{"id":11608,"date":"2020-10-26T14:13:39","date_gmt":"2020-10-26T11:13:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11608"},"modified":"2020-10-26T14:13:39","modified_gmt":"2020-10-26T11:13:39","slug":"de-ai-nostri-grigore-leaua-parousia-sau-eroarea-de-a-fi-fericit-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=11608","title":{"rendered":"De-ai no\u0219tri! – Grigore Leaua – Parousia sau eroarea de a fi fericit (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"

Zilele acestea o veste trist\u0103 a zguduit meridianele lumii, r\u0103v\u0103\u0219indu-le con\u0219tiin\u021ba tuturor acelora care au iubit geniul lui YEHUDI MENUHIN.
\nC\u00e2ndva, aflat pe p\u0103m\u00e2ntul sacru al Indiei, marele violonist privea lumea de la \u00een\u0103l\u021bimea spiritualit\u0103\u021bii sale ebraice, al c\u0103rui exponent a fost \u00eentreaga sa existen\u021b\u0103: \u201eVia\u021ba \u0219i moartea nu sunt totul \u0219i nimic, ci doar etape \u00eentr-un proces, \u0219iruri de evenimente de-a lungul cursului infinit al unui r\u00e2u c\u0103ruia to\u021bi i se \u00eencredin\u021beaz\u0103 asemenea tuturor celorlalte fenomene”.
\nRom\u00e2nia se poate m\u00e2ndri cu faptul c\u0103 YEHUDI MENUHIN nu a fost numai unul dintre marii s\u0103i admiratori, ci chiar un prieten sincer \u0219i devotat, c\u0103reia i s-a dedicat cu toat\u0103 pasiunea p\u00e2n\u0103 la moarte: \u201eDintre toate \u021b\u0103rile de pe lume, Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria sunt singurele pentru care muzica simbolizeaz\u0103 existen\u021ba na\u021bional\u0103\u201d, scrie el \u0219i adaug\u0103: \u201eTradi\u021biile muzicale ale Rom\u00e2niei, chiar \u00een actuala civiliza\u021bie interna\u021bional\u0103 urbanizat\u0103, automatizat\u0103 \u0219i \u00eenregistrat\u0103, au o asemenea for\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2i uimit \u0219i trebuie s\u0103 le aduci prinos de recuno\u0219tin\u021b\u0103”.
\nO mare prietenie l-a legat \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie de George Enescu pe care pur \u0219i simplu l-a venerat toat\u0103 via\u021ba sa. Cu nou\u0103 ani \u00eenainte de moartea acestuia , \u00een anul 1946, Yehudi Menuhin c\u0103lca emo\u021bionat pentru prima dat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei , cobor\u00e2nd din avion pe aeroportul B\u0103neasa. \u00cel a\u0219tepta la scara avionului \u00eensu\u0219i marele Enescu. Bucure\u0219tiul i-a ap\u0103rut plin de frumuse\u021be \u0219i m\u0103re\u021bie \u0219i nu a uitat nici atunci \u0219i nici mai t\u00e2rziu c\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului mii \u0219i mii de evrei \u0219i-au g\u0103sit azil \u00een Rom\u00e2nia, sc\u0103p\u00e2nd cu via\u021b\u0103 din teroarea antisemit\u0103 a vremii. \u201eNic\u0103ieri o \u0219edere a mea nu a egalat prin continuitate \u0219i \u00eenc\u00e2ntare pe cea din Rom\u00e2nia”.
\nYehudi Menuhin a cucerit lumea cu o vioar\u0103. Altfel dec\u00e2t au \u00eencercat \u0219i \u00eenc\u0103 mai \u00eencearc\u0103 unii s-o cucereasc\u0103 cu arme, mijloace de distrugere \u00een mas\u0103 \u0219i idei otr\u0103vite, \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u0219i-a dedicat-o muzicii \u0219i so\u021biei sale, Diana, pe care a iubit-o p\u00e2n\u0103 la divinizare.
\nCa orice mare artist, absorbit p\u00e2n\u0103 la uitarea de sine de perfec\u021biunea muzicii, regina tuturor artelor, a reu\u0219it s\u0103 priveasc\u0103 deta\u0219at micimea lumii \u00een care a tr\u0103it, oferind o dimensiune nou\u0103 mizeriei existen\u021bei umane a acestui sf\u00e2r\u0219it de veac. \u0218i, confirm\u00e2nd parc\u0103 dimensiunea uria\u0219\u0103 a spiritului s\u0103u, aflat \u00een pragul b\u0103tr\u00e2ne\u021bii, cel mai mare violonist al acestui secol se las\u0103 prad\u0103 unei mirabile intui\u021bii: Dac\u0103 \u00een pragul celor 60 de ani ai mei \u00eemi \u00eentorc privirile \u00eenapoi, ceea ce m\u0103 uime\u0219te mai mult este linearitatea vie\u021bii mele; tot ceea ce sunt, g\u00e2ndesc sau s\u0103v\u00e2r\u0219esc, aproape toate c\u00e2te mi s-au \u00eent\u00e2mplat par s\u0103 fie urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 la origine \u00een cel mai simplu \u0219i clar spirit geometric”.
\nYehudi Menuhin a fost o esen\u021b\u0103 rar\u0103, irepetabil\u0103, un semn al armoniei universale.<\/p>\n


\nCELOR CARE TAC<\/strong><\/p>\n

Un recent studiu englez constata deun\u0103zi c\u0103 to\u021bi cei care cresc \u00een cas\u0103 un c\u00e2ine sunt mai pu\u021bin expu\u0219i la un posibil infarct cardiac. Explica\u021bia rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 cel mai bun prieten al omului, c\u00e2inele, \u00eei ofer\u0103 st\u0103p\u00e2nului s\u0103u un anume confort afectiv, pentru c\u0103 el nu condi\u021bioneaz\u0103 \u00een nici un fel dragostea pentru cel ce-1 \u00eengrije\u0219te zilnic.
\nNu \u0219tiu sigur dac\u0103 generozitatea comportamentului canin are un efect realmente benefic asupra egoismului feroce a! omului, dar \u00eemi amintesc c\u0103 odat\u0103, dup\u0103 ce fusese izbit cu piciorul de un imbecil, \u00eensu\u0219i Socrate ar fi exclamat cu binecunoscuta-i ironie: \u201eM-a\u0219 duce oare s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng dac\u0103 m-ar fi lovit un m\u0103gar?”
\nPe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul \u0219i mijloacele prin care oamenii \u00ee\u0219i fac tot mai mult r\u0103u unii altora devin tot mai sofisticate, exclama\u021bia lui Socrate pare c\u0103 se apropie din ce \u00een ce mai mult de \u00een\u021belesul straniu al titlului dat de Tolstoi ultimului s\u0103u roman, r\u0103mas neterminat pe masa lui de lucru, \u201eNu exist\u0103 pe lume vinova\u021bi”.
\nExist\u0103 pe planeta noastr\u0103 mul\u021bimea cenu\u0219ie , inform\u0103 \u0219i enorm\u0103 a tuturor acelor fiin\u021be care tac. Acolo, \u00een lumea t\u0103cerii, nu e nici o diferen\u021b\u0103 \u00eentre cei ce tac \u0219i nimeni nu \u0219tie cu exactitate ce ascunde t\u0103cerea acestor fiin\u021be. Plante, animale \u0219i organisme microscopice \u00ee\u0219i poart\u0103 laolalt\u0103 \u00een t\u0103cere secretele de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la moarte. Doar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u0219tiin\u021ba mai descifreaz\u0103 cu trud\u0103 \u00eenc\u0103 un semnal din care afl\u0103m cu stupoare c\u0103 lini\u0219tea aceea este numai aparent\u0103. C\u0103 ea ascunde, de fapt , pericole \u0219i frumuse\u021bi, bucurii \u0219i triste\u021bi, disper\u0103ri \u0219i extazuri, victorii \u0219i \u00eenfr\u00e2ngeri.
\n\u00centre toate, cea mai profund\u0103 pare a fi t\u0103cerea oamenilor, acea t\u0103cere a celor absorbi\u021bi de propriile g\u00e2nduri, de propriile triste\u021bi, de propriile disper\u0103ri.
\nT\u0103cerea omului exprim\u0103 dezn\u0103dejdea ajuns\u0103 dincolo de limita suportabilului, a\u0219a cum o exprim\u0103 cel mai bine luciditatea Iui KIERKEGAARD: \u201eDezn\u0103dejdea este grani\u021ba unde se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-o egal\u0103 neputin\u021b\u0103 furia unui egoism cuprins de o la\u0219\u0103 \u00eenfrico\u0219are \u0219i temeritatea unui spirit de o \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare orgolioas\u0103\u201d.
\nNici un moment nu pare a fi mai periculos pentru planeta P\u0103m\u00e2nt dec\u00e2t momentul \u00een care omenirea tace, asist\u00e2nd neputincioas\u0103 la sarabanda de\u0219\u0103n\u021bat\u0103, declan\u0219at\u0103 \u0219i \u00eentre\u021binut\u0103 ca \u00eentr-un co\u0219mar de politicieni \u0219i militari, de clerici \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 deopotriv\u0103.
\nPus fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu toate nenorocirile a\u0219a-numitei lumi moderne, omul de azi, absorbit de propria-i singur\u0103tate, pare c\u0103 se apropie tot mai decis de lini\u0219tea amenin\u021b\u0103toare a unui sf\u00e2r\u0219it de er\u0103, pierz\u00e2ndu-se \u00eencet- \u00eencet \u00een t\u0103cerea inform\u0103 a peisajului din care abia s-a ivit acum c\u00e2teva milioane de ani.
\n\u0218i, ca \u00eentr-un tragic tablou final, la fel de singuri ca animalele de cas\u0103, cei ce tac refac din neant geniala intui\u021bie a marelui poet Keats: \u201eSunt fericit c\u0103 pe lumea asta exist\u0103 morm\u00e2ntul”.<\/p>\n


