103 cusut
\npe biza de glod a \u015fleahului b\u0103tut.
\nCa un \u00een\u015firat, \u015f\u0103galnic \u015fuhav,
\npasul fostului pribeag t\u0103cut
\nm\u0103 purta at\u00e2t de supus \u015fi de bl\u00e2nd,
\n\u00eenf\u0103\u015furat \u00een zarpola str\u0103vezie
\na unui g\u00e2nd.
\nMergeam tihnit, domol, \u00een nehabar,
\na\u015ftept\u00e2nd parc\u0103 s\u0103 vie,
\nca la o \u00eent\u00e2lnire str\u0103in\u0103,
\ncineva sau ceva din \u015ftearsa stihie,
\ncineva ca o molcomeal\u0103 de lumin\u0103,
\ndar voinic ca o namil\u0103 senin\u0103
\na unui str\u0103bun;
\ncineva biruit bine de via\u0163\u0103
\ndar at\u00e2t de bun;
\ncineva cu \u00eenserare smead\u0103 pe fa\u0163\u0103,
\nsuflet mai mult dec\u00e2t curat,
\nsuflet de om, de domn, de b\u0103rbat.
\nEu singur \u00eens\u0103 eram \u00een singur\u0103tate,
\npe drumul acela de-nserare, departe,
\ndrum pe care nu ajungi undeva,
\ndrum ce duce \u00een nic\u0103ieri
\n\u015fi pe care nimeni nu se \u00eentoarce \u015fi vine,
\ndrumul scrumit al ceasurilor de ieri.
\n\u015ei cum veneam singur, \u00eensingurat de ad\u00e2ncime,
\niat\u0103-m\u0103 al\u0103turi de mine
\ncu str\u0103inul pe care doream
\ns\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc
\n\u015fi pe a c\u0103rui umbr\u0103 umblam,
\ndar parc\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-l mai r\u0103nesc,
\nBun\u0103 seara, prieten bun \u015fi domnesc,
\nintr\u0103 la l\u0103untru, cum se cuvine,
\nca s\u0103 m\u0103 bucur cum rupi sf\u00e2nta p\u00e2ine.<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong><\/p>\n

Politic\u0103 \u0219i divina\u021bie<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 un proverb rom\u00e2nesc care sun\u0103 a\u0219a: \u201eS\u0103 nu vorbe\u0219ti de funie \u00een casa sp\u00e2nzuratului!\u201d Ce leg\u0103tur\u0103 are acesta cu titlul de mai sus, care vine din preocup\u0103rile autorului pentru Guillaume de Rubrouck, c\u0103l\u0103tor franciscan la curtea hanului mongol M\u00f6ngke (Mangu \u00een grafia c\u0103lug\u0103rului), \u00eentre 1253-1255? \u0218i, \u00een al doilea r\u00e2nd, afirm\u00e2nd o anumit\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu alegerile preziden\u021biale din acest an, ce leg\u0103tur\u0103 are \u0219i cu acestea?
\nMai \u00eent\u00e2i s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 \u00een actul politic, care este legat indubitabil de guvernare ca finalitate, apar implicate nu numai aspecte reale, oameni, vorbe \u0219i gesturi, ci \u0219i elemente corespunz\u00e2nd unei anumite magii prin care se trece \u00eentr-un plan transcendent al scopului. Adic\u0103 exist\u0103 \u201eceva\u201d care scap\u0103 ac\u021biunii umane, put\u00e2nd fi explicat prin instrumentarul magic. Sau prin ceea ce psihologii numesc apel la subliminal. Dac\u0103 democra\u021bia actual\u0103, care se legitimeaz\u0103 prin suveranitatea poporului, respinge magia ca instrument \u00een adoptarea deciziilor, pun\u00e2nd accent pe ra\u021bionalitate \u0219i pe capacitatea ra\u021biunii de a anticipa felul \u00een care va ar\u0103ta rezultatul, aceasta nu presupune implicit c\u0103 magia nu implic\u0103 ra\u021biunea \u0219i c\u0103 folosirea magiei \u00een actul politic nu este la fel de productiv\u0103 ca \u0219i instrumentele democra\u021biei moderne. Ceea ce difer\u0103 este contextul determinat de timp \u0219i spa\u021biu.