\nOAMENII STATULUI<\/strong><\/p>\n

Titlul acestei tablete nominaliza pe vremuri, prin excelen\u021b\u0103, pe to\u021bi cei ce purtau o uniform\u0103, de la armat\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la ceferi\u0219ti. Evident, \u00een realitate, cu sau f\u0103r\u0103 uniform\u0103, cu to\u021bii lucram la stat, st\u0103p\u00e2n peste tot ce mi\u0219c\u0103 sau nu. Existen\u021ba unui singur st\u0103p\u00e2n ne d\u0103dea o anumit\u0103 siguran\u021b\u0103, chit c\u0103 st\u0103p\u00e2nul respectiv nu o dat\u0103 abuza c\u00e2t putea \u0219i de noi, \u0219i de bunurile pe care le avea \u00een administrare. Dar nici muritorii de r\u00e2nd nu se l\u0103sau mai prejos: a\u0219a c\u0103, atunci c\u00e2nd prindeau ocazia, profitau din plin de \u201eneaten\u021bia\u201d, c\u00e2teodat\u0103 inten\u021bionat\u0103, a st\u0103p\u00e2nului \u0219i tr\u0103geau \u0219i ei spuza c\u00e2t puteau pe turta lor. Situa\u021bie hilar\u0103, \u00een care ce se construia noaptea se d\u0103r\u00e2ma ziua. Sau invers. N-are importan\u021b\u0103! Oricum, se aplica din plin o pasti\u0219\u0103 plin\u0103 de sub\u00een\u021belesuri perverse: \u201eStatul a dat, statul a luat, statul fie l\u0103udat!”
\n\u0218i a venit \u0219i ziua cea mare, c\u00e2nd am trecut cu to\u021bii, cu mic, cu mare, la capitalism. Plini de \u201eevlavie” pentru noua or\u00e2nduire, cu ardoarea incon\u0219tient\u0103 a celor care habar n-au ce fac, oamenii statului, care se aflau cel mai aproape de averile na\u021biei, s-au apucat s\u0103 le care pe unde a g\u0103sit: pe acas\u0103, pe la neamuri, pe la prieteni ori cunoscu\u021bi.
\n\u00cen frenezia clipei au uitat pur \u0219i simplu de la cine luau. Singurul lucru care conta era doar s\u0103 nu gre\u0219easc\u0103 destina\u021bia unde erau duse toate cele \u201eluate”.
\nAceasta a fost, cred, etapa \u00een care s-a des\u0103v\u00e2r\u0219it Marea Revolu\u021bie din Octombrie sau (\u0219i) Revolu\u021biei (insurec\u021bia sau cum vre\u021bi s-o mai numi\u021bi) de la 23 August 1944, momente \u00een care proprietarii \u0219i propriet\u0103\u021bile s-au schimbat dup\u0103 cum le-a venit mai bine unora sau altora. F\u0103r\u0103 nici o tocmeal\u0103, pentru c\u0103 nici lege nu mai era.
\nConform unei zicale din popor, \u201eUnde-i lege nu-i tocmeal\u0103”! Dar nici acolo unde nu-i lege nu-i tocmeal\u0103. Simplu ca oul lui Columb.
\nA\u0219a au devenit unii proprietari f\u0103r\u0103 voie. C\u0103, dac\u0103 tot erau oamenii statului, nu trebuia s\u0103-i apere averea? Ba da, de orice neavenit, dar nu \u0219i de al\u021bi oameni ai statului ori chiar de ei \u00een\u0219i\u0219i care, nu-i a\u0219a, familie mare remunera\u021bie mic\u0103 dup\u0103 buget etc., etc.
\nNumai c\u0103 adev\u0103rata revela\u021bie a marii \u00eenghesuieli din decembrie 1989 abia acum se produce. \u201eLibertatea aceea c\u00e2ntat\u0103 \u0219i r\u0103sc\u00e2ntat\u0103 atunci pe toate drumurile si va materializa \u00een ace\u0219ti ani, c\u00e2nd statul se va elibera de toate datoriile pe care le avea p\u00e2n\u0103 acum fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beni s\u0103i, \u0219i anume acele fonduri imense de la buget prin care \u201e\u00eentre\u021binea\u201d an de an \u00eentreprinderile de unde cet\u0103\u021benii sa \u00ee\u0219i \u00eencasau lunar salariile.
\nIncon\u0219tien\u021ba celor care g\u00e2ndesc astfel mi se par de-a dreptul colosal\u0103.
\nDeci, aceia\u0219i oameni ai statului, dup\u0103 ce l-a devalizat de at\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea valori, nu \u0219i-au plat impozitele, au \u00eencasat comisioane grase v\u00e2nz\u00e2nd cu toptanul pe nimic \u00eentreprinderi \u00eentregi, construindu-\u0219i apoi vile \u0219i cump\u0103r\u00e2ndu-\u0219i fel de fel de propriet\u0103\u021bi pe unde nici cu g\u00e2ndul nu g\u00e2nde\u0219ti \u0219.a.m.d., aceia\u0219i oameni ai statului, a\u0219adar, vin acum \u0219i \u00eei mai fac \u0219i datori pe cet\u0103\u021beni fa\u021b\u0103 de propriul lor stat, oblig\u00e2ndu-i s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 toate (dar toate!) impozitele pe case, apartamente, ma\u0219ini, terenuri \u0219.c.l., chiar dac\u0103 nu au nici m\u0103car un loc de munc\u0103. Adic\u0103 nici un venit.
\nMesajul noilor ciocoi pare s\u0103 fie de un sadism rar: vre\u021bi s\u0103 ave\u021bi propriul vostru stat? Atunci munci\u021bi ca s\u0103-l \u00eentre\u021bine\u021bi cu c\u00e2t mai mul\u021bi bani. Nu ave\u021bi cu ce-1 \u00eentre\u021bine? Emigra\u021bi unde vede\u021bi cu ochii, cere\u021bi cet\u0103\u021benie pe acolo \u0219i l\u0103sa\u021bi Rom\u00e2nia pe m\u00e2na noastr\u0103 , c\u0103-i g\u0103sim noi un client. M\u00e2nca\u021bi p\u00e2ine prin str\u0103ini, c\u00e2nta\u021bi-le imnul, s\u0103ruta\u021bi-le steagul, face\u021bi-le jur\u0103m\u00e2nt de supunere \u0219i-o s-o duce\u021bi bine, mult mai bine dec\u00e2t la voi acas\u0103….
\nA\u0219a ceva nu ni s-a \u00eent\u00e2mplat nici pe vremea Fanarului!<\/p>\n


\nMIRACOLUL NA\u0218TERII<\/strong><\/p>\n

Mul\u021bi oameni s-au n\u0103scut \u00eenaintea lui Isus. \u0218i mai mul\u021bi s-au n\u0103scut dup\u0103. Genera\u021bie de genera\u021bie, to\u021bi au r\u0103mas vr\u0103ji\u021bi de imaginea Staulului luminat de o unic\u0103 stea miraculoas\u0103, \u00een acea fabuloas\u0103 noapte \u00een care s-a ivit pe lume micul Isus \u0219i care de atunci se repet\u0103 an de an, ca o perpetu\u0103 rena\u0219tere a fiec\u0103ruia dintre noi, cei vii.
\nIsus se na\u0219te \u0219i azi cu fiecare om ce se na\u0219te pe P\u0103m\u00e2nt.
\nC\u0103ci, a\u0219a cum Bunavestirea a r\u0103mas o enigm\u0103, o enigm\u0103 a r\u0103mas \u0219i momentul concep\u021biei oric\u0103rui copil. Cu toate progresele \u0219tiin\u021bei contemporane, iat\u0103 c\u0103, \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 americani au ajuns la o concluzie stupefiant\u0103.
\n\u00cen conformitate cu toate cuno\u0219tin\u021bele admise de \u0219tiin\u021b\u0103, organismul uman percepe tot ce nu face parte integrant\u0103 din el ca pe un corp str\u0103in \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 prin toate mijloacele de care dispune pentru a-l elimina. Acesta este a\u0219a-zisul fenomen de respingere, care apare \u00een cazul transplant\u0103rii oric\u0103rui organ uman \u0219i care este comb\u0103tut prin mijloace medicale specifice p\u00e2n\u0103 ce fenomenul ca atare dispare \u0219i organismul accept\u0103 noul organ transplantat. \u00een mod normal, tot astfel ar trebui s\u0103 reac\u021bioneze \u0219i organismul femeii dup\u0103 apari\u021bia f\u0103tului pe care ar trebui s\u0103-l elimine ca pe un corp str\u0103in. Numai c\u0103, a\u0219a cum au constatat \u0219i oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 aminti\u021bi, la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de via\u021b\u0103 a f\u0103tului, din acel minuscul spa\u021biu \u00een care via\u021ba abia \u00eencepe s\u0103 p\u00e2lp\u00e2ie, pleac\u0103 un semnal bioelectric c\u0103tre creierul viitoarei mame, de unde imediat un alt semnal bioelectric revine la f\u0103t ca un r\u0103spuns de recunoa\u0219tere. Din acel moment f\u0103tul, viitorul copil ce se \u00acva na\u0219te, este recunoscut ca parte integrant\u0103 din organismul mamei \u0219i orice fenomen de respingere este interzis.
\nTulbur\u0103toarea \u00eentrebare pe care \u0219i-au pus-o to\u021bi oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 a fost urm\u0103toarea: cine \u201evorbe\u0219te” c\u0103tre mam\u0103 din acea zon\u0103 care se afl\u0103 \u00een acel moment al vie\u021bii \u00eentr-un stadiu de dezvoltare primitiv?
\nAceasta, consider\u0103 cercet\u0103torii americani, este cea mai mare enigm\u0103 a vie\u021bii. La aceast\u0103 \u00eentrebare nimeni nu va putea da un r\u0103spuns niciodat\u0103. Fiecare mam\u0103 tr\u0103ie\u0219te, a\u0219adar, \u00een ziua de azi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, aceast\u0103 enigm\u0103 ca pe o Bun\u0103vestire. Cei dint\u00e2i ce i s-au \u00eenchinat micului Isus au fost p\u0103storii care-\u0219i p\u0103zeau noaptea turmele \u00een apropierea ieslei unde M\u00e2ntuitorul se n\u0103scuse. \u0218i tot ei au fost primii care au dus Vestea cea mare locuitorilor din cetatea Betleemului.
\nToat\u0103 via\u021ba Sa Isus a tr\u0103it \u00een mijlocul oamenilor simpli. Apostolii lui au fost ni\u0219te pescari, iar femeile ce i-au fost al\u0103turi \u00een timpul R\u0103stignirii erau la fel de simple. Ca \u0219i solda\u021bii romani care abia dup\u0103 Crucificare, c\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul s-a cutremurat sub ei, au \u00een\u021beles ce au f\u0103cut. Ca \u0219i t\u00e2lharii r\u0103stigni\u021bi odat\u0103 cu el. Ca \u0219i mama, tat\u0103l \u0219i rudele-i apropiate. Copilul ce se n\u0103\u0219tea \u00een acea noapte de vis la Betleem avea s\u0103 fie p\u00e2n\u0103 la moarte \u00eenainte de toate M\u00e2ntuitorul celor s\u0103rmani.
\nAst\u0103zi, c\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba modern\u0103 prive\u0219te cre\u0219tinismul ca pe o \u201evechitur\u0103”, c\u00e2nd fel de fel de pezevenghi duc oamenii de nas cu tot felul de idei perverse, s\u0103 ne amintim c\u0103 nu libertatea exterioar\u0103, care pentru unii merge p\u00e2n\u0103 la libertinaj, ci libertatea interioar\u0103 este cea care \u00eennobileaz\u0103 via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi.
\nCump\u0103tarea, simplitatea, credin\u021ba, bucuria de a tr\u0103i \u00een modestie, puritatea sufleteasc\u0103 \u0219i iubirea semenilor sunt cele ce se cer propov\u0103duite \u00een ziua na\u0219terii micului Isus.
\nC\u0103ci, a\u0219a cum spunea un mare exeget al vie\u021bii sale, Giovanni Papini, \u201eLumea, ast\u0103zi, umbl\u0103 dup\u0103 Pace mai mult dec\u00e2t dup\u0103 Libertate: nu e pace ne\u00eendoielnic\u0103 dec\u00e2t sub jugul lui Cristos\u201d.<\/p>\n