\nDemersul nostru se va axa pe rela\u021bia dintre politic\u0103 \u0219i magie, pe divina\u021bie \u0219i astragaloman\u021bie sau scapuloman\u021bie \u00een statul mongol de la mijlocul secolului al XIII-lea, c\u00e2nd are loc \u0219i c\u0103l\u0103toria c\u0103lug\u0103rului franciscan Guillaume.
\nMai \u00eent\u00e2i s\u0103 l\u0103murim termenii folosi\u021bi: divina\u021bia se refer\u0103 la ghicit, iar astragaloman\u021bia \/ scapuloman\u021bia la ghicit \u00een oase \u0219i, mai precis, \u00een oasele arse. Ghicitul, \u201edivinationis\u201d, presupune aducerea unui r\u0103spuns din viitor \u00een prezent, a\u0219adar cel care st\u0103p\u00e2ne\u0219te aceast\u0103 practic\u0103 poate vedea viitorul \u0219i poate lua decizii care s\u0103-l favorizeze. Decizia, iar \u00een acest caz decizia politic\u0103 prezent\u0103, se \u00eentemeiaz\u0103 pe viitor. Guillaume descrie ritualul astragaloman\u021biei, ghicitul \u00een oasele de animale, \u00een acest caz arse, folosit de c\u0103tre ghicitorii de la curtea hanului mongol \u00een scopul cunoa\u0219terii viitorului \u0219i dac\u0103 acesta este favorabil unei decizii sau nu.
\nRe\u00eentorc\u00e2ndu-ne la prezent \u0219i la practica alegerilor preziden\u021biale din toamna lui 2019, remarc\u0103m eforturile fiec\u0103rui candidat de a aduce din viitor un r\u0103spuns care s\u0103 le \u00eentemeieze discursul actual. Este tot un \u201eghicit\u201d, un act divinatoriu indiferent de instrumentul folosit, numit cu termeni \u00eenve\u0219m\u00e2nta\u021bi de teoriile politologice \u0219i sociologice contemporane. A face apel la faptele \u201epetrecute\u201d \u00een viitor nu este altceva dec\u00e2t ghicirea mai mult sau mai pu\u021bin precis\u0103 a unui segment din viitor, la fel cum hanul mongol \u00eencerca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un temei al deciziei sale.
\nGuillaume surprinde o serie de etape sau condi\u021bii care trebuie respectate \u00een actul divinatoriu al scapuloman\u021biei, dar el nu ne d\u0103 vreun indiciu \u00een privin\u021ba consecin\u021belor nerespect\u0103rii lor, \u00eens\u0103 se poate presupune un r\u0103spuns necorespunz\u0103tor, la problema asupra c\u0103reia se face consultarea. O prim\u0103 etap\u0103 \/ condi\u021bie se refer\u0103 la con\u0219tientizarea problemei asupra c\u0103reia trebuie s\u0103 se ia o decizie, \u201eQuando vult aliquid facere\u201d, \u00een a doua se selecteaz\u0103 oasele \u0219i num\u0103rul lor, \u201efacit sibi afferri tria de ossibus\u201d, a treia condi\u021bie este ca aceste trei oase s\u0103 fie nearse, \u201eillis nondum combustis\u201d, a patra pune \u00een leg\u0103tur\u0103 g\u00e2ndul celui care face consultarea, hanul \u00een acest caz, \u0219i cele trei oase, \u201etenens ea cogitat de illo facto de quo vult consulere,utrum faciet vel non\u201d. \u00cen a cincea, oasele se \u00eenm\u00e2neaz\u0103, pentru