\nSINGUR\u0102TATEA LUI NAPOLEON<\/strong><\/p>\n

Pe c\u00e2t de simplu pare totul la prima vedere, pe at\u00e2t de complicat se dovede\u0219te, \u00eens\u0103, impactul cu Trecutul c\u00e2nd invoc\u0103m marile umbre ale istoriei, mai ales \u00een vremuri at\u00e2t de tulburi ca cele pe care le tr\u0103im.
\nCea mai mare pedeaps\u0103 pentru un om care de\u021bine puterea este singur\u0103tatea \u00een care este obligat s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 via\u021ba. Acea singur\u0103tate care \u00eel izoleaz\u0103 de mul\u021bimea semenilor s\u0103i \u0219i pe care ajunge s\u0103-i invidieze pentru via\u021ba lor simpl\u0103, lipsit\u0103 de rigorile, uneori inumane, ale Istoriei. Aceea\u0219i singur\u0103tate, \u00eens\u0103, pe de alt\u0103 parte, de la \u00een\u0103l\u021bimea postamentului Puterii \u00eei permite celui \u00een cauz\u0103 s\u0103 mediteze asupra destinului uman, ca \u0219i c\u00e2nd ar privi deta\u0219at un mu\u0219uroi de furnici pe care-1 poate desfiin\u021ba, dac\u0103 vrea, cu o singur\u0103 ap\u0103sare de picior.
\nCu siguran\u021b\u0103, o asemenea chinuitoare singur\u0103tate trebuie s\u0103-l fi determinat \u0219i pe Napoleon s\u0103 spun\u0103; \u201eTrebuie s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 \u0219tii s\u0103 mori”. E o \u00eentrebare dintr-un virtual monolog interior? E un adev\u0103r imuabil sau o banal\u0103 concluzie a unui om care a avut tot ce \u0219i-a dorit? Ori poate c\u0103 reprezint\u0103 toate acestea la un loc?! Orice ar fi, acest dicton e o m\u0103rturie vie, o dovad\u0103 incontestabil\u0103 a faptului c\u0103 cel c\u0103ruia-i apar\u021bine, de\u0219i reprezenta prin el \u00eensu\u0219i ideea de Putere, nu \u00eencetase s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, totu\u0219i, OM.
\nAcesta, cred, ar trebui s\u0103 fie principiul unic dup\u0103 care ar fi necesar s\u0103 se conduc\u0103 \u0219i oricare om politic din zilele noastre.
\nPentru c\u0103 a\u0219a-zisa noastr\u0103 democra\u021bie implic\u0103 prea multe vorbe, prea multe gesturi studiate la oglind\u0103, prea mult lustru, prea mult\u0103 elegan\u021b\u0103 \u0219i prea mult lux, prea multe z\u00e2mbete gra\u021bioase pe care, \u00een fond, orice sec\u0103tur\u0103 le poate mima, ca s\u0103 mai fie \u0219i adev\u0103rat\u0103, adic\u0103 o veritabila democra\u021bie.
\n\u00cen realitate, toate declara\u021biile bombastice \u0219i gesturile de salon, toat\u0103 pre\u021biozitatea de prost-gust cu care puternicii zilei \u00ee\u0219i transmit unii altora prerogativele puterii, se pot \u00eenlocui cu un simplu, dar fundamental jur\u0103m\u00e2nt; \u201eC\u00e2t\u0103 vreme voi de\u021bine puterea, jur s\u0103 r\u0103m\u00e2n om!” Acesta este tot pariul cu istoria, cu aleg\u0103torii, cu morala, cu tine \u00eensu\u021bi: prin toate hot\u0103r\u00e2rile pe care le vei lua, prin tot ce vei face sau vei spune, s\u0103 nu ui\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2i om!
\nAsemenea g\u00e2nduri trebuie s\u0103-l fi cople\u0219it \u0219i pe Napoleon \u00een imperiala sa singur\u0103tate atunci c\u00e2nd, despuiat de toate onorurile \u0219i fireturile de aur pe insula Sf. Elena, a exclamat: \u201eUn om \u00eentr-adev\u0103r mare se va situa \u00eentotdeauna mai presus de evenimentele pe care le-a determinat\u201d.
\nC\u00e2t\u0103 profunzime tardiv\u0103 \u00een g\u00e2ndirea celui care, \u00eenainte de a ajunge \u00een disperarea \u0219i mizeria exilului, de la \u00een\u0103l\u021bimea tronului \u00ee\u0219i distra supu\u0219ii cu astfel de vorbe de duh: \u201eUn m\u00e2rlan viu pre\u021buie\u0219te mai mult dec\u00e2t un \u00eemp\u0103rat mort\u201d.
\nOri, poate, tocmai asta vor s\u0103 ne dovedeasc\u0103 \u0219i oamenii no\u0219tri politici de azi, mai \u0219tii? De\u0219i, ca s\u0103 \u00een\u021belegem bine ceea ce este mai mult dec\u00e2t evident, nu e nevoie s\u0103 cear\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceea ce sunt pe via\u021b\u0103. O \u0219tim, oricum, demult.<\/p>\n


\nARMA FOAMEI<\/strong><\/p>\n

Cel mai grav lucru care ni s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ace\u0219ti ultimi ani ai mileniului II este faptul c\u0103, se pare, pentru majoritatea dintre noi a disp\u0103rut pur \u0219i simplu limita dintre credibil \u0219i incredibil. St\u0103 scris chiar \u0219i \u00een Biblie c\u0103 atunci c\u00e2nd Dumnezeu vrea s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de Om, \u00eenainte de toate \u00eei ia min\u021bile. Ori, a fi om \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd a crede \u00een ceva sau \u00een cineva: \u00een tine \u00eensu\u021bi, \u00een for\u021ba ideilor de bine sau adev\u0103r, \u00een frumuse\u021be, \u00een semenii t\u0103i, \u00een steagul \u021b\u0103rii tale ori \u00een ideea de via\u021b\u0103, \u00een Dumnezeu sau pur \u0219i simplu \u00een realitatea pe care o tr\u0103ie\u0219ti zi de zi, singur sau \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi cei ce-\u021bi sunt apropia\u021bi. Este limpede ca lumina zilei c\u0103, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een toate min\u021bile, \u00een primul r\u00e2nd trebuie sa nu-ncerci s\u0103 te sustragi propriei tale condi\u021bii umane.
\nOricine a \u00eencercat vreodat\u0103 s\u0103 se fac\u0103 propriul s\u0103u Dumnezeu, consider\u00e2ndu-se mai presus de sine \u00eensu\u0219i, mai presus de via\u021b\u0103, mai presus de umilul univers \u00een care ne \u00eenv\u00e2rtim \u00een cerc de la o zi la alta \u00eempopo\u021bon\u00e2ndu-ne cu uniforme, titluri onorifice, medalii, b\u0103rbi \u0219i tot felul de zorzoane, a avut parte \u00een final de aceea\u0219i penibil\u0103 ultim\u0103 expira\u021bie care l-a readus mintena\u0219 \u00eenapoi la momentul zero, valabil mai cur\u00e2nd sau mai t\u00e2rziu pentru noi to\u021bi.
\nTot ceea ce scriu aici ar p\u0103rea unora doar o simpl\u0103 filosofie ieftin\u0103 dac\u0103 RADIO SUISSE INTERNATIONALE n-ar fi pus \u00een und\u0103 zilele trecute un raport care a stupefiat o lume \u00eentreag\u0103, un raport exploziv prin \u00eensu\u0219i con\u021binutul s\u0103u lapidar, pecetluit scurt sub titlul incredibil \u201eGeopolitica foamei\u201d. Raportul apar\u021bine unei asocia\u021bii anonime ca at\u00e2tea altele , \u201eAsocia\u021bia contra foamei\u201d, care, \u00eens\u0103, cu siguran\u021b\u0103 reune\u0219te tocmai pe acei reprezentan\u021bi ai umanit\u0103\u021bii care nu se las\u0103 \u201efura\u021bi” de complexul grandomaniei, \u00een care se b\u0103l\u0103cesc at\u00e2\u021bia \u0219i-at\u00e2\u021bia dintre politicienii lumii de azi.
\nRaportul amintit constat\u0103, evident, c\u0103 \u00een a\u0219a-zisa lume modern\u0103, cu ale c\u0103rei realiz\u0103ri epocale ne place s\u0103 ne m\u00e2ndrim, exist\u0103 \u00eenc\u0103 popoare \u00eentregi care tr\u0103iesc zilnic sub spectrul foamei. Veridicitatea grilei de analiz\u0103 \u0219i a informa\u021biilor pe baza c\u0103rora a fost redactat acest raport nu poate fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103: ele au fost furnizate direct de la fa\u021ba locului de zecile de mii de activi\u0219ti anonimi implica\u021bi \u00een ac\u021biunile umanitare de mare amploare, prin care se \u00eencearc\u0103 cu ultimele for\u021be s\u0103 se mai salveze ceva din ce se mai poate salva.
\nConcluzia acestui raport \u201esare”, \u00eens\u0103, pur \u0219i simplu peste grani\u021bele incredibilului: el descrie c\u00e2t se poate de clar \u0219i de precis cum popoare \u00eentregi sunt \u00eenfometate \u00een mod deliberat chiar de conduc\u0103torii \u021b\u0103rilor lor, pentru ca, pe aceast\u0103 cale , ace\u0219tia din urm\u0103, asemenea celor mai odio\u0219i criminali din toate timpurile, s\u0103 se \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 sau s\u0103-\u0219i procure arme dintre cele mai sofisticate pe seama fondurilor interna\u021bionale repartizate pentru hrana propriilor cet\u0103\u021beni l\u0103sa\u021bi, astfel, s\u0103 moar\u0103 de foame.
\nExemple? Sierra Leone, unde cel care controleaz\u0103 distribuirea orezului de\u021bine puterea; Afganistan, unde politica segrega\u021bionist\u0103 impus\u0103 femeilor are consecin\u021be catastrofale asupra situa\u021biei alimentare; Sudanul, unde conduc\u0103torii \u00eenfometeaz\u0103 popula\u021bia pentru a beneficia de mijloace logistice cu care s\u0103 continue r\u0103zboiul din \u021bar\u0103; Irakul, unde embargoul care \u00eenfometeaz\u0103 popula\u021bia civil\u0103, pe care unii pretind c\u0103, astfel, o protejeaz\u0103 , \u00eei \u00eembog\u0103\u021be\u0219te tocmai pe agresorii care, cic\u0103 , sunt pe aceast\u0103 cale pedepsi\u021bi.
\nPe bun\u0103 dreptate, dup\u0103 lectura acestui inimaginabil raport mintea oric\u0103rui om normal este cople\u0219it\u0103 de o sumedenie de \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spunsuri: ce sens mai au ac\u021biunile umanitare \u00een aceste condi\u021bii, c\u00e2nd, practic, prin intermediul lor se alimenteaz\u0103 r\u0103zboaie sau se \u00eembog\u0103\u021besc peste noapte ni\u0219te nemernici lipsi\u021bi de cele mai elementare norme morale? Iar cei angaja\u021bi \u00een ac\u021biuni umanitare nu devin, oare, chiar ei cei dint\u00e2i complici ai celor ce-\u0219i \u00eenfometeaz\u0103 cu s\u00e2nge rece propriile popoare \u00een propriul folos?
\n\u0218i dac\u0103 ar fi numai at\u00e2t \u0219i \u00eenc\u0103 ar fi bine! Pentru noi, cel pu\u021bin! Dar c\u00e2nd prive\u0219ti lumea r\u0103s\u0103rit\u0103 peste noapte a miliardarilor din fostele \u021b\u0103ri comuniste, c\u00e2nd te love\u0219ti la fiecare col\u021b de strad\u0103 de privirile disperate ale celor \u00eengrozi\u021bi de iarna care bate la u\u0219\u0103 , c\u00e2nd chiar acum proprii guvernan\u021bi te anun\u021b\u0103 cu z\u00e2mbete z\u0103lude c\u0103 iar vor cre\u0219te pre\u021burile, te bate a\u0219a un g\u00e2nd. \u0218i-o b\u0103nuial\u0103…<\/p>\n