a fi arse, unui sclav, \u201etunc tradit famulo ossa ad comburendum\u201d, \u00een a \u0219asea, cele trei oase sunt arse, \u201ecomburuntur ossa illa\u201d, a \u0219aptea se refer\u0103 la respectarea condi\u021biei ca oasele s\u0103 fie arse \u00een locuri special amenajate, dou\u0103 \u201earce\u201d aflate \u00een vecin\u0103tatea casei, \u201edue parvule domus, iuxta domum in qua iacet\u201d, a opta este legat\u0103 de cercetarea zilnic\u0103 a arderii, oriunde s-ar fi aflat tab\u0103ra hanului, \u201equeruntur diligenter cotidie per totam herbergiam\u201d, a noua este \u00een\u0219tiin\u021barea despre finalizarea arderii, \u201eCombustis ergo illis usque ad nigredinem, referuntur ei\u201d. \u00cen a zecea, se examineaz\u0103 oasele arse, \u201einspicit\u201d, a unsprezecea oferind indicii despre starea oaselor \u0219i a cr\u0103p\u0103turilor produse pe suprafa\u021ba lor de dogoarea focului \u0219i despre rela\u021bia dintre cr\u0103p\u0103turile longitudinale \u201esi ossa fixa fuerint ad calorem ignis recte per longum\u201d \u0219i r\u0103spunsul favorabil \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problema asupra c\u0103reia s-a produs consultarea, \u201etunc via aperta est quod ipse debeat facere\u201d \u0219i invers, \u00een timp ce a dou\u0103sprezecea condi\u021bie ilustreaz\u0103 rela\u021bia dintre cr\u0103p\u0103turile transversale, \u201esi autem crepata fuerint ossa ex transverso\u201d, ori spargerea oaselor \u201evel pecie rotunde exilierunt\u201d \u0219i r\u0103spunsul nefavorabil, \u201etunc non facit\u201d. Ultima etap\u0103 \/ condi\u021bie, a treisprezecea, este ca m\u0103car un singur os s\u0103 se crape longitudinal, \u201esi de tribus unum recte findatur, ipse facit\u201d, pentru a fi luat\u0103 decizia respectiv\u0103.
\nRevenim la prezent: ce etape \/ condi\u021bii surprindem \u00een ac\u021biunea candida\u021bilor la pre\u0219edin\u021bie pentru a-\u0219i apropia viitorul \u0219i implicit statutul vizat? Dar mai \u00eent\u00e2i, care sunt acele \u201eoase arse\u201d care s\u0103 faciliteze, prin consultarea lor, posibilitatea de a arunca o privire \u00een viitor? Putem enumera: contextul evenimen\u021bial intern \u0219i extern, exit-poll-urile, societatea civil\u0103, marea mas\u0103 a electoratului. A\u0219adar exist\u0103 \u0219i \u00een acest caz mai multe asemenea etape, fiecare diferen\u021biindu-se de celelalte printr-un anumit specific, dar unite toate prin scopul electoral: alegerea unui nou pre\u0219edinte. De \u201eghicirea\u201d c\u00e2t mai corect\u0103 a a\u0219ez\u0103rii viitoare \u0219i folosirea acesteia ca element \u00eentemeietor al ac\u021biunii actuale depinde chiar rezultatul respectiv. Este ca \u0219i cum viitorul coboar\u0103 \u00een present, \u00eentemeindu-se pe sine. Dar cine sunt cei care pot \u201eghici\u201d corect \u00een aceste \u201eoase arse\u201d?
\nGuillaume constat\u0103 c\u0103 ghicitorii, \u201eDivini\u201d, sunt preo\u021bii mongolilor, \u201esunt sacerdotes eorum\u201d, iar ceea ce ei prescriu, \u201equicquid ipsi precipiunt tieri\u201d, se face de \u00eendat\u0103, \u201eabsque dilatione completur\u201d. Misiunea lor, \u201eofficium\u201d, presupune un num\u0103r mare de ghicitori \/ preo\u021bi, \u201eIpsi sunt multi\u201d, care au \u00eentotdeauna un \u0219ef, \u201ehabent unum capitaneum\u201d, ce \u00ee\u0219i a\u0219az\u0103 mereu casa \u00een fa\u021ba celei mai mari case a hanului, \u201esimper collocat domum suam ante majorem domum ipsius Mangu chan\u201d. El este acela care are \u00een grij\u0103 c\u0103ru\u021bele cu idoli, \u201eSub custodia ipsius sunt, ut supradixi, bige que portant ydola eorum\u201d. Ceilal\u021bi, \u201eAlii\u201d, sunt \u00een spatele cur\u021bii, \u00een locurile care le-au fost stabilite, \u201esunt post curiam in locis sibi assignatis\u201d. Observ\u0103m \u00een continuare regulile foarte stricte c\u0103rora li se supun ace\u0219ti ghicitori \/ preo\u021bi, indiferent de gradul importan\u021bei lor. Chiar dac\u0103 acel c\u0103pitan al lor are privilegiul de a-\u0219i a\u0219eza primul casa \u0219i chiar \u00een fa\u021ba celei mai mari case a hanului, acest privilegiu este totodat\u0103 \u0219i o limitare, de\u0219i superioar\u0103. \u00cen timp ce ceilal\u021bi ghicitori \u00ee\u0219i a\u0219az\u0103 casa \u00een spatele cur\u021bii, acolo unde este precis stabilit, din nou limitarea, el este obligat s\u0103 respecte obliga\u021bia locuirii chiar l\u00e2ng\u0103 han, alt\u0103 limitare.
\n\u00cen interiorul grupului exist\u0103 anumite specializ\u0103ri percepute de c\u0103tre Guillaume: unii au cuno\u0219tin\u021be de astronomie, mai ales superiorii lor. Prezic eclipsele de soare \u0219i de lun\u0103, iar c\u00e2nd aceste evenimente trebuie s\u0103 se produc\u0103, dau semnalul anumitor interdic\u021bii: s\u0103 nu se treac\u0103 pragul casei, s\u0103 se c\u00e2nte din tamburin\u0103 \u0219i alte instrumente \u00een momentul producerii eclipsei, f\u0103c\u00e2nd zgomot mare. \u00cen acela\u0219i timp, tot ei sunt cei care dau liber la chefuri \u0219i festinuri c\u00e2nd se \u00eencheie eclipsa. Sunt \u0219i cei care prezic zile faste \u0219i nefaste pentru diferite ac\u021biuni pe care le \u00eentreprind. Sf\u0103tuiesc dac\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 sau nu un r\u0103zboi. Sunt apoi cei care au drept misiune purificarea tuturor darurilor aduse la curte, prin trecerea acestora printre dou\u0103 focuri. Purific\u0103 la fel mobilierul sau obiectele celor mor\u021bi \u0219i chiar animalele. Sfin\u021besc, \u00een a noua zi a lunii mai, toate iepele albe ale hergheliei, sunt chema\u021bi la na\u0219terea unui copil pentru a-i prezice soarta. Pot influen\u021ba vremea.
\nCine sunt ast\u0103zi ace\u0219ti \u201eghicitori\u201d care se \u00eendeletnicesc cu toate ac\u021biunile pe care le identific\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XIII-lea Guillaume? \u00centrebarea este superflu\u0103, fiind clar pentru toat\u0103 lumea din ceea ce mass-media prezint\u0103 \u00een avalan\u0219\u0103 cine sunt, ce interese au, cine le este \u201ec\u0103pitanul\u201d \u0219i c\u0103rui \u201ehan\u201d \u00eei servesc \u0219i cum vede acesta puterea pe care o vizeaz\u0103.
\nApropierea de centrul puterii poate avea darul l\u0103muririi unor nedumeriri exprimate deseori de Guillaume cu privire la credin\u021ba lui Mangu han \u0219i la viziunea sa asupra puterii. Aici Guillaume pune fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cele dou\u0103 elemente care \u00een viziunea sa erau antagonice: omopla\u021bii de oaie ar\u0219i, afla\u021bi \u00een fa\u021ba hanului, \u0219i crucea pe care o ia \u00een m\u00e2ini, \u201eiacebant ossa spatularum arietis combusta coram se; et accepit crucem in manu sua\u201d. Este de re\u021binut remarca lui Guillaume cu privire la atitudinea hanului fa\u021b\u0103 de cruce: acesta nu o s\u0103rut\u0103, nu i se \u00eenchin\u0103, \u201esed quod ipse oscularetur eam uel adoraret, hoc non uidi\u201d, ci doar o examineaz\u0103, \u201ec\u0103ut\u00e2nd nu \u0219tiu ce\u201d, \u201esed respiciebat eam querens nescio quid\u201d.