\nALA, BALA, IMPERIALA!<\/strong><\/p>\n

Pentru oricine este dispus \u0219i are lecturile necesare ca s\u0103 contemple o clip\u0103 panorama istoriei planetei P\u0103m\u00e2nt, o realitate \u00een acela\u0219i timp oribil\u0103 \u0219i catastrofal\u0103 i se va impune de la sine: m\u0103rimea \u0219i dec\u0103derea a ceea ce ne-am obi\u0219nuit s\u0103 numim cu un singur \u0219i terifiant cuv\u00e2nt IMPERIILE. De la Paradisul lui Adam \u0219i al Evei \u0219i p\u00e2n\u0103 la aceste conglomerate purt\u00e2nd la vedere sigla Infernului, drumul omenirii de-a lungul istoriei a devenit pas cu pas o lung\u0103 \u0219i nesf\u00e2r\u0219it\u0103 Via Dolorosa pres\u0103rat\u0103 cu mun\u021bi de hecatombe – sacrificii pe c\u00e2t de monstruoase , pe at\u00e2t de inutile , necesare, vezi Doamne, atingerii unor a\u0219a-zise idealuri majore pentru progresul omenirii. Pe r\u00e2nd, ca s\u0103 ne referim numai la ultimele dou\u0103 milenii, Roma, Spania, Anglia, Fran\u021ba, Suedia, Rusia, Germania, Austria, Ungaria, Turcia, Japonia \u0219i multe alte neamuri din Africa, America Central\u0103 \u0219i de Sud au \u00eencercat s\u0103 calce-n propriile picioare, sub picioarele cailor sau sub \u0219enilele tancurilor ori, mai nou, sub covoarele de foc ale bombelor voin\u021ba altor semeni ai lor, invoc\u00e2nd de fiecare dat\u0103 adev\u0103ruri care s-au dovedit ulterior a fi doar simple emana\u021bii otr\u0103vite ale unor creiere bolnave de putere.
\nTimpul a trecut. Din s\u00e2ngele sutelor ori, poate, chiar miilor de milioane de nevinova\u021bi strivi\u021bi de aceste ma\u0219ini infernale n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t amintirea. Dar min\u021bi otr\u0103vite \u00eenc\u0103 se mai nasc \u0219i ast\u0103zi. Singura deosebire dintre creierele bolnave de ieri \u0219i cele de azi este doar aceea c\u0103 cele ce ne sunt contemporane \u201eg\u00e2ndesc\u201d la nivel planetar. \u0218i e normal s\u0103 fie a\u0219a dup\u0103 dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u0219i dup\u0103 descoperirea unor arme cu care lumea \u00eentreag\u0103 poate fi pulverizat\u0103 \u00eentr-o clip\u0103. De\u0219i Hegel spunea c\u0103 oamenii nu \u00eenva\u021b\u0103 nimic din istorie, iat\u0103 c\u0103 unii au \u00eenv\u0103\u021bat, totu\u0219i, cum se poate face dintr-un lucru r\u0103u un r\u0103u \u0219i mai mare. S\u0103 ne g\u00e2ndim un moment doar la gestul Papei Ioan Paul II care, aflat \u00een Croa\u021bia , la Split, \u00een aceast\u0103 toamn\u0103 , le-a dat binecuv\u00e2ntarea sa avioanelor NATO, \u00eendemn\u00e2ndu-le s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 s\u0103 atace Iugoslavia. Nu-mi amintesc ca \u00een acest secol o alt\u0103 fa\u021b\u0103 bisericeasc\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut a\u0219a ceva. Noroc c\u0103 ace\u0219ti catolici de ia comanda NATO nu l-au luat \u00een serios . Cel pu\u021bin deocamdat\u0103.
\nDup\u0103 ce s-a dovedit cu prisosin\u021b\u0103 c\u0103 ideea de imperiu nu este viabil\u0103 dec\u00e2t doar \u00een ce prive\u0219te cre\u0219terea mortalit\u0103\u021bii \u00een r\u00e2ndul celor s\u0103raci care, \u00een lipsa altor arme, nu-\u0219i pot permite luxul de a se ap\u0103ra dec\u00e2t cu str\u0103mo\u0219escul par, iat\u0103 c\u0103 \u0219i ast\u0103zi se mai concep \u00eenc\u0103 \u201edirective\u201d de genul celor din vechime. Astfel, pentru \u201edezvoltarea\u201d omenirii \u00een ultimii 50 de ani s-au conceput trei scenarii: FROG (\u021b\u0103rile dezvoltate le ajut\u0103 pe cele r\u0103mase \u00een urm\u0103 s\u0103-\u0219i dezvolte economia pentru a-\u0219i rezolva apoi singure problemele ecologice), GEOPOLITY (organizarea global\u0103 a ecosistemului) \u0219i JAZZ (organizarea lumii pe baza colabor\u0103rii \u00eentre ONG-uri, guverne, consumatori \u0219i \u00eentreprinderi). \u00een toate cele trei scenarii se are \u00een vedere ca guvernele na\u021bionale s\u0103 se ocupe \u00een principal de problemele ivite la nivel local \u0219i regional. La nivel global se vrea, \u00eens\u0103, ca problemele ce vor ap\u0103rea s\u0103 se rezolve prin colaborare \u0219i mediere, nu prin confruntare.
\nC\u00e2nd cite\u0219ti asemenea texte ori \u00ee\u021bi vin \u00een minte sarcinile de partid de odinioar\u0103 \u0219i te cutremuri, ori, \u00een cel mai bun caz, \u00ee\u021bi aminte\u0219ti de domnii de la Clubul de la Roma care \u00een 1972 anun\u021bau plini de ei c\u0103 rezervele mondiale de petrol sunt de 550 de miliarde de barili, pentru ca apoi s\u0103 se constate c\u0103 numai \u00eentre anii 1970- 1990 se consumaser\u0103 deja 600 de miliarde de barili, f\u0103r\u0103 a se mai lua \u00een calcul existen\u021ba a \u00eenc\u0103 unei rezerve de 900 de miliarde de barili, despre care domnii de la Roma habar n-aveau \u00een 1972.