\nPun\u00e2ndu-se al\u0103turi oasele arse de oaie \u0219i crucea, examinarea devine o metod\u0103 comun\u0103 a hanului pentru a deslu\u0219i viitorul \u00een ambele obiecte, fie c\u0103 este vorba de oasele arse, fie c\u0103 este vorba de cruce. Aceasta din urm\u0103 este pentru han un alt obiect magic, e adev\u0103rat, apar\u021bin\u00e2nd altui popor, dar care poate s\u0103 dezv\u0103luie ceea ce \u00eenc\u0103 este necunoscut, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 ca \u0219i oasele arse. El \u00eencearc\u0103 s\u0103 ghiceasc\u0103 viitorul privind crucea, folosind-o ca un obiect suplimentar \u00een arsenalul \u0219amanic. Se pare c\u0103 atitudinea hanului de bun\u0103voin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism este o atitudine de supraasigurare eshatologic\u0103, adapt\u00e2nd cre\u0219tinismul la universul \u0219amanic specific poporului s\u0103u \u0219i, merg\u00e2nd mai departe, putem \u00een\u021belege \u00een aceea\u0219i cheie \u0219i ideea de pace pe care o au hanii mongoli, adapt\u00e2nd pacea cum o \u00een\u021belegeau europenii, la ideea lor de pace, \u00eensemn\u00e2nd de fapt subordonarea p\u0103cii europene la ideea de pace mongol\u0103. Tocmai de aceea este deschis purt\u0103rii crucii \u00een\u0103l\u021bate la cap\u0103tul unei tije, dup\u0103 cum l-a rugat c\u0103lug\u0103rul armean, \u201eTunc postulauit monachus licentiam portandi crucem super lanceam in excelso\u201d, dup\u0103 cum stabiliser\u0103 Guillaume \u0219i c\u0103lug\u0103rul armean anterior, \u201equia super hoc locutus fueram cum monacho prius\u201d, r\u0103spunz\u00e2nd: \u201eDuce\u021bi-o acolo \u00een felul \u00een care \u00eel cunoa\u0219te\u021bi voi mai bine\u201d, \u201ePortetis eam secundum quod scitis melius faciendum\u201d. \u0218tim regulile pe care hanul le respecta atunci c\u00e2nd erau arse oasele pentru ghicit. Respectul regulilor asigura acurate\u021bea actului magic. La fel \u0219i aici, expresia \u201emelius faciendum\u201d d\u0103 m\u0103sura asigur\u0103rii acurate\u021bei actului magic pe care hanul \u00eel a\u0219teapt\u0103 de la cruce, \u00een ceea ce \u021bine de atingerea scopului rug\u0103ciunilor care \u00eenso\u021besc purtarea ei.
\nNu suntem chiar at\u00e2t de departe de modul \u00een care Guillaume \u00een\u021belegea mistica m\u00e2ntuitoare a crucii.
\n\u0218i nu suntem prea departe de felul \u00een care candida\u021bii la pre\u0219edin\u021bie din 2019 \u00een\u021beleg s\u0103 se pozi\u021bioneze fa\u021b\u0103 de \u201eoasele arse\u201d, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de \u201eghicitori\u201d.
\nA\u0219adar, indiferent de timp \u0219i de loc, putem spune c\u0103 magia puterii creeaz\u0103 iluzia ra\u021bionalit\u0103\u021bii, c\u00e2nd de fapt exist\u0103 numeroase lucruri care scap\u0103 ra\u021biunii, neput\u00e2nd fi explicate dec\u00e2t prin \u201eceva\u201d-ul ira\u021bional. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihaela MALEA STROE O revist\u0103… comunist\u0103??? Am primit, deun\u0103zi, o revist\u0103. Nu una dintre cele livrate s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, cu toptanul, pe<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":10070,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11623"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11623"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11623\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11624,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11623\/revisions\/11624"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10070"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11623"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11623"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11623"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}