\nDincolo de cele amintite mai sus, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 d\u0103m r\u0103spunsuri plauzibile la cel pu\u021bin c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri esen\u021biale. Ce fel de colaborare va fi aceea dintre boga\u021bi \u0219i s\u0103raci? (Parc\u0103-i v\u0103d pe lupi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-se dr\u0103g\u0103stos cu oile!) Dac\u0103 toate aceste scenarii sunt at\u00e2t de \u201esublime” , vorba lui nenea Iancu, pentru ce toate statele lumii se mai \u00eenarmeaz\u0103 cu at\u00e2ta grab\u0103? \u0218i, mai ales, cum r\u0103m\u00e2ne cu faptul c\u0103 20 % din popula\u021bia planetei st\u0103p\u00e2ne\u0219te \u00een prezent 80 % din bog\u0103\u021biile lumii? Ori, poate, le-o fi dat prin minte bog\u0103ta\u0219ilor vreun g\u00e2nd bun, mai \u0219tii? S\u0103raci din toate \u021b\u0103rile, preg\u0103ti\u021bi-v\u0103 s\u0103 primi\u021bi drept cadou de Cr\u0103ciun toate averile lumii! Pe bune.
\nVIA\u021aA DE MAHALA
\nCondi\u021bia uman\u0103 este imprevizibil\u0103 chiar \u0219i la cele mai \u00eenalte niveluri. Dovada : atacul SUA contra Sudanului \u0219i Afganistanului sau demiterea \u00een bloc a guvernului Rusiei de c\u0103tre \u021barul Boris. Nici Clinton, nici El\u021b\u00een n-au dat \u0219i nu vor da socoteal\u0103 nim\u0103nui pentru gesturile lor cel pu\u021bin deplasate \u00eentr-o lume \u00een care se tot invoc\u0103 puterea legii \u0219i a democra\u021biei. \u00een urm\u0103 cu exact 30 de ani, Brejnev \u0219i ai lui ciraci m\u0103car nu ne mai prosteau cu vorbe mari \u0219i r\u0103stigneau libertatea \u00een cuie f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i mai dea at\u00e2tea aere democratice.
\nTratatele interna\u021bionale \u0219i principiile nobile ce stau la baza lor au fost aruncate scurt la lada de gunoi a istoriei. De azi \u00eenainte oricine va fi numai b\u0103nuit c\u0103 a primit \u0219i omenit \u00een casa lui vreun turban terorist va fi ras de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului de o rachet\u0103 de croazier\u0103 care, din nefericire, nu \u0219tie s\u0103 fac\u0103 deosebirea \u00eentre un copil nevinovat \u0219i un adept fanatic al lui Ossama ben Laden.
\n\u0218i, vorba lui Mark Twain, nici noi, rom\u00e2nii, nu ne sim\u021bim prea bine…
\nAvem un guvern care cu m\u00e2na dreapt\u0103 semneaz\u0103 un protocol cu sindicatele, iar cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 un comunicat care reduce la zero promisiunile f\u0103cute sindicatelor cu doar 24 de ore \u00een urm\u0103.
\nAcum nou\u0103 ani r\u0103stigneam de Cr\u0103ciun un… eseu acuz\u00e2ndu-l c\u0103-\u0219i f\u0103cuse din propria \u021bar\u0103 propria-i mo\u0219ie, iar acum afl\u0103m c\u0103 un alt… eseu a transformat un jude\u021b \u00eentreg \u00een mo\u0219ia lui \u0219i a nepo\u021bilor lui. Un \u00eenceput \u201epromi\u021b\u0103tor” pentru care vinova\u021bi au fost g\u0103si\u021bi ni\u0219te p\u00e2rli\u021bi de ziari\u0219ti care, cic\u0103, ar reprezenta opinia public\u0103. Iluzii de R. Vent care \u201ecombate ad\u00e2nc\u201d \u00een timp ce acas\u0103 \u00eel a\u0219teapt\u0103 nevasta cu burta la gur\u0103 \u0219i cu \u00eenc\u0103 un copil \u00een bra\u021be. Ce trist a devenit Caragiale \u00een zilele noastre!
\nDup\u0103 ce s-a angajat s\u0103 alimenteze bugetul cu sume astronomice provenite din v\u00e2nzarea marilor \u00eentreprinderi, ministrul privatiz\u0103rii \u00ee\u0219i mu\u0219c\u0103 limba \u0219i ne anun\u021b\u0103 c\u0103 ar fi mai bine dac\u0103 am vinde \u00eentreprinderile respective pe un dolar, ca s\u0103 ne m\u00e2ndrim \u0219i noi c\u00e2t de c\u00e2t c\u0103 le-am dat pe valut\u0103 forte, c\u0103 doar nu era s\u0103 fim chiar a\u0219a de pro\u0219ti s\u0103 le vindem pe un leu! \u0218i cu bugetul cum r\u0103m\u00e2ne? P\u0103i, r\u0103m\u00e2ne ca-n tren…
\nUn \u00eentreg circ al tranzi\u021biei defileaz\u0103 zilnic prin fa\u021ba ochilor no\u0219tri , cu buzatele c\u0103mile coco\u0219ate sub povara comisioanelor grase, ur\u0219ii prin\u0219i de nas cu lan\u021bul de aur al corup\u021biei, maimu\u021boi care de care mai fotogenici, str\u00e2mb\u00e2ndu-se \u00een fel \u0219i chip la bie\u021bii aleg\u0103tori de pe margini, \u0219erpi cu clopo\u021bei, cu ochelari, cu capete de aram\u0103, anaconda \u0219i boa constrictori, clovni \u0219i zbur\u0103tori la trapez (cu sau f\u0103r\u0103 plas\u0103 de siguran\u021b\u0103), trupe faimoase de saltimbanci care se str\u0103duiesc s\u0103 \u021bin\u0103 un echilibru precar o \u021bar\u0103 pr\u0103bu\u0219it\u0103 \u00een genunchi, pitici, \u00eenghi\u021bitori de s\u0103bii \u0219i indivizi ce scot fl\u0103c\u0103ri pe gur\u0103 precum balaurii din pove\u0219ti. \u0218i, mai ales, iluzioni\u0219ti. Iluzioni\u0219ti de toate felurile \u0219i culorile, veni\u021bi cu mic , cu mare s\u0103 ne turmenteze de tot, ca s\u0103 nu b\u0103g\u0103m de seam\u0103 c\u00e2nd ne \u0219terpelesc portofelele , ceasurile de la m\u00e2n\u0103 \u0219i curelele br\u0103cinarilor, l\u0103s\u00e2ndu-ne cu degetu-n gur\u0103 \u0219i pantalonii \u00een vine.
\nP\u0103zi\u021bi cu str\u0103\u0219nicie \u00een complicate seifuri, lipsesc doar leii. \u0218i toat\u0103 lumea vorbe\u0219te numai despre asta: nu-s lei!
\n\u00cen rest, via\u021b\u0103 de mahala. Chiar a\u0219a, ce-o mai fi f\u0103c\u00e2nd Monika? Cum, care Monika?<\/p>\n


\nCLIPA CARE R\u0102M\u00c2NE<\/strong><\/p>\n

Anul acesta se \u00eemplinesc 20 de ani de c\u00e2nd marele artist grec M1KIS THEODORAKIS a sus\u021binut la Bucure\u0219ti cel mai grandios spectacol de muzic\u0103 revolu\u021bionar\u0103 din c\u00e2te prezentase p\u00e2n\u0103 atunci \u00een capitalele Europei . Deputatul comunist din Parlamentul Greciei de atunci o f\u0103cea pentru victimele cutremurului din 4 martie 1977. Uria\u0219ul (la propriu \u0219i la figurat) Mikis a urcat pe scen\u0103 pentru a-i \u00eencuraja pe rom\u00e2ni dup\u0103 un cataclism cum pu\u021bini dintre ei cunoscuser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acea fatidic\u0103 zi.
\nLa intrarea \u00een sal\u0103 to\u021bi spectatorii trebuiau s\u0103 prezinte biletele de intrare \u0219i buletinele de identitate. C\u00e2ini lupi \u00eenso\u021beau organele de ordine: cu pu\u021bin timp \u00eenainte \u00een Cipru fuseser\u0103 masacra\u021bi mii de copii, femei \u0219i b\u0103tr\u00e2ni greci pentru simplul motiv c\u0103 aveau sufletul lui Mikis. Toat\u0103 lumea se a\u0219tepta ia un eveniment nedorit de nimeni – un atentat terorist. Pentru c\u0103 \u00een acea sear\u0103 marele Mikis avea s\u0103 arunce \u00een aer toate prejudec\u0103\u021bile unei lumi p\u0103c\u0103toase cu acele versuri ce vor r\u0103m\u00e2ne \u00een veci \u0219i pe care \u00een Grecia le cuno\u0219teau p\u00e2n\u0103 \u0219i copiii de gr\u0103dini\u021b\u0103.
\n\u00cen tinere\u021be, internat \u00eentr-un lag\u0103r de concentrare pe una din nenum\u0103ratele insule grece\u0219ti din Marea Egee din cauza convingerilor sale de st\u00e2nga, \u00een fiecare noapte Mikis era trezit din somn \u0219i, sub lovituri de b\u00e2t\u0103 , \u00eempins \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi interna\u021bi \u00een valurile m\u0103rii. Cei care rezistau p\u00e2n\u0103 la r\u0103s\u0103ritul soarelui erau cru\u021ba\u021bi de lovituri \u0219i r\u0103m\u00e2neau cu \u0219ansa de a mai tr\u0103i \u00eenc\u0103 o zi. Cei care nu, nu!
\nEra vremea c\u00e2nd, sub bl\u00e2nda \u201eobl\u0103duire\u201d a Occidentului, Grecia se afla sub dictatura militar\u0103.
\n\u00een acea sear\u0103, ia Bucure\u0219ti, \u00eentr-un moment irepetabil, sufletul lui Mikis Theodorakis a protestat \u00eempotriva tuturor b\u00e2telor \u0219i gloan\u021belor din lume. Mesajul iui unic prefigura un viitor pe care-l tr\u0103im cu to\u021bii ast\u0103zi: nu conteaz\u0103 dac\u0103 e\u0219ti comunist sau anticomunist, n-are importan\u021b\u0103 ce ideologie \u00ee\u021bi alegi. Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd te prezin\u021bi \u00een fa\u021ba poporului t\u0103u nu conteaz\u0103 ce \u0219tii, nu conteaz\u0103 ce po\u021bi, CONTEAZ\u0102 CE E\u0218TI! F\u0103r\u0103 s\u0103 te ascunzi, pervers , \u00een spatele unor liste de partid negociate la col\u021b de strad\u0103 sau asistate din umbr\u0103 de cei ce vor s\u0103 dicteze \u00eentr-o \u021bar\u0103 pe care nu-s \u00een stare nici m\u0103car s-o localizeze pe hart\u0103.
\nF\u0103r\u0103 voia sa, adres\u00e2ndu-se rom\u00e2nilor \u00een acea sear\u0103 de toamn\u0103 t\u00e2rzie \u00een magnificul s\u0103u spectacol , Mikis Theodorakis prefigura prin el \u00eensu\u0219i tragedia unui alt popor ortodox, ca \u0219i al s\u0103u, care nu-\u0219i merit\u0103 soarta vitreg\u0103 pe care o tr\u0103ie\u0219te ast\u0103zi.
\nS\u0103 sper\u0103m c\u0103 m\u0103car versul ultimului s\u0103u c\u00e2ntec din acel spectacol de neuitat, nu se va \u00eemplini niciodat\u0103 pentru noi, rom\u00e2nii : KE PIA DE TACHI MINI TIPOTA APO MENA (Din mine nu va mai r\u0103m\u00e2ne nimic).<\/p>\n


\nUMBRA LUI HITLER (I)<\/strong><\/p>\n

Din orice unghi ai privi din Cosmos planeta P\u0103m\u00e2nt, centrul ei r\u0103m\u00e2ne Europa, continentul unde de-a lungul istoriei infernul \u0219i paradisul, agonia \u0219i extazul, nimicnicia \u0219i m\u0103re\u021bia au fost \u00eentotdeauna la ele acas\u0103. Aici s-au n\u0103scut mari idei, mari oameni, mari simboluri, mari imperii, mari r\u0103zboaie, mari cataclisme – un amestec ciudat \u0219i ame\u021bitor, care a cuprins cu o n\u0103ucitoare energie toate celelalte continente ale lumii, cov\u00e2r\u0219indu-le irevocabil cu geniul s\u0103u suprem, fie el bun sau r\u0103u. Iat\u0103 de ce orice medita\u021bie asupra acestui spa\u021biu, \u00een acela\u0219i timp miraculos \u0219i infernal, trebuie s\u0103 \u00eensemne \u0219i monitorizarea lui cu maxim\u0103 aten\u021bie, pentru c\u0103 tot ce s-a n\u0103scut aici a invadat \u00eentreaga lume, fericind-o ori nimicind-o cu o for\u021b\u0103 \u0219i o repeziciune nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 nic\u0103ieri \u00een istorie.
\nCa at\u00e2tea altele, eugenismul este un curent de idei n\u0103scut \u00een Europa la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX. El impunea pe atunci ideile privind purificarea rasei umane, neadmi\u021b\u00e2nd nici un fel de diformit\u0103\u021bi sau arierate genetice, idealul s\u0103u suprem fiind omul perfect. Poate p\u0103rea ciudat, dar la \u00eenceput eugenismul era sus\u021binut de toate partidele politice ale vremii: \u0219i de cele de dreapta, \u0219i de cele de st\u00e2nga. Ulterior, eugenismul a devenit principalul izvor de idei pentru rasismul modern \u0219i pentru \u201esolu\u021bia final\u0103” preconizat\u0103 de Hitler \u00een vederea purific\u0103rii etnice a omenirii, ceea ce a generat catacombele din lag\u0103rele naziste.
\nSincer s\u0103 fiu, ca oricare dintre colegii mei de genera\u021bie, credeam c\u0103 tot acest ghem diform de crime \u0219i erori fatale ale istoriei a fost demult aruncat la groapa de gunoi. \u00eentr-o noapte de nesomn, \u00eens\u0103, pe la ora 1, o mas\u0103 rotund\u0103 organizat\u0103 \u0219i difuzat\u0103 \u00een direct de TV 5 m-a adus cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt.
\nEmisiunea respectiv\u0103 a pus \u00een discu\u021bie ideea don\u0103rii. Trei b\u0103rba\u021bi \u0219i o femeie, pre\u0219edinta unei comisii etnice la Uniunea European\u0103, au analizat aplica\u021biile ingineriei genetice \u00een lumea de azi.
\nCercet\u0103rile genetice s-au intensificat dup\u0103 lansarea primei bombe atomice asupra Hiro\u0219imei , urm\u0103rind \u00een principal modul \u00een care explozia atomic\u0103 a provocat muta\u021bii genetice \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei japoneze din zon\u0103. A\u0219a s-a ajuns din aproape \u00een aproape la realizarea tehnicilor de donare moderne. Ideea nu e nou\u0103. Ea exista \u00eenc\u0103 de pe timpul lui Hitler, Un film realizat de propaganda german\u0103 \u00een 1931 \u0219i difuzat de TV 5 prezint\u0103 ideea don\u0103rii \u00een termeni stupefia\u021bi. Va veni o zi , spunea comentatorul german , c\u00e2nd chiar cuvintele \u201emam\u0103\u201d \u0219i \u201etat\u0103\u201d vor fi considerate obscene, cre\u0219terea popula\u021biei realiz\u00e2ndu-se numai prin \u00eenmul\u021birea artificial\u0103 a celor mai reprezentativi indivizi, evit\u00e2ndu-se transmiterea de la p\u0103rin\u021bi la copii a oric\u0103ror erori genetice.
\n\u0218i pentru ca s\u0103 ne fie \u0219i mai clar \u00een ce direc\u021bie se \u00eendreapt\u0103 Europa de azi, unul dintre speciali\u0219tii prezen\u021bi la aceast\u0103 mas\u0103 rotund\u0103, de origine german\u0103, a explicat c\u0103 \u00een prezent o clon\u0103 cost\u0103 numai 100 $. Bine, a replicat cel\u0103lalt specialist german prezent \u00een emisiune, dar nu pute\u021bi introduce asemenea ra\u021biuni economice c\u00e2nd e vorba de om. De ce nu, a r\u0103spuns primul. Omul e un simplu obiect. Cum un obiect, a r\u0103spuns cel\u0103lalt, dumneata nu ai so\u021bie, un copil pe care-i iube\u0219ti? Obiectele nu au sentimente. Nu, a continuat primul, omul este pur \u0219i simplu un obiect \u0219i, pentru c\u0103 tot a\u021bi pus problema aici pe cine ar trebui s\u0103 don\u0103m \u0219i pe cine nu, eu propun s\u0103 \u00eencepem donarea uman\u0103 cu Bill Clinton. Emisiunea s-a \u00eencheiat cu o b\u00e2lb\u00e2ial\u0103 general\u0103, doamna cu func\u021bie la UE propun\u00e2nd \u00een final realizarea de teste genetice pentru perechile viitorului, \u00een vederea evit\u0103rii oric\u0103ror erori, na\u0219terii unor copii handicapa\u021bi etc. etc.
\nUndeva, \u00een conul de umbr\u0103 din spatele moderatorului, mi s-a p\u0103rut o clip\u0103 c\u0103 am z\u0103rit z\u00e2mbetul sinistru , plin de satisfac\u021bie , al lui Hitler.<\/p>\n


\nUMBRA LUI HITLER (II)<\/strong><\/p>\n

Despre donare, mai ales \u00een ultima vreme , s-au spus multe \u0219i m\u0103runte. Ca de obicei, \u00eens\u0103, nu s-a spus esen\u021bialul.
\nS\u0103 presupunem c\u0103 ideea don\u0103rii s-ar pune \u00een practic\u0103, interzic\u00e2ndu-se \u00een acela\u0219i timp na\u0219terea altor copii dec\u00e2t cei dona\u021bi. Cum ar fi ale\u0219i indivizii care ar urma s\u0103 fie dona\u021bi? Cine i-ar alege \u0219i pe ce criterii? S-ar dona indivizi reprezentativi apar\u021bin\u00e2nd tuturor na\u021biunilor de pe P\u0103m\u00e2nt sau numai din r\u00e2ndul anumitor na\u021biuni? Indivizii care apar\u021bin unor popula\u021bii care nu au un stat propriu , cum sunt kurzii sau \u021biganii, ar putea fi ale\u0219i pentru a fi dona\u021bi sau nu? Cine ar avea curajul s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilitatea pentru dispari\u021bia definitiv\u0103 a unor popoare \u00eentregi de pe fa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului? Ce urm\u0103ri ar avea acest fapt pentru omenire? Cine poate garanta c\u0103 ulterior dezvoltarea omenirii nu ar fi grav marcat\u0103 de absen\u021ba actualei diversit\u0103\u021bi umane existente \u00een lume?
\n\u0218i \u00eenc\u0103 multe, foarte multe \u00eentreb\u0103ri. Toate ca cele de mai sus, adic\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns!
\nCum, \u00eens\u0103, noi, rom\u00e2nii, suntem un popor vesel \u0219i nu ne speriem cu una, cu dou\u0103 de orice minune, s\u0103 presupunem c\u0103 chiar dac\u0103 nu se g\u0103sesc r\u0103spunsuri la aceste \u00eentreb\u0103ri, totu\u0219i procesul de donare s-ar pune \u00een practic\u0103. N-ar fi prima dat\u0103 c\u00e2nd apare un nebun care s\u0103 se cread\u0103 Dumnezeu \u0219i s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol viitorul \u00eentregii omeniri. Cum ar ar\u0103ta oare lumea \u00een aceast\u0103 situa\u021bie?
\nP\u0103i, mai \u00eent\u00e2i s-ar produce schimb\u0103ri la nivel lexical. Ar dispare din circula\u021bie cuvintele mam\u0103, tat\u0103, cuscru, frate, sor\u0103, v\u0103r, nepot, cumnat, mire \u0219i mireas\u0103, bunic, fat\u0103 mare \u0219i fl\u0103c\u0103u, fin, na\u0219, cum\u0103tru, curv\u0103, unchi, tanti sau m\u0103tu\u0219\u0103 \u0219.a.m.d. To\u021bi ace\u0219ti termeni ar fi lipsi\u021bi de suportul material actual. Ni\u0219te indivizi dona\u021bi n-au cum s\u0103 fie, de exemplu, unchi ori cuscri, veri sau cumna\u021bi. Ar dispare, a\u0219adar, \u00eens\u0103\u0219i ideea de familie. Fiecare clon\u0103 ar locui singur\u0103 sau \u00een regim de cazarm\u0103 ori c\u0103min, neav\u00e2nd nici interesul, nici sentimentele necesare pentru a tr\u0103i \u00eempreun\u0103 cu o alt\u0103 clon\u0103.
\n\u00cen consecin\u021b\u0103, ar disp\u0103rea nun\u021bile, botezurile, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile la care particip\u0103 membrii familiei (cu tot cu bocetele de rigoare), divor\u021burile, mo\u0219tenirile cu scandalurile aferente, pomul de iarn\u0103 cu tot cu Mo\u0219 Cr\u0103ciun ori aniversarea zilei de na\u0219tere.
\n\u00centr-un plan mai general, ar dispare tot ceea ce ne individualizeaz\u0103 ast\u0103zi, f\u0103c\u00e2nd din fiecare dintre noi un exemplar unic, irepetabil. Ar disp\u0103rea declara\u021biile de dragoste sau gelozia. Ce rost mai are s\u0103-i juri iubire ve\u0219nic\u0103 unei femei c\u00e2nd \u0219tii c\u0103 exist\u0103 \u00een lume un milion de exemplare care-i seam\u0103n\u0103 leit? O dat\u0103 cu aceste sentimente ar pieri majoritatea operelor de art\u0103; poezia, muzica, artele plastice, cinematografia \u0219i-ar pierde cea mai mare parte din subiectele cu care ne delecteaz\u0103 ast\u0103zi.
\nVia\u021ba s-ar t\u00e2r\u00ee \u00eenainte ciuntit\u0103 exact de ceea ce a fost dintotdeauna sarea \u0219i piperul oric\u0103rei existen\u021be umane. Cataclismul provocat de donare s-ar prelungi \u00een timp ca un co\u0219mar interminabil p\u00e2n\u0103 ce, probabil, m\u00e2na lui Dumnezeu i-ar pune cap\u0103t pentru vecie, l\u0103s\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul pustiu, ca un imens de\u0219ert f\u0103r\u0103 oameni. Cele mai dezvoltate \u021b\u0103ri ale lumii sunt cele ce de\u021bin ast\u0103zi mijloacele prin care ar putea declan\u0219a aceast\u0103 Apocalips\u0103 avant la lettre. Dar nimeni nu \u0219tie dac\u0103 cei ce conduc aceste state \u00een prezent vor fi \u00een stare s\u0103 nu se lase ispiti\u021bi de iluzia, at\u00e2t de periculoas\u0103, de a se crede ei \u00een\u0219i\u0219i ni\u0219te dumnezei.
\nCeea ce pare ciudat r\u0103m\u00e2ne doar modul subtil \u00een care eugenismul de la \u00eenceputul acestui secol s-a perpetuat at\u00e2t de rapid p\u00e2n\u0103 azi, metamorfoz\u00e2ndu-se \u00een cel mai deplin anonimat \u00eentr-un iminent pericol pentru \u00eentreaga comunitate uman\u0103. \u0218i asta \u00een ciuda faptului c\u0103 \u00een tot acest timp n-a fost zi l\u0103sat\u0103 de Dumnezeu \u00een care perver\u0219ii politicieni postbelici de pe \u00eentregul mapamond s\u0103 nu-1 fi pomenit \u0219i acuzat pe Hitler pentru abominabilele sale crime.
\n\u00cen fa\u021ba tarabei celor ce se preg\u0103tesc acum s\u0103 v\u00e2nd\u0103 o clon\u0103 uman\u0103 cu doar 100$, bietul Hitler a r\u0103mas, \u00eens\u0103, un mic copil. Sic transit gloria mundi!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EPITAF PE O VIOAR\u0102 Zilele acestea o veste trist\u0103 a zguduit meridianele lumii, r\u0103v\u0103\u0219indu-le con\u0219tiin\u021ba tuturor acelora care au iubit<\/p>\n","protected":false},"author":13,"featured_media":11610,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,320],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11608"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11608"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11608\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11612,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11608\/revisions\/11612"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11610"